Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)

1971-04-01 / nr. 590

SATUL SOCIALIST —‘—-———-—.—-—.......................................—I——————.‘...IPv. —............‘.i, —■^.^...■^4...?.­ .50..... I ANUL III Nr. 590 101 1 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani J •' Tovarășul Mihai Gere, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., care a participat la lucrările celui de-al lll-lea Congres al Partidului Socia­list Italian al Unităţii Proletare, s-a înapoiat în Capitală. • Cu prilejul vizitei sale la Viena, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe a! Republicii Socialiste România, a fost primit de cancelarul federal al Austriei, Bruno Kreisky. • La Bucureşti s-a semnat o convenţie privind colabo­rarea tehnico-ştiinţificâ între Republica Socialistă România şi Republica Populară Albania. Convenţia stabileşte mă­suri pentru dezvoltarea în continuare a activităţii de cola­borare tehnico-ştiinţifica în diferite domenii de activitate. EVENIMENTE • Delegaţia de specialişti români, condusă de F. Stoica, director general adjunct în Ministerul Comerţului Exterior, aflat într-o vizită în Republica Niger, a făcut o vizită de curtoazie preşedintelui ţârii, Hamani Diori. In convorbirea care s-a desfăşurat cu acest prilej au fost abordate pro­bleme privind posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor în diferite domenii între Republica Socialistă România şi Ni­• Expoziţia de produse ale industriei româneşti de bu­nuri de larg consum, deschisă în clădirea Camerei de Co­merţ şi Industrie din oraşul Tokio, s-a închis miercuri. Chiar din prima zi, exponatele, selecţionate dintre cele mai re­prezentative produse ale industriei noastre de bunuri de larg consum, au atras, pe lîngă publicul larg, numeroşi oa­meni de afaceri care au manifestat interes faţă de mărfu­rile româneşti prezentate, îndeosebi pentru calitatea lor su­perioară. • La invitaţia Ministerului invâţămîntului, au sosit în Ca­pitală, într-un schimb de experienţă, Raymond Poignant, di­rectorul institutului internaţional de planificare a educa­ţiei de pe lingă UNESCO, şi Lionel Elvini, directorul Insti­tutului de educaţie din Londra. Introducerea tehnologiilor moderne în zootehnie impune construirea u­­nor complexe de creştere şi îngro­­şare industrială a animalelor. In imagine, complexul porcin de la Că­lăraşi, judeţul Ialomiţa Pe agenda comisiei pentru probleme organizatorice : ACŢIUNI LA ZI STUDII DE PERSPECTIVA Convorbire cu OVIDIU POP, secretarul comisiei pentru probleme organizatorice a Uniunii judeţene Timiş a cooperativelor agricole de producţie Comisiilor pentru probleme organi­zatorice, recent înfiinţate în cadrul uniunilor cooperatiste judeţene, le revin atribuţii deosebit de importante, menite, în principal, să contribuie la respectarea prevederilor statutare în unităţi, la perfecţionarea continuă a formelor şi mijloacelor de antrenare­­a cooperatorilor la muncă, precum şi la dezbaterea problemelor majore ale producţiei, astfel ca măsurile ce se iau în cadrul adunărilor generale sau în şedinţele de consiliu să fie rezul­tatul gîndirii colective, să reflecte voinţa tuturor. In centrul preocupări­lor trebuie să se situeze, de asemenea, şi problemele referitoare la felul cum îşi desfăşoară activitatea formaţiunile de muncă, cum acţionează consiliile intercooperatiste pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce le revin mai ales în di­recţia profilării şi specializării pro­ducţiei. Din multitudinea aceasta de probleme, pe care v-aţi propus să le abordaţi în prima etapă? — In adunările generale de dare de seamă şi aprobarea planurilor de producţie, cooperatorii au analizat cu spirit de răspundere felul cum s-a muncit, au criticat deschis neajunsu­rile ce au existat, făcînd o serie de propuneri judicioase pentru îmbună­tăţirea activităţii în toate sectoarele. Important este ca problemele ridicate de ei să nu rămînă uitate undeva, în sertare. Pornind de la această cerinţă am luat măsuri ca membrii comisiei să ajute consiliile de conducere ale cooperativelor agricole în selectarea propunerilor, şi, ulterior, în întocmi­rea unor planuri de acţiuni cu ter­mene şi răspunderi concrete de adu­cere la îndeplinire. O atenţie deose­bită am acordat-o celor 24 de unităţi, unde , datorită unor încălcări ale prevederilor statutare sau lip­sei de activitate — au fost schim­baţi preşedinţii. Cit de utilă a fost această măsură o dovedeşte faptul că încă de pe acum, prin materializarea propunerilor făcute de cooperatori, s-a înregistrat îmbunătăţirea activită­ţii de producţie şi organizatorice, în atenţia comisiei a stat şi va sta şi în continuare iniţierea, împreună cu organele agricole de specialitate, a unor studii şi analize privind exe­cutarea, prin cooperare, a lucrărilor menite să valorifice mai bine pămîn­­tul. — Dată fiind importanţa unor a­semenea obiective, propunem să vă referiţi mai pe larg la modul cum s-a acţionat în această direcţie. — In multe cooperative din jude­ţul nostru, culturile au avut de su­ferit de pe urma excesului de umidi­tate, ceea ce a influenţat negativ asu­pra nivelului producţiilor realizate. Pentru ca astfel de neajunsuri să fie înlăturate s-au luat măsuri în scopul efectuării — încă din această primă­vară — a unui important volum de lucrări de hidroamelioraţii. La Sîn­­petru, Igriş, Saravale şi în unităţile din zona Ceacova, cooperatorii — mobilizaţi de consiliile de conducere, şi beneficiind de sprijinul organelor locale — au săpat canale de scurgere însumînd zeci de kilometri. Asemănă­tor au procedat şi cooperativele agri­cole situate în apropierea municipiu­lui Timişoara, unde au fost mobili­zate numeroase forţe pentru recupe­rarea unor mari suprafeţe afectate de inundaţii. Acolo unde terenul nu mai poate fi redat circuitului agricol s-a stabilit să se planteze răchită, a­­sigurîndu-se — pe această cale — materii prime în vederea dezvoltării activităţilor industriale. Fireşte, în urma consultării coope­ratorilor au fost găsite şi alte căi pentru valorificarea superioară a fie­cărei palme de pămînt. La Moşniţa Nouă şi Moşniţa Veche — unităţi în­vecinate — s-au obţinut producţii mici de legume datorită faptului că terenurile pe care au fost cultivate nu erau cele mai potrivite. împreună cu conducerile celor două cooperative am luat măsuri corespunzătoare. Ast­fel, sectoarele legumicole au fost am­plasate pe soluri prielnice, în apro­pierea surselor de apă, care să per­mită irigarea culturilor. Desigur, so­luţia este bună, dar ea nu rezolvă în totalitate această problemă. De aceea, EMIL BUNEA (Continuare în pag. a 3-a) Roata norocului o fi existînd şi noroc, nu zic ba. Intîmplarea, hazardul, pot aduce schimbări în existenţa cuiva, deşi nimic nu se petrece in afara unei logici care ră­­mîne uneori ascunsă. N-am în­­tîlnit însă oameni care să fi trăit exclusiv pe seama noro­cului, dimpotrivă chiar, am văzut mulţi pe care credinţa în generozitatea hazardului i-a dus la ruină sau la pieire. Fi­reşte, relaţiile sociale noi au dus la reconsiderarea fenome­nului, amatorii de noroc sînt mai puţini, şi, oricum, mai cu picioarele pe pămînt. Ceea ce putea să fie cîndva o înclinare mistică, astăzi s-ar putea nu°mi parazitism. Există, într-adevăr, indivizi care pun mare preţ pe hazard, se încredinţează întîm­­plării, ei stau la pîndă în mar­ginea pieţii şi aşteaptă intîm­plarea favorabilă. Dar unde şi cînd se iveşte intîmplarea a­­ceasta ? De obicei, acolo unde buna credinţă întrece limitele ■normale şi coboară spre nepă­sare şi prostie. Cel care stă la pîndă în aşteptarea „norocu­lui are mirosul bun, bate la uşă, se prezintă, îşi confecţio­nează o biografie impresionan­tă, îşi oferă serviciile nepu­­nînd condiţii grele. In cîteva zile este angajat şi norocul în­cepe să lucreze. Aşa cum a lu­crat Olimpiu Rădulescu, an­gajat ca şef de şantier de către întreprinderea de fructe şi le- NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 7-a) 1%-tól APRUT.TR, LUNA „DE VIEtF“ NU LASA PE M­INE CE POŢI FACE AZI! Străbătînd Cîmpia Burnasului, de la Alexandria pînă la Roşiorii de Vede, urcînd, apoi, spre Platforma Cotmeană şi coborînd către Calafat şi Bechet, am întîlnit sute de coo­peratori şi mecanizatori, pregătind şi însămînţînd ogoarele, sub în­drumarea atentă a specialiştilor. Marea majoritate a unităţilor coo­peratiste din Teleorman, Olt şi Dolj au terminat însămînţatul culturi­lor din urgenţa întîi (trifolienele, mazărea, borceagul, ovăzul), con­­centrîndu-şi acum forţele la înche­ierea semănatului sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. Pe Dumitru Tîrcolea — preşe­dintele cooperativei agricole din Buzescu, judeţul Teleorman — l-am găsit în cîmp, controlînd tempera­tura solului în tarlalele destinate florii-soarelui . „Am semănat, încă din ferestrele iernii, 70 hectare cu mazăre şi 20 cu borceag. Acum, sîntem gata cu toate cele 120 hec­tare de mazăre, 40 de borceag, 25 de lucernă şi 20 de ovăz. Semănă­­torile sînt reglate, proba cu se­minţe am efectuat-o azi, astfel că în trei zile vom însămînţa cu floa­­rea-soarelui toată suprafaţa de 300 ha destinată acestei plante". Aceeaşi preocupare pentru asigu­rarea celor mai bune condiţii de desfăşurare a campaniei agricole o manifestă mecanizatorii din Ză­­noaga, judeţul Dolj. „Toate trac­toarele şi maşinile au fost repara­te şi revizuite încă din iarnă , ne spunea Ion Mihală, şeful secţiei de mecanizare din localitate, în pre­zent, pregătim 560 hectare în ve­derea însămînţării porumbului". Din păcate, în unele staţiuni de mecanizare a agriculturii situaţia este alta. Bunăoară, în secţia a doua a S.M.A. Roşiorii de Vede, patru tractoare se găsesc în atelierul de reparaţii sub formă de... şuruburi, roţi, cutii de viteză etc. Şi nu este singura „frînă" în utilizarea — la întreaga capacitate — a maşinilor. Aici se mai întîmplă ca tractoarele să aştepte la sediul secţiei... anga­jarea mecanizatorilor, (foto 1) în timp ce în cîmp lucrările se desfă­şoară într-un ritm necorespunză­tor. Participarea ma­sivă a cooperato­rilor la muncă în cele mai multe unităţi din jude­ţele menţionate, constituie concre­tizarea simţului de răspundere al fiecărui om pen­tru executarea la timp a lucrărilor de sezon. Cu toate că zilele mai sunt „sparte" de ploi, oamenii sunt pre­văzători, acţio­nează pentru men­ţinerea apei în sol. Pe suprafeţele însămînţate din toamnă cu grîu se lucrează cu sapa rotativă. Aşa, de pildă, la coopera­tiva din Zănoaga judeţul Dolj s au SECVENŢE DE CAMPANIE Text : M. MIHĂESCU Foto : C. DUMITRU (Continuare în pag. a 3-a) De curînd, o brigadă a Centrocoop a analizat modul în care îşi desfăşoară activi­tatea unităţile cooperaţiei de consum din judeţul Harghita. Principalul scop al acţiunii a fost studierea stilului de muncă adoptat de salariaţii acestor unităţi şi găsirea căi­lor de rezolvare a tot ceea ce frînează buna aprovizionare a populaţiei. O primă constatare : dacă în unele localităţi magazinele sînt slab aprovizionate, ceea ce, evident, provoacă nemul­ţumiri îndreptăţite în rîndul cumpărătorilor, aceasta se da­torează, în principal, insufi­cientei preocupări ce se ma­nifestă atît la întreprinderea economică judeţeană, cît şi la cooperative în ceea ce priveş­te asigurarea unei aprovizio­nări ritmice cu mărfuri varia­te şi în cantităţile solicitate, în multe unităţi s-a ajuns la concluzia că întocmirea nece­sarului de marfă se face oare­cum la întîmplare, fără a ţine cont de cererea reală de mărfuri a populaţiei. Datorită acestei situaţii, la Praid şi Sîndominic lipseau geamuri, compoturi, marmeladă, sare, săpun de rufe, chibrituri. Serioase carenţe au fost înregistrate şi în organiza­rea muncii la depozitele IJECOOP. Nu o dată acestea au „uitat" să-i informeze o­­perativ pe gestionarii de uni­tăţi în legătură cu mărfurile existente în depozite, să ţină o evidenţă a mărfurilor ne­onorate. In plus, nu de puţine ori s-a înregistrat livrarea unor mărfuri în cantităţi mai mari decît cele solicitate şi chiar fără nici o comandă. Aşa s-a întîmplat în cazul magazinului din Lueta, care a primit stofă de peste 30 mii lei, sau acela al magazinului din Bodogaia unde s-au tri­mis tuburi electronice (în va­loare de peste 30 mii lei), do­puri de plută, gresii pentru coasă şi luminări în cantităţi suficiente pentru vreo 8—4 ani. Firesc, se pune întrebarea : cine a patronat aceste ano­malii ? Foarte lapidar ni s-a comu­nicat că aceste deficienţe s-au manifestat din cauză că atît pe plan local, adică în cooperativele de consum, cît şi la IJECOOP nu a existat o preocupare stăruitoare pentru buna aprovizionare şi gospo­dărire a mărfurilor. Este o concluzie care, la prima ve­dere, se bate cap în cap cu afirmaţia făcută într-o şedin­ţă de analiză, la care a parti­cipat şi tov. Ioan Bucşa, vice­preşedinte al Centrocoop, că IJECOOP a efectuat în cooperative un control... sever, lată și un „argument" : în ultimul trimestru al anului trecut „controlorii" au stat în deplasare 1 412 zile-om. Ne-or fi făcut în tot acest timp ? Căci, după cum s-a putut vedea din cele relatate mai înainte, lucrurile au con­tinuat să meargă la fel de prost. Există şi alte aspecte lega­te de munca unor lucrători din cooperaţie, care ar trebui să dea de gindit atît Uniunii judeţene a cooperaţiei, cît şi IJECOOP : în cursul anului trecut au fost schimbaţi din funcţia de gestionari 106 lu­crători (!) , în comparaţie cu aceaşi perioadă a anului pre­cedent, soldul pagubelor mate­riale a crescut de la 207 mii la 879 mii lei ş.a.m.d. Iată, deci, cîteva date, dacă le pu­tem numi astfel, care confir­mă nepăsarea ce domneşte în unele compartimente ale coo­peraţiei de consum din jude­ţul Harghita. In încheiere, trebuie spus că, în urma analizei efectua­te, s-a elaborat un plan con­cret de acţiuni, care urmea­ză să fie aplicat imediat. Să sperăm că acest lucru se va realiza cu adevărat, că pla­nul amintit nu va deveni încă o piesă (inutilă) de dosar. AUREL GHIMPU „CONTROLORII" au fost controlaţi ANUL 1934 PE VALEA GHIMEŞULUI Intre marile acţiuni revoluţio­nare ale maselor, organizate şi conduse de partidul comunist după anul 1933, de o însemnătate deo­sebită a fost răscoala ţăranilor din Valea Ghimeşului din toamna a­­nului 1934. Semnificaţia deosebită a acestei răscoale este ilustrată îndeosebi de modul în care parti­dul comunist a ştiut s-o pregă­tească, s-o condu­că, să apere pe răsculaţi şi să or­ganizeze solidari­tatea maselor muncitoare din restul ţării cu a­­ceştia. Partidul Comu­nist Român a pre­gătit şi a condus răscoala ţăranilor ghimeşeni într-o perioadă în care a desfăşurat o mul­tilaterală şi inten­să activitate în vederea realizării unui front larg al forţelor demo­cratice antifasciste al cărui obiec­tiv să fie lupta împotriva stării de asediu, pentru interzicerea organi­zaţiilor fasciste, apărarea drepturi­lor şi libertăţilor democratice şi a independenţei patriei. Partidul Comunist Român avea de mult timp legături cu oamenii muncii din Valea Ghimeşului, prin organizaţia sa din judeţul Ciuc.’ Prin manifeste, prin muncitorii comunişti din fabricile de cheres­tea, care aveau zilnic contacte cu masele de ţărani ce lucrau ca zi­­lieri, cărăuşi sau muncitori fo­restieri în aceste fabrici — cuvîn­­tul partidului ajungea şi în cătu­nele cele mai îndepărtate din ini­ma munţilor. încă înainte de a crea aici celule comu­niste, partidul a­­vea stabilite legă­turi organizatorice în această regiune a Văii Ghimeşului prin comitetele Blocului muncito­­resc-ţărănesc. In afară de aceste le­gături, oamenii muncii din Valea Ghimeşului au fost pregătiţi de partid, prin intermediul ziarelor Scinteia, Înainte, Muncito­rul constructor, Munkás (Muncitorul), Noi vrem pămînt, Falvak Népe (Poporul sa­telor) etc. După crearea primelor celule comuniste, în comunele ghimeşene, activitatea partidului s-a intensificat. Tot mai dese deveneau acţiunile ţărăneşti împotriva impozitelor, a datoriilor pentru pămînt, păduri şi păşuni. Ca urmare a extinderii activităţii organizate a comunişti­lor din Valea Ghimeşului, lozincile partidului : „Nici un ban impozit guvernului moşierilor şi capitaliş­tilor, guvernului foametei, terorii şi războiului, nici un ban din datorii bancherilor şi cămătarilor !“, care chemau la luptă, au găsit un ră­sunet din ce în ce mai puternic în rîndurile maselor ţărăneşti. In Valea Ghimeşului, ca şi in restul ţării, pentru a cuceri ma­ STELIAN POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 4-a : RUBRICA NOASTRĂ Frumuseţea unui gest Duminică 28 martie crt. a avut loc la şcoa­la generală din satul Dumbrava, comuna Lespezi, judeţul Iaşi, inmînarea libretului С.I.I. în valoare de 5 000 lei învăţătorului pensionar Alexandru E. Bratu. El este cişti­­gătorul premiului­­ la concursul pe tema eco­nomiilor la C.E.C. or­ganizat de almanahul ziarului „Satul socia­list", in colaborare cu Casa de economii şi consemnaţiuni C.E.C. După cum s-a mai anunţat, învăţătorul Alexandru E. Bratu a hotărît să ofere, la rîn­dul său, libretul C.E.C. şcolii din Dumbrava, unde dînsul a lucrat ca dascăl o jumătate de veac. In imagine : un as­pect de la festivitatea de premiere şi anume momentul cînd învă­ţătorul Alexandru E. Bratu transmite libre­tul C.E.C. tovarăşei Ana Toma, directoa­rea şcolii din satul Dumbrava. 1

Next