Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-01 / nr. 590
SATUL SOCIALIST —‘—-———-—.—-—.......................................—I——————.‘...IPv. —............‘.i, —■^.^...■^4...?. .50..... I ANUL III Nr. 590 101 1 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani J •' Tovarășul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., care a participat la lucrările celui de-al lll-lea Congres al Partidului Socialist Italian al Unităţii Proletare, s-a înapoiat în Capitală. • Cu prilejul vizitei sale la Viena, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe a! Republicii Socialiste România, a fost primit de cancelarul federal al Austriei, Bruno Kreisky. • La Bucureşti s-a semnat o convenţie privind colaborarea tehnico-ştiinţificâ între Republica Socialistă România şi Republica Populară Albania. Convenţia stabileşte măsuri pentru dezvoltarea în continuare a activităţii de colaborare tehnico-ştiinţifica în diferite domenii de activitate. EVENIMENTE • Delegaţia de specialişti români, condusă de F. Stoica, director general adjunct în Ministerul Comerţului Exterior, aflat într-o vizită în Republica Niger, a făcut o vizită de curtoazie preşedintelui ţârii, Hamani Diori. In convorbirea care s-a desfăşurat cu acest prilej au fost abordate probleme privind posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor în diferite domenii între Republica Socialistă România şi Ni• Expoziţia de produse ale industriei româneşti de bunuri de larg consum, deschisă în clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie din oraşul Tokio, s-a închis miercuri. Chiar din prima zi, exponatele, selecţionate dintre cele mai reprezentative produse ale industriei noastre de bunuri de larg consum, au atras, pe lîngă publicul larg, numeroşi oameni de afaceri care au manifestat interes faţă de mărfurile româneşti prezentate, îndeosebi pentru calitatea lor superioară. • La invitaţia Ministerului invâţămîntului, au sosit în Capitală, într-un schimb de experienţă, Raymond Poignant, directorul institutului internaţional de planificare a educaţiei de pe lingă UNESCO, şi Lionel Elvini, directorul Institutului de educaţie din Londra. Introducerea tehnologiilor moderne în zootehnie impune construirea unor complexe de creştere şi îngroşare industrială a animalelor. In imagine, complexul porcin de la Călăraşi, judeţul Ialomiţa Pe agenda comisiei pentru probleme organizatorice : ACŢIUNI LA ZI STUDII DE PERSPECTIVA Convorbire cu OVIDIU POP, secretarul comisiei pentru probleme organizatorice a Uniunii judeţene Timiş a cooperativelor agricole de producţie Comisiilor pentru probleme organizatorice, recent înfiinţate în cadrul uniunilor cooperatiste judeţene, le revin atribuţii deosebit de importante, menite, în principal, să contribuie la respectarea prevederilor statutare în unităţi, la perfecţionarea continuă a formelor şi mijloacelor de antrenarea cooperatorilor la muncă, precum şi la dezbaterea problemelor majore ale producţiei, astfel ca măsurile ce se iau în cadrul adunărilor generale sau în şedinţele de consiliu să fie rezultatul gîndirii colective, să reflecte voinţa tuturor. In centrul preocupărilor trebuie să se situeze, de asemenea, şi problemele referitoare la felul cum îşi desfăşoară activitatea formaţiunile de muncă, cum acţionează consiliile intercooperatiste pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce le revin mai ales în direcţia profilării şi specializării producţiei. Din multitudinea aceasta de probleme, pe care v-aţi propus să le abordaţi în prima etapă? — In adunările generale de dare de seamă şi aprobarea planurilor de producţie, cooperatorii au analizat cu spirit de răspundere felul cum s-a muncit, au criticat deschis neajunsurile ce au existat, făcînd o serie de propuneri judicioase pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele. Important este ca problemele ridicate de ei să nu rămînă uitate undeva, în sertare. Pornind de la această cerinţă am luat măsuri ca membrii comisiei să ajute consiliile de conducere ale cooperativelor agricole în selectarea propunerilor, şi, ulterior, în întocmirea unor planuri de acţiuni cu termene şi răspunderi concrete de aducere la îndeplinire. O atenţie deosebită am acordat-o celor 24 de unităţi, unde , datorită unor încălcări ale prevederilor statutare sau lipsei de activitate — au fost schimbaţi preşedinţii. Cit de utilă a fost această măsură o dovedeşte faptul că încă de pe acum, prin materializarea propunerilor făcute de cooperatori, s-a înregistrat îmbunătăţirea activităţii de producţie şi organizatorice, în atenţia comisiei a stat şi va sta şi în continuare iniţierea, împreună cu organele agricole de specialitate, a unor studii şi analize privind executarea, prin cooperare, a lucrărilor menite să valorifice mai bine pămîntul. — Dată fiind importanţa unor asemenea obiective, propunem să vă referiţi mai pe larg la modul cum s-a acţionat în această direcţie. — In multe cooperative din judeţul nostru, culturile au avut de suferit de pe urma excesului de umiditate, ceea ce a influenţat negativ asupra nivelului producţiilor realizate. Pentru ca astfel de neajunsuri să fie înlăturate s-au luat măsuri în scopul efectuării — încă din această primăvară — a unui important volum de lucrări de hidroamelioraţii. La Sînpetru, Igriş, Saravale şi în unităţile din zona Ceacova, cooperatorii — mobilizaţi de consiliile de conducere, şi beneficiind de sprijinul organelor locale — au săpat canale de scurgere însumînd zeci de kilometri. Asemănător au procedat şi cooperativele agricole situate în apropierea municipiului Timişoara, unde au fost mobilizate numeroase forţe pentru recuperarea unor mari suprafeţe afectate de inundaţii. Acolo unde terenul nu mai poate fi redat circuitului agricol s-a stabilit să se planteze răchită, asigurîndu-se — pe această cale — materii prime în vederea dezvoltării activităţilor industriale. Fireşte, în urma consultării cooperatorilor au fost găsite şi alte căi pentru valorificarea superioară a fiecărei palme de pămînt. La Moşniţa Nouă şi Moşniţa Veche — unităţi învecinate — s-au obţinut producţii mici de legume datorită faptului că terenurile pe care au fost cultivate nu erau cele mai potrivite. împreună cu conducerile celor două cooperative am luat măsuri corespunzătoare. Astfel, sectoarele legumicole au fost amplasate pe soluri prielnice, în apropierea surselor de apă, care să permită irigarea culturilor. Desigur, soluţia este bună, dar ea nu rezolvă în totalitate această problemă. De aceea, EMIL BUNEA (Continuare în pag. a 3-a) Roata norocului o fi existînd şi noroc, nu zic ba. Intîmplarea, hazardul, pot aduce schimbări în existenţa cuiva, deşi nimic nu se petrece in afara unei logici care rămîne uneori ascunsă. N-am întîlnit însă oameni care să fi trăit exclusiv pe seama norocului, dimpotrivă chiar, am văzut mulţi pe care credinţa în generozitatea hazardului i-a dus la ruină sau la pieire. Fireşte, relaţiile sociale noi au dus la reconsiderarea fenomenului, amatorii de noroc sînt mai puţini, şi, oricum, mai cu picioarele pe pămînt. Ceea ce putea să fie cîndva o înclinare mistică, astăzi s-ar putea nu°mi parazitism. Există, într-adevăr, indivizi care pun mare preţ pe hazard, se încredinţează întîmplării, ei stau la pîndă în marginea pieţii şi aşteaptă intîmplarea favorabilă. Dar unde şi cînd se iveşte intîmplarea aceasta ? De obicei, acolo unde buna credinţă întrece limitele ■normale şi coboară spre nepăsare şi prostie. Cel care stă la pîndă în aşteptarea „norocului are mirosul bun, bate la uşă, se prezintă, îşi confecţionează o biografie impresionantă, îşi oferă serviciile nepunînd condiţii grele. In cîteva zile este angajat şi norocul începe să lucreze. Aşa cum a lucrat Olimpiu Rădulescu, angajat ca şef de şantier de către întreprinderea de fructe şi le- NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 7-a) 1%-tól APRUT.TR, LUNA „DE VIEtF“ NU LASA PE MINE CE POŢI FACE AZI! Străbătînd Cîmpia Burnasului, de la Alexandria pînă la Roşiorii de Vede, urcînd, apoi, spre Platforma Cotmeană şi coborînd către Calafat şi Bechet, am întîlnit sute de cooperatori şi mecanizatori, pregătind şi însămînţînd ogoarele, sub îndrumarea atentă a specialiştilor. Marea majoritate a unităţilor cooperatiste din Teleorman, Olt şi Dolj au terminat însămînţatul culturilor din urgenţa întîi (trifolienele, mazărea, borceagul, ovăzul), concentrîndu-şi acum forţele la încheierea semănatului sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. Pe Dumitru Tîrcolea — preşedintele cooperativei agricole din Buzescu, judeţul Teleorman — l-am găsit în cîmp, controlînd temperatura solului în tarlalele destinate florii-soarelui . „Am semănat, încă din ferestrele iernii, 70 hectare cu mazăre şi 20 cu borceag. Acum, sîntem gata cu toate cele 120 hectare de mazăre, 40 de borceag, 25 de lucernă şi 20 de ovăz. Semănătorile sînt reglate, proba cu seminţe am efectuat-o azi, astfel că în trei zile vom însămînţa cu floarea-soarelui toată suprafaţa de 300 ha destinată acestei plante". Aceeaşi preocupare pentru asigurarea celor mai bune condiţii de desfăşurare a campaniei agricole o manifestă mecanizatorii din Zănoaga, judeţul Dolj. „Toate tractoarele şi maşinile au fost reparate şi revizuite încă din iarnă , ne spunea Ion Mihală, şeful secţiei de mecanizare din localitate, în prezent, pregătim 560 hectare în vederea însămînţării porumbului". Din păcate, în unele staţiuni de mecanizare a agriculturii situaţia este alta. Bunăoară, în secţia a doua a S.M.A. Roşiorii de Vede, patru tractoare se găsesc în atelierul de reparaţii sub formă de... şuruburi, roţi, cutii de viteză etc. Şi nu este singura „frînă" în utilizarea — la întreaga capacitate — a maşinilor. Aici se mai întîmplă ca tractoarele să aştepte la sediul secţiei... angajarea mecanizatorilor, (foto 1) în timp ce în cîmp lucrările se desfăşoară într-un ritm necorespunzător. Participarea masivă a cooperatorilor la muncă în cele mai multe unităţi din judeţele menţionate, constituie concretizarea simţului de răspundere al fiecărui om pentru executarea la timp a lucrărilor de sezon. Cu toate că zilele mai sunt „sparte" de ploi, oamenii sunt prevăzători, acţionează pentru menţinerea apei în sol. Pe suprafeţele însămînţate din toamnă cu grîu se lucrează cu sapa rotativă. Aşa, de pildă, la cooperativa din Zănoaga judeţul Dolj s au SECVENŢE DE CAMPANIE Text : M. MIHĂESCU Foto : C. DUMITRU (Continuare în pag. a 3-a) De curînd, o brigadă a Centrocoop a analizat modul în care îşi desfăşoară activitatea unităţile cooperaţiei de consum din judeţul Harghita. Principalul scop al acţiunii a fost studierea stilului de muncă adoptat de salariaţii acestor unităţi şi găsirea căilor de rezolvare a tot ceea ce frînează buna aprovizionare a populaţiei. O primă constatare : dacă în unele localităţi magazinele sînt slab aprovizionate, ceea ce, evident, provoacă nemulţumiri îndreptăţite în rîndul cumpărătorilor, aceasta se datorează, în principal, insuficientei preocupări ce se manifestă atît la întreprinderea economică judeţeană, cît şi la cooperative în ceea ce priveşte asigurarea unei aprovizionări ritmice cu mărfuri variate şi în cantităţile solicitate, în multe unităţi s-a ajuns la concluzia că întocmirea necesarului de marfă se face oarecum la întîmplare, fără a ţine cont de cererea reală de mărfuri a populaţiei. Datorită acestei situaţii, la Praid şi Sîndominic lipseau geamuri, compoturi, marmeladă, sare, săpun de rufe, chibrituri. Serioase carenţe au fost înregistrate şi în organizarea muncii la depozitele IJECOOP. Nu o dată acestea au „uitat" să-i informeze operativ pe gestionarii de unităţi în legătură cu mărfurile existente în depozite, să ţină o evidenţă a mărfurilor neonorate. In plus, nu de puţine ori s-a înregistrat livrarea unor mărfuri în cantităţi mai mari decît cele solicitate şi chiar fără nici o comandă. Aşa s-a întîmplat în cazul magazinului din Lueta, care a primit stofă de peste 30 mii lei, sau acela al magazinului din Bodogaia unde s-au trimis tuburi electronice (în valoare de peste 30 mii lei), dopuri de plută, gresii pentru coasă şi luminări în cantităţi suficiente pentru vreo 8—4 ani. Firesc, se pune întrebarea : cine a patronat aceste anomalii ? Foarte lapidar ni s-a comunicat că aceste deficienţe s-au manifestat din cauză că atît pe plan local, adică în cooperativele de consum, cît şi la IJECOOP nu a existat o preocupare stăruitoare pentru buna aprovizionare şi gospodărire a mărfurilor. Este o concluzie care, la prima vedere, se bate cap în cap cu afirmaţia făcută într-o şedinţă de analiză, la care a participat şi tov. Ioan Bucşa, vicepreşedinte al Centrocoop, că IJECOOP a efectuat în cooperative un control... sever, lată și un „argument" : în ultimul trimestru al anului trecut „controlorii" au stat în deplasare 1 412 zile-om. Ne-or fi făcut în tot acest timp ? Căci, după cum s-a putut vedea din cele relatate mai înainte, lucrurile au continuat să meargă la fel de prost. Există şi alte aspecte legate de munca unor lucrători din cooperaţie, care ar trebui să dea de gindit atît Uniunii judeţene a cooperaţiei, cît şi IJECOOP : în cursul anului trecut au fost schimbaţi din funcţia de gestionari 106 lucrători (!) , în comparaţie cu aceaşi perioadă a anului precedent, soldul pagubelor materiale a crescut de la 207 mii la 879 mii lei ş.a.m.d. Iată, deci, cîteva date, dacă le putem numi astfel, care confirmă nepăsarea ce domneşte în unele compartimente ale cooperaţiei de consum din judeţul Harghita. In încheiere, trebuie spus că, în urma analizei efectuate, s-a elaborat un plan concret de acţiuni, care urmează să fie aplicat imediat. Să sperăm că acest lucru se va realiza cu adevărat, că planul amintit nu va deveni încă o piesă (inutilă) de dosar. AUREL GHIMPU „CONTROLORII" au fost controlaţi ANUL 1934 PE VALEA GHIMEŞULUI Intre marile acţiuni revoluţionare ale maselor, organizate şi conduse de partidul comunist după anul 1933, de o însemnătate deosebită a fost răscoala ţăranilor din Valea Ghimeşului din toamna anului 1934. Semnificaţia deosebită a acestei răscoale este ilustrată îndeosebi de modul în care partidul comunist a ştiut s-o pregătească, s-o conducă, să apere pe răsculaţi şi să organizeze solidaritatea maselor muncitoare din restul ţării cu aceştia. Partidul Comunist Român a pregătit şi a condus răscoala ţăranilor ghimeşeni într-o perioadă în care a desfăşurat o multilaterală şi intensă activitate în vederea realizării unui front larg al forţelor democratice antifasciste al cărui obiectiv să fie lupta împotriva stării de asediu, pentru interzicerea organizaţiilor fasciste, apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice şi a independenţei patriei. Partidul Comunist Român avea de mult timp legături cu oamenii muncii din Valea Ghimeşului, prin organizaţia sa din judeţul Ciuc.’ Prin manifeste, prin muncitorii comunişti din fabricile de cherestea, care aveau zilnic contacte cu masele de ţărani ce lucrau ca zilieri, cărăuşi sau muncitori forestieri în aceste fabrici — cuvîntul partidului ajungea şi în cătunele cele mai îndepărtate din inima munţilor. încă înainte de a crea aici celule comuniste, partidul avea stabilite legături organizatorice în această regiune a Văii Ghimeşului prin comitetele Blocului muncitoresc-ţărănesc. In afară de aceste legături, oamenii muncii din Valea Ghimeşului au fost pregătiţi de partid, prin intermediul ziarelor Scinteia, Înainte, Muncitorul constructor, Munkás (Muncitorul), Noi vrem pămînt, Falvak Népe (Poporul satelor) etc. După crearea primelor celule comuniste, în comunele ghimeşene, activitatea partidului s-a intensificat. Tot mai dese deveneau acţiunile ţărăneşti împotriva impozitelor, a datoriilor pentru pămînt, păduri şi păşuni. Ca urmare a extinderii activităţii organizate a comuniştilor din Valea Ghimeşului, lozincile partidului : „Nici un ban impozit guvernului moşierilor şi capitaliştilor, guvernului foametei, terorii şi războiului, nici un ban din datorii bancherilor şi cămătarilor !“, care chemau la luptă, au găsit un răsunet din ce în ce mai puternic în rîndurile maselor ţărăneşti. In Valea Ghimeşului, ca şi in restul ţării, pentru a cuceri ma STELIAN POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 4-a : RUBRICA NOASTRĂ Frumuseţea unui gest Duminică 28 martie crt. a avut loc la şcoala generală din satul Dumbrava, comuna Lespezi, judeţul Iaşi, inmînarea libretului С.I.I. în valoare de 5 000 lei învăţătorului pensionar Alexandru E. Bratu. El este ciştigătorul premiului la concursul pe tema economiilor la C.E.C. organizat de almanahul ziarului „Satul socialist", in colaborare cu Casa de economii şi consemnaţiuni C.E.C. După cum s-a mai anunţat, învăţătorul Alexandru E. Bratu a hotărît să ofere, la rîndul său, libretul C.E.C. şcolii din Dumbrava, unde dînsul a lucrat ca dascăl o jumătate de veac. In imagine : un aspect de la festivitatea de premiere şi anume momentul cînd învăţătorul Alexandru E. Bratu transmite libretul C.E.C. tovarăşei Ana Toma, directoarea şcolii din satul Dumbrava. 1