Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)

1971-07-01 / nr. 668

• Miercuri la amiază, vicepreşedintele Con­­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Pâţan, a primit pe Giuseppe lignori, preşedintele Băncii naţionale a agri­culturii din Roma, şi pe Guglielmo Palmieri, director în această bancă, care ne vizitează ţara la invitaţia Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Ion Ruşina­­ru, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară, şi Vasile Voloşeniuc, pre­şedintele Băncii române de comerţ exterior. • In capitala Maltei au început marţi lucră­rile celei de-a doua conferinţe internaţionale „Pacem în Maribus", însărcinată cu elaborarea unei „Carte constituţionale" a mărilor şi ocea­nelor, dincolo de limita apelor teritoriale. • Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Garabet Ibraileanu, Uniunea aso­ciaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii cultu­rale cu ţările străine, precum şi Asociaţia de prietenie sovieto-românâ (A.P.S.R.) au organi­zat, la Casa Prieteniei din Moscova, o seară închinată marelui critic literar şi scriitor român. Silii SICMLISI (gatMiăn editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţiei ..........■«■.■................... *..г.гг . mimff ANUL III Nr. 668 JOI 1 iULIE 1971 4 pagini — 30 bani • Miercuri la amiaza a plecat la Moscova o delegație a Consiliului General A.R.L.U.S., condusă de prof. univ. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, membru în Consiliul General A.R.L.U.S., care la invita­ţia Asociaţiei de prietenie sovieto-românâ va face o vizită în Uniunea Sovietică. SUPORTUL TRAINIC AL POLITICII PROFUND PATRIOTICE ŞI INTERNAŢIONALISTE A PARTIDULUI NOSTRU - APROBAREA şi sprijinul Întregului popor TELEGRAME ADRESATE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE Comuniştii, toţi locuitorii BIHO­RULUI — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — îşi exprimă deplina lor adeziune faţă de rodni­cele rezultate ale vizitei şi admi­raţia sinceră pentru contribuţia pe care aţi adus-o la aceste rezulta­te, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se subliniază în telegrama Comitetu­lui judeţean al P.C.R. Telegrama continuă . Vizita delegaţiei române se în­scrie în coordonatele politicii ex­terne, pătrunsă de înaltă princi­pialitate comunistă, a partidului şi guvernului român de promovare consecventă a prieteniei, alianţei şi colaborării frăţeşti cu toate ţă­rile socialiste, politică a cărei jus­teţe este demonstrată de viaţa în­săşi. Convorbirile cu conducătorii ţărilor vizitate, rezultatele obţinu­te au confirmat încă o dată cît de necesar şi de important este ca ţările socialiste să aşeze relaţiile dintre ele pe temelia principiilor marxism-leninismului şi ale in­ternaţionalismului proletar, ale ega­lităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii, neamestecului în tre­burile interne, întrajutorării tovă­răşeşti — respectarea acestor prin­cipii fiind condiţia sine qua non a unei colaborări rodnice şi asigură­rii unei trainice unităţi. Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular judeţean MARA­MUREŞ, dînd glas gîndurilor şi simţămintelor celor mai fierbinţi ale muncitorilor, ţăranilor, intelec­tualilor, ale tuturor locuitorilor, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi fe­mei, de pe aceste străvechi melea­guri, îşi exprimă deplina satisfac­ţie şi totala aprobare faţă de re­zultatele vizitei istorice pe care delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Roma­(Continuare *A pap a 3-a) ж.-тш Ţăranii cooperatori aprobă cu însufleţire activitatea delegaţiei, a dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu Cu profundă şi vie satisfacţie, cu sentimente de nespusă bucurie şi o justificată mîndrie patriotică, întreaga ţărănime de pe cuprinsul ţârii a urmărit cu deosebit interes vizita oficială de prietenie întreprinsă în ţările socialiste din Asia de delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Într-un glas unanim, cooperatorii de pe ogoarele patriei noastre aprobă cu însufleţire activitatea des­făşurată de delegaţie, de dumneavoastră personal — activitate pătrunsă de responsabilitate şi spirit inter­naţionalist — apreciind-o nu numai ca un factor im­portant de dezvoltare a prieteniei şi colaborării din­tre poporul român şi popoarele ţârilor vizitate, dar şi­ ca o contribuţie de preţ la cauza generală a so­cialismului, la restabilirea unităţii ţârilor socialiste şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor for­ţelor antiimperialiste. Noi vedem în această vizită o nouă mărturie a consecvenţei cu care conducerea de partid şi de stat înfăptuieşte linia generală de politică externă, princi­piile ei directoare stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Căldura cu care delegaţia condusă de dumnea­voastră a fost întîmpinată în ţările vizitate constituie expresia prestigiului de care se bucură partidul nos­tru, poziţia sa justă faţă de problemele vieţii inter­naţionale. Noi, ţăranii cooperatori, râspunzând grijii perma­nente pe care partidul şi statul, dumneavoastră per­sonal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne-o purtaţi, ne afirmăm încă o dată hotârîrea de a munci mai bine, mai cu spor pentru înfăptuirea cu succes a sar­cinilor ce ne revin pentru dezvoltarea agriculturii, Fiind convinşi că de aceasta depinde nemijlocit parti­ciparea mai puternică a acestei ramuri la progresul şi prosperitatea patriei noastre. Exprimînd simţămintele noastre de stimă şi pre­ţuire, vă rugăm să primiţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, urări de sănătate şi fericire, de ani mulţi şi neobo­siţi, de muncă mereu rodnică în fruntea partidului şi statului, pentru înflorirea României socialiste, pen­tru ridicarea continuă a prestigiului ei internaţional. CONSILIUL UNIUNII NATIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCTIE m­pAG Щ3 Delegaţia a exprimat cu fidelitate voinţa noastră CU înaltă responsabilitate COMUNISTĂ Multă vreme va trece şi va ră­­mîne la fel de vie în inimile noas­tre imaginea vizitei delegaţiei ro­mâne conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia. Anul 1971, acest iunie, lună în care roadele se pregătesc să fie culese, se va lega de acest eveni­ment care va­ avea şi el roadele sale atît pentru ţara noastră şi ţă­rile vizitate, cît şi pentru celelalte ţări socialiste, pentru pacea şi co­laborarea între popoare. Activita­tea delegaţiei noastre a dovedit încă o dată că în politica partidului nos­tru este o identitate perfectă între vorbă şi faptă, că nu este de aj­uns numai să-ţi afirmi părerile, ci tre­buie să acţionezi pentru realizarea lor. Or, asemenea acţiuni îndrep­tate spre întărirea unităţii ţărilor socialiste, a coeziunii mişcării co­muniste şi muncitoreşti pre­cum şi extinderea schimbului de valori materiale şi spirituale în­tre toate naţiunile pămîntului, nu numai că intră în drepturile şi a­­tribuţiile fiecărui partid comunist, dar ele constituie obligaţia de prim ordin. Iată de ce, ca membru al partidului sînt mîndru de înalta responsabilitate pe care şi-a asu­mat-o delegaţia condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu în recentele vizite şi convorbiri din ţările so­cialiste ale Asiei, de modul comu­nist, principiul în care au fost a­­bordate problemele vieţii interna­ţionale, de rezultatele înregistrate cu acest prilej. Urmărind cu emoţie şi bucurie de la mii de kilometri distanţă, EPAMINONDA GAMALEJ preşedintele C.A.P. Zebil, judeţul Tulcea (Continuare in pag . 3-a) VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NEOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA 5 HELSINKI — 29. — Trimişii speciali Agerpres, Adrian Ionescu şi Constantin Ţintea, transmit : Vi­zita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în Finlanda este apreciată aici ca un eveni­ment politic remarcabil, ca o re­afirmare a hotărîrii celor două ţări de a promova în continuare relaţii fructuoase de colaborare, pe mul­tiple planuri, sub semnul stimei şi respectului reciproc. Acestea sînt auspiciile sub care a început marţi vizita în Finlanda a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Pe aeroportul Seutula, în întîm­­pinarea oaspeţilor români au venit preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi soţia sa, Sylvi Kekkonen, preşedintele parlamen­tului, Rafael Paasio, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ahti Kar­­jalainen, ministrul afacerilor ex­terne, Văino Leskinen, şi alţi membri ai guvernului, preşedintele Curţii supreme, preşedintele Curţii supreme administrative, cancela­rul justiţiei, comandantul forţelor armate, guvernatorul regiunii Uusimaa, preşedintele Consiliului municipal şi primarul capitalei. După ceremonia primirii, coloa­na oficială de maşini, escorta­tă de motociclişti, se îndreap­tă spre Palatul prezidenţial, re­şedinţa rezervată şefului statului român. In faţa palatului sunt arbo­rate, pe înalte catarge, drapelele României şi Finlandei. Mulţimea aflată aici aplaudă cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, la coborîrea sa din ma­şină ; şeful statului român răs­punde cu cordialitate acestei ma­nifestări spontane de simpatie. ★ La amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, precum şi ceilalţi oaspeţi români, au fost invitaţi la un dejun intim de preşedintele Urho Kekkonen şi soţia sa, Sylvi Kekkonen. Marţi seara, preşedintele Repu­blicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi soţia sa, Sylvi Kekkonen, au oferit în Sala oglinzilor din Palatul pre­zidenţial, un dineu de gală în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasa­dorul României la Helsinki. Din partea finlandeză au luat parte Rafael Paasio, Ahti Karjalai­­nen, Văino Leskinen, ceilalţi mem­bri ai guvernului, personalităţi ale vieţii politice, economice şi cul­turale. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Helsinki. In timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, preşedintele Urho Kekkonen şi pre­şedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile celor două ţări. ★ Marţi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au primit la reşedinţa oficială pe şefii misiunilor diplo­matice acreditaţi la Helsinki, îm­preună cu soţiile lor. Ceremonia primirii a avut loc în Sala Gotică, în prezenţa tovarăşi­lor Janos Fazekas, Corneliu Mă­nescu, Ioan Avram, precum şi a ambasadorului României în Fin­landa, Mircea Bălănescu. Şefului statului român şi soţiei sale i-au fost prezervaţi ambasado­rii Spaniei, Elveţiei, Danemarcei, Norvegiei, Italiei, Turciei, Ungariei, Japoniei, Israelului, Indiei, Repu­blicii Arabe Unite, Cehoslovaciei, Franţei, Statelor Unite ale Ameri­ci, Marii Britanii, Olandei, Belgi­ei, Braziliei, Bulgariei, R.P. Chine­ze, Perului, Mexicului, Iugoslaviei, Uniunii Sovietice, şefii reprezen­tanţelor comerciale ale Republicii Federale a Germaniei, Republicii Democrate Germane, însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Austriei, Suediei, Argentinei, Poloniei, şeful adjunct al Reprezentanţei comer­ciale speciale a R.P.D. Coreene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a (Continuare în pag. a 4-a) ★ O prietenească urare de bun venit în capitala Finlandei Ziua învăţătorului Ziua învăţătorului a fost sărbă­torită, în acest an în întreaga ţară, prin adunări festive, desfăşurate, miercuri în centre municipale, oraşe şi comune. Zeci de mii de educa­tori, învăţători şi profesori din în­­văţăm­îrntul de cultură generală, pe­dagogic, profesional şi tehnic au fost prezenţi la aceste tradiţionale manifestări. In cadrul adunărilor au fost trecute în revistă realizările de seamă obţinute în domeniul învăță­­mîntului, au fost înfăţişate perspec­tivele de dezvoltare a şcolii româ­neşti în anii viitori, în lumina Di­rectivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Cu acelaşi prilej, numeroşi profesori şi învăţători au fost distinşi cu titluri, ordine şi medalii, ale Republicii So­cialiste România, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi perfecţiona­rea invăţămîntului. g­­ ESTE POSIBIL (şi trebuie) SĂ SE INTENSIFICE RITMUL DE LUCRU In concluzie la ancheta noastră privind stadiul şi ritmul lucrărilor pe şantierele complexelor intercoo­­peratiste, prezentăm mai întîi răs­punsurile ce ne-au fost date de inginerul BELU BLUMER, direc­torul direcţiei de investiţii din Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor. Discuţia cu dînsul a început cu în­trebarea : — Cine poartă vina pentru de­sele reamplasări ale complexelor, reamplasări care generează întîr­­zieri în lansarea comenzilor de e­­lemente prefabricate şi alte mate­riale, în contractarea lucrărilor ? — Mie ca specialist îmi este jenă văzînd cite încurcături provocăm uneori economiei naţionale, îndeo­sebi întreprinderilor producătoare de materiale şi trusturilor de con­strucţii, din pricina deselor ream­plasări sau a renunţării la construi­rea unor complexe pentru care s-au comandat materiale şi a căror exe­cuţie a fost contractată. Cum s-a ajuns la această situaţie ? In luna martie 1970, ministerul, terminînd de întocmit întreaga listă de obiec­tive de investiţii pentru 1971, a tri­mis-o fiecărui judeţ, insoţită de instrucţiuni precise privind ampla­sarea, contractarea etc. Direcţiile generale ale agriculturii din ju­deţe trebuiau să definitiveze ampla­samentele şi, eventual, să comunice renunţările pînă la sfirşitul lunii mai. Ei bine, multe judeţe — Te­leorman, Olt, Sibiu, ca să dau cî­­teva exemple — au terminat aceste operaţii de abia în anul 1971. In a­­ceste condiţii era normal ca furn­- S. CERCELARU B. DUNAREANU (Continuare In pag. a 3-a) COMPLEXELE ZOOTEHNICE ÎN TIMP ŞI CONTRATIMP CU GRAFICELE DE EXECUŢIE (V) Ce atribute impun integrarea căminului cultural in viata satului ACTIVITATE FĂRĂ VACANŢE mişcă în alte direcţii decit cele ale satisfacerii în cea mai mare măsură a nevoilor lor spirituale, înseamnă că e simplu de ajuns la această concluzie, căminul cul­tural este în cazul din urmă o in­stituţie cu funcţii depăşite, o insti­tuţie în cadrul căreia este absolut necesar să se ia măsuri urgente de restructurare a concepţiei de lu­cru. De la judeţ, ni se spune în ne­numărate rinduri : „Avem cămine culturale care merg bine­­ şi avem dreptul să înţelegem prin acest „merg“, acordarea deplină a for­mei cu conţinutul muncii cultura­le din cutare comună sau cutare sat , sau căminul „cutare" „nu prea merge" şi înţelegem, nu fără oarecare strîngere de inimă că aici activitatea cultural-ştiinţifică şi artistică se află sub linia de plu­tire. ..Acum, vara — îmi spune parcă făcînd elogiul omului şi muncii — profesoara Ana Kerestesz din Corvineşti — judeţul Bistriţa- Năsăud — in sat se petrece un lucru cu nobile reflexe în con­ştiinţa omului : strîngerea rodului ascuns pînă alaltăieri în brazdă şi pînă mai ieri în spic. Am zis ca nişte mari încrezători în forţele noastre, ca nişte harnici gospo­dari, în vreme de toamnă, cînd îi aşterneam bobului locul din care să se trezească . Va răsări, va creşte, va rodi. A răsărit, a cres­cut, a rodit. Noi venim şi strîn­­gem acest rod. Acest lucru e sim­plu şi firesc şi omeneşte de fru­mos, fiindcă ne bucură esenţial. De la­ acest minuţios spectacol al griului ar trebui să înceapă acti­ V. M. BASARAB (Continuare în pag. a 2-a) In multe localităţi rurale s-a înălţat o dată cu satul, a crescut o dată cu oamenii, o instituţie pe care o numim căminul cultural. De multe ori, după gravitatea cu care oamenii vorbesc despre că­minul lor cultural, îmi dau seama de la început cît de apreciat este, de ce prestigiu se bucură acesta, uneori afli în vorbele lor o amă­răciune şi înţelegi iarăşi că e ceva care merge greu, care se

Next