Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)
1971-07-01 / nr. 668
• Miercuri la amiază, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Pâţan, a primit pe Giuseppe lignori, preşedintele Băncii naţionale a agriculturii din Roma, şi pe Guglielmo Palmieri, director în această bancă, care ne vizitează ţara la invitaţia Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară, şi Vasile Voloşeniuc, preşedintele Băncii române de comerţ exterior. • In capitala Maltei au început marţi lucrările celei de-a doua conferinţe internaţionale „Pacem în Maribus", însărcinată cu elaborarea unei „Carte constituţionale" a mărilor şi oceanelor, dincolo de limita apelor teritoriale. • Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Garabet Ibraileanu, Uniunea asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine, precum şi Asociaţia de prietenie sovieto-românâ (A.P.S.R.) au organizat, la Casa Prieteniei din Moscova, o seară închinată marelui critic literar şi scriitor român. Silii SICMLISI (gatMiăn editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţiei ..........■«■.■................... *..г.гг . mimff ANUL III Nr. 668 JOI 1 iULIE 1971 4 pagini — 30 bani • Miercuri la amiaza a plecat la Moscova o delegație a Consiliului General A.R.L.U.S., condusă de prof. univ. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, membru în Consiliul General A.R.L.U.S., care la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-românâ va face o vizită în Uniunea Sovietică. SUPORTUL TRAINIC AL POLITICII PROFUND PATRIOTICE ŞI INTERNAŢIONALISTE A PARTIDULUI NOSTRU - APROBAREA şi sprijinul Întregului popor TELEGRAME ADRESATE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE Comuniştii, toţi locuitorii BIHORULUI — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — îşi exprimă deplina lor adeziune faţă de rodnicele rezultate ale vizitei şi admiraţia sinceră pentru contribuţia pe care aţi adus-o la aceste rezultate, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se subliniază în telegrama Comitetului judeţean al P.C.R. Telegrama continuă . Vizita delegaţiei române se înscrie în coordonatele politicii externe, pătrunsă de înaltă principialitate comunistă, a partidului şi guvernului român de promovare consecventă a prieteniei, alianţei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, politică a cărei justeţe este demonstrată de viaţa însăşi. Convorbirile cu conducătorii ţărilor vizitate, rezultatele obţinute au confirmat încă o dată cît de necesar şi de important este ca ţările socialiste să aşeze relaţiile dintre ele pe temelia principiilor marxism-leninismului şi ale internaţionalismului proletar, ale egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii, neamestecului în treburile interne, întrajutorării tovărăşeşti — respectarea acestor principii fiind condiţia sine qua non a unei colaborări rodnice şi asigurării unei trainice unităţi. Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular judeţean MARAMUREŞ, dînd glas gîndurilor şi simţămintelor celor mai fierbinţi ale muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, ale tuturor locuitorilor, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, de pe aceste străvechi meleaguri, îşi exprimă deplina satisfacţie şi totala aprobare faţă de rezultatele vizitei istorice pe care delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Roma(Continuare *A pap a 3-a) ж.-тш Ţăranii cooperatori aprobă cu însufleţire activitatea delegaţiei, a dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu Cu profundă şi vie satisfacţie, cu sentimente de nespusă bucurie şi o justificată mîndrie patriotică, întreaga ţărănime de pe cuprinsul ţârii a urmărit cu deosebit interes vizita oficială de prietenie întreprinsă în ţările socialiste din Asia de delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Într-un glas unanim, cooperatorii de pe ogoarele patriei noastre aprobă cu însufleţire activitatea desfăşurată de delegaţie, de dumneavoastră personal — activitate pătrunsă de responsabilitate şi spirit internaţionalist — apreciind-o nu numai ca un factor important de dezvoltare a prieteniei şi colaborării dintre poporul român şi popoarele ţârilor vizitate, dar şi ca o contribuţie de preţ la cauza generală a socialismului, la restabilirea unităţii ţârilor socialiste şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Noi vedem în această vizită o nouă mărturie a consecvenţei cu care conducerea de partid şi de stat înfăptuieşte linia generală de politică externă, principiile ei directoare stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Căldura cu care delegaţia condusă de dumneavoastră a fost întîmpinată în ţările vizitate constituie expresia prestigiului de care se bucură partidul nostru, poziţia sa justă faţă de problemele vieţii internaţionale. Noi, ţăranii cooperatori, râspunzând grijii permanente pe care partidul şi statul, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne-o purtaţi, ne afirmăm încă o dată hotârîrea de a munci mai bine, mai cu spor pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce ne revin pentru dezvoltarea agriculturii, Fiind convinşi că de aceasta depinde nemijlocit participarea mai puternică a acestei ramuri la progresul şi prosperitatea patriei noastre. Exprimînd simţămintele noastre de stimă şi preţuire, vă rugăm să primiţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, urări de sănătate şi fericire, de ani mulţi şi neobosiţi, de muncă mereu rodnică în fruntea partidului şi statului, pentru înflorirea României socialiste, pentru ridicarea continuă a prestigiului ei internaţional. CONSILIUL UNIUNII NATIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCTIE mpAG Щ3 Delegaţia a exprimat cu fidelitate voinţa noastră CU înaltă responsabilitate COMUNISTĂ Multă vreme va trece şi va rămîne la fel de vie în inimile noastre imaginea vizitei delegaţiei române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia. Anul 1971, acest iunie, lună în care roadele se pregătesc să fie culese, se va lega de acest eveniment care va avea şi el roadele sale atît pentru ţara noastră şi ţările vizitate, cît şi pentru celelalte ţări socialiste, pentru pacea şi colaborarea între popoare. Activitatea delegaţiei noastre a dovedit încă o dată că în politica partidului nostru este o identitate perfectă între vorbă şi faptă, că nu este de ajuns numai să-ţi afirmi părerile, ci trebuie să acţionezi pentru realizarea lor. Or, asemenea acţiuni îndreptate spre întărirea unităţii ţărilor socialiste, a coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti precum şi extinderea schimbului de valori materiale şi spirituale între toate naţiunile pămîntului, nu numai că intră în drepturile şi atribuţiile fiecărui partid comunist, dar ele constituie obligaţia de prim ordin. Iată de ce, ca membru al partidului sînt mîndru de înalta responsabilitate pe care şi-a asumat-o delegaţia condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în recentele vizite şi convorbiri din ţările socialiste ale Asiei, de modul comunist, principiul în care au fost abordate problemele vieţii internaţionale, de rezultatele înregistrate cu acest prilej. Urmărind cu emoţie şi bucurie de la mii de kilometri distanţă, EPAMINONDA GAMALEJ preşedintele C.A.P. Zebil, judeţul Tulcea (Continuare in pag . 3-a) VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NEOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA 5 HELSINKI — 29. — Trimişii speciali Agerpres, Adrian Ionescu şi Constantin Ţintea, transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în Finlanda este apreciată aici ca un eveniment politic remarcabil, ca o reafirmare a hotărîrii celor două ţări de a promova în continuare relaţii fructuoase de colaborare, pe multiple planuri, sub semnul stimei şi respectului reciproc. Acestea sînt auspiciile sub care a început marţi vizita în Finlanda a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Pe aeroportul Seutula, în întîmpinarea oaspeţilor români au venit preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi soţia sa, Sylvi Kekkonen, preşedintele parlamentului, Rafael Paasio, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ahti Karjalainen, ministrul afacerilor externe, Văino Leskinen, şi alţi membri ai guvernului, preşedintele Curţii supreme, preşedintele Curţii supreme administrative, cancelarul justiţiei, comandantul forţelor armate, guvernatorul regiunii Uusimaa, preşedintele Consiliului municipal şi primarul capitalei. După ceremonia primirii, coloana oficială de maşini, escortată de motociclişti, se îndreaptă spre Palatul prezidenţial, reşedinţa rezervată şefului statului român. In faţa palatului sunt arborate, pe înalte catarge, drapelele României şi Finlandei. Mulţimea aflată aici aplaudă cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, la coborîrea sa din maşină ; şeful statului român răspunde cu cordialitate acestei manifestări spontane de simpatie. ★ La amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, precum şi ceilalţi oaspeţi români, au fost invitaţi la un dejun intim de preşedintele Urho Kekkonen şi soţia sa, Sylvi Kekkonen. Marţi seara, preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi soţia sa, Sylvi Kekkonen, au oferit în Sala oglinzilor din Palatul prezidenţial, un dineu de gală în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României la Helsinki. Din partea finlandeză au luat parte Rafael Paasio, Ahti Karjalainen, Văino Leskinen, ceilalţi membri ai guvernului, personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Helsinki. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, preşedintele Urho Kekkonen şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile celor două ţări. ★ Marţi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au primit la reşedinţa oficială pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Helsinki, împreună cu soţiile lor. Ceremonia primirii a avut loc în Sala Gotică, în prezenţa tovarăşilor Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, precum şi a ambasadorului României în Finlanda, Mircea Bălănescu. Şefului statului român şi soţiei sale i-au fost prezervaţi ambasadorii Spaniei, Elveţiei, Danemarcei, Norvegiei, Italiei, Turciei, Ungariei, Japoniei, Israelului, Indiei, Republicii Arabe Unite, Cehoslovaciei, Franţei, Statelor Unite ale Americi, Marii Britanii, Olandei, Belgiei, Braziliei, Bulgariei, R.P. Chineze, Perului, Mexicului, Iugoslaviei, Uniunii Sovietice, şefii reprezentanţelor comerciale ale Republicii Federale a Germaniei, Republicii Democrate Germane, însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Austriei, Suediei, Argentinei, Poloniei, şeful adjunct al Reprezentanţei comerciale speciale a R.P.D. Coreene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a (Continuare în pag. a 4-a) ★ O prietenească urare de bun venit în capitala Finlandei Ziua învăţătorului Ziua învăţătorului a fost sărbătorită, în acest an în întreaga ţară, prin adunări festive, desfăşurate, miercuri în centre municipale, oraşe şi comune. Zeci de mii de educatori, învăţători şi profesori din învăţămîrntul de cultură generală, pedagogic, profesional şi tehnic au fost prezenţi la aceste tradiţionale manifestări. In cadrul adunărilor au fost trecute în revistă realizările de seamă obţinute în domeniul învățămîntului, au fost înfăţişate perspectivele de dezvoltare a şcolii româneşti în anii viitori, în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Cu acelaşi prilej, numeroşi profesori şi învăţători au fost distinşi cu titluri, ordine şi medalii, ale Republicii Socialiste România, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămîntului. g ESTE POSIBIL (şi trebuie) SĂ SE INTENSIFICE RITMUL DE LUCRU In concluzie la ancheta noastră privind stadiul şi ritmul lucrărilor pe şantierele complexelor intercooperatiste, prezentăm mai întîi răspunsurile ce ne-au fost date de inginerul BELU BLUMER, directorul direcţiei de investiţii din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Discuţia cu dînsul a început cu întrebarea : — Cine poartă vina pentru desele reamplasări ale complexelor, reamplasări care generează întîrzieri în lansarea comenzilor de elemente prefabricate şi alte materiale, în contractarea lucrărilor ? — Mie ca specialist îmi este jenă văzînd cite încurcături provocăm uneori economiei naţionale, îndeosebi întreprinderilor producătoare de materiale şi trusturilor de construcţii, din pricina deselor reamplasări sau a renunţării la construirea unor complexe pentru care s-au comandat materiale şi a căror execuţie a fost contractată. Cum s-a ajuns la această situaţie ? In luna martie 1970, ministerul, terminînd de întocmit întreaga listă de obiective de investiţii pentru 1971, a trimis-o fiecărui judeţ, insoţită de instrucţiuni precise privind amplasarea, contractarea etc. Direcţiile generale ale agriculturii din judeţe trebuiau să definitiveze amplasamentele şi, eventual, să comunice renunţările pînă la sfirşitul lunii mai. Ei bine, multe judeţe — Teleorman, Olt, Sibiu, ca să dau cîteva exemple — au terminat aceste operaţii de abia în anul 1971. In aceste condiţii era normal ca furn- S. CERCELARU B. DUNAREANU (Continuare In pag. a 3-a) COMPLEXELE ZOOTEHNICE ÎN TIMP ŞI CONTRATIMP CU GRAFICELE DE EXECUŢIE (V) Ce atribute impun integrarea căminului cultural in viata satului ACTIVITATE FĂRĂ VACANŢE mişcă în alte direcţii decit cele ale satisfacerii în cea mai mare măsură a nevoilor lor spirituale, înseamnă că e simplu de ajuns la această concluzie, căminul cultural este în cazul din urmă o instituţie cu funcţii depăşite, o instituţie în cadrul căreia este absolut necesar să se ia măsuri urgente de restructurare a concepţiei de lucru. De la judeţ, ni se spune în nenumărate rinduri : „Avem cămine culturale care merg bine şi avem dreptul să înţelegem prin acest „merg“, acordarea deplină a formei cu conţinutul muncii culturale din cutare comună sau cutare sat , sau căminul „cutare" „nu prea merge" şi înţelegem, nu fără oarecare strîngere de inimă că aici activitatea cultural-ştiinţifică şi artistică se află sub linia de plutire. ..Acum, vara — îmi spune parcă făcînd elogiul omului şi muncii — profesoara Ana Kerestesz din Corvineşti — judeţul Bistriţa- Năsăud — in sat se petrece un lucru cu nobile reflexe în conştiinţa omului : strîngerea rodului ascuns pînă alaltăieri în brazdă şi pînă mai ieri în spic. Am zis ca nişte mari încrezători în forţele noastre, ca nişte harnici gospodari, în vreme de toamnă, cînd îi aşterneam bobului locul din care să se trezească . Va răsări, va creşte, va rodi. A răsărit, a crescut, a rodit. Noi venim şi strîngem acest rod. Acest lucru e simplu şi firesc şi omeneşte de frumos, fiindcă ne bucură esenţial. De la acest minuţios spectacol al griului ar trebui să înceapă acti V. M. BASARAB (Continuare în pag. a 2-a) In multe localităţi rurale s-a înălţat o dată cu satul, a crescut o dată cu oamenii, o instituţie pe care o numim căminul cultural. De multe ori, după gravitatea cu care oamenii vorbesc despre căminul lor cultural, îmi dau seama de la început cît de apreciat este, de ce prestigiu se bucură acesta, uneori afli în vorbele lor o amărăciune şi înţelegi iarăşi că e ceva care merge greu, care se