Satul Socialist, august 1971 (Anul 3, nr. 695-720)
1971-08-01 / nr. 695
Zile intense de lucru ! La cooperativa agricolă din Zăbrani, judeţul Arad, după recoltarea pâioaselor s-a trecut imediat la executarea arăturilor de vară și la însâmînțarea cultu CAMPANIA AGRICOLA. Cooperatorii, mecanizatorii, toţi lucrătorii de pe ogoarele mehedinţene, au raportat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, că pe ziua de 25 iulie au încheiat cu succes recoltarea păioaselor de pe cele aproape 54 000 de hectare cultivate cu grîu, orz şi secară, că peste 80 la sută din cantitatea ce urmează să fie livrată la fondul central de stat a intrat în bazele de recepţie. Poate că n-am fi reluat această Informaţie, publicată la vremea ei, dacă faptele în sinea lor n-ar fi pline de învăţăminte. In nici un an, campania de recoltare a păioaselor pe meleagurile mehedinţene n-a durat atît de puţin, aproximativ 15 zile de lucru. Cui i se datorează acest record ? In primul rînd, temeinicei organizări a muncii, luării unor măsuri pregătitoare care au fost transpuse în viaţă cu maximă rigurozitate. Cele 775 de combine, 235 prese de balotat paie, 70 de secerători mecanice şi tractoarele necesare au fost bine reparate şi revizuite din timp. La rindul lor, cooperativele agricole s-au îngrijit ca cele 174 de tractoare rutiere şi 222 de remorci, 230 autocamioane şi 2 550 de atelaje să fie în perfectă stare de funcţionare, dotate cu saci, prelate, sfoară şi alte materiale necesare transportului cerealelor de pe cîmp direct la bazele de recepţie sau în hambarele unităţilor respective, să fie însoţite de oameni. In al doilea rînd, faptului că întreaga acţiune a fost concepută şi desfăşurată pe zone de producţie. După recoltarea orzului, numai în cinci zile, s-a trecut la strîngerea griului într- in sud, în zona nisipurilor. In toate cooperativele, începînd de la Rogova şi pînă la Izvoarele au fost concentrate puternice forţe mecanice şi umane care într-un ritm intens au strîns grîul fără pierderi. Pe măsură ce treaba era terminată, combinele, tractoarele şi celelalte utilaje erau transferate spre centru — cooperativele din zona Şimian — Vînju Mare — Bălăciţa — şi apoi spre cele din nord, de la Strehaia în sus, în aşa fel încît să nu existe pauze mari între o zonă şi alta. Subliniam la început că peste 80 la sută din grîul contractat cu statul a fost predat la bazele de recepţie. Este un lucru pozitiv, dar treaba va putea fi considerată ca bine făcută cind planul va fi integral realizat. Este necesar ca unităţile cooperatiste de la Izvorul Bîrzei, Broşteni, Breniţa-Motru şi altele din nordul judeţului să urmeze exemplul celor din sud şi centru (Salcia, Gîrla Mare, Cujmir, Vînători etc.) şi să transporte cu toate mijloacele de care dispun, griul contractat la bazele de recepţie din apropiere. Orice întîrziere a acestei importante acţiuni patriotice este păgubitoare şi pentru unităţile producătoare (care nu-şi pot încasa drepturile băneşti ce li se cuvin) şi pentru economia naţională, care trebuie să-şi constituie în timpul cel mai scurt, fondul necesar de grîu din actuala recoltă. Concomitent cu recoltarea păioaselor, în judeţul Mehedinţi din cele 21 552 ha ce urmau să fie însămînţate cu culturi duble s-a realizat pînă acum cîteva zile mai mult de jumătate. De o săptămînă însă ritmul de însămînţări a scăzut vizibil pe motiv că seceta ce se face simţită pe aceste meleaguri împiedică încolţirea porumbului pentru siloz şi masă verde. In parte, conducătorii unităţilor, specialiştii de la sate au dreptate. Dar, numai în parte, deoarece,cooperatorii, mecanizatorii au posibilitatea ca printr-o muncă bine organizată — așa cum a fost în AL STEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a, IN JUDEŢUL MEHEDINŢI Mai sunt importante lucrări „LA ZI". NU ÎNCETINIT! RITMUL! Arhitectură modernă în orașul Bacău Foto : AGERPRES WWWWWWWWWw Pînă ieri, în cooperativele agricole de producţie grîul a fost strîns de pe 89 la sută din suprafaţă Ne apropiem de încheierea campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Pînă la 31 iulie, cooperativele agricole recoltaseră grîul de pe 89 la sută din suprafaţa cultivată. In mod practic, aproape toate judeţele din zonele I şi a II-a au terminat această importantă lucrare. Strinsul griului şi al celorlalte cereale păioase continuă insă să fie mult rămas in urmă in cooperativele agricole din judeţele Covasna, Braşov, Harghita, Suceava, Sibiu, în care recoltatul a fost efectuat pe numai 10—40 la sută din suprafaţă. Cooperativele agricole din judeţul Covasna, de exemplu, mai au de recoltat griul de pe 16 000 de hectare, orzul şi orzoaica de pe 7 000 de hectare, iar cele din Harghita grîul de pe 18 000 de hectare şi orzoaica de pe 8 000 de hectare. Viteza de lucru înregistrată in ultimele zile este cu mult sub posibilităţi şi demonstrează că importante forţe mecanice şi manuale nu sunt folosite la maximum. In ritm nesatisfăcător se desfăşoară lucrările, mai ales la treierat, şi în unităţile agricole din judeţele Neamţ, Bacău, Vaslui, Botoşani, Cluj, Sălaj, în care, aşa cum semnalam în ziarul de ieri, s-a creat un mare decalaj între recoltat şi treierat, ceea ce întîrzie punerea la adăpost a recoltei. Pentru terminarea grabnică a secerişului şi treierişului este necesar ca în zilele care urmează viteza de lucru să se dubleze şi chiar să se tripleze. Acest lucru este pe deplin posibil, deoarece în judeţele rămase în urmă au fost concentrate importante forţe mecanice. Utilizarea deplină a tuturor forţelor şi organizarea exemplară a muncii trebuie să "'asigure " execuutarea concomitentă și într-un timp cit mai scurt a secerișului și treierișului. curoop • între Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară a Republicii Socialiste România şi Comisariatul de energie atomică al Republicii Franţa a fost semnat un Protocol de colaborare în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice pe anii 1971 —1972. • Sîmbâta dimineaţa a plecat spre Copenhaga Din partea română, documentul a fost semnat de prof. Ioan Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, şi din partea franceză de André Giraud, administratorul general al Comisariatului de energie atomică. Protocolul prevede acordarea reciprocă de burse pentru specializare, realizarea unor proiecte comune de cercetare, efectuarea de vizite reciproce de specialişti, precum şi schimburi de informaţii şi documentaţii, delegaţia P.C. din Danemarca, condusă de tovarăşul Freddy Madsen, secretar al C.C. al P.C. din Danemarca, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. Cunoscuta publicistă franceză Helene Tournaire, autoare a mai multor volume de reportaje, a prezentat la postul de radio „France Culture" un amplu ciclu de impresii dintr-o recentă călătorie în România. Din cele 11 emisiuni ale ciclului, 9 au fost consacrate unor interviuri cu personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice şi culturale din ţara noastră, care au înfăţişat eforturile întreprinse de poporul român pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, dezvoltarea României contemporane, activitatea ştiinţifică, diferite aspecte ale vieţii culturale şi artistice româneşti. • Ca în fiecare an, în decorul evocator al străvechii localităţi Ohrid (R.S.F. Iugoslavia) se desfăşoară, în această perioadă, Festivalul muzical de vară. Cele două concerte ale Orchestrei de muzică de cameră Bucureşti, concertul Corului Madrigal, ca şi spectacolul muzical clasic prezentat joi seara de aceste două formaţii reunite s-au înscris printre evenimentele artistice de seamă ale întregului festival. rilor succesiveStill SOCIMISI ......................................................................................................................................................................................................................".......................................................................» ■■■— [ Cotidian editat de Uniunea Națională* a Cooperativelor Agricole de Producție шшш. —•:\гтшшштNoшшмшшмшшшшшфтшшшштттт 1 ANUL III Nr. 695 DUMINICĂ 1 AUGUST 1911 4 pagini — 30 bani SISTEMATIZAREA RURALA CASE NOI PE VATRA NOUA Recent, Uniunea Arhitecţilor din Republica Socialistă România a premiat cele mai valoroase proiecte realizate în anul 1970. Printre ele figurează şi cel privind sistematizarea comunelor suburbane ale municipiului Bucureşti, acţiune aflată, acum, în plin proces de desfăşurare. Ne-am adresat tov. arhitect DUMITRU IANCU, de la Institutul „Proiect-Bucureşti“, membru al colectivului premiat pentru proiectul sistematizării comunelor suburbane, rugîndu-l să ne precizeze aspectele esenţiale privind conţinutul lucrării ca şi configuraţia viitoare a acestor localităţi. — Cîteva principii, ne-a spus interlocutorul, constituie numitorul comun al sistematizării preconizate : în primul rînd, corelarea dezvoltării localităţilor suburbane cu dezvoltarea municipiului, întrucît apropierea de Capitală impune ştergerea treptată a diferenţelor mari dintre cartierele periferice ale oraşului şi localităţile rurale limitrofe ; apoi, crearea de condiţii pentru dezvoltarea economică a unor comune care au posibilităţi în acest sens, concomitent cu elaborarea de măsuri restrictive în ceea ce priveşte evoluţia altora, lipsite de perspective social-economice favorabile ; în fine, am avut în vedere o înzestrare echilibrată a localităţilor, pentru ca populaţia lor să nu fie obligată la deplasări în mediul urban. Soluţiile pe care le-am găsit pentru aceste cerinţe s-au bucurat de aprecierea juriului, determinîndu-1 să ne acorde preţioasa distincţie. — Intrutot, deci, „miezul“ lucrării îl constituie soluţiile pe care le-aţi preconizat, vă rugăm să vă referiţi la ele. — Am urmărit reducerea, în medie cu 25 la sută, a actualei vetre săteşti, din două motive : pentru redarea către agricultură a unor terenuri pe care răspîndirea anarhică a locuinţelor le răpeşte circuitului economic, şi pentru concentrarea spaţiului de locuit în jurul centrului civic, în vederea unui acces mai lesnicios al cetăţenilor la principalele instituţii comunale. Am urmărit, de asemenea, prin concentrarea vetrei satului şi contracararea implicaţiilor circulaţiei rutiere intense, specifică zonei din jurul Capitalei ; astfel, unele comune, ca de pildă Voluntari, se vor dezvolta pe o singură parte a şoselei naţionale, pentru evitarea traversărilor, a accidentelor şi, concomitent, pentru fluidizarea circulaţiei. AL. SOLOMONESCU (Continuare în pag. a 2-a) r- PEISAJUL SATULUI ROMÂNESC — NESECAT IZVOR DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII PLASTICI unde sînt OPERELE PLASTICE CARE SĂ-L REPREZINTE? întotdeauna, cînd privesc o operă de artă plastică mi se pare că un lucru din toate trebuie socotit esenţial pentru definirea atitudinii realiste : raportul intim, profund (afectiv şi intelectual) cu realitatea, dragostea, această dragoste care este exprimată începînd cu mijloacele artistice şi terminind cu atitudinea, preocuparea artistului de a da glas năzuinţelor poporului, trăsăturilor esenţiale ale omului optimist, în plin efort de muncă, de creaţie. Mi-a plăcut dintotdeauna arta de idei, dar socotesc că arta înseamnă mai întîi integrarea armonioasă a tuturor facultăţilor omului, realizarea la gradul suprem al armoniei între intelect şi latura emoţională şi, tocmai de aceea, cred că artiştii noştri plastici au datoria nobilă să opereze sinteze tot atît de superioare. Ştiu un ţăran cooperator din Gorj, Marin Răchită, din comuna Vădeni, care vine o dată pe săptămînă în Tîrgu Jiu. Se opreşte la „Masa tăcerii" în fiecare duminică, apoi stă un ceas, două în preajma „Coloanei fără sfîrşit". — Сi-ţi place dumitale aici, Marin Răchită ? — Chipul. — Cum adică, chipul ? — Chipul, adică asemănarea cu gîndurile. M-am întrebat mult după aceea, şi m-am gîndît şi eu la faptul că asupra operei de artă nu se poate reveni decît de către autor şi, în alt sens, de către cel căruia îi este destinată — poporul, privitorul simplu. Criticul și teoreticianul împart capodopera în unghiuri, în curbe, îi caută similitudini (Continuare în pag. a 2-a) V. BASARAB ZIUA MARINEI In fiecare an, în prima duminică de august, ţara sărbătoreşte Ziua Marinei. La această sărbătoare, devenită tradiţională, gîndurile ni se îndreaptă către ostaşii, maiştrii, subofiţerii şi ofiţerii flotei noastre militare, către cei din flota comercială, către constructorii de nave, către detaşamentul clasei noastre muncitoare ce lucrează în porturi. E o zi festivă şi de bilanţ, un bilanţ al unei intense activităţi desfăşurate într-un an. In această zi de august, întregul efectiv al marinei militare române raportează partidului, patriei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandant suprem al forţelor noastre armate, îndeplinirea exemplară a misiunilor încredinţate. Cu acel sentiment al datoriei împlinite, toţi cei care apără pe ape, pe mare, fruntariile României socialiste vor trece în revistă rezultatele obţinute în pregătirea de luptă şi politică. Eforturi deosebite încununate de succese fac ei pentru însuşirea cunoştinţelor profesionale, pentru perfecţionarea măiestrieimilitare, pentru călirea voinţei, pentru consolidarea acelor calităţi pe care le cere titlul de onoare de ostaş al marinei militare române. Izvorul acestor eforturi II patriei,de partid, devotamentul faţă de,,poporul din care fac parte, faţă de cuceririle pe care le-a obţinut şi le obţine el în opera de construire a socialismului pe pămîntul românesc. Marina noastră militară, la fel ca întreaga armată română, reprezintă o şcoală în care se cultivă trăsăturile omului de tip nou, constructor al socialismului, un om cu o înaltă conştiinţă. Sunt trăsăturile pe care le promovează cu fermitate partidul nostru comunist. Alături de întregul popor român, toţi cei înrolaţi în marina noastră militară au primit cu vie satisfacţie, cu deplină aprobare, programul de educaţie comunistă elaborat de conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sub marele pavoaz românesc, de Ziua Marinei, o singură inimă bate : inima poporului nostru. ÎN PAG. A 3-A : • ÎNNOIREA EFECTIVELOR IMPUNE ORGANIZAREA EXEMPLARA A REPRODUCŢIEI • PE ŞANTIERUL SISTEMULUI LOCAL DE IRIGAŢII COŞERENI — DRIDU — MOVILIŢA. SUB ŞUVOIUL HÎRTIILOR, BĂLTEŞTE ÎNTÎRZIEREA Wwtam* AGENDA INTERNA V-fofc •• '• *.'■ ,. • î*. * A SAPTAMÍNII Tumultuoasă e viaţa patriei ! Propunerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au dinamizat întreaga viaţă politică, ideologică, culturală a ţării. Se înfăptuiesc, cu consecvenţă, planurile, ideile înscrise în programele partidului, se conturează tot mai evident chipul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cei care făuresc bunurile materiale şi spirituale ale societăţii adaugă zi de zi la tezaurul de valori altele noi. Un izvor nesecat de energii se topesc în fluxuri de lumină, în cantităţi tot mai mari de oiţei şi laminate, de cărbune şi petrol, de bunuri de consum şi agro-alimentare, în utilaje şi agregate, în noile construcţii industriale şi de locuinţe, în edificii sociale şi culturale, în cărţi şi filme, în opere de artă plastică, muzicale, dramatice. Cu noi idei de mare valoare se îmbogăţeşte ştiinţa. Catalizatorul tuturor acestor energii umane este partidul, exponentul cel mai fidel al năzuinţelor de progres şi civilizaţie al tuturor celor ce muncesc din patria noastră, forţa de avangardă care uneşte într-o singură voinţă, într-un singur gînd întreaga naţiune şi o conduce cri fermitate spre înfăptuirea idealurilor sale de prosperitate şi fericire. ,Zi de zi, săptămină de săptămînă partidul acţionează, urmăreşte cu perseverenţă modul cum se aplică în viaţă măsurile preconizate în cele mai diverse domenii de activitate, întreţine tot timpul un dialog viu cu masele de oameni ai muncii, sesizează neajunsurile, stabileşte măsuri pentru soluţionarea acestora, îşi verifică metodele în practica socială, studiază tendinţele şi fenomenele noi şi creează condiţii politice, economice, organizatorice pentru promovarea criticii şi autocriticii, chemate să stimuleze neîncetat lupta noului împotriva vechiului, triumful a tot ce este înaintat în societate. O expresie elocventă a unui asemenea mod de lucru îl constituie adunările generale ale salariaţilor, care continuă şi în această săptămină să dezbată cum s-au achitat de obligaţiile lor comitetele de direcţie, cum au acţionat acestea pentru întărirea disciplinei şi ordinii, pentru crearea unui climat favorabil fructificării din plin a gindirii creatoare a oamenilor, a inteligenţei acestora în soluţionarea diverselor probleme tehnice, economice, sociale. Aici, în aceste adunări îşi fac simţită prezenţa conştiinţa revoluţionară a muncitorilor, hotărîrea lor fermă de a îndeplini sarcinile de plan şi angajamentele asumate, intransigenţa faţă de neajunsuri şi de cei ce le provoacă, preocuparea pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, a timpului de lucru. Promovînd acest spirit de înaltă răspundere faţă de rezultatele cantitative şi calitative ale activităţii lor, oamenii muncii din industrie au obţinut rezultate deosebite în întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor suplimentare asumate ca răspuns la chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Oţelarii de la Combinatul Siderurgic Hunedoara au elaborat cea de a 20 000-a tonă de oțel peste sarcinile de plan ce le-au revenit de la începutul anului și pînă în prezent ,an- GHEORGHE DIACONU (Continuare în pag. a 2-a). fVI