Satul Socialist, august 1971 (Anul 3, nr. 695-720)

1971-08-01 / nr. 695

Zile intense de lucru ! La coo­perativa agricolă din Zăbrani, judeţul Arad, după recoltarea pâioaselor s-a trecut imediat la executarea arăturilor de vară și la însâmînțarea cultu­ CA­M­P­A­NIA AG­RI­COLA. Cooperatorii, mecanizatorii, toţi lucrătorii de pe ogoarele mehedin­­ţene, au raportat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, că pe ziua de 25 iulie au încheiat cu succes re­coltarea păioaselor de pe cele a­­proape 54 000 de hectare cultivate cu grîu, orz şi secară, că peste 80 la sută din cantitatea ce urmea­ză să f­ie livrată la fondul central de stat a intrat în bazele de re­cepţie. Poate că n-am fi reluat această Informaţie, publicată la vremea ei, dacă faptele în sinea lor n-ar fi pline de învăţăminte. In nici un an, campania de recoltare a păioa­­selor pe meleagurile mehedinţene n-a durat atît de puţin, aproxima­tiv 15 zile de lucru. Cui i se dato­rează acest record ? In primul rînd, temeinicei orga­nizări a muncii, luării unor măsuri pregătitoare care au fost transpu­se în viaţă cu maximă rigurozi­tate. Cele 775 de combine, 235 prese de balotat paie, 70 de secerători mecanice şi tractoarele necesare au fost bine reparate şi revizuite din timp. La rindul lor, coopera­tivele agricole s-au îngrijit ca cele 174 de tractoare rutiere şi 222 de remorci, 230 autocamioane şi 2 550 de atelaje să fie în perfectă stare de funcţionare, dotate cu saci, pre­late, sfoară şi alte materiale nece­sare transportului cerealelor de pe cîmp direct la bazele de recepţie sau în hambarele unităţilor respec­tive, să fie însoţite de oameni. In al doilea rînd, faptului că în­treaga acţiune a fost concepută şi desfăşurată pe zone de producţie. După recoltarea orzului, numai în cinci zile, s-a trecut la strîngerea griului într- in sud, în zona nisi­purilor. In toate cooperativele, în­­cepînd de la Rogova şi pînă la Izvoarele au fost concentrate pu­ternice forţe mecanice şi umane care într-un ritm intens au strîns grîul fără pierderi. Pe măsură ce treaba era terminată, combinele, tractoarele şi celelalte utilaje erau­ transferate spre centru — coope­rativele din zona Şimian — Vînju Mare — Bălăciţa — şi apoi spre cele din nord, de la Strehaia în sus, în aşa fel încît să nu existe pauze mari între o zonă şi alta. Subliniam la început că peste 80 la sută din grîul contractat cu statul a fost predat la bazele de recepţie. Este un lucru pozitiv, dar treaba va putea fi considerată ca bine făcută cind planul va fi inte­gral realizat. Este necesar ca uni­tăţile cooperatiste de la Izvorul Bîrzei, Broşteni, Breniţa-Motru şi altele din nordul judeţului să ur­meze exemplul celor din sud şi centru (Salcia, Gîrla Mare, Cuj­­mir, Vînători etc.) şi să transpor­te cu toate mijloacele de care dis­pun, griul contractat la bazele de recepţie din apropiere. Orice în­­tîrziere a acestei importante ac­ţiuni patriotice este păgubitoare şi pentru unităţile producătoare (care nu-şi pot încasa drepturile băneşti ce li se cuvin) şi pentru economia naţională, care trebuie să-şi con­stituie în timpul cel mai scurt, fondul necesar de grîu din actuala recoltă. Concomitent cu recoltarea păioa­selor, în judeţul Mehedinţi din cele 21 552 ha ce urmau să fie în­­sămînţate cu culturi duble s-a rea­lizat pînă acum cîteva zile mai mult de jumătate. De o săptămînă însă ritmul de însămînţări a scă­zut vizibil pe motiv că seceta ce se face simţită pe aceste meleaguri împiedică încolţirea porumbului pentru siloz şi masă verde. In par­te, conducătorii unităţilor, specia­liştii de la sate au dreptate. Dar, numai în parte, deoarece,­­coope­ratorii, mecanizatorii au posibili­tatea ca printr-o muncă bine or­ganizată — așa cum a fost în AL STEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a, IN JUDEŢUL MEHEDINŢI Mai sunt importante lucrări „LA ZI". NU ÎNCETINIT! RITMUL! Arhitectură modernă în orașul Bacău Foto : AGERPRES WWWWWWWWWw Pînă ieri, în cooperativele agricole de producţie grîul a fost strîns de pe 89 la sută din suprafaţă Ne apropiem de încheierea campaniei de re­coltare a cerealelor păioase. Pînă la 31 iulie, cooperativele agricole recoltaseră grîul de pe 89 la sută din suprafaţa cultivată. In mod prac­tic, aproape toate judeţele din zonele I şi a II-a au terminat această importantă lucrare. Strinsul griului şi al celorlalte cereale păioase continuă insă să fie mult rămas in urmă in coo­perativele agricole din judeţele Covasna, Braşov, Harghita, Suceava, Sibiu, în care recoltatul a fost efectuat pe numai 10—40 la sută din supra­faţă. Cooperativele agricole din judeţul Covasna, de exemplu, mai au de recoltat griul de pe 16 000 de hectare, orzul şi orzoaica de pe 7 000 de hectare, iar cele din Harghita grîul de pe 18 000 de hectare şi orzoaica de pe 8 000 de hec­tare. Viteza de lucru înregistrată in ultimele zile este cu mult sub posibilităţi şi demonstrează că importante forţe mecanice şi manuale nu sunt folosite la maximum. In ritm nesatisfăcător se desfăşoară lucrările, mai ales la treierat, şi în unităţile agricole din judeţele Neamţ, Bacău, Vaslui, Botoşani, Cluj, Sălaj, în care, aşa cum semnalam în ziarul de ieri, s-a creat un mare decalaj între recoltat şi treierat, ceea ce întîrzie punerea la adăpost a recoltei. Pentru terminarea grabnică a secerişului şi treierişului este necesar ca în zilele care urmează viteza de lucru să se dubleze şi chiar să se tri­pleze. Acest lucru este pe deplin posibil, deoa­rece în judeţele rămase în urmă au fost con­centrate importante forţe mecanice. Utilizarea deplină a tuturor forţelor şi organizarea exem­plară a muncii trebuie să "'asigure " execuutarea concomitentă și într-un timp cit mai scurt a se­cerișului și treierișului. cu­r­o­o­p • între Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară a Republicii Socialiste România şi Comisariatul de energie atomică al Republicii Franţa a fost semnat un Protocol de colaborare în domeniul folosirii ener­giei atomice în scopuri paşnice pe anii 1­971 —1972. • Sîmbâta dimineaţa a plecat spre Copenhaga Din partea română, documentul a fost semnat de prof. Ioan Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pen­tru Energia Nucleară, şi din partea franceză de André Giraud, administratorul general al Comisariatului de energie atomică. Protocolul prevede acordarea reciprocă de burse pentru specializare, realizarea unor proiecte comune de cercetare, efectuarea de vizite reciproce de spe­cialişti, precum şi schimburi de informaţii şi docu­mentaţii, delegaţia P.C. din Danemarca, condusă de tovarăşul Freddy Madsen, secretar al C.C. al P.C. din Dane­marca, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră.­­ Cunoscuta publicistă franceză Helene Tournaire, autoare a mai multor volume de reportaje, a prezen­tat la postul de radio „France Culture" un amplu ciclu de impresii dintr-o recentă călătorie în România. Din cele 11 emisiuni ale ciclului, 9 au fost consacrate unor interviuri cu personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice şi culturale din ţara noastră, care au înfăţişat efor­turile întreprinse de poporul român pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, dezvolta­rea României contemporane, activitatea ştiinţifică, diferite aspecte ale vieţii culturale şi artistice ro­mâneşti. • Ca în fiecare an, în decorul evocator al străve­chii localităţi Ohrid (R.S.F. Iugoslavia) se desfăşoară, în această perioadă, Festivalul muzical de vară. Cele­­ două concerte ale Orchestrei de muzică de cameră Bucureşti, concertul Corului Madrigal, ca şi spectaco­lul muzical clasic prezentat joi seara de aceste două formaţii reunite s-au înscris printre evenimentele ar­tistice de seamă ale întregului festival. rilor succesiveStill SOCIMISI ......................................................................................................................................................................................................................".......................................................................» ■■■— [ Cotidian editat de Uniunea Națională* a Cooperativelor Agricole de­­ Producție шшш. —•:\гтшшштNoшшмшшмшшшшшфтшшшштттт­­ 1 ANUL III Nr. 695 DUMINICĂ 1 AUGUST 1911 4 pagini — 30 bani SISTEMATIZAREA RURALA CASE NOI PE VATRA NOUA Recent, Uniunea Arhitecţilor din Republica Socialistă Româ­nia a premiat cele mai valoroase proiecte realizate în anul 1970. Printre ele figurează şi cel privind sistematizarea comunelor suburbane ale municipiului Bucureşti, acţiune aflată, acum, în plin proces de desfăşurare. Ne-am adresat tov. arhitect DUMI­TRU IANCU, de la Institutul „Proiect-Bucureşti“, membru al colectivului premiat pentru proiectul sistematizării comunelor suburbane, rugîndu-l să ne precizeze aspectele esenţiale privind conţinutul lucrării ca şi configuraţia viitoare a acestor localităţi. — Cîteva principii, ne-a spus interlocutorul, constituie numitorul comun al sistemati­zării preconizate : în primul rînd, corelarea dezvoltării lo­calităţilor suburbane cu dez­voltarea municipiului, întru­­cît apropierea de Capitală impune ştergerea treptată a diferenţelor mari dintre car­tierele periferice ale oraşului şi localităţile rurale limi­trofe ; apoi, crearea de con­diţii pentru dezvoltarea eco­nomică a unor comune care au posibilităţi în acest sens, concomitent cu elaborarea de măsuri restrictive în ceea ce priveşte evoluţia altora, lipsi­te de perspective social-econo­­mice favorabile ; în fine, am avut în vedere o înzestrare echilibrată a localităţilor, pentru ca populaţia lor să nu fie obligată la deplasări în mediul urban. Soluţiile pe care le-am găsit pentru aceste ce­rinţe s-au bucurat de aprecie­rea juriului, determinîndu-1 să ne acorde preţioasa distinc­ţie. — Intrutot, deci, „miezul“ lucrării îl constituie soluţiile pe care le-aţi preconizat, vă rugăm să vă referiţi la ele. — Am urmărit reducerea, în medie cu 25 la sută, a ac­tualei vetre săteşti, din două motive : pentru redarea către agricultură a unor terenuri pe care răspîndirea anarhică a locuinţelor le răpeşte circui­tului economic, şi pentru concentrarea spaţiului de lo­cuit în jurul centrului civic, în vederea unui acces mai lesnicios al cetăţenilor la prin­cipalele instituţii comunale. Am urmărit, de asemenea, prin concentrarea vetrei sa­tului şi contracararea implica­ţiilor circulaţiei rutiere inten­se, specifică zonei din jurul Capitalei ; astfel, unele comu­ne, ca de pildă Voluntari, se vor dezvolta pe o singură parte a şoselei naţionale, pen­tru evitarea traversărilor, a accidentelor şi, concomitent, pentru fluidizarea circulaţiei. AL. SOLOMONESCU (Continuare în pag. a 2-a) r- PEISAJUL SATULUI ROMÂNESC — NESECAT IZVOR DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII PLASTICI unde sînt OPERELE PLASTICE CARE SĂ-L REPREZINTE? întotdeauna, cînd privesc o operă de artă plas­tică mi se pare că un lucru din toate trebuie socotit esenţial pentru definirea atitudinii realiste : rapor­tul intim, profund (afectiv şi intelectual) cu reali­tatea, dragostea, această dragoste care este ex­primată începînd cu mijloacele artistice şi terminind cu atitudinea, preocuparea artistului de a da glas năzuinţelor poporului, trăsăturilor esenţiale ale omului optimist, în plin efort de muncă, de creaţie. Mi-a plăcut dintotdeauna arta de idei, dar so­cotesc că arta înseamnă mai întîi integrarea armo­nioasă a tuturor facultăţilor omului, realizarea la gradul suprem al armoniei între intelect şi la­tura emoţională şi, tocmai de aceea, cred că ar­tiştii noştri plastici au datoria nobilă să opereze sinteze tot atît de superioare. Ştiu un ţăran cooperator din Gorj, Marin Ră­chită, din comuna Vădeni, care vine o dată pe săptămînă în Tîrgu Jiu. Se opreşte la „Masa tă­­cerii" în fiecare duminică, apoi stă un ceas, două în preajma „Coloanei fără sfîrşit". — Сi-ţi place dumitale aici, Marin Răchită ? — Chipul. — Cum adică, chipul ? — Chipul, adică asemănarea cu gîndurile. M-am întrebat mult după aceea, şi m-am gîndît şi eu la faptul că asupra operei de artă nu se poate reveni decît de către autor şi, în alt sens, de către cel căruia îi este destinată — poporul, pri­vitorul simplu. Criticul și teoreticianul împart ca­podopera în unghiuri, în curbe, îi caută similitudini (Continuare în pag. a 2-a) V. BASARAB Z­IUA M­ARINEI In fiecare an, în prima duminică de august, ţara sărbătoreşte Ziua Marinei. La această sărbătoare, de­venită tradiţională, gîndurile ni se îndreaptă către ostaşii, maiştrii, subofiţerii şi ofiţerii flotei noastre militare, către cei din flota comer­cială, către constructorii de nave, către detaşamentul clasei noastre muncitoare ce lucrează în porturi. E o zi festivă şi de bilanţ, un bilanţ al unei intense activităţi desfăşu­rate într-un an. In această zi de august, întregul efectiv al marinei militare române raportează parti­dului, patriei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandant suprem al forţelor noastre armate, îndeplini­rea exemplară a misiunilor încre­dinţate. Cu acel sentiment al da­toriei împlinite, toţi cei care apără pe ape, pe mare, fruntariile Româ­niei socialiste vor trece în revistă rezultatele obţinute în pregătirea de luptă şi politică. Eforturi deo­sebite încununate de succese fac ei pentru însuşirea cunoştinţelor pro­fesionale, pentru perfecţionarea măiestriei­­militare, pentru călirea voinţei, pentru consolidarea acelor calităţi pe care le cere titlul de onoare de ostaş al marinei militare române. Izvorul acestor eforturi II patrie­i,de partid, devotamentul faţă de,,po­porul din care fac parte, faţă de cuceririle pe care le-a obţinut şi le obţine el în opera de construire a socialismului pe pămîntul româ­nesc. Marina noastră militară, la fel ca întreaga armată română, re­prezintă o şcoală în care se cultivă trăsăturile omului de tip nou, con­structor al socialismului, un om cu o înaltă conştiinţă. Sunt trăsăturile pe care le promovează cu fermitate partidul nostru comunist. Alături de întregul popor român, toţi cei înrolaţi în marina noastră militară au primit cu vie satisfacţie, cu de­plină aprobare, programul de edu­caţie comunistă elaborat de condu­cătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sub marele pavoaz românesc, de Ziua Marinei, o singură inimă bate : inima poporului nostru. ÎN PAG. A 3-A : • ÎNNOIREA EFECTIVELOR IMPUNE ORGANIZAREA EXEM­PLARA A REPRODUCŢIEI • PE ŞANTIERUL SISTEMULUI LOCAL DE IRIGAŢII COŞERENI — DRIDU — MOVILIŢA. SUB ŞUVOIUL HÎRTIILOR, BĂLTEŞTE ÎNTÎRZIEREA Wwtam* AGENDA INTERNA V-fofc •• '• *.'■ ,. • î*. * A SAPTAMÍNII Tumultuoasă e viaţa patriei ! Pro­punerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au dinamizat întreaga viaţă politică, ideologică, culturală a ţării. Se înfăptuiesc, cu consecvenţă, planurile, ideile înscrise în programe­le partidului, se conturează tot mai evident chipul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cei care fău­resc bunurile materiale şi spirituale ale societăţii adaugă zi de zi la tezau­rul de valori altele noi. Un izvor ne­secat de energii se topesc în fluxuri de lumină, în cantităţi tot mai mari de oiţei şi laminate, de căr­bune şi petrol, de bunuri de consum şi agro-alimentare, în utilaje şi a­­gregate, în noile construcţii indus­triale şi de locuinţe, în edificii so­ciale şi culturale, în cărţi şi filme, în opere de artă plastică, muzicale, dramatice. Cu noi idei de mare va­loare se îmbogăţeşte ştiinţa. Catalizatorul tuturor acestor ener­gii umane este partidul, exponentul cel mai fidel al năzuinţelor de pro­gres şi civilizaţie al tuturor ce­lor ce muncesc din patria noas­tră, forţa de avangardă care u­­neşte într-o singură voinţă, într-un singur gînd întreaga naţiune şi o con­duce cri fermitate spre înfăptuirea idealurilor sale de prosperitate şi fe­ricire. ,Zi de zi, săptămină de săptă­mînă partidul acţionează, urmăreşte cu perseverenţă modul cum se aplică în viaţă măsurile preconizate în cele mai diverse domenii de activitate, întreţine tot timpul un dialog viu cu masele de oameni ai muncii, sesizea­ză neajunsurile, stabileşte măsuri pentru soluţionarea acestora, îşi ve­rifică metodele în practica socială, studiază tendinţele şi fenomenele noi şi creează condiţii politice, economi­ce, organizatorice pentru promovarea criticii şi autocriticii, chemate să sti­muleze neîncetat lupta noului împo­triva vechiului, triumful a tot ce este înaintat în societate. O expresie elocventă a unui ase­menea mod de lucru îl constituie adunările generale ale salariaţilor, care continuă şi în această săptămină să dezbată cum s-au achitat de obligaţiile lor comitetele de direcţie, cum au acţionat acestea pentru întărirea disciplinei şi ordi­nii, pentru crearea unui climat fa­vorabil fructificării din plin a gin­­dirii creatoare a oamenilor, a inte­ligenţei acestora în soluţionarea di­verselor probleme tehnice, economi­ce, sociale. Aici, în aceste adunări îşi fac simţită prezenţa conştiinţa re­voluţionară a muncitorilor, hotărîrea lor fermă de a îndeplini sarcinile de plan şi angajamentele asumate, in­transigenţa faţă de neajunsuri şi de cei ce le provoacă, preocuparea pen­tru folosirea mai bună a capacităţi­lor de producţie, a forţei de muncă, a timpului de lucru. Promovînd acest spirit de înaltă răspundere faţă de rezultatele canti­tative şi calitative ale activităţii lor, oamenii muncii din industrie au ob­ţinut rezultate deosebite în întrecerea pentru îndeplinirea angajamente­lor suplimentare asumate ca răs­puns la chemarea Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste. Oţelarii de la Combinatul Siderurgic Hunedoara au elaborat cea de a 20 000-a tonă de oțel peste sarcinile de plan ce le-au revenit de la înce­putul anului și pînă în prezent ,an- GHEORGHE DIACONU (Continuare în pag. a 2-a). f­VI

Next