Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)
1971-09-01 / nr. 721
ts [ CAMPANIA Curvil începe însăminţarea griului. SUNT PREGĂTITE TOATE MAŞINILE? Potrivit planului de măsuri pregătitoare pentru recoltarea culturilor de toamnă şi semănatul griului, pină la data de 1 septembrie toate utilajele şi maşinile agricole trebuiau revizuite, reparate, puse în stare de perfectă funcţionare, urmînd ca după această dată să se execute recepţia şi preluarea lor de către cei ce le vor minui în această importantă campanie. Pentru a ne edifica asupra stadiului acestei acţiuni am vizitat citeva din staţiunile de mecanizare a agriculturii din judeţele Buzău şi Vrancea, judeţe care, după cum se ştie, se află într-o zonă unde semănatul va începe în prima urgenţă. VRANCEA O primă constatare la unităţile întreprinderii de mecanizare a agriculturii din Vrancea : aici mai erau de reparat 70 de semănători SU-29, 10 combine CT2R, peste 100 de grape cu discuri, 50 de agregate-grape şi 60 de tăvălugi. Avind în vedere faptul că arăturile de vară s-au încheiat, în acest judeţ, încă de la 21 august şi, deci, a fost posibil ca forţele să fie concentrate în cadrul staţiunilor şi secţiilor de mecanizare pentru efectuarea reparaţiilor, ritmul lent de desfăşurare a acestei operaţiuni apare cu atît mai de neînţeles. O explicaţie, în mare parte justificată, ne-o aduce inginerul Ion Ţopana, şeful sectorului de reparaţii din cadrul I.M.A. Vrancea. „Acţiunea întîrzie din lipsa unor piese de schimb fără de care maşinile respective nu pot funcţiona — ne spune acesta. Bunăoară, ne lipsesc lagăre, suporţi pentru lagăre, axe pătrate pentru grapele cu discuri. La tăvălugi ne lipsesc, de asemenea, lagăre, bucşe de lagăr şi bucşe crenelate. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu avem arbori cotiţi, pinioane de atac, coroane conice, diferenţiale şi alte piese pentru tractoare. Este adevărat, baza de aprovizionare de ,la Focşani, e recent înfiinţată, dar aceasta nu scuză lipsa de preocupare — de care se plinge şi directorul S.M.A. Sihlea, Ion Tăicuţu — pentru procurarea pieselor de schimb necesare în perioada actuală. Explicaţia pe care ne-au dat-o tovarăşii din conducerea întreprinderii nu constituie, însă, singura cauză a restanţelor amintite. Pentru semănătorile SU-29 şi combinele CT2R există piese de schimb. Cu toate acestea, tocmai la repararea lor sunt mari rămâneri în urmă. Trecînd în revistă situaţia existentă în cele 11 staţiuni, de mecanizare din judeţul Vrancea, reiese că acolo unde munca a fost bine organizată, unde a existat preocupare pentru folosirea forţelor şi a timpului de lucru, reparaţiile au fost încheiate la timp şi de bună calitate. Astfel, la staţiunile de mecanizare Ciorăşti, Martineşti, Suraia, Panciu, toate semănătorile pentru grîu sunt pregătite să intre în brazdă. Cu totul altă situaţie întîlnim la S.M.A. Năneşti, unde 20 de semănători aşteaptă să fie reparate. Cauza ? „Cadrele de conducere din staţiune sunt in concediu iar unii mecanizatori, nefiind supravegheaţi, lasă lucrul de azi pe mîine" — ne spune inginerul Ion Ţopana de la I.M.A. Vrancea. Motive aproximativ asemănătoare au determinat ca la staţiunile de mecanizare Cimpineanca, Mărăşeşti şi Sihlea să existe, încă nereparate, numeroase utilaje. Deşi indicaţiile precise, exprese ale ministerului au fost încălcate în toate aceste unităţi, nimeni, se pare, nu-şi face probleme. Un singur exemplu. Cooperativele agricole din raza S.M.A. Sihlea vor semăna 2 600 de hectare de grîu după culturi tîrzii şi, mai ales, după porumb. Pentru recoltarea acestora, combinele CT2R au fost reparate la timp. In schimb, au fost neglijate semănătorile. „Mai avem destul timp — ne spune tovarăşul Tăicuţu, directorul staţiunii. Sîntem în curs de organizare, la fiecare secţie, a cite unui atelier mecanic, care să remedieze prompt toate defecţiunile survenite în timpul lucrului". Nu putem fi de acord cu această optică. Adevărul este că nu s-a făcut o planificare judicioasă a reparaţiilor, ceea ce face ca, acum, lucrările să se execute în grabă iar calitatea lor să fie pusă sub semnul întrebării. BUZĂU Ne-am continuat investigaţiile şi în unităţile de mecanizare a agriculturii din judeţul Buzău. Un bilanţ încheiat recent este edificator : mai erau de remediat defecţiuni la circa 90 de semănători, 30 de combine pentru porumb şi 110 grape cu discuri. Dacă unele staţiuni cum sunt cele din Balta Albă, Ziduri, Puieşti sau Poşta Cîlnău au pus la punct întregul utilaj necesar campaniei de toamnă, la S.M.A. Gălbinaşi, Stîlpu, Săgeata şi Padina se înregistrează încă serioase restanţe. Cauza este, în linii mari, aceeaşi ca şi în cazul unităţilor din judeţul Vrancea. Şi anume : slaba MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag . 3-ul In fiecare an, dar mai ales în cel cu precipitaţii abundente, suprafeţe agricole întinse, situate în luncile unor cursuri de rîuri ce brăzdează judeţul Arad, sunt afectate de excesul temporar sau permanent de umiditate, care diminuează, cu cantităţi de foc neglijabile, recoltele. S-a încercat, fireşte, înlăturarea acestui fenomen, dar acţiunile oarecum izolate nu au avut totdeauna şi şansă de izbîndă. Dimpotrivă. De multe ori, eforturile depuse intr-un joc sau altul au fost pur şi simplu estompate de o simplă viitură din zonele înalte. Au devenit, necesare, de aceea, acţiuni de mare amploare, care să fie ştiinţific concepute şi să se desfăşoare sistematic şi organizat, mergîndu-se, în ceea ce priveşte eşalonarea, pe linia maximei eficienţe. — Programul judeţean de îmbunătăţiri funciare care acordă prioritatea cuvenită lucrărilor de regularizare a albiilor rîurilor, de îndiguiri şi desecări, dă curs acestor cerinţe , ne spune tov. Ion LUCA, de la comisia economică a Comitetului judeţean Arad al P.C.R.. Fonduri importante alocate de stat, credite pe termen lung şi aportul propriu al beneficiarilor, vor fi concentrate spre executarea unor lucrări care să smulgă, pentru totdeauna, efectului negativ al excesului de umiditate terenurile în prezent afectate. Suprafeţe întinse, de ordinul zecilor de mii de hectare vor fi „bătute" pas cu pas de utilaje de excavare şi terasiere ; cooperatorii, toţi sătenii vor săpa şi finisa canale mari şi mici de desecare pe sute de kilometri — un adevărat „păienjeniş", matematic amplasat de tehnicienii oficiului de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu proiectele tehnico-economice întocmite. Intr-adevăr, complexul de lucrări noi de îndiguiri şi desecări, prevăzut pentru cincinalul actual, vizează nu mai puţin de 106 609 hectare. Specifică structurării acestor ample acţiuni este eşalonarea lor în ordinea urgenţei. Lucrările de regularizare a unor cursuri de rîuri, prin executarea acumulărilor necesare, premerg, cum este şi firesc, celor de îndiguire, iar acestea, la rîndul lor, celor de desecare. Acestea din urmă vor fi atacate, în sisteme mari (Teum şi Chicher — Crişul Alb), începînd din anul viitor, cînd urmează să fie efectuate lucrări de desecare ce afectează 27 500 hectare din cele 45 300 prevăzute pentru cincinalul 1971—1975 în cooperativele agricole de producţie. Aşa cum aminteam, amenajărilor pentru desecare trebuie să le premeargă cele din îndiguire, numai în aceste condiţii devenind posibile şi eficiente primele. Care este situaţia în momentul de faţă ? O prezentăm cit se poate de succint, urmînd să insistăm asupra cauzelor care determină rămînerea în urmă. în bazinul Teuzului, perimetrul Adea Sicula — Ineu — Bocsig — Beriu — Cermeni — Şepreuş, sunt prevăzute, pentru acest an, îndiguiri care totalizează peste 643 000 metri cubi de terasamente, în primul seres- FILON TODEROIU (Continuare în pap a 3-a) În aceste zile, în judeţul Ialomiţa, ca de altfel şi în alte zone din sudul ţării, mijloacele mecanice şi forţa de muncă a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste sunt mobilizate la recoltarea porumbului, principala cultură de toamnă. Foto : AGERPRES DESECĂRILE PROBLEMĂ VITALĂ IN CIMPIA DE VEST A ȚĂRII a» PAMÎNTUL — OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NATIONAL © Am străbătut in ultimele săptămîni mai multe comune şi sate din judeţul Braşov. Ne-am interesat despre felul cum îşi desfăşoară activitatea atelierele de pres-Deservirea sătenilor din localităţi ale judeţului Braşov ţări servicii către populaţie. Am stat de vorbă cu numeroşi locuitori ai satelor, am luat legătura cu reprezentanţi ai organelor judeţene de resort. Constatările de pe teren, discuţiile cu oamenii arată că s-au luat importante măsuri pentru buna funcţionare a acestor unităţi. Uniunea judeţeană a cooperaţiei de consum a deschis, numai , O ZI PENTRU CITEVA MINUTE • 15 KM DUPA UN FRIZER • COOPERATIVA „TEHNICA" SUGEREAZĂ ţionează 14 unităţi prestatoare de servicii către populaţie, printre care atelier de reparat aparate de uz casnic şi gospodăresc, frizerie, croitorie, cizmărie, sau se înalţă complexe moderne, destinate unităţilor prestatoare de servicii către populaţie. Cetăţenii sunt astfel scutiţi să mai meargă pină la Braşov, sau în alte localităţi. Raidul întreprins GH. VINJI coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) în ultimii ani, peste tîmplărie etc. Exem- 400 de unităţi prespre asemănătoare tatoare de servicii, sunt multe în judeţul numărul profilelor Braşov. La Hălchiu, crescind astfel de la Satul Nou, Hărman, 18, în 1969, la peste Prejmer, la Voila, 79, în prezent. Ingi- Caţa, Lunca Cîlni cumuna Cingu, tund lui s-au construit De-ar putea sâ-i vadâ REFLECTORUL // // I г Silii SOCIUISI Ш —.................ШШ ШШШМШЁк —1-у.|мд tátidig»* editat Ile Urttimea{Пй%\Ыт& a Crnpeam^S PreamW | ANUL III Nr. 721 | MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1971I 4 pagini — 30 bani • losif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a primit marţi dimineaţa pe directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (P.A.M.), Francisco Aquino, şi pe Anthony Cuomo, reprezentantul P.A.M. pentru Europa, care se afla într-o vizită în ţara noastră. La primire au participat Angelo Miculescu, ministru-secretar de stat, şi Filip Tomulescu, şeful Departamentului Silviculturii, vicepreşedinte al Comitetului Naţional F.A.O. • La invitaţia C.C. al P.C. din Cuba, a sosit la Havana, într-o vizită în schimb de experienţă, delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de tovarăşul Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Satu-Mare al P.C.R. . Tovarăşul Ion Pâţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care şi-a petrecut o parte a concediului de odihnă in U.R.S.S., a avut, la Kremlin, o întrevedere cu V. N. Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. . A e Marţi dimineaţa, a plecat la Paris delegaţia grupului român din Uniunea interparlamentară, care va participa la lucrările celei de-a 59-a Conferinţe a Uniunii interparlamentare. Din delegaţie fac parte Mihail Levente, preşedintele grupului român din Uniunea interparlamentară, Tudor Drăganu, vicepreşedinte, şi Alexandru Ionescu, membru în Comitetul de conducere al grupului. Dn localitatea elveţiană Sion s-a încheiat Concursul internaţional de vioară, organizat în cadrul Festivalului muzical „Tibor Varga". Juriul a acordat premiul II violonistului român Andrei Ágoston din Cluj. (Premiul I nu s-a acordat). Repartiţia după muncă condiţie esenţială a progresului Avântul economic şi social-politic caracteristic dezvoltării contemporane a României, declanşat şi orientat de politica Partidului Comunist Român, reprezintă atît un progres material, pe planul forţelor de producţie, al relaţiilor sociale, al instituţiilor politice, sociale şi culturale, cit şi o creatoare desfăşurare a energiei spirituale a întregii naţiuni. Poporul acţionează cu hotărîre pentru aplicarea politicii partidului deoarece socialismul înseamnă o societate lipsită de exploatare şi asuprire, plină de vitalitate şi dinamism economic, care asigură o continuă ridicare a nivelului de trai material şi cultural , înseamnă o cale deschisă, spre îndeplinirea măreţului ideal de înflorire a personalităţii umane. Tocmai aceasta explică devotamentul şi entuziasmul cu care sunt transpuse în viaţă şi actualele măsuri luate de partid în vederea intensificării muncii politico-ideologice şi de educare comunistă a maselor. Propunerile formulate de secretarul general al partidului şi aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R.. Expunerea la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative sunt documente de o inestimabilă valoare teoretică şi practică cu o profundă rezonanţă în viaţa politică a ţării, capabilă să mobilizeze energia întregului popor, să dinamizeze conştiinţele milioanelor de oameni ai muncii. Cu implicaţii multiple asupra dezvoltării societăţii noastre, aceste documente conţin o aprofundare a dialecticii construirii socialismului în ţara noastră în etapa actuală, o contribuţie însemnată la luminarea drumului nostru spre societatea comunistă înscrise în coordonatele umanismului socialist, recentele documente de partid devin puncte de reper într-o analiză mai profundă a raportului dintre latura materială a societăţii noastre actuale şi multiplele aspecte ale conştiinţei socialiste. Se demonstrează în acest fel din nou, în atenţia şi cu asentimentul deplin al întregului popor, că socialismul trebuie văzut în mod unitar, trebuie conceput ca o societate ce ia în consideraţie efectivă atît baza materială a vieţii sociale, cit şi edificiul complex şi inepuizabil al vieţii spirituale. Se explică in felul acesta de ce una din problemele teoretice şi practice nu-şi găseşte locul în cuvîntarea secretarului general o constituie raportul care trebuie să existe în viaţa socială, între principiul cointeresării materiale şi rolul social, stimulator al factorilor morali. Cu atît mai mult cu cît, aşa cum s-a remarcat, în această direcţie mai există unele confuzii şi neînţele PETRE BERAR (Continuare în pag. a 3-a) Dezvoltarea reţelei de creşe şi grădiniţe O ACŢIUNE Al CĂREI RITM TREBUIE ACCELERAT Convorbire cu ION VOICU secretarul comisiei pentru probleme sociale, a Uniunii judeţene Constanţa a cooperativelor agricole de producţie —in satele ţării, ca urmare a Indicaţiilor date de conducerea partidului, se ridică numeroase construcţii, altele se amenajează. Ele sunt destinate grădiniţelor şi creşelor, pentru cuprinderea, în această reţea organizată de îngrijire şi educare, a copiilor ţăranilor cooperatori. V-am ruga să ne furnizaţi amănunte privind acţiunile organizatorice întreprinse de Uniunea judeţeană in această privinţă. — Biroul executiv al Uniunii, noastre, cu sprijinul consiliului popular judeţean şi în colaboare cu inspectoratul de învăţămînt şi direcţia sanitară, a efectuat un studiu în fiecare comună. Pornind de la factorii privind perspectiva dezvoltării economico-industriale a localităţilor, a sistematizării şi ţinînd seama de ritmul de creştere al natalităţii, am putut stabili necesarul de creşe şi grădiniţe pentru perioada anilor 1971—1975. — Ce arată acest studiu ? — In primul rînd faptul că în acest an în satele judeţului trăiesc 11 668 de copii între 0—3 ani şi 10 423 copii între 3—6 ani. In total funcţionează în mediul rural 159 de grădiniţe sezoniere, cu 7 064 de locuri ; ■ în nici o comună nu avem creşă. Luînd ca punct de referinţă cele 146 cooperative agricole de producţie, menţionăm că în 139 din ele funcţionează grădiniţe sezoniere, din care în 125 se serveşte masa. „ Buna funcţionare a acestor grădiniţe este nemijlocit condiţionată de starea localurilor, de asigurarea lor cu personal pedagogic şi medico-sanitar calificat, de condiţiile materiale existente (mobilier, jucării, accesorii educativ-instructive etc.). In acest sens care este situaţia ? — Din cele 159 de grădiniţe, 106 au localuri corespunzătoare, celelalte 53 de localuri trebuie să fie reamenajate, extinse. — Pornind de la aceste constatări, ce v-aţi propus ? — Studiul nostru a reliefat necesitatea de a construi pină în anul 1975, încă 45 de grădiniţe tip cu 3 390 de locuri, amenajarea unor localuri în 27 de sate, cu 2 590 de locuri, extinderea în alte 24 de sate a grădiniţelor actuale pentru încă 880 de locuri, astfel că în anul 1975 vom avea 178 de grădiniţe, cu 11 575 locuri, ceea ce înseamnă că 94 la sută din numărul copiilor între 3-6 ani vor avea locuri asigurate în grădiniţă. — Şi în privinţa creşelor ? — Până în 1975 ne-am propus construirea a 53 creşe tip cu 4 135 locuri, iar prin amenajarea unor localuri existente, în 45 de sate vom asigura încă 3 065 de locuri. In principal, finanţarea lucrărilor noi şi a amenajărilor se va face de către cooperativele agricole, cu largul sprijin voluntar-patriotic al cooperatorilor. Vom folosi în mare parte materiale de construcţii — DECEBAL TOCA (Continuare in pag. a 2-a) În noul cincinal, zootehnia va cunoaşte o puternică dezvoltare şi în judeţul Teleorman. Aceasta impune, fireşte, construcţii moderne, de mare capacitate, ca noul complex porcin de la Smîrdioasa, pe care îl vedeţi în clişeu 1L