Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)

1971-09-01 / nr. 721

ts [ CAMPANIA Curvil începe însăminţarea griului. SUNT PREGĂTITE TOATE MAŞINILE? Potrivit planului de măsuri pregătitoare pentru recoltarea cul­turilor de toamnă şi semănatul griului, pină la data de 1 septem­brie toate utilajele şi maşinile agricole trebuiau revizuite, repa­rate, puse în stare de perfectă funcţionare, urmînd ca după această dată să se execute recepţia şi preluarea lor de către cei ce le vor minui în această importantă campanie. Pentru a ne edifica asu­pra stadiului acestei acţiuni am vizitat citeva din staţiunile de mecanizare a agriculturii din judeţele Buzău şi Vrancea, judeţe care, după cum se ştie, se află într-o zonă unde semănatul va în­cepe în prima urgenţă. VRANCEA O primă constatare la unităţile întreprinderii de mecanizare a agri­culturii din Vrancea : aici mai erau de reparat 70 de semănători SU-29, 10 combine CT2R, peste 100 de gra­pe cu discuri, 50 de agregate-grape şi 60 de tăvălugi. Avind în vedere faptul că arăturile de vară s-au încheiat, în acest judeţ, încă de la 21­ august şi, deci, a fost posibil ca forţele să fie concentrate în cadrul staţiunilor şi secţiilor de mecaniza­re pentru efectuarea reparaţiilor, ritmul lent de desfăşurare a aces­tei operaţiuni apare cu atît mai de neînţeles. O explicaţie, în mare parte justificată, ne-o aduce ingi­nerul Ion Ţopana, şeful sectorului de reparaţii din cadrul I.M.A. Vrancea. „Acţiunea întîrzie din lipsa unor piese de schimb fără de care maşinile respective nu­ pot funcţiona — ne spune acesta. Bu­năoară, ne lipsesc lagăre, suporţi pentru lagăre, axe pătrate pentru grapele cu discuri. La tăvălugi ne lipsesc, de asemenea, lagăre, bucşe de lagăr şi bucşe crenelate. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu avem arbori cotiţi, pinioane de atac, coroane conice, diferenţiale şi alte piese pentru tractoare. Este adevărat, baza de aprovizionare de ,la Focşani, e recent înfiinţată, dar aceasta nu scuză lipsa de preocu­pare — de care se plinge şi direc­torul S.M.A. Sihlea, Ion Tăicuţu — pentru procurarea pieselor de schimb necesare în perioada ac­tuală. Explicaţia pe care ne-au dat-o tovarăşii din conducerea întreprin­derii nu constituie, însă, singura cauză a restanţelor amintite. Pen­tru semănătorile SU-29 şi combi­nele CT2R există piese de schimb. Cu toate acestea, tocmai la repa­rarea lor sunt mari rămâneri în urmă. Trecînd în revistă situaţia existentă în cele 11 staţiuni, de mecanizare din judeţul Vrancea, reiese că acolo unde munca a fost bine organizată, unde a existat preocupare pentru folosirea forţelor şi a timpului de lucru, reparaţiile au fost încheiate la timp şi de bună calitate. Astfel, la staţiunile de mecanizare Ciorăşti, Martineşti, Suraia, Panciu, toate semănătorile pentru grîu sunt pregătite să intre în brazdă. Cu totul altă situaţie întîlnim la S.M.A. Năneşti, unde 20 de semănători aşteaptă să fie re­parate. Cauza ? „Cadrele de con­ducere din staţiune sunt in conce­diu iar unii mecanizatori, nefiind supravegheaţi, lasă lucrul de azi pe mîine" — ne spune inginerul Ion Ţopana de la I.M.A. Vrancea. Motive aproximativ asemănătoa­re au determinat ca la staţiunile de mecanizare Cimpineanca, Mărăşeşti şi Sihlea să existe, încă nereparate, numeroase utilaje. Deşi indicaţiile precise, exprese ale ministerului au fost încălcate în toate aceste uni­tăţi, nimeni, se pare, nu-şi face probleme. Un singur exemplu. Cooperativele agricole din raza S.M.A. Sihlea vor semăna 2 600 de hectare de grîu după culturi tîrzii şi, mai ales, după porumb. Pentru recoltarea acestora, combinele CT2R au fost reparate la timp. In schimb, au fost neglijate semănă­­torile. „Mai avem destul timp — ne spune tovarăşul Tăicuţu, directorul staţiunii. Sîntem în curs de orga­nizare, la fiecare secţie, a cite unui atelier mecanic, care să remedieze prompt toate defecţiunile survenite în timpul lucrului". Nu putem fi de acord cu această optică. Adevărul este că nu s-a făcut o planificare judicioasă a reparaţiilor, ceea ce face ca, acum, lucrările să se exe­cute în grabă iar calitatea lor să fie pusă sub semnul întrebării. BUZĂU Ne-am continuat investigaţiile şi în unităţile de mecanizare a agri­culturii din judeţul Buzău. Un bilanţ încheiat recent este edifica­tor : mai erau de remediat defec­ţiuni la circa 90 de semănători, 30 de combine pentru porumb şi 110 grape cu discuri. Dacă unele sta­ţiuni cum sunt cele din Balta Albă, Ziduri, Puieşti sau Poşta Cîlnău au pus la punct întregul utilaj nece­sar campaniei de toamnă, la S.M.A. Gălbinaşi, Stîlpu, Săgeata şi Padina se înregistrează încă serioase res­tanţe. Cauza este, în linii mari, a­­ceeaşi ca şi în cazul unităţilor din judeţul Vrancea. Şi anume : slaba MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag . 3-ul In fiecare an, dar mai ales în cel cu precipitaţii abundente, suprafe­ţe agricole întinse, situate în lun­cile unor cursuri de rîuri ce brăz­dează judeţul Arad, sunt afectate de excesul temporar sau perma­nent de umiditate, care diminuea­ză, cu cantităţi de foc neglijabile, recoltele. S-a încercat, fireşte, în­lăturarea acestui fenomen, dar ac­ţiunile oarecum izolate nu au avut totdeauna şi şansă de izbîndă. Dimpotrivă. De multe ori, efortu­rile depuse intr-un joc sau altul au fost pur şi simplu estompate de o simplă viitură din zonele înalte. Au devenit, necesare, de a­­ceea, acţiuni de mare amploare, care să fie ştiinţific concepute şi să se desfăşoare sistematic şi organi­zat, mergîndu-se, în ceea ce priveş­te eşalonarea, pe linia maximei eficienţe. — Programul judeţean de îm­bunătăţiri funciare care acordă prioritatea cuvenită lucrărilor de regularizare a albiilor rîurilor, de îndiguiri şi desecări, dă curs aces­tor cerinţe , ne spune tov. Ion LUCA, de la comisia economică a Comitetului judeţean Arad al P.C.R.. Fonduri importante aloca­te de stat, credite pe termen lung şi aportul propriu al beneficiarilor, vor fi concentrate spre executarea unor lucrări care să smulgă, pen­tru totdeauna, efectului negativ al excesului de umiditate terenurile în prezent afectate. Suprafeţe în­tinse, de ordinul zecilor de mii de hectare vor fi „bătute" pas cu pas de utilaje de excavare şi tera­­siere ; cooperatorii, toţi sătenii vor săpa şi finisa canale mari şi mici­­ de desecare pe sute de kilometri — un adevărat „păienjeniş", ma­tematic amplasat de tehnicienii oficiului de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu proiectele teh­­nico-economice întocmite. Intr-adevăr, complexul de lu­crări noi de îndiguiri şi desecări, prevăzut pentru cincinalul actual, vizează nu mai puţin de 106 609 hectare. Specifică structurării a­­cestor ample acţiuni este eşalona­rea lor în ordinea urgenţei. Lucră­rile de regularizare a unor cursuri de rîuri, prin executarea acumu­lărilor necesare, premerg, cum este şi firesc, celor de îndiguire, iar acestea, la rîndul lor, celor de desecare. Acestea din urmă vor fi atacate, în sisteme mari (Teum şi Chicher — Crişul Alb), începînd din anul viitor, cînd urmează să fie efectuate lucrări de desecare ce afectează 27 500 hectare din cele 45 300 prevăzute pentru cincinalul 1971—1975 în cooperativele agri­cole de producţie. Aşa cum aminteam, amenajări­lor pentru desecare trebuie să le premeargă cele din îndiguire, nu­mai în aceste condiţii devenind posibile şi eficiente primele. Care este situaţia în momentul de faţă ? O prezentăm cit se poate de succint, urmînd să insistăm a­­supra cauzelor care determină ră­­mînerea în urmă. în bazinul Teu­­zului, perimetrul Adea Sicula — Ineu — Bocsig — Beriu — Cer­­meni — Şepreuş, sunt prevăzute, pentru acest an, îndiguiri care to­talizează peste 643 000 metri cubi de terasamente, în primul seres- FILON TODEROIU (Continuare în pap a 3-a) În aceste zile, în judeţul Ialomiţa, ca de altfel şi în alte zone din sudul ţării, mijloacele mecanice şi forţa de muncă a unităţi­lor agricole de stat şi coo­peratiste sunt mobilizate la recoltarea porumbului, principala cultură de toamnă. Foto : AGERPRES D­ESECĂRILE PROBLEMĂ VITALĂ IN CIM­PIA DE VEST A ȚĂRII a» PAMÎNTUL — OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NATIONAL © Am străbătut in ultimele săptămîni mai multe comune şi sate din judeţul Bra­şov. Ne-am interesat despre felul cum îşi desfăşoară activita­tea atelierele de pres-Deservirea sătenilor din localităţi ale judeţului Braşov ţări servicii către populaţie. Am stat de vorbă cu numeroşi locuitori ai satelor, am luat legătura cu reprezentanţi ai or­ganelor judeţene de resort. Constatările de pe teren, discu­ţiile cu oamenii ara­tă că s-au luat im­portante măsuri pen­tru buna funcţiona­re a acestor unităţi. Uniunea judeţeană a cooperaţiei de con­sum a deschis, numai , O ZI PENTRU CITEVA MINUTE • 15 KM DUPA UN FRIZER • COOPERATIVA „TEHNICA" SU­GEREAZĂ ţionează 14 unităţi prestatoare de servi­cii către populaţie, printre care atelier de reparat aparate de uz casnic şi gos­podăresc, frizerie, croitorie, cizmărie, sau se înalţă com­plexe moderne, desti­nate unităţilor pres­tatoare de servicii către populaţie. Ce­tăţenii sunt astfel scutiţi să mai mear­gă pină la Braşov, sau în alte localităţi. Raidul întreprins GH. VINJI coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) în ultimii ani, peste tîmplărie etc. Exem- 400 de unităţi pres­­pre asemănătoare tatoare de servicii, sunt multe în judeţul numărul profilelor Braşov. La Hălchiu, crescind astfel de la Satul Nou, Hărman, 18, în 1969, la peste Prejmer, la Voila, 79, în prezent. In­gi- Caţa, Lunca Cîlni cu­­muna Cingu, tund­ lui s-au construit De-ar putea sâ-i vadâ REFLECTORUL // // I г Silii SOCIUISI Ш —­.................ШШ ШШШМШЁк —1-у.|мд tátidig»* editat Ile Urttimea{Пй%\Ыт& a Crnpeam^S PreamW | ANUL III Nr. 721 | MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1971I 4 pagini — 30 bani • losif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii şi apelor, a primit marţi dimi­neaţa pe directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (P.A.M.), Francisco Aquino, şi pe Anthony Cuomo, reprezentantul P.A.M. pentru Europa, care se afla într-o vizită în ţara noastră. La primire au participat Angelo Miculescu, ministru-secretar de stat, şi Filip Tomulescu, şe­ful Departamentului Silviculturii, vicepreşedinte al Comitetului Naţional F.A.O. • La invitaţia C.C. al P.C. din Cuba, a sosit la Havana, într-o vizită în schimb de experi­enţă, delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de tovarăşul Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului judeţean Satu-Mare al P.C.R. . Tovarăşul Ion Pâţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care şi-a petrecut o parte a conce­diului de odihnă in U.R.S.S., a avut, la Kremlin, o întrevedere cu V. N. Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. . A e Marţi dimineaţa, a plecat la Paris dele­gaţia grupului român din Uniunea interparla­mentară, care va participa la lucrările celei de-a 59-a Conferinţe a Uniunii interparlamen­tare. Din delegaţie fac parte Mihail Levente, preşedintele grupului român din Uniunea in­terparlamentară, Tudor Drăganu, vicepreşe­dinte, şi Alexandru Ionescu, membru în Comi­tetul de conducere al grupului. D­­n localitatea elveţiană Sion s-a încheiat Concursul internaţional de vioară, organizat în cadrul Festivalului muzical „Tibor Varga". Juriul a acordat premiul II violonistului român Andrei Ágoston din Cluj. (Premiul I nu s-a acordat). Repartiţia după muncă condiţie esenţială a progresului Avântul economic şi social-politic caracteristic dezvoltării contemporane a României, declanşat şi orientat de politica Partidului Comunist Român, reprezintă atît un progres material, pe planul forţelor de producţie, al relaţiilor sociale, al instituţiilor poli­tice, sociale şi culturale, cit şi o crea­toare desfăşurare a energiei spirituale a întregii naţiuni. Poporul acţionează cu hotărîre pen­tru aplicarea politicii partidului de­oarece socialismul înseamnă o socie­tate lipsită de exploatare şi asuprire, plină de vitalitate şi dinamism eco­nomic, care asigură o continuă ridi­care a nivelului de trai material şi cul­tural , înseamnă o cale deschisă, spre îndeplinirea măreţului ideal de înflo­rire a personalităţii umane. Tocmai aceasta explică devotamen­tul şi entuziasmul cu care sunt trans­puse în viaţă şi actualele măsuri luate de partid în vederea intensificării muncii politico-ideologice şi de edu­care comunistă a maselor. Propune­rile formulate de secretarul general al partidului şi aprobate de Comi­tetul Executiv al C.C. al P.C.R.. Expunerea la Consfătuirea de lu­cru a activului de partid din do­meniul ideologiei şi al activită­ţii politice şi cultural-educative sunt documente de o inestimabilă va­loare teoretică şi practică cu o pro­fundă rezonanţă în viaţa politică a ţării, capabilă să mobilizeze energia întregului popor, să dinamizeze con­ştiinţele milioanelor de oameni ai muncii. Cu implicaţii multiple asupra dezvoltării societăţii noastre, aceste documente conţin o aprofundare a dialecticii construirii socialismului în ţara noastră în etapa actuală, o con­tribuţie însemnată la luminarea dru­mului nostru spre societatea comu­nistă înscrise în coordonatele umanis­mului socialist, recentele documente de partid devin puncte de reper în­tr-o analiză mai profundă a raportului dintre latura materială a societăţii noastre actuale şi multiplele aspecte ale conştiinţei socialiste. Se demon­strează în acest fel din nou, în atenţia şi cu asentimentul deplin al întregului popor, că socialismul trebuie văzut în mod unitar, trebuie conceput ca o societate ce ia în consideraţie efectivă atît baza materială a vieţii sociale, cit şi edificiul­ complex şi inepuizabil al vieţii spirituale. Se explică in felul acesta de ce una din problemele teoretice şi practice nu-şi găseşte locul în cuvîntarea secre­­tarului general o constituie raportul care trebuie să existe în viaţa socială, între principiul cointeresării materiale şi rolul social, stimulator al factorilor morali. Cu atît mai mult cu cît, aşa cum s-a remarcat, în această direcţie mai există unele confuzii şi neînţele­ PETRE BERAR (Continuare în pag. a 3-a) Dezvoltarea reţelei de creşe şi grădiniţe O ACŢIUNE Al CĂREI RITM TREBUIE ACCELERAT Convorbire cu ION VOICU secretarul comisiei pentru probleme sociale, a Uniunii judeţene Constanţa a cooperativelor agricole de producţie —­in satele ţării, ca urmare a Indicaţiilor date de conducerea partidului, se ridică numeroase construcţii, altele se amena­jează. Ele sunt destinate grădi­niţelor şi creşelor, pentru cu­prinderea, în această reţea orga­nizată de îngrijire şi educare, a copiilor ţăranilor cooperatori. V-am ruga să ne furnizaţi a­­mănunte privind acţiunile orga­nizatorice întreprinse de Uniu­nea judeţeană in această pri­vinţă. — Biroul executiv al Uniunii, noastre, cu sprijinul consiliului popular judeţean şi în colaboare cu inspectoratul de învăţămînt şi di­recţia sanitară, a efectuat un stu­diu în fiecare comună. Pornind de la factorii privind perspectiva dez­voltării economico-industriale a lo­calităţilor, a sistematizării şi ţinînd seama de ritmul de creştere al na­talităţii, am putut stabili necesarul de creşe şi grădiniţe pentru perioa­da anilor 1971—1975. — Ce arată acest studiu ? — In primul rînd faptul că în acest an în satele judeţului trăiesc 11 668 de copii între 0—3 ani şi 10 423 copii între 3—6 ani. In total funcţionează în mediul rural 159 de grădiniţe sezoniere, cu 7 064 de locuri ; ■ în nici o comună nu avem creşă. Luînd ca punct de referinţă cele 146 cooperative agricole de producţie, menţionăm că în 139 din ele funcţionează grădiniţe sezonie­re, din care în 125 se serveşte masa. „ Buna funcţionare a acestor grădiniţe este nemijlocit condi­ţionată de starea localurilor, de asigurarea lor cu personal peda­gogic şi medico-sanitar calificat, de condiţiile materiale existente (mobilier, jucării, accesorii edu­­cativ-instructive etc.). In acest sens care este situaţia ? — Din cele 159 de grădiniţe, 106 au localuri corespunzătoare, cele­lalte 53 de localuri trebuie să fie reamenajate, extinse. — Pornind de la aceste consta­tări, ce v-aţi propus ? — Studiul nostru a reliefat nece­sitatea de a construi pină în anul 1975, încă 45 de grădiniţe tip cu 3 390 de locuri, amenajarea unor lo­caluri în 27 de sate, cu 2 590 de locuri, extinderea în alte 24 de sate a grădiniţelor actuale pentru încă 880 de locuri, astfel că în anul 1975 vom avea 178 de grădiniţe, cu 11 575 locuri, ceea ce înseamnă că 94 la sută din numărul copiilor între 3­-­6 ani vor avea locuri asigurate în grădiniţă. — Şi în privinţa creşelor ? — Până în 1975 ne-am propus construirea a 53 creşe tip cu 4 135 locuri, iar prin amenajarea unor localuri existente, în 45 de sate vom asigura încă 3 065 de locuri. In principal, finanţarea lucrărilor noi şi a amenajărilor se va face de către cooperativele agricole, cu lar­gul sprijin voluntar-patriotic al coo­peratorilor. Vom folosi în mare parte materiale de construcţii — DECEBAL TOCA (Continuare in pag. a 2-a) În noul cincinal, zootehnia va cunoaşte o puternică dezvoltare şi în judeţul Teleorman. Aceasta impune, fireşte, construcţii moderne, de mare capa­citate, ca noul complex porcin de la Smîrdioasa, pe care îl vedeţi în clişeu 1L

Next