Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)
1971-11-02 / nr. 774
. I I SATUSOCIALIST . mu « III ............................................................................................................................................................................................................Mini I wwwwmt—-awH» fu », I t и m* I Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie I ANUL III Nr. 774 | HARTI 2 NOIEMBRIE 1971 | 4 pagini - 30 bani I ÎN DEZBATERE PUBLICA | PROIECTUL LEGII VIEI SI V Pe adresa ziarului nostru continuă să sosească propuneri, sugestii, observaţii asupra proiectelor Legii viei şi a vinului şi a Legii pentru organizarea şi folosirea raţională a resurselor de nutreţuri, aceasta constituind încă o dovadă că cele două documente au fost primite cu viu interes,‘că oamenii muncii din agricultură le consideră, încă din această fază, utile instrumente de lucru la a căror elaborare definitivă ţin să ia parte. în numărul de astăzi publicăm două intervenţii pe marginea proiectului Legii viei şi vinului. Dorind să facilităm cut mai multor cititori şi colaboratori participarea la dezbateri, vom afecta şi de aici înainte spaţiu in ziar propunerilor şi sugestiilor trimise redacţiei. Ii rugăm, deci, pe cititorii noştri să continue să ne scrie. ÎN PAGINA A 3-A 1 .1 MASURI LEGISLATIVE CARE STIMULEAZĂ PRODUCŢIA VITICOLA. ÎNDREPTAR PRACTIC PENTRU PODIGORII CÂMPUL OFERĂ INCĂ RESURSE FURAJERE. RECOLTAŢI-LE ! Raid-ancheta Avînd drept cauză principală lipsa de nutreţuri, pentru perioada de stabulaţie a animalelor, la nivelul cerinţelor, producţiile animaliere obţinute de cooperativele agricole din judeţul Olt au fost în anii din urmă sub posibilităţi. Firesc ar fi fost ca în această toamnă unităţile în cauză să fi tras învăţămintele cuvenite, luînd măsuri care să ducă la asigurarea unei balanţe furajere corespunzătoare, în condiţiile existenţei unor bogate resurse furajere. Dar lucrurile nu se prezintă — în foarte multe cooperative — aşa. O confirmă, printre altele, stadiul însilozării nutreţurilor, principala sursă de furaje suculente. Astfel, din cele 280 700 tone de nutreţuri prevăzute a se însiloza, lucrarea nu s-a efectuat pînă în prezent decît în proporţie de 35 la sută, judeţul Olt situîndu-se printre judeţele cel mai mult rămase în urmă. Şi aceasta cu toate că pentru asigurarea balanţei furajere au fost însămînţate, numai cu porumb în cultură dublă, peste 30 000 de hectare, fără să mai socotim şi alte resurse furajere , lucernă, colete şi frunze de sfeclă, alte resturi vegetale. Pentru a sublinia stadiul nesatisfăcător în care decurge lucrarea, amintim că din aceste ultime resurse vegetale nu au fost însilozate decit 17152 tone, adică foarte puţin. In raidul efectuat pe această temă, am întîlnit situaţii care dovedesc preocuparea diferită a unităţilor în rezolvarea acestei proble în judeţul Olt de care reclamă maximă urgenţă. Cooperativa agricolă din Mărunţei a însilozat pentru nevoile de hrană a animalelor în perioada de stabulaţie, peste 1 000 de tone de nutreţ. Cantitatea nefiind suficientă, acţiunea continuă în ritm susţinut. Nu aceeaşi preocupare există însă la cooperativa din Bălăneşti, din raza aceleiaşi comune care, deşi are un efectiv de animale mult mai mare decît vecina sa, nu a însilozat decît 270 tone nutreţuri. Lipsa de preocupare în această direcţie se manifestă atît din partea conducerilor de unităţi cît şi din aceea a consiliilor intercooperatiste. Cantităţile diferite de furaje însilozate în cooperative din cadrul aceluiaşi consiliu intercooperatist confirmă aceasta. Astfel, în timp ce în cooperative ca Drăgăneşti-Olt. Stoicăneşti şi Vîlcele s-au însilozat între 1 500—2 000 de tone de nutreţuri, în alte unităţi vecine, situate în aceeaşi zonă şi cu posibilităţi asemănătoare, nu s-au realizat decît între 200—350 tone de furaje siloz. Este limpede că în ritmul în care se lucrează, hotărîrea organelor agricole judeţene, a unităţilor de producţie, de a se asigura pentru fiecare animal, pentru perioada de stabulaţie, cel puţin cîte D. ZAMFIRESCU A. SURUGIU (Contnuare în pag. a 3-a) --------------------- Citiți în • Comisia de disciplină a U.E.F.A. are de lucru... • Etapa a IX-a la fotbal • Handbal : Avem nevoie de un spiriduş pag. a 4-a RUBRICA NOASTRĂ • Strălucit succes al tenisului românesc • Constructorul — U.F.R.M.A. Balş — reclamă lipsa a 50 de sortimente şi repere de materiale şi utilaje ; • Beneficiarul — I.P.U.I.L.F.-Dolj — ridică din umeri neputincios : „Ce să facem, dacă baza de aprovizionare nu ni le livrează" ? • Se ţin şedinţe, se încheie minute, se iau angajamente, dar termenele de dare în funcţiune a serelor şi solariilor de la Băileşti, Segarcea şi Calafat se amină de la o lună la alta. • Ce au de spus în această privinţă organele agricole judeţene şi mai ales Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială din minister ? Acţionînd cu fermitate în direcţia concentrării producţiei legumicole în bazine specializate, mai multe cooperative agricole din jurul Băileştilor, Segarcei şi Calafatului s-au asociat şi împreună cu întreprinderea pentru producerea, valorificarea şi industrializarea legumelor şi fructelor au trecut la construirea unor sere şi solarii încălzite şi reci. O dată cu începerea lucrărilor s-au ivit şi primele neajunsuri, aşa că, deşi obiectivele din primele două centre aveau ca termen de intrare în funcţiune data de 30 septembrie, iar cele din Calafat — primul trimestru al anului viitor — ele se află într-un stadiu constructiv care nu poate satisface. In dorinţa de a afla cauzele acestor tergiversări, iată-ne la uzina constructoare. — In ceea ce ne priveşte — ne spune ing. Lucian Butoi, directorul Uzinei de fabricaţii, reparaţii şi montaje în agricultură din Balş — consider că am făcut tot ceea ce a fost posibil. Am primit sarcina AL. ŞTEFANESCU (Continuare *1. pag a 3-a) Cind colaborarea dintre parteneri şchioapătă, încep lamentările, iar lucrările de investiţii bat pasul pe loc LEGUMICULTURADE LA RĂSAD LA CONSERVĂ Porumbul a fost depozitat în hambare, iar cocenii în parcul de furaje. O dată ce cîmpul a fost eliberat, tractoristîi execută arături adinei de toamnă, lucrare deosebit de importantă pentru acumularea apei în sol. în imagine, un aspect de pe terenurile cooperativei agricole din Românași, județul Sălaj I PRINCIPALA CULTURĂ INDUSTRIALĂ A CINCINALUL i n rîndul culturilor agricole cu pondere tot mai însemnată în economia unităţilor producătoare, şi tot mai necesară industriei prelucrătoare, se găseşte şi sfecla de zahăr. Este astfel pe deplin explicabil de ce, in Legea planului cincinal, creşterea producţiei de zahăr se află în corelaţie directă cu sporirea recoltelor de sfeclă. Vechilor, cîteva, fabrici de zahăr, — Bacău, Bod — mereu modernizate şi dezvoltate, li s-au adăugat în anii noştri combinatele de la Podari-Craiova, Buzău, Tîrgu-Mureş ş.a., în măsură să prelucreze alte şi alte sute de mii de tone de sfeclă recoltată de unităţile de producţie. Fiindcă şi în cazul sfeclei de zahăr, intensificarea producţiei a însemnat şi înseamnă mecanizare şi îngrăşăminte chimice, săminţă cu mare capacitate de producţie şi agrotehnică superioară aplicată culturii, astfel incit producţia la hectar să sporească continuu. Cifrele comparative vorbesc de la sine. Dacă în 1950 au fost recoltate 632 800 de tone sfeclă de zahăr, în 1968 s-a obţinut o producţie de 3 936 000 de tone, adică o creştere de peste şase ori. Ritmul de creştere a producţiei la această cultură va fi mult mai susţinut în cincinalul in care ne aflăm. Pe baza lui, se va obţine în medie, anual, intre 4 800 000—4 900 000 tone de sfeclă de zahăr, depăşind cu aproape un milion de tone producţia obţinută cu trei ani în urmă. Pe lingă principala şi cea mai importantă menire a ei — aceea de a fi transformată în zahăr — sfecla completează balanţa alimentară a zootehniei cu frunze şi colete, cu melasa livrată de fabricile de zahăr, justificînd şi pe această cale atenţia tot mai mare ce se acordă cultivării ei. 1 \ \ \ \ \ \ \ \ \sss \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \s \ \ \ \sss \ss \f Control tehnic de calitate : exigenţă şi responsabilitate. In fotografie : Mihai Ioniţâ şi Vasile Mureşan, maistru şi respectiv şef de echipă, controlînd un lot de sîrmâ la Uzina de sîrmâ şi produse din sîrmâ din Buzău 0 1 s * * 1 în judeţul Teleorman Se modernizează reţeaua rutieră In judeţul Teleorman se desfăşoară o largă acţiune de extindere a reţelei de drumuri şi de întreţinere şi reparare a celor existente. Numai anul acesta, de exemplu, au fost asfaltate drumurile judeţene Alexandria-Olteni-Tătărăşti şi Turnu Măgurele-Beciu, s-au executat covoare asfaltice pe drumurile Drăgăneşti-Vlaşca, Videle etc. Totodată, prin contribuţie voluntară s-au aşternut pe drumurile din preajma localităţilor rurale, circa 90 000 mc pietriş, iar pe o lungime de 420 km s-au săpat şanţuri pentru scurgerea apei. Pînă la sfirşitul anului, din sumele alocate pentru îmbunătăţirea reţelei rutiere, vor fi asfaltate încă circa 40 km, iar pe drumurile pietruite se vor executa lucrări de întreţinere pe aproape 600 km. Potrivit prevederilor, în următorii ani, în acest judeţ vor fi asfaltaţi încă 178 km, astfel încît, 60 la sută din drumurile judeţului vor fi asfaltate. Pentru executarea acestor lucrări întreprinderea de specialitate a fost dotată cu noi utilaje, staţii de preparare a asfaltului, compresoare, autocamioane etc. care vor asigura creşterea ritmului de lucru. (Agerpres) • DUMITRU COCOR : Acum, în toamnă, o zi frumoasă face cu o lună. • MARIN BALABAN : Sîntem cinci fraţi şi toţi am intrat în partid. • GHEORGHE PIRNOG : Organizaţia noastră numără 272 de comunişti. Sîntem capabili să realizăm complexele sarcini prezente şi de viitor. • VICTOR GUŢU : Mai sînt oameni care se sustrag de la muncă, se gîndesc mai mult la ei, la interesele lor. • ROM PAVEL : Ce n-au făcut alţii in veacuri, trebuie să facem noi intr-un timp record. • VALERIU CALIN : De pe băncile facultăţii, m-am stabilit aici. O parte din vise le-am şi realizat. Totul e să ai curaj. Tinereţea aparţine curajului. Ei ascult şi încerc să le definesc personalitatea, vorbele lor sînt limpezi şi frumoase ca şi cerul acestei zile de sfîrşit de octombrie. Vorbele lor au acoperirea faptelor, ceea ce spun sintetizează o experienţă de viaţă, dezvăluie ceva esenţial din fiinţa, din existenţa lor. Ii ascult şi în mărturisirile lor, izvorîte din convingeri intime, definitive, descopăr, îndrăznesc să afirm, fizionomia morală a unei localităţi. Evident, în trăsăturile ei fundamentale. In orice localitate din ţară, comuniştii sunt prezenţa cea mai dinamică, forţa hotărîtoare care determină tot ceea ce înţelegem prin ampla, strălucita noţiune de progres. Victor Guţu : La anul, în noiembrie, voi împlini 10 ani de cînd sînt preşedintele cooperativei agricole din Gherăseni. De la o toamnă la alta, împotriva unor intemperii, am recoltat roade tot mai bogate, cooperativa s-a dezvoltat într-un chip remarcabil, aş spune. Am ajuns la un venit de 16 milioane de lei. Cel mai important e că, de la un an la alt an, a sporit eficienţa muncii. Mă trag dintr-o familie de intelectuali, părinţii au fost profesori. N-am urmat cariera alor mei, am devenit inginer agronom şi satisfacţiile pe care le trăiesc sînt legate de lucrarea pămîntului şi de viaţa satului. Aici, la Gherăseni, am înţeles satul, aspiraţiile lui spre civilizaţie. Oamenii au mintea deschisă înnoirilor. Iată acordul global. In judeţul Buzău, sînt trei cooperative agricole unde adunările generale au hotărît ca plata muncii să se facă numai în bani. Socoteala finală urmează să o facem, şi atunci fiecare va fi răsplătit după rezultatele pe care le-a obţinut. Acordul global acţionează şi pe planul conştiinţei, el cuprinde un principiu moral de valoare, cel ce vizează echitatea, însămînţările le-am terminat. Mai avem puţin la culesul porumbului. Dumitru Cocor : Acum, în toamnă, o zi frumoasă face cît o lună. Muncim din zori pînă se întunecă. Eu răspund de o echipă şi sînt şi secretarul organizaţiei de bază. Sîntem în echipă 16 membri de partid, adică aproape toată echipa formăm organizaţia de bază. Cum să nu muncim ? Orice om se cinsteşte prin muncă. Dar dacă eşti comunist, trebuie să fii şi exemplu. Marin Balaban : Să fii fruntaş în muncă, fruntaş în sat, om între oameni. Noi sîntem cinci fraţi şi toţi am intrat în partid, pentru că toţi iubim munca, dreptatea şi cinstea. Ar fi o întreagă poveste să vă spun cum am crescut noi, cum ne-a crescut mama. Tata s-a pierdut în război şi mama a ţinut şi locul tatei. N-am uitat vorbele ei : „Cînd o răsări soarele, Marine, să nu te prindă în casă, ci pe cîmp“. Dacă ar fi trăit tata, tot aşa ne-ar fi învăţat. Am asudat mult în со- pilărie pe ogor, dar nu m-am ales cu cine ştie ce. Nu erau timpul rile noastre. Azi, am un rost. Azi simt şi văd că e timpul nostru. Noi trăim o împlinire, ni e viaţa aşezată pe o temelie sigură. Trăim o împlinire în familie, în sat, în toată ţara. Niciodată un partid nu s-a ocupat de om, de gîndurile şi inima lui, ca partidul nostru comunist. Ar fi interesant să schiţezi o paralelă între viaţa lui Dumitru Cocor şi cea a lui Marin Balaban Ultimul spune că ar fi o poveste întreagă dacă şi-ar evoca copilăria. La fel ar putea spune şi Dumitru Cocor. In fond, fiecare om are povestea lui, mai bogată în evenimente şi întîmplări, ori mai săracă, sinuoasă, pasionantă, ori dimpotrivă, fără multe meandre, mai lină. Dumitru Cocor s-a născut în 1932, e căsătorit, are o fată, elevă la şcoala din Gherăseni. Marin Balaban e mai mare cu un an, e şi el căsătorit, are patru copii, un băiat şi trei fete ; ultima, Daniela, a împlinit 13 luni. Ceilalţi sunt e- PETRE DINCU (Continuare in pag. a 2-a) ÎNALTELE VIRTUŢI ALE COMUNIŞTILOR