Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)
1971-11-26 / nr. 795
SATUL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naționala a Cooperativelor .Agricole de Producție .....................................,ay....................................................................................................................■ *...................*....5* ' ~...■ [ ANUL III Nr. 795 1 VINERI26 NOIEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani | In cîmp sînt multe TREBURI DE FĂCUT • Recoltarea produselor de pe ultimele suprafeţe • Transportul şi adăpostirea acestora • Executarea arăturilor Ele nu suferă aminare! 1ЛЛЛа Lucrările agricole de toamnă continuă, trebuie să continue pentru că atît în întreprinderile agricole de stat cit şi în cooperative mai există încă unele suprafeţe de pe care culturile nu au fost recoltate, mai există teren nearat. Ritmul lucrărilor este departe, însă, de cel pe care ii impun data tîrzie la care ne aflăm şi starea vremii. în decurs de două zile în întreprinderile agricole de stat a fost strîns porumbul de pe mai puţin de o mie de hectare, în judeţele Olt, Ilfov, Constanţa, Mehedinţi, Cluj, Braşov, Bistriţa-Năsăud procentul realizării lucrării rămînînd in acest timp neschimbat. I.A.S.-urile din judeţul Olt mai au de strîns 7 la sută din recoltă, cele din Ilfov 6 la sută, iar cele din Neamţ şi Bistriţa-Năsăud cite 5 la sută. Porumb nerecoltat continuă să se găsească şi in cooperativele agricole, deşi în ultimele zile nu s-a mai pus niciunde problema lipsei forţei de muncă, iar vremea, intr-adevăr rece dar fără precipitaţii, a fost favorabilă culesului. De timpul favorabil au profitat din plin cooperativele agricole din judeţele Teleorman, Buzău şi Prahova care au încheiat recoltatul, dar nu şi unităţile cooperatiste din judeţele Ilfov, Constanţa şi mai cu seamă din Ialomiţa şi Braşov unde porumbul de pe mai bine de 1200 de hectare n-a fost încă cules. Amintimcă în declaraţia dată corespondentului ziarului nostru, declaraţie pe care am publicat-o, inginerul Gh. Dima, director general adjunct al direcţiei generale agricole a judeţului, dădea asigurări că în Braşov recoltarea porumbului va lua sfîrşit luni. Iată că au trecut patru zile de la termenul pe care înseşi organele agricole l-au stabilit fără ca angajamentul să fie realizat. In ultimele două zile, perioadă în care în Teleorman s-a strîns porumbul de pe circa 2 000 de hectare, în Braşov nu a fost rupt din cîmp nici măcar un singur ştiulete. Sfecla de zahăr este cea de a doua cultură a cărei recoltare a fost mult întîrziată în această toamnă. îngheţul din ultima vreme a îngreunat într-o mare măsură efectuarea lucrării, fapt ce impunea o şi mai mare mobilizare a forţelor, o şi mai bună organizare a muncii pentru ca lucrîndu-se noaptea şi dimineaţa la transporturi şi în a doua parte a zilei la recoltat, sfecla să poată fi strînsă şi livrată integral. Organizarea muncii la recoltări şi transporturi a şchiopătat, însă şi în ultimele două zile, cu ex•Continuare în pap a 3-a) Iarăşi despre transportul sfeclei de zahăr în judeţul Braşov PREA MULTE LUCRURI NU S-AU SCHIMBAT DIN CE CAUZĂ, CE TREBUIE FĂCUT Cu patru zile în urmă semnalam că în cooperativele agricole din judeţul Braşov zăpada acoperă în cîmp grămezi de sfeclă de zahăr care totalizează 40 000 de tone. Intre timp, circa 8 400 de tone au fost transportate. Rezultatul acesta este surprinzător de slab, întrucît transporturile pot fi efectuate atît ziua, cît şi noaptea, mai cu seamă pe îngheţ. Şi acum, însă, cînd sfecla îngheaţă şi se dezgheaţă, ceea ce face ca pierderile în greutate şi cele de zahăr să fie încă şi mai mari decît cele prezentate recent de ziarul nostru, o serie de cooperative din Braşov şi organele agricole judeţene nu se ocupă stăruitor de organizarea transportului. Aproape 3 500 de tone de sfeclă netransportată se găsesc la cooperativa din Săcele, cîte circa 3 000 de tone la cele din Bod şi Prejmer. Destul de mari sunt şi cantităţile de sfeclă care se depreciază pe tarlalele cooperativelor agricole din Hărman, Ghimbav, Cristian, Hălchiu, Sînpetru, Teliu — toate unităţi puternice din mănoasa Ţară a Birsei. Dintre numele transcrise aici este de reţinut cel al cooperativei din Bod, aflată în aceeaşi localitate cu fabrica de zahăr. Distanţa mică dintre tarlale şi fabrică nu ar fi ridicat nici o problemă în legătură cu transportul dacă membrii consiliului de conducere ar fi pus cu adevărat la inimă interesele obştii. în sfîrşit, mari cantităţi de sfeclă se găsesc în cîmp şi în cooperativele din zonele Făgăraş şi Rupea. După înseşi datele comunicate (Continuare in pag . 3-a) Urmărind in permanenţă temperatura, umiditatea, gradul de luminozitate şi celelalte condiţii favorabile dezvoltării plantelor dili seră, şefa de echipă ELENA RADU de la cooperativa agricolă Otopeni, din apropierea Capitalei, realizează cu echipa sa la cultura roşiilor, un al doilea ciclu de producţie, peste 45 000 kg la hectar Pînă în prezent, ferma de vaci a cooperativei agricole din Pucheni-Moşneni, judeţul Prahova a livrat peste prevederile contractului mai bine de 230 de hectolitri de lapte. O contribuie deosebită la obţinerea, pînă la 1 noiembrie, a 2 140 litri de lapte de la fiecare vacă, o aduce brigadierul TUDOR FILIP, aflat aproape permanent în mijlocul oamenilor. Din experienţă unităţilor fruntaşe 1 500 000 lei din activităţi industriale Aveţi o livadă frumoasă, producţiile pe care le realizaţi sunt bune, aprecia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în septembrie cu prilejul vizitei pe care ne-a făcut-o, dar trebuie să vă îngrijiţi ca toate ramurile cooperativei să fie rentabile, numai aşa puteţi obţine venituri mari. Secretarul general al partidului ne-a sfătuit să gospodărim mai bine pămîntul, să punem în valoare toate resursele de care dispunem. Intr-adevăr, la noi, veniturile pe cooperativă au fost împuţinate de slabele rezultate din zootehnie. Înfăptuind programul pe care l-am întocmit pe baza preţioaselor indicaţii ale conducătorului partidului şi statului nostru avem convingerea că vom pune ordine în acest sector. In acelaşi timp experienţa acestui an ne-a arătat că avem posibilităţi de a realiza mari venituri intr-un sector nou, cel al activităţilor industriale şi al prestărilor de servicii• Valoarea producţiei globale realizată din acest sector se ridică la 1 500 000 lei, dar în 1973 vom ajunge la aproape 3 000 000 lei, cam tot atît cit realizăm acum în pomicultură, ramura de bază a cooperativei noastre. Ce am făcut în această direcţie ? Am înfiinţat la început o secţie de vărărie care a produs anul acesta 500 tone. In prezent lucrăm la extinderea ei pentru a putea realiza în anul viitor 800 tone de var. Avem un atelier pentru fabricarea cahlelor de teracotă. Am produs 30 000 de cahle şi dacă am fi avut desfacerea asigurată puteam realiza 50 000. Ne-am orientat însă repede şi am trecut la transformarea atelierului de producerea cahlelor în unul de producere a plăcuţelor ceramice de ornament, un produs mult căutat şi bine plătit. Ne gîndim să extindem şi exploatarea balastierei de unde am încasat pînă acum 500 000 lei. Şi cărămidăria va funcţiona în anul viitor ce o secţie nouă. Pregătim acum instalaţiile pentru ca, pe lingă cele 250 000 cărămizi, să producem şi coame pentru case, solicitate de numeroasele construcţii de locuinţe din comună. Dulgherii noştri au făcut o propunere care a fost aprobată de adunarea generală — deschiderea unui atelier pentru confecţionat lădiţe de fructe. Mari producători de fructe sîntem, ambalajele sunt foarte căutate, material şi meşteri avem. Comuniştii, toţi cooperatorii din Boteni, sunt hotârîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru a putea raporta tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU înfăptuirea exemplară a preţioaselor sale indicaţii. CONSTANTIN VADOIl cooperator, comuna Boteni, judeţul Argeş _ Tovarăşul Iosip Broz Tito şi-a încheiat vizita în ţara noastră Miercuri seara s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Josip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătoriide partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara, în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R. S. F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R. S. F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito", „Ceauşescu — P.C.R.". Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. în aplauzele mulţimii, trenul special cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire, a fost salutat de Mialko Todorovici, preşedintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreşedinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alţi conducători de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care a caracterizat întreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. ★ Ce cer oamenii căminului cultural: SA-I EDUCE, SA LE LĂRGEASCĂ ORIZONTUL CUNOAŞTERII In drum spre Brad, oraşul aurarilor din Munţii Apuseni, trenul opreşte la Sebiş. De aici, un autobuz te lasă, după cîţiva kilometri de drum printre dealuri şi cîmpii mănoase, în Buteni, comună mare şi veche. In maşină un bătrîn de vreo 60 de ani îmbrăcat orăşeneşte priveşte mai mult decît cu interes peisajul, casele, scrutează feţele oamenilor, căutînd parcă pe cineva. Intru în vorbă cu el. Aflu că s-a născut la Buteni, că a plecat din comună acum 40 de ani şi de atunci n-a mai trecut pe aici. A plecat la Bucureşti şi peste 30 de ani a lucrat în aceeaşi întreprindere. Acum, ieşit la pensie, a venit să-şi vadă locurile natale, satul şi oamenii. E surprins de cine s-au schimbat. Peste tot s-au înălţat case noi din cărămidă, în centrul comunei se află un edificiu impunător, căminul cultural. Alături un complex comercial dat de curînd în folosinţă. Şi vizitînd Rutenii de azi, îţi poţi da seama singur, că la conducerea comunei se află oameni buni gospodari şi interesaţi în dezvoltarea vieţii spirituale. Şi din discuţiile avute cu Vasile Motrea, primarul comunei, Dimitrie Sverdian, directorul căminului cultural, Ilie Lustrea, preşedintele cooperativei agricole de producţie, a reieşit în mod pregnant acest lucru. Primarul este un pasionat al cîntecului, fiind membru în cor. Preşedintele cooperativei agricole, cel ce conduce bătăliile pentru recolte, este dirijorul corului din comună. Doi oameni, doi comunişti, doi dintre fruntaşii comunei contribuie la dezvoltarea vieţii culturale, la educarea oamenilor în spiritul dragostei pentru frumos. Cum de faţă se află şi directorul căminului cultural, Dimitrie Sverdian nu ne-a fost greu să discutăm despre rolul căminului cultural în formarea universului spiritual al omului de pe ogoare, despre modalităţile prin care se poate realiza în sat acel climat de efervescenţă creatoare pe plan cultural, care să ducă la lărgirea orizontului de cunoaştere al ţăranilor cooperatori. — Omul de azi este mult mai exigent faţă de ce i se oferă la căminul cultural şi, dacă vrei să-l cîştigi, trebuie să organizezi acele acţiuni care să-i placă, faţă de care (Continuare in pag. a 2-a) Sala de extracţie a noii fabrici de făinuri proteice, intrată în producţie la Teiuş „Intr-unul din numerele trecute ale ziarului „Satul socialist11 am citit un articol cu privire la rezultatele retribuirii în acord global a crescătorilor de animale din cooperativele agricole de producţie — ne spunea ţăranul cooperator RADU HARALAMBIE, din Ciucurova, judeţul Tulcea. Am scris şi eu adesea în ziarul judeţean despre aplicarea acordului global şi v-aş sfătui să duceţi ancheta mai departe. După mine unul, aplicarea acordului global în producţia vegetală ridică probleme mult mai numeroase decît în zootehnie. Ştiind cum se aplică în unitatea lor, membrii fiecărei cooperative doresc să cunoască cum procedează şi alţii. Şi asta nu din simplă curiozitate, ci pentru că dintr-un fapt nou se iveşte mai totdeauna şi o idee nouă, cu valoare practică". însuşindu-ne punctul de vedere al primului nostru interlocutor, sondăm opinia inginerului VASILE MACAVEI, director general adjunct al direcţiei generale agricole a judeţului Tulcea. „Dacă în zootehnie — ne informează dînsul — aplicarea acordului global este, de-acum, generalizată, în judeţ existînd o tradiţie a retribuirii în raport direct cu producţia obţinută, în sectorul vegetal lucrurile se schimbă. Aici, introducerea acordului global s-a făcut mai timid, formele vechi de retribuire avînd încă o pondere destul de mare. Se poate, totuşi, afirma că intr-un număr de cooperative agricole ai căror membri s-au dovedit deosebit de receptivi la nou, acordul global a fost introdus la toate culturile importante. Noua formă de retribuire a fost aplicată cu rezultate dintre cele mai bune în cooperativa din Frecăţei, la porumb , în cea din Pandurii, la floarea-soarelui , în cele din Niculiţel şi Isaccea, în viticultură. Cooperativa agricolă Topologu a acumulat o bună experienţă, în aplicarea acordului global în sectorul activităţilor industriale şi al prestărilor de servicii. Pentru extinderea aplicării acestei forme de retribuire, direcţia noastră generală şi uniunea judeţeană şi-au propus în planul pe decembrie să organizeze mai multe schimburi de experienţă care vor consta nu din expuneri, cum se obişnuieşte, nici din demonstraţii făcute la tablă, ci din discuţii, de la om la om, la care vor participa sute de cooperatori. Mai concret spus, schimburile de experienţă se vor desfăşura astfel. Din unităţile care nu au introdus acordul global în producţia vegetală sau l-au aplicat necorespunzător, vom invita ţărani cooperatori în vizită la Catalog Agigea, Niculiţei, Topologu, Frecăţei, Pandurii etc. Oaspeţilor le vom face cunoştinţă cu gazdele şi punind in discuţie problema aplicării acordului global îi vom lăsa să se sfătuiască ei intre ei“. Ne continuăm investigaţia la una din cooperativele agricole ai căror (Continuare in pag. a 3-a) ACORDUL GLOBAL stimulează puternic sporirea producţiei Cei care l-au aplicat au cîştigat Ce fac organele judeţene pentru generalizarea experienţei acumulate Dacă ai început un lucru bun, du-l pînâ la capăt ! PE ADRESA:întreprinderii de transporturi auto Satu Mare Cei peste 150 de abonaţi care călătorim între satul Decebal şi Satu Mare, nu sîntem de loc mulţumiţi de felul cum se respectă mersul autobuzelor autobazei din Satu Mare ; la fel nu sunt mulţumiţi de acest orar vreo 30 de elevi care frecventează diferite şcoli din Satu-Mare. Deşi pe hirtie sunt stabilite 13 plecări de curse între satul nostru şi oraşul Satu-Mare, orarul autobuzelor nu este respectat. Bunăoară, 5 curse circulă din localitatea Decebal (tur-retur) dar intre orele 5,40—13, apoi nu mai circulă nici un autobuz pînă la ora 17. De multe ori nu pleacă nici autobuzul de la ora 17 şi de aceea trebuie să aşteptăm pînă la ora 20. La fel aşteaptă din Satu Mare şi unii elevi navetişti care au program după-amiază. A sosit timpul friguros. Noi ne-am bucurat de noul mers al autobuzelor, dar sinceri să fim, mai bine circulau autobuzele de la întreprinderea comunală care deși aveau curse mai rare, erau sigure. VASILE ROMAN din satul Decebal, județul Satu Mare I (