Satul Socialist, decembrie 1971 (Anul 3, nr. 799-825)
1971-12-08 / nr. 805
PAGINA 2 Lunile care s-au scurs din a-cest an, au fost pentru locuitorii comunei noastre o perioadă de intensă activitate edilitar-gospodăreascâ. Cei peste 5 000 de locuitori din satele comunei — Lişcoteanca, Bordei- Verde, Filiu și Gabrielescu — s-au străduit mult, ca satul lor să arate mai frumos, mai bine gospodărit, în vara acestui an s-a terminat construcţia a şase noi săli de clasă — două la şcoala generală din satul Gabrielescu şi patru la şcoala de la reşedinţa comunei, satul Bordei-Verde. Prin muncă voluntar-patriotică zestrea edilitară a comunei 5 000 DE LOCUITORI AI COMUNEI, 5 000 DE GOSPODARI noastre a sporit anul acesta cu încă 1 000 mp de trotuare ; în toate satele comunei avem acum ateliere meşteşugăreşti : cizmărie, croitorie bărbătească şi de damă, frizerie etc. Brutăriile au început să funcţioneze anul acesta în fiecare sat, producînd zilnic 3 500—4 000 kg de pîine. Sînt doar cîteva din realizările edilitar-gospodăreşti ale consătenilor mei în 1971. Altele, tot atît de importante ne-am pus în gînd să le obţinem în 1972. Sîntem hotărîfi ca la 23 August să inaugurăm noul cămin cultural pentru ridicarea căruia cheltuim aproape 350 000 lei. Vom realiza, de asemenea, încă 3 000 m.p de trotuare din dale prefabricate. Multe propuneri ale cetăţenilor au fost, de asemenea, reţinute de consiliul popular pentru a fi realizate în anul viitor. Una se referă la îmbunătăţirea alimentării cu apă a comunei, alta la mărirea suprafeţei comerciale de desfacere în magazinele existente. Sîntem cu toţii hotărîţi să apropiem cît mai mult, în timp scurt, condiţiile de viaţă din comuna noastră, de cele existente la oraş. DUMITRACHE SCHIAUA, secretarul Comitetului executiv » al Consiliului popular al comunei Bornei-Verde, județul Brăila SATUL SOCIALIST Aproximativ 400 de spectatori fuseseră invitaţi la căminul cultural din Şişeşti- Mehedinţi pentru seara zilei de 20 noiembrie. încă din septembrie, directorul căminului cultural alergase la Motru pentru reflectoare, decoruri, mobilă. Le obţinuse. Echipa de teatru şi recitatorii fuseseră mobilizaţi, textul, (semnat de profesorul Ilie Ronca) fusese şi el distribuit. Bibliotecarul Nicolae Avram popularizase în mod special (prin recenzii, lecturi organizate la căminul cultural la cercurile de citit etc.) proza lui Marin Preda, cu precădere romanul „Moromeţii". Cei mai mulţi din sală „citiseră" astfel romanul, îi cunoşteau acţiunea, îl ştiau pe Ilie Moromete şi se gîndiseră chiar mult la soarta lui care semăna în multe privinţe cu a lor în timpurile de mult apuse. Din aceste motive procesul literar la cartea „Moromeţii“ de Marin Preda s-a impus încă de la primele replici. „Este chemat în faţa instanţei Ilie Moromete. Să răspundă cinstit de ce capitulează în faţa vieţii, crezînd că pămîntul şi numai pămîntul îi va readuce demnitatea, îi va împlini năzuinţa moştenită de la părinţi". Avocatul apărării aduce însă toate argumentele. Rînd pe rînd vor veni în faţa instanţei şi Aristide — diplomatul, şi Nilă, şovăielnic şi ursuz, şi Paraschiv, violent şi lipsit de scrupule, şi Nicolae, şi chiar Gulca — sora lui Ilie. Rînd pe rînd se ascultă depoziţiile. Din cînd în cînd surprindeam cîte-o uimire: — Uite-1 pe Ghiţă Firican — face pe avocatul I (Ghiţă Firican este brigadier la cultura mare). — Uite-1 pe tovarăşul Tănase Rucărean — zice că e Ilie Moromete! (Tănase Rucărean este medicul şef al circumscripţiei). Mult mai complexă decit o piesă de teatru, decît o recenzie, decît un simpozion literar sau o seară literară, procesul literar implică analiza atentă şi adîncă a conflictelor unei cărţi, pregătirea acţiunii pînă la cele din urmă amănunte. „Vedeţi — ne spunea prof. Iancu Racoviţă, directorul de cămin cultural — un proces literar angajează şi formaţia de teatru şi mai multe pregătiri regizorale, şi, mai întîi de toate, o orientare asupra cărţii, a cărei acţiune va fi „adusă în faţa instanţei" şi a spectatorilor. Nu poţi să realizezi scopul propus, acela de a stîrni curiozitatea faţă de o carte, de a-i interesa pe cititori, de a-i antrena într-o lectură eficientă, nu poţi cultiva gustul estetic, nu poţi ridica gradul de cunoaştere şi nivelul ideologic şi politic fără o preocupare permanentă de a pune în centrul acestei acţiuni intenţia politică. Noi am mai prezentat aici încă două procese literare: la romanul ,Setea" de Titus Popovici şi la romanul „Şoseaua Nordului" de Eugen Barbu. Amîndouă s-au bucurat de succes. In urma fiecărei acţiuni (concursuri, adunări, discuţii pe teme de cultură generală etc.) am constatat un nivel mai înalt de cunoştinţe". Toate aceste discuţii se purtau în urmă cu puţină vreme, în comuna Şişeşti din judeţul Mehedinţi. Ne-am propus, pornind de la calitatea acţiunii organizate aici sub titulatura de proces literar, să dezbatem cîteva chestiuni importante, legate de specificul acestei forme de activitate, în sprijinul pătrunderii cărţii şi a mesajului ei în inima şi mintea cititorului. Am fost îndemnaţi spre această analiză şi de faptul că, în destule cazuri, la cămine culturale şi biblioteci din judeţele Arad, Ilfov, Dolj, Mehedinţi am întîlnit şi am înregistrat o înţelegere superficială a acestei forme de acţiune cu cartea. In mod obişnuit, se recunoaşte că procesul literar este o manifestare complexă dar cînd este vorba ,să se organizeze, căminul cultural evită să investească un efort maxim în vederea reuşitei. în acest caz, procesul literar degenerează într-o tristă înşiruire de replici simpliste, culese, extrase fără o legătură logică din textul cărţii. Spectatorii „suportă" cu greu o asemenea acţiune, îşi dau seama de la început că este vorba de o improvizaţie. Cel puţin aşa ne-au mărturisit cîţiva spectatori din Pădureni, judeţul Ilfov — care au urmărit procesul literar al cărţii „Enigma Otiliei". Evident nu trebuie să lăsăm alegerea cărţii la îndemîna unei pasiuni particulare. Pe Octav Iliescu, profesor tînăr de limba romînă, l-a interesat să realizeze un proces literar la cartea lui G. Călinescu. Textul, văzut şi de noi, nu este deloc lipsit de frumuseţe, el se poate, chiar, susţine cu succes de public la o casă de cultură orăşenească dar, pe cooperatorii din Pădureţti credem că-i interesa altceva. Poate o carte inspirată din viaţa satului, poate o alta care să le ofere imaginea luptei eroice a clasei muncitoare conduse de partid. La căminul cultural din Siştorovăţ, judeţul Arad, n-am putut asista la un proces literar. Am apelat la memoria organizatorilor şi a cîtorva spectatori. Text bun, o dramatizare consistentă, o replică vioaie, un dialog susţinut, o distribuţie (după ce am cunoscut interpreţii), credem, destul de ingenios alcătuită. Dar nici o recuzită, nici un costum, nici o mişcare în scenă. Directorul căminului cultural, foarte talentatul prof. Irimie Coja ne vorbea de un „eşec". „Am simţit, că spectatorii — spunea el puţin amar — au plecat nemulţumiţi fiindcă n-au înţeles exact în ce măsură figura lui George Teodorescu, intelectual ataşat satului, poporului şi revoluţiei se distinge de cea a lui Alexandru Suslănescu, profesor de istorie, tip de oportunist şi carierist avînd convingerea superiorităţii sale intelectuale. Am simţit că multe n-au înţeles spectatorii..." Consemnînd declaraţia directorului de cămin cultural, ca pe o sinceră şi obiectivă nemulţumire ne-am adresat şi altor intelectuali din comună. — Aţi asistat la un proces literar al romanului „Setea" de Titus Popovici, tovarăşe inginer? — Da ! mi s-a părut prea lung, prea tărăgănat şi fără culoare, fără dinamism — ne-a răspuns Mircea Dac, inginer la cooperativa agricolă din Sistorovăţ, judeţul Arad. Alţi cooperatori, funcţionari, profesori, ne-au declarat că procesul literar organizat la ei n-a emoţionat. Or, şi această latură a contactului afectiv al cititorului cu cartea trebuie urmărit printr-o asemenea acţiune, susţinea tov. Mihai Oancea, profesor de istorie. Sigur că da, şi un asemenea obiectiv trebuie atins. In alte cazuri, la Goicea sau Catanele — judeţul Dolj nu s-au realizat procese literare deşi erau prevăzute intr-un plan trimestrial de muncă. In general, despre o asemenea acţiune se vorbeşte foarte îndoielnic susţinîndu-se ideea că „pentru aşa ceva ne trebuie artişti". Evident, e vorba şi de o latură artistică a manifestării, dar asta nu înseamnă cîtuşi de puţin că procesul literar trebuie să se organizeze cu mare risipă de elemente artistice. Avem o probă, un argument dintre cele mai puternice: procesul literar de la Şişeşti — Mehedinţi. Gheorghe Firican este brigadier, Tănase Bacovean este medic, alţi interpreţi sunt şi ei cooperatori, înainte însă de orice ei sunt cititori pasionaţi, iubitori ai literaturii. Pentru ei scena a devenit o tribună a celor mai înalte mesaje ale cărţii. In acest fel procesul literar imprimă în inima spectatorilor, aşa cum am fost încredinţaţi că se întîmplă la Şieşti — Mehedinţi, la Ceratu — Dolj, la Coşereni şi Onceşti — Ilfov şi în alte locuri, acel mesaj umanist şi generos al cărţii. Rezumînd cele spuse pînă aici ar trebui să subliniem că : — Procesul literar este una dintre formele cele mai atractive de prezentare a valorilor etice şi estetice conţinute într-o carte. — Această acţiune are nevoie de spectatori familiarizaţi cu modalităţile de a dezbate problemele ridicate de literatură. — Organizatorii acestei forme de popularizare a cărţii ar trebui să pornească încă de la selecţia cărţii, de la scrierea dialogurilor, de la alegerea personajelor, de la necesităţile de educaţie etico-estetică a oamenilor. Pentru a face acest lucru se simte nevoia unui sondaj pe care căminul cultural trebuie să-l efectueze în rîndul cooperatorilor — cu privire la ce carte au citit, care i-a interesat în mod deosebit, ce învăţăminte le-au rămas după lectura ei etc. Ca acţiune complexă procesul literar dacă e bine organizat se dovedeşte a fi şi un puternic îndemn pentru citirea acelei literaturi care cultivă sentimentul patriotic, trăsăturile omului înaintat, angajat cu trup şi suflet în măreaţa operă de edificare a socialismului. V. M. BASARAB Diversitatea şi eficienţa formelor cultural-educative ŞTIŢI SĂ ORGANIZAŢI UN „PROCES Măiestrie şi ritm într-un vechi dans popular românesc I .SFATUL SPECIALISTULUI Sîntem în perioada în care crescătorii de iepuri de casă este bine să examineze şi să stabilească valoarea zootehnică a efectivelor de care dispun, acţiune cunoscută sub numele de bonitare. Aprecierea şi stabilirea calităţilor productive se face examinînd fiecare iepure în parte. Se ţine seama de sănătatea lui, de conformaţia corporală, de starea de întreţinere, de gradul de dezvoltare, în funcţie de etate şi rasă, de valoarea părinţilor (ascendenţa precum şi de calităţile şi defectele transmise puilor (descendenţa). Rezultatul examenului se exprimă în note sau puncte. După numărul de puncte se stabileşte clasa în care se încadrează : elită, clasa I, clasa a II-a şi fără clasă (reformat). Iepuri deosebit de valoroşi, care obţin calificative superioare, sunt destinaţi pentru prăsilă. Cei care se încadrează în condiţiile de calitate pentru prăsilă, dar care depăşesc necesarul în gospodăria personală, sunt destinaţi vînzării ca iepuri de reproducţie, sau pentru sacrificare. Cu ocazia bonitării, în lotul cu destinaţia sacrificare, se introduc şi iepurii necorespunzători, din diferite cauze : defecte de conformaţie, intîrziaţi în creştere, sterilitate ş.a. Bonitarea iepurilor de casă se face la anumite perioade de dezvoltare , la înţărcarea puilor şi lăctatea de 4, 6 şi 8 luni. Cea mai importantă este însă bonitarea de toamnă şi început de iarnă, cînd se examinează întregul efectiv şi se fac pregătirile pentru iernat. Iepurii destinaţi sacrificării vor fi adăpostiţi pe grupe de vîrstă şi sex. Masculii, vor fi castraţi, ceea ce face ca ei să fie mai liniştiţi, să folosească mai bine furajele, să sporească mai repede în greutate, iar carnea să-şi îmbunătăţească însuşirile calitative. Recondiţionarea iepurilor în vederea valorificării pentru carne se face printr-o furajare corespunzătoare. In acest scop se vor folosi, pe lingă furajele existente în gospodărie şi concentratele (orz, ovăz, porumb) obţinute de crescătorii care valorifică iepurii prin cooperativele de consum. Cooperaţia acordă 2 kg concentrate pentru kilogramul de iepure predat la contract şi 1 kg concentrate pentru kilogramul de iepure predat la achiziţii. Preşedinţii şi achizitorii cooperativelor de consum au obligaţia să sprijine crescătorii de iepuri de casă în acţiunea de recondiţionare şi valorificare a exemplarelor destinate sacrificării. Printr-o furajare corespunzătoare timp de trei săptămîni, iepurii de casă adulţi sporesc în greutate cu 15—20 la sută, iar cei tineri (de 3—4 luni) sporesc în greutate, in patru săptămîni, cu 40—45 la sută. Reamintim că iepurii de casă pentru carne trebuie să fie sănătoşi, în stare bună de întreţinere, cărnoşi, în greutate de peste 2 200 grame. Cei slabi, ciolănoşi, marasmatici oricît de grei ar fi, sunt necorespunzători, din punct de vedere calitativ, valorificării pentru carne. Tehnologia îngrăşării iepurilor de casă cuprinde trei faze : de pregătire, cînd raţia zilnică se compune din 1/2 fibroase, 1/4 suculente, 114 concentrate ; de îngrăşare, cind raţia pe zi se compune din 1/4 fibroase, 1/4 suculente, 112 concentrate ; faza finală, cînd raţia se compune din 1/8 fibroase, 1/8 suculente, 3/4 concentrate. Este indicat ca, după posibilităţi să se folosească în hrana iepurilor şi stimulente pentru mărirea poftei de mîncare şi digestiei ca : cimbrişori, mentă etc, care dau şi o aromă plăcută cărnii. Raţia se va da în trei tainuri respectînd orele de furajare. Se va avea grijă ca să se evite risipa de furaje concentrate, prevenind astfel şi ivirea şobolanilor în adăposturi. Sortimentele de furaje şi cantităţile necesare stabilirii raţiei de recondiţionare—îngrăşare diferă după vîrstă, rasă, greutate şi starea fiziologică a iepurilor. Tot toamna şi începutul iernii sunt perioade deosebit de favorabile pentru instalarea iepurilor de reproducţie. Cooperaţia de consum a trecut, în ultimul timp, la înfiinţarea de crescătorii de iepuri pentru prăsilă, în scopul difuzării unor animale din rase productive şi economice, îndeosebi pentru producţia de carne, întărind astfel baza tehnico-materială a achiziţiilor. Printre măsurile luate în acest sens se închuie şi importul de iepuri de casă din rase superioare. Prin respectarea acestor reguli de creştere a iepurilor de casă în perioada în care ne aflăm, crescătorii au putinţa să cîştige însemnate sume de bani din valorificarea către cooperaţia de consum a unor cantităţi sporite de carne de iepure. Dr. FRANCISC KAPPEL din Centrala de Contractori- Achiziţii a Centrocoop Creşteţi iepuri de casă, avantajele sunt deosebite! Joi 9 decembrie 11.1 """ 'VV....''"|ЖГ^^'||,|Ж| |------... . V? PROGRAMUL 1. 6.00 Muzică și actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologic ; Carnetul zootehnistului : recomandări privind utilizarea și prepararea furajelor de volum ; Răspundem ascultătorilor : îngrijirea vinurilor . Sumarul revistelor agricole. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sfatul medicului, îmbrăcămintea copiilor mici iarnă. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de ştiri. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Cîntă Caterina Caselli. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Corul Radioteleviziunii dirijaţi de AurelGrigoraş. 12.00 Discul zilei : Trio Grigoriu. 12.30 întîlsiire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.43 Cîntă Teodosia Vintilescu şi Florea Vo’nicilă. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Liberă ţară sub soare — cîntece. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.41 Romanţe cu Dorina Drăghici. 21.45 Din lirica populară — melodii şi versuri. 22.00 Radiojurnal. PROGRAMUL II : 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.00 Miniaturi corale. 9.30 Buletin de ştiri 9.35 Orchestra de muzică populară Moldova" din Bîrlad. 10.00 Cîntă 11.00 Solişti de muzică populară Duca şi Gică Mustăcioară. 11.30 Concursuri şi festivaluri de muzică uşoară — 1971. 12.00 Buletin de ştiri. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Viers şi joc. 14.30 Ateneu. 15.00 La microfon, Luminiţa Cosmin şi Zafir Hadzimanov. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.30 Teatru serial. Pădurea Spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu. 18.20 Coruri bărbăteşti. 19.00 Buletin de ştiri. 22.00 Interferenţe muzicale. 22.30 Emisiune literară. 22.50 Romanţe în versiune corală. 23.00 Buletin de ştiri. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. ST— „Trandafir de la Aura Urziceanu, Anica Tudor, Ion PROGRAMUL I . 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Interpretul săptămînii : Maria Cornescu. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. Cum pot fi depistate formele incipiente de cancer. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Tinerii despre ei înşişi. 22.30 Telejurnalul de noapte. (Urmare din pag. I.) bri ai consiliului de conducere promovează faţă de avutul obştesc o atitudine de responsabilitate care tinde să devină stilul de lucru, felul de a gîndi al ultimului cooperator. Cooperativa agricolă de producţie Marpod este în prezent pe punctul să se autofinanţeze. Experienţa de pînă acum ne-a arătat că una din sursele principale ale irosirii, pierderilor sau sustragerilor stă într-o evidenţă contabilă defectuoasă, în munca contabilului, în cele din urmă. Un contabil şef trebuie sa cunoască terenul, adică este obligat să se ducă pe cîmp, în grajduri, în sectoarele de deservire, în vederea confruntării evidenţei contabile cu realitatea concretă din cooperativă. El trebuie să ştie cîte vaci au fătat, cît lapte s-a livrat, cît porumb s-a cules. Şi aceasta în momentul cînd lucrurile amintite se întîmplă, nu după o lună cînd datele îi pot parveni eronat. Aşa procedează contabilul şef Constantin Resteanu de la C.A.P. Şelimber sau Ana Tricalete de la C.A.P. Boianu. O evidenţă contabilă defectuoasă a permis infiltrarea falsurilor la cooperativa din Bruiu, în prezent, unitate cu rezultate slabe. După cum este ştiut avutul obştesc trebuie să fie oglindit în acte. Dar la C.A.P. Brutu neglijenţele în ţinerea evidenţei contabile au dus la faptul că s-a plătit de două ori aceeaşi sumă unui beneficiar. Eroarea a fost descoperită abia în timpul verificării financiare făcută de organele băncii. Dar ea ar fi trebuit depistată întîi de cei care răspund de felul cum e gospodărit avutul obştesc. Asemenea situaţii se întîmplă şi în altă parte. La C.A.P. Brestan documentele primare se întocmesc în mod formal şi cu întîrziere, cheltuielile de deplasare se plătesc la voia întîmplării, iar bunuri şi produse se eliberează din magazie pe baza bonurilor de mină. în spatele unor astfel de metode se ascunde încercarea de sustragere, de falsificare de acte. în prezent sunt în atenţia instanţelor judecătoreşti şi organelor de procuratură cinci astfel de cazuri totalizând un prejudiciu de 89 300 lei. Inginerul zootehnist Teodor Popescu de la C.A.P. Slimnic vinde oamenilor din sat purcei şi viţei în perfectă stare cu menţiunea „reformat". Prejudiciul adus de acesta trece de 15 000 lei. Dar nu numai el e vinovat. De acest lucru se face vinovat şi preşedintele, consiliul de conducere şi toţi cei care au consimţit tacit să cumpere animale bune cu menţiunea falsă de „reformat", (diferenţa de la o calitate la alta a fost împărţită de cei care au făcut tranzacţia). Faţă de păstrarea averii obşteşti trebuie manifestată mai multă grijă, însă nu întotdeauna se întîmplă aşa. Sînt situaţii cînd se trece cu vederea peste lipsurile unora. Iată cazul contabilei Dorina Hosu. Ea trebuia să plătească mărfurile cumpărate in rate, în valoare de 8 484 lei, din salariu. Le-a debitat în contul cooperativei şi nu s-a luat nici o măsură. Chiar şi comisia de revizie s-a făcut că nu vede. Deşi este învestită de adunarea generală cu autoritatea de a exercita controlul asupra activităţii cooperativei, aceasta, în nici o informare, nu a menţionat faptul sesizat mai sus. Intre cauzele care favorizează irosirea averii obşteşti se înscriu şi incapacitatea organizatorică şi incompetenţa profesională a unor cadre de conducere şi specialişti din cooperativa agricolă. Unele cadre, de exemplu, de la C.A.P. Aciliu au achiziţionat oi în valoare de 200 000 lei de la C.A.P. Apoldu de Sus fără să ramburseze pînă azi suma datorată. Acest act s-a soldat cu efecte dintre cele mai păgubitoare. Uneia din cooperativele bune, cea din Apoldu, i s-a imobilizat un fond însemnat. Cea din Aciliu n-a achitat suma fiindcă nu și-a realizat — din cauza unei proaste gospodăriri — planul de venituri şi nu a făcut nici alocările statutare la fondul de acumulare. Producţiile de lină şi lapte sînt scăzute, mortalităţile la oi sînt mari, planul de fătări este nerealizat, furajele insuficiente şi îngrijitorii necesari neasiguraţi.. Intr-o astfel de situaţie conducerea cooperativei s-a îndreptat spre împrumuturi deşi are altele vechi neachitate. Direcţia generală agricolă a judeţului a cunoscut acest lucru dar nu a luat nici o măsură. Problemele pe care le-am ridicat sînt legate de bunăstarea tuturor cooperatorilor. De aceea consider necesar ca fiecare membru cooperator să-şi dezvolte vigilenţa incit nimic să nu diminueze avutul lor obştesc. Este necesar ca membrii consiliilor de conducere, ai comisiilor de revizie, contabilii să acţioneze cu mai multă fermitate împotriva oricăror abuzuri, oricăror încercări de a sustrage din averea cooperativei. Este necesară întărirea controlului şi din partea noastră dar şi din partea celorlalte organe agricole judeţene incit să putem preveni şi stăvili orice încălcări ale legii, orice manifestări de parazitism pe spatele cooperativei agricole de producţie. Chibzuinţă, corectitudine,combativitate . Nr. 805 Miercuri 8 decembrie CITITORII NE SESIZEAZĂ De la întuneric la lumină Intr-o noapte de la sfîrşitul lunii octombrie, Anton Rotaru, Constantin Stoica, împreună cu fraţii . Ion şi Constantin Chivu, din Drăgăneştii de Vede, după ce s-au cinstit virtos cu ţuică, au pornit să fure o varză din grădina de legitime a vecinilor lor, coope■ ratorii din Vedea. Zis şi făcut. Au pătruns pe furiş în perimetrul legumi- col al cooperativei agricole din Vedea şi, crezîndu-se protejaţi de întune- I ric au început să adune cu mare zor varza. La plecare însă au fost opriţi de paznicul Dumitru Catrina. Cei patru l-au bătut zdravăn şi au fugit de la locul faptei cu varza furată. Fapta lor a fost însă repede descoperită şi vinovaţii au fost arestaţi. Toţi patru vor fi judecaţi în aceste zile în proces public la căminul cultural din Drăgăneştii de Vede. Atunci, pe lingă ruşinea ce-o vor încerca in faţa întregii obşti, ei vor afla care-i preţul a 70 de ki ’lograme varză furată. Plutonier FLOREA BUICESCU , şeful postului de milţie Vedea, judeţul Teleorman Nu de papură avem nevoie De vreo doi ani, o mare suprafaţă de teren aparţinînd cooperativei agricole din comuna Afumaţi, judeţul Ilfov, se află sub apă. Mai înainte, ■ acest pămînt, gras şi bun producea porumb şi grîu, iar acum produce papură. Nu aş putea spune precis de unde s-a adunat apa pe acest teren, dar pot să spun cu siguranţă ■ că de doi ani nu se întreprinde nimic pentru desecarea terenului cu ■ pricini, întins pe cîteva zeci de hectare. Cetăţenii mai bătrîni din comună spun că prin săparea unui canal pînă la lacul Afumaţi, pămintul ar putea fi scos de sub apă. Nu este specialitatea mea să spun unde şi cum să fie săpat canalul de scurgere a apei, dar consider că * sínt dator să sesizez acest fapt pentru ca organele locale, in primul rînd consiliul de conducere al cooperativei agricole pro- prietară a terenului, ртеț cum şi organele agricole , judeţene să ia de urgen- Vţă măsurile ce se impun. ţ In ce mă priveşte, chiar dacă sunt pensionar, suntgata să-mi aduc contri- , buţia alături de consătenii mei, la această lucrare. IONEL POPA, comuna Afumaţi, judeţul Ilfov. s . . . . ' • Tot cu sacaua \ Ca să te aprovizionezi cu apă, la noi, în Crucii fori trebuie să faci calea de aproape 2 km, la finiitină. Şi aceasta, deoarece consiliul popular al coomunei nu a înţeles să-fi îndeplinească propria ho-i tărîre de a se fora o fîntină arteziană care trebuia, cel puţin prin proiect, să asigure apă între- L gii comune. Defi această ’ lucrare a fost contractată cu cooperativa de consum ^ din comuna Urziceni, localitate de asemenea din judeţul nostru, lucrarea ’ a rămas baltă. Dar, de I vreme ce unitatea res- ț pectivă şi meşterii ei din Urziceni nu se ţin de cu- * vînt, deşi au încasat banii, consiliul popular al comunei noastre nu s-a ’ gîndit să găsească alţi meşteri? ^ GHEORGHE TAMÎIAN , ţăran cooperator din comuna Crucişori, judeţul ? Satu Mare » stus In satul Chicerea din comuna Tomeşti, jude- Iul Iaşi, aveam pînă acum cinci luni, un bufet. Spun aveam, fiindcă de cînd gestionarului i s-a desfăcut contractul de muncă, conducerea cooperativei „Iaşul" (aparţinind de cooperaţia de consum) nu a mai încadrat vreun alt gestionar. Aşa că cetăţenii din satul nostru sunt nevoiţi să se deplaseze , pentru cumpărături la bufetul din satul То- У meşti, situat la aproape 5 km. ? Mă fac ecoul cetăţeni- \ lor din Chicerea, rugîn- ţ du-vă să semnalaţi a ceastă situaţie anor- mala. MIHAI MANOLE, cooperator. Au uitat de gestionar . . . REDUCERI DE PREŢURI LA TELEVIZOARE ŞI APARATE DE RADIO SĂTENI Cu începere de la 1 decembrie a.c., preţurile televizoarelor şi aparatelor de radio din producţie internă au fost reduse . Aparate de radio Fref vechi __Fref nou Mangalia 2 1 240 965 Aida 820 690 Eforie 1 720 1 300 Tra viata 2 260 1 900 Traviata combină 2820 2 380 Radio receptoare cu tranzistori Cora 420 365 Zefir 750 500 Albatros 1 200 800 Mamaia 1 440 1 000 Neptun 1 498 1 150 Televizoare Venus E47 3 400 2 870 Modern E47 3 500 3 050 Miraj E59 4 335 3 460 Clasic E59 4 525 3 530 Opera E59 4 335 3 500 De la magazinele specializate ale cooperativelor de consum salariaţii, pensionarii, membrii cooperativelor agricole şi ţăranii cu gospodării individuale pot cumpăra televizoare şi aparate de radio şi cu plata în rate. Pentru membrii cooperativelor agricole şi ţăranii cu gospodării individuale, avansul minim este de 15 la sută, restul sumei datorate se poate achita în 24 de rate lunare. Cu un aconto de numai 460 lei, puteţi cumpăra, de exemplu, un televizor MODERN, spre bucuria întregii dv. familii. INTRAŢI CHIAR ACUM ÎN MAGAZINUL COOPERATIVEI DE CONSUM DIN COMUNA DUMNEAVOASTRĂ. .