Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)

1972-06-24 / nr. 973

Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie flSCTD IULIE 1972 ÎN INTÎMPINAREA CONFERINŢEI Şl A CELEI DE-A XXV-A I A P.C.R. A REPUBLICII Străluceşte mai puternic flacăra marii întreceri pentru Înfăptuirea prevederilor CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN • In cinstea Conferinţei Naţionale a parti­­dului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii, lucrătorii din cele 19 între­­prinderi agricole de stat existente in ju­deţul Constanţa, care au avut anul a­­cesta în plan să cultive orz, au termi­nat joi seara recoltatul de pe întreaga supra­faţă de aproape 7000 de hectare. Producţia medie obţinută în acest an de 3 100 kilogra­me în medie la hectar, este superioară anilor anteriori. Printre unităţile care au încheiat primele secerişul orzului sunt cele din Coba­­din, Mangalia şi Agigea. Un succes deosebit ANGAJAMENTE ÎN MAREA ÎNTRECERE _____________________ au înregistrat lucrătorii fermei conduse de inginer Florentina Stănescu de la I.A.S. Agi­gea, care in final au obţinut în medie cea mai mare producţie — 5 280 kilograme la hectar, precum şi cei ai fermei condusă de Ion Perujanski de la I.A.S. „Nicolae Bălcescu" — 4 600 kilograme la hectar. Tot ca un rezultat record se înscrie şi cel realizat de lucrătorii întreprinderii agri­cole de stat Ciocîrlia, care, avind o suprafaţă mare cultivată cu orz — 535 hectare — au obţinut în medie 4 050 kilograme la hectar. • Pînă în ziua de 21 iunie, planul semestrial de livrare al întreprin­derilor agricole de stat din judeţul Satu Mare a fost depăşit cu 283 tone carne de bovine, 51 tone carne de porc, 74 tone carne de ovine şi 10 tone carne de pasăre. Succesele obţinute pînă acum au condus la suplimen­tarea angajamentelor iniţiale cu încă 75 de tone carne. Ziua de 21 iunie a marcat în întreprinderile agricole de stat din judeţul Satu Mare reali­zarea integrală a planului semestrial la producţia de lapte. La acest produs, angajamentele suplimentare prevăd, pină la sfîrşitul anului, o depăşire a producţiei planificate cu 1 660 hectolitri de lapte. • PLANUL PE 1972 PREVEDE : 210 TONE DE CARNE LIVRATE STĂTU­­LUI ȘI UN VENIT NET CU 141 LA SUTA MAI MARE FATA DE ANUL TRECUT, DAR VOM VINDE SU­PLIMENTAR, ÎNCĂ 15 TONE DE CARNE. • DUPĂ PRIMUL AN DE SPECIALIZARE, ZO­OTEHNIA N-A MAI „MÎNCAT" DIN VENITU­RILE VEGETALULUI. DIM­POTRIVĂ, A REALIZAT UN VENIT NET DE 120.000 LEI. Deşi nu dispunea de suficiente condiţii materiale — bază furaje­ră, adăposturi corespunzătoare etc. — cooperativa agricolă din Urluieni, judeţul Argeş, a cres­cut ani de-a rîndul multe specii de animale. Rezultatul ? Produc­ţiile erau mici, scumpe, ceea ce ducea la micşorarea veniturilor realizate în sectorul vegetal. Pornind de la această situaţie şi de la propunerile făcute de co­operatori, adunarea generală a hotărît, în urma unei analize pro­funde, multilaterale, să se re­nunţe la unele specii de animale şi, în schimb, să se accentueze procesul de profilare a zootehni­ei pe creşterea şi îngrăşarea bo­vinelor tinere. Cum oamenii au găsit înţelegerea necesară la or­ganele judeţene, ba ceva mai mult, tot sprijinul cuvenit, s-a trecut de îndată la materializa­rea noii orientări. Cu investiţii relativ mici, dar cu aportul în muncă prompt — cînd şi cit a fost nevoie — al cooperatorilor, au fost reamenajate şi moderni­zate trei grajduri, asigurîndu-se condiţii pentru aplicarea unor tehnologii avansate de creştere şi îngrăşare a tăuraşilor­ Chiar după primul an de activi­tate, noua fermă zootehnică nu a mai ridicat probleme, nu a mai „mincat" din veniturile sectoru­lui vegetal. Dimpotrivă ea a a-TOMA RADU secretarul comitetului comunal de partid Bîrla, județul Argeş (Continuare în pag a 3-a) PRIN PROFILARE, PRODUCJII DE CARNE MAI MARI, MAI IEFTINE EFORTUL PROPRIU­­ PE PRIMUL LOC, creditul de stat­ numai în ultimă instanţă Nu este nevoie să insistăm asupra fap­tului că creditul de investiţii reprezintă una din pîrghiile economice importante de intensificare şi dezvoltare a producţiei. Ceea ce se cuvine subliniat este că sim­pla acordare a acestuia, fără o temeinică justificare economică, iar, ulterior, fără folosirea eficientă, la parametrii prevăzuţi, a obiectivelor realizate, nu poate asigura atingerea scopului urmărit. Elocvent în această privinţă este şi exemplul unor coo­perative agricole din judeţul nostru care, din cauză că, ani în şir, n-au stabilit un raport raţional între volumul creditelor solicitate şi cel al fo­­durilor proprii, n-au orientat suficient de bine creditele pri­mite, spre sectoare cheie, în stare să a­­sigure o eficienţă maximă ori n-au asigu­rat o exploatare raţională a plantaţiilor înfiinţate, a animalelor şi utilajelor pro­curate etc., au continuat să bată pasul pe loc, să obţină rezultate de producţie ne­satisfăcătoare, să contracteze datorii mari. Pentru a curma această stare de lu­cruri, organele judeţene au întreprins, în ultima vreme, studii aprofundate în uni­tățile în care s-au înregistrat asemenea fenomene, stabilind, împreună cu coo­peratorii, măsuri în stare să elimine per­ ing. GH. IONESCU director general al Direcţiei generale agricole Gorj (Continuare in pag. a 3 a) De la IOANA STĂNESCU a pornit angajamentul: 3­00 kg struguri la ha, peste plan IOANA STĂNESCU, din Bucov- Prahova nu are nimic comun cu imaginea idilică a podgorencei vi­ie cu amici, purtind pe umeri un coş cu struguri chilimbarii. In ha­lat albastru, reglînd pompe şi pre­gătind chimicale, e m­ai degrabă un meseriaş de fabrică. Eroul Muncii Socialiste, Costică Mişca, preşedinte al cooperativei din Bucov, ne-a prezentat-o ca pe o fruntaşă a fruntaşilor. — De ce ?, l-am întrebat . Priviţi-o. Şi dacă aveţi vreme, urmăriţi-i munca, măcar un ceas. Printre rîndurile înalte de viţă, Ioana Stănescu zorea să ţină pa­sul cu un tractor echipat cu pompă de stropit. S-a dus pînă în fundul viei, a revenit pe alt rînd şi după ce a ajutat tractoristului la încăr­catul pompei a plecat din nou. — Nu înţeleg de ce osteneşte aşa ? — Dacă nu aş fi de faţă s-ar urca ea pe tractor. I-am interzis însă categoric pînă nu-şi dă exa­menul. Cel de pe tractor e un buldozerist, specialistul pentru lucrări in vie a fost învoit pentru o treabă urgentă, îl urmăreşte pas cu pas, ii e frică să nu accelereze prea mult şi să-i ardă via. — Şi, totuşi, de ce o socotiţi fruntaşă a fruntaşilor ? — Pentru că este un om cu totul deosebit. Prin exemplu personal ii dinamizează şi pe ceilalţi. Un fapt, la zi, cum s-ar spune, în adunarea generală, ana­­lizînd posibilităţile de a ne spori angajamentele in cinstea Confe­rinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Repu­blicii, Ioana Stănescu a lansat o chemare care i-a înflăcărat pe toţi podgorenii noştri — „să obţinem de pe fiecare hectar de vie cite 300 kilograme struguri peste pre­vederile de plan". — Şi ce credeţi, îşi vor înde­plini angajamentul ? — Cu siguranţă. Şi echipa ei şi celelalte. Azi, duminică, ar fi tre­buit să stea şi ea acasă, că e fe­meie şi are gospodărie grea. Noap­tea a plouat, insă, şi îi e teamă de mână. Pină acum via ei a fost stropită de trei ori şi prăşită de patru ori. Au fertilizat-o cu 500 tone de îngrăşăminte naturale şi 18 tone de îngrăşăminte complexe. Aşa am cunoscut-o pe Ioana Stă­­nescu, o cooperatoare fruntaşă din Bucov, exemplu pentru tovarăşii ei de muncă. ION ŞERBU Bunii gospodari construiesc vara adăposturi. Propunîn­­du-şi să mărească efectivul de vaci cu încă 100 de capete, cooperatorii din Lunca, jude­ţul Tulcea, acoperă în aceste zile un nou grajd. Foto: C. DUMITRU IN ACESTE ZILE, CÎND ÎNTREAGA NAŢIUNE SE PRE­GĂTEŞTE SĂ ÎN­­TÎMPINE CU NOI ŞI REMARCABILE SUCCESE CON­FERINŢA NAŢIO­NALĂ A PARTIDU­LUI ŞI ANIVERSA­REA UNUI SFERT DE VEAC DE ŢARĂ NOUĂ, LUCRATO­RII OGOARELOR CONTINUĂ BĂTĂ­LIA PENTRU OB­ŢINEREA UNOR RECOLTE BOGATE IMAGINI, OAMENI, FAPTE DIN BĂTĂLIA RECOLTEI La asociaţia intercooperatistă din Roşiorii de Vede — judeţul Teleorman — specializată în creşterea animalelor, asigurarea bazei furajere e o problemă la ordinea zilei. Mecanizatorii Ilie Nedelea şi Ofiţă Gălăţeanu, pe care i-am surprins în imagine la balotatul borceagului, ne spuneau că rezultatele bune in producţia zooteh­nică (la un efectiv de 3 000 capete tineret taurin, 30 000 berbecuţi, 10 000 oi şi 10 000 de porci) sunt determinate de munca şi străduinţa oamenilor din fermă pentru asigurarea unei îndestulătoare baze furajere. Şi că acum e timpul să se stringă şi însilozeze tot ce poate fi folosit pentru iarnă ca furaj. Nici in această zi n-a lipsit nimeni din echipa cooperatorului­­ Marin Drăghici — de la cooperativa agricolă Fărcaşele — judeţul­­ Olt. Fiecare om cu rîndurile lui, fiecare să adune ce munceşte.­­ Sfecla e foarte frumoasă, ne spune el, şi o praşilă bună face cu­­­­­ ploaie .­­ Preocupările cooperatorilor şi mecanizatorilor din judeţele Teleor­man, Dolj şi Olt pentru a însămînţa culturi duble pe suprafeţe cît mai mari sunt pe deplin justificate. „Dacă după o producţie de 2 500-3 000 kg orz la hectar mai obţinem şi o recoltă de porumb boabe sau pentru furaj, ne spunea mecanizatorul Ion Vînturici — de la cooperativa din comuna Mihăeşti-Olt, asta înseamnă că e tot spre binele nostru, al tuturor". Fotoreportaj de B. ALEXANDRU i l \ mm . — m «: Wm ■m. * 'swwpf ■■Pişi I : i S In judeţul Argeş, recoltatul orzului se desfăşoară din plin. Coo­peratorii din satul Cornăţel n-au aşteptat prea mult acest mo­ment. In ziua cînd i-am vizitat, cooperatoarele Maria Dăscăleasa, Floarea Mircea, Elena Pătraşcu şi mecanizatorul Ilie Marin treie­rau de zor. Cu grijă, dar repede, să nu se risipească nici un bob. m . b­ifc'' ■ „Omul acesta niciodată n-a şovăit“. Despre Tudor Moraru, Erou al Muncii Socialiste, şef de brigadă de mineri betonişti care lucrează la Aducţiunea principală Fîntinele- Mărişelu, în cadrul Sistemului Hi­droenergetic Someş, începuse să-mi vorbească inginerul şef al Şantie­rului III Fîntînele, loan Mirzan. Amîndoi veniseră de la „Porţi", adică de la Dunăre, lucrare ce se înscrie ca o mîndrie fără seamăn în viaţa unui om. Inginerul vor­bea despre oamenii săi — putea foarte bine să­ vorbească despre el însuşi, dar ocolea cu dibăcie mo­meala ce i-o întindeam. Desigur, nu putea să ocolească numele lui nea Tudor. — Nu-l cunoaşteţi ? — Personal, nu... — Omul acesta niciodată n-a şo­văit... ...Era la Dunăre, îşi aminteşte inginerul, la batardourile celulare. Trebuiau săpate nişte puţuri ver­ticale în stînca de pe fundul apei. Lucrare pretenţioasă, dificilă la extrem. După ce s-a găsit soluţia tehnică, s-au căutat şi oamenii care s-o execute. Era prin 1967. Şi iată că specialiştii veniţi de la Argeş pe Dunăre s-au gîndit la nea Tu­dor care, isprăvind Argeşul, tre­cuse de un an la Lotru. „N-am vrut să mă duc, zicea nea Tudor, îmi place să iau un lucru de la cap și să-l isprăvesc, să se vadă DUMITRU MIRCEA (Continuare in pag. a 2-a)

Next