Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)
1972-07-04 / nr. 981
Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL IV Nr 981 4 pagini — 30 bani Pentru a înfăptui prevederile cincinalului In patru ani si jumătate SĂ REALIZĂM, IN PLUS, JUMĂTĂȚI DIN RECOLTA UNUI AN! • PRODUCȚIE MARFĂ PESTE SARCINA PLANULUI CINCINAL ÎN VALOARE DE APROAPE UN MILIARD DE LEI. ACEASTA ÎNSEAMNĂ, ÎN PLUS LA FONDUL DE STAT, 474 MILIOANE DE OUĂ ȘI 39 000 TONE CARNE DE PASĂRE SPORIREA PRODUCŢIEI - suport trainic pentru creşterea nivelului de trai • LA ÎNTREPRINDEREA AVICOLĂ DE STAT GALAŢI , PRIN CREŞTEREA CU 50 G A GREUTĂŢII MEDII DE LIVRARE A PUILOR — PESTE 300 TONE CARNE DE PASĂRE ÎN PLUS • ÎN 11 ÎNTREPRINDERI AVICOLE PLANUL PE TRIMESTRUL II LA PRODUCŢIA DE OUĂ MARFĂ A FOST REALIZAT CU 10 ZILE MAI DEVREME Nivelul la care a ajuns creşterea păsărilor în ţara noastră a făcut nu numai posibilă, ci şi absolut necesară concentrarea şi specializarea. Trustul pentru producţia avicolă — singura unitate cu statut de centrală constituită în cadrul Departamentului agriculturii de stat — reprezintă, în mod cert, răspunsul cel mai adecvat unor cerinţe obiective. Intrucît în fermele şi întreprinderile trustului se află întreaga bază biologică avicolă a ţării, sarcinile şi răspunderile noastre pentru asigurarea producţiei avicole în toate sectoarele agriculturii sunt bine precizate. Noi satisfacem necesarul de pui nu numai pentru sectorul de stat, ci şi pentru cel cooperatist şi gospodăriile populaţiei! Producţia avicolă are — se ştie aceasta — o pondere deosebită în volumul producţiei globale şi de beneficii a agriculturii de stat. In acelaşi timp, are un rol important în aprovizionarea populaţiei, în creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii din patria noastră. De aceea, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cele 25 de întreprinderi avicole de stat sunt preocupate susţinut de punerea în valoare a tuturor posibilităţilor de sporire a producţiei. Ampla întrecere socialistă ce se desfăşoară în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii a generat şi în aceste unităţi o atmosferă de efervescenţă creatoare. Au fost căutate şi s-au găsit soluţii, au fost propuse şi prind viaţă măsuri care vor face posibilă realizarea cincinalului înainte de termen. La capătul unor analize şi dezbateri temeinice a tuturor parametrilor tehnico-economici ai activităţii noastre, angajamentul a prins contur sigur. Astfel, la producţia-marfă întreprinderile din cadrul Trustului avicol şi-au suplimentat la 25 556 000 lei angajamentul iniţial de 16 039 000 lei, iar la beneficii la 12 015 000 lei, de la 8 244 000 lei. In acţiunea de depăşire a angajamentelor iniţiale sunt antrenate toate întreprinderile, aşa incit dacă amintesc, de această dată, pe cele din Arad, Oradea şi Crevedia, o fac numai din nevoia de a exemplifica. La întreprinderile avicole de stat din Arad şi Oradea, faţă de angajamentele iniţiale de 2 500 000 şi, respectiv, 1 800 000 lei producţie-marfă, urmează să se realizeze 7 500 000 lei şi, respectiv, 3 428 000 lei. Ing. STAN ŢIRLEA director general al Trustului pentru producţia avicolă (Continuare în pag. a 3-a) • 3 318 tone de peşte, adică cu 1 418 tone mai mult decit prevederile stabilite pe întîiul semestru al anului ! Este principala realizare pe care o raportează — în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului — colectivul de muncă al întreprinderii piscicole din Jurilovca, judeţul Tulcea. — Această producţie — nie-a relatat Conrad Atanasie, directorul unităţii — reprezintă circa 54 la sută din planul pe întregul an, plan ce a fost realizat aproape exclusiv prin pescuitul marin, pescuitul în apă dulce fiind prohibit în cea mai mare parte a semestrului intîi. Pina la 31 decembrie, livrările către oamenii muncii de la oraşe şi sate vor însuma, pe puţin, încă 2 400 tone de peşte de baltă, 600 tone de peşte de crescătorie şi 1 500 tone de peşte maritim. — Este angajamentul nostru tern? — a ţinut să completeze Agaton Brînză — şi acesta este literă de lege pentru noi, pescarii din juri- Iovca. El, comunistul Agafon Brînza, împreună cu pescarii din sectorul „Chituc", sector pe care il conduce şi care se află în întrecere socialistă cu pescarii din celelalte sectoare, se mîndreşte că a depăşit planul pe primul trimestru cu peste 350 tone de peşte, însă nu se declară pe deplin mulţumit. — Ne-au luat-o înainte cei de la Portiţa. Avem acelaşi plan de producţie, dar au fost mai buni în primul semestru. Au recoltat 287 tone de peşte în plus faţă de noi. Vrem să recuperăm diferenţa în semestrul al doilea. Ginduri asemănătoare au şi pescarii din echipele conduse de Cornel Foma din Perişor, Andrei Butcov din Dunaval, toţi fiind însufleţiţi de aceeaşi chemare a partidului: încheierea planului de producţie al cincinalului cu cel puţin şase luni înainte de termen. A. IVAN • Printr-o muncă susţinută în campania de recoltare, cooperativele agricole din Gruia, Viaţa, Dâncea şi Cioroboreni au terminat, sâmbătă seara, primele din judeţul Mehedinţi, recoltatul griului. Duminica dimineaţa, cooperatorii din unităţile respective au continuat strinsul paielor, iar mecanizatorii aratul mirişte!, în vederea însăminţării imediate a porumbului in cea de a doua cultură. Ing. IOANA ŢARANU Direcţia generală a agriculturii, judeţul Mehedinţi MEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI ZI DE ZI CU CONŞTIINŢA DATORIEI Împlinite In urmă rămîn Bărăganul Călmăţuiului, mirificul Cimp al Brăilei apoi Cîmpia Rîmnicului— căci venim dinspre Est. Căutăm un sat, trecem prin multe alte sate ce înnobilează întinderile nesfîrşite ale cîmpiei şi îl găsim abia tîrziu, la ceasurile amiezii: VERNEŞTI — judeţul Buzău. Atrage aici atenţia mai întîi trăinicia caselor — unele din ele cu etaj —, alinierea lor inginerească. Un om de aici, din sat, un comunist va pleca la Conferinţa Naţională a partidului. Vă duce acolo gindurile, voinţa şi hotărîrea satului; va vorbi, poate, în numele satului, şi va asculta, pentru sat, tot ce se va spune acolo, în marea, sală a Conferinţei. Pe omul acesta de aici, din Verneşti, l-am găsit greu. Umblase prin lanurile de grîu, apoi prin lanurile de floarea soarelui şi de porumb■ „N-o căutaţi la sediu — ne îndeamnă o fată de TITU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 3-a) A DOUA CULTURA -o importantă rezervă care trebuie valorificată Pe ogoarele judeţului Dolj se desfăşoară, în aceste zile, bătălia secerişului. Viteza zilnică de lucru — circa 9 000 hectare — va permite că în următoarele 8—10 zile, recoltarea păioaselor să poată fi, practic, încheiată. Din datele furnizate de direcţia generală agricolă, aflăm că planul campaniei de vară prevede ca, lucrîndu-se în flux continuu, să se însămînţeze culturi duble şi succesive pe 72 000 hectare din care porumbului pentru boabe i-au fost rezervate 10 000 hectare. Cum se realizează acest obiectiv de mare importanţă pentru agricultura judeţului ? Un prim popas la cooperativa agricolă Urzica Mare, unde suprafaţa destinată culturilor duble însumează 250 hectare. Pînă acum, au şi fost însămînţate 70 de hectare. Cum s-a organizat aici munca ? Ce rezultate se aşteaptă ? La aceste întrebări ne răspunde Cornel Staicu, inginerul şef al unităţii. ELISEI TARŢA (Continuare in pag. a 3-a) 1 Aproape 150 de cooperatori din Sohatu, repartizaţi în diferite puncte de lucru, doresc să strîngă cit mai repede recolta de grîu de pe cele 850 de hectare cultivate în unitate. Eforturile conjugate ale mecanizatorilor, cooperatorilor şi specialiştilor sunt îndreptate către un ţel comun : să nu se piardă nici un bob din recolta ’72 Foto : EMANUEL TÂNJALĂ SE 1 IULIE 1972 în Bărăgan, asistăm în aceste zile la o largă desfăşurare de forţe. Vremea favorabilă permite executarea tuturor lucrărilor prevăzute în calendarul agricol. Dacă secerişul se desfăşoară din plin, acelaşi lucru se poate spune despre arăturile necesare însăminţării culturilor succesive. Executarea la timp şi la cei mai înalţi indici calitativi a arăturilor constituie o garanţie pentru obţinerea unor recolte sporite de pe suprafeţele rezervate culturilor succesive. DUMINICA ZI OBIŞNUITA DE LUCRU • ÎN MAJORITATEA UNITĂŢILOR, PRODUCŢIILE OBŢINUTE DEPĂŞESC PLANIFICĂRILE CU 800 — 1 000 KG LA HECTAR • DACĂ RECOLTATUL SE DESFĂŞOARĂ ÎN CONDIŢII BUNE, RITMUL DE LUCRU LA ÎNSĂMÎNŢATUL CULTURILOR SUCCESIVE ESTE, ÎNCĂ, NESATISFĂCÂTOR • LA VASILAŢI, ŞASE COMBINE ŞI 45 DE OAMENI STAU • PE RAZA S.M.A. SĂRULEŞTI, DIN 1 200 HECTARE DE PE CARE S-A RECOLTAT GRIUL, NICI UNUL N-A FOST ARAT ! • DIN 14 TRACTOARE, ARAU DOAR DOUĂ, DAR SE MAI AŞTEAPTĂ ALTELE (CITIŢI IN PAGINA A 3-A REPORTAJUL NOSTRU) ESENŢIAL ESTE SÂ ŞTII CE VREI SĂ PERSEVEREZI! Despre viaţa şi activitatea unui om vorbesc în primul rînd faptele, aşternute sec pe albul unui certificat, al unei diplome sau al unei cărţi de muncă, ori adunate în cifre ce sintetizează îndeplinirea unor sarcini. Şi totuşi atîtea date esenţiale rămîn în afara hîrtiei ! Date care vorbesc despre comuniunea dintre om şi munca sa, despre responsabilitate, pasiune, dăruire şi spirit cheator, într-un cuvînt despre curatele existenţei şi activităţii fiecăruia dintre, noi. Or, tocmai in tăria şi justeţea acestor convingeri etice se află resortul intim al tuturor faptelor noastre. Iată de ce un sondaj în universul concepţiilor de viaţă şi muncă ale unui om ne poate conduce , adeseori la descoperirea unor trăsături morale a căror frumuseţe şi bogăţie n-o poate reda nici un certificat, nici o diplomă, nici o cifră de plan. Cu Ing. Natalia Mitocaru, şeful sectorului producţie vegetală al cooperativei agricole Traian, judeţul Bacău, am stat de vorbă la marginea unui lan de grîu a cărui recoltă o estima la peste 3 000 kg la hectar. E mult ? E puţin ? — E bine — mă asigură cu modestie Natalia Mitocaru. Cu numai doi ani în urmă, aici, abia se depăşeau 2 000 de kg la ha. De altfel, sperăm într-un an bun la toate culturile. Obţinînd producţii medii de circa 3 500 kg la porumb, 2 000 kg la floarea-soarelui şi peste 30 tone la sfecla de zahăr, cu mult peste cifrele planului, vom reuşi să ne realizăm şi angajamentul luat în cinstea celor două mari evenimente ale anului — Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 25-a aniversare a Republicii — şi să livrăm statului în plus peste 500 cereale. Putem spune că sîntem o cooperativă bună. Contribuţia mea la dezvoltarea ei este însă needificatoare încă. Lucrez aici numai de un an. —Ştiu. Aţi terminat facultatea anul trecut. cumedia 10, lucru care v-ar fi permis, să rămîneţi fie în învăţămîntul superior fie în munca de cercetare. Aţi ales însă producţia. De ce ? — învăţămîntul nu mă atrage, îmi place activitatea productivă. Cit despre cercetare, după părerea mea, fiecare inginier la locul lui de producţie trebuie sau ar trebui să fie dublat de un cercetător. Iată de ce mă aflu aici, într-o unitate productivă şi, fireşte, voi rămine definitiv aici. — De ce firește ? — Pentru că realizarea profesională în agronomie, ca de altfel in orice activitate umană, presupune, alături de pasiune și dăruire, statornicie. Cunoaşterea terenului, a oamenilor nu este numai un dezi-DUMITRU ATANASIU (Continuare in pag. a 4 a) 3/VVVVVWVWVWWWVWVVVVWWWVVW ^