Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)

1972-07-01 / nr. 979

Nr. 979 Sîmbăta 1 iulie La cele patru secţii ale Staţiunii de mecanizare a agriculturii Strun­ga, combinele aşteaptă să intre în lanuri, atent revizuite şi reparate. Inginerul Coca Radu, directorul staţiunii, ne spune : „ Pregătirile pentru campania de recoltare, le-am încheiat încă de la 5 iunie. Un fapt pe care-l considerăm important: 95 la sută din reparaţii le-am efectuat cu propriile noastre puteri, în atelie­rele din secţii. Nu am mai apelat, ca anul trecut, la alte staţiuni din judeţ. Şi în întreprinderea agricolă de stat Strunga au fost încheiate toate pregătirile pentru recoltarea păioaselor. Inginerul Gheoghe La­­zăr, directorul întreprinderii, ne relata că cele patru combine, din­tre care două „Gloria", vor strînge şi depozita griul şi orzul de pe în­treaga suprafaţă de 400 ha, doar în 8­ zile. Dar, pe raza consiliului intercoo­­peratist Strunga am avut prilejul, din păcate, să facem şi altfel de constatări. In afară de cooperativa agricolă din Strunga, la celelalte unităţi nu s-a făcut încă proba cu boabe a combinelor. Practic, 17 combine nu au fost încă, probate, şi, ca urmare nu au fost recep­ţionate. Ne-am continuat raidul în raza de activitate a Staţiunii de meca­nizare a agriculturii Tîrgu Frumos. Stăm de vorbă, mai întîi, cu şeful atelierului de reparaţii al staţiunii, mecanicul Axinte Bordeianu. — Noi, ne spune tov. Bordeianu, am încheiat de mult reparaţiile şi reviziile la combine şi presele de balotat. Intr-adevăr, după cum ne con­firmă şi ing. Cristel Şuşelea, direc­torul staţiunii, toate cele 30 de combine şi 17 prese de balotat sunt pregătite. Deoarece pe unele tarlale griul a fost culcat de furtună — ne spu­nea dînsul — am verificat din nou, la toate cele cinci secţii, ridi­cătoarele de plante de la apara­tele de tăiere ale combinelor. Ne străduim să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca unităţile din raza noastră de activitate să nu înregistreze nici un fel de întîr­­zieri şi nici un fel de pierderi în timpul recoltatului. Aş dori, însă, să consemnaţi şi faptul că mecani­zatorii noştri, angajaţi în întrece­rea socialistă în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, au îndepli­nit planul de venituri şi de eco­nomii pe primul semestru, încă de pe 10 iunie, urmînd ca pînă la 1 iulie să dea, peste plan, 300 000 lei beneficii. — Noi, completează mecanicul Vasile Juraşcu, ne-am angajat să obţinem peste plan cîte 100 kg grîu la fiecare hectar, din cele 3 000 existente în raza staţiunii. Pentru aceasta, mai mult decit în alţi ani, am urmărit cu rigurozitate perfecta etanşeizare la combine. Totul e pregătit şi nu aşteptăm decit startul. Dar, dacă mecanizatorii sunt gata pentru începerea secerişului, în cele patru cooperative agricole deservite nu s-au executat, pînă acum, probele cu grîu la combine. — De ce nu s-au făcut aceste probe ? — l-am întrebat pe direc­torul staţiunii. — Aceasta nu depinde de noi, ci de conducerile cooperativelor agri­cole ; cînd sîntem chemaţi, atunci ne ducem. Adevărul este că factorii de con­ducere din unităţi, direct interesaţi în bunul mers al campaniei de re­coltare, nu au acordat atenţia cu­venită măsurilor pregătitoare, în­tre care proba cu boabe a combi­nelor constituie un punct impor­tant. Avînd în vedere că secerişul se apropie, este necesar ca toate lucrările pregătitoare să fie reali­zate operativ și pînă în cele mai mici amănunte. IOAN SACHELARIE coresp. „Satului socialist" IN INTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. Şl A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII randul ! SECERIŞUL VA ÎNCEPE NOSTRU ÎN ■ .1 ..iii.....— i.. i i i ■ I..H , PESTE CÎTEVA ZILE SINT gata toate pregătirile? Lanurile de grîu orz şi secară promit, în aceste an, o recoltă deosebit de bună în majoritatea unităţilor agricole din judeţul Iaşi. Despre o producţie mare se poate vorbi, insă, numai după ce cerealele vor fi ajuns in hambare. Şi fiindcă recoltarea este un moment deosebit de important în procesul de producţie, ea trebuie pregătită cu toată seriozitatea, astfel incit o dată declanşată, nici un bob să nu se piardă. Necesitatea unor riguroase măsuri pregă­titoare este determinată atît de faptul că, în acest judeţ, unităţile agricole de stat şi cooperatiste trebuie să realizeze, intr-un timp scurt strîngerea recoltei de cereale păioase de pe aproape 66 300 ha, cit şi de aceea că, în această campanie lucrîndu-se în flux con­tinuu, s-a prevăzut insămînţarea de culturi succesive pe o mare parte din suprafeţele eliberate. Am considerat, deci, deosebit de utilă o analiză a modului în care cooperativele agricole, staţiunile de mecanizarea agriculturii sunt pregătite pentru declanşarea sece­rişului. • BINE REPARATE ŞI REVIZUITE, COMBINE­LE AŞTEAPTĂ SEMNA­LUL DE A INTRA ÎN LA­NURI • PROBA CU BOABE Şl ETANŞEIZAREA — LUCRĂRI CĂRORA TREBUIE SA LI SE A­­CORDE TOATA GRIJA PENTRU A EVITA PIER­DERILE T # # @ 0­­ © ­ • UNII EFECTUEAZĂ PRAŞILA A TREIA, AL­­ȚII AMINĂ LUCRUL DE PE O ZI PE ALTA. • STĂRUIŢI CA FIE­­ CARE COOPERATOR SA ŞTIE BINE CE ÎNSEAMNĂ SA LUCREZE ÎN ACORD GLOBAL, CE ÎNDATORIRI ARE SI CE CÎŞTIG ÎI REVINE ! VWVVVVWVVWuVVVVVVVVVVWVVVVVVVVVVVVVVVVVWWV PARALEL CU CELELALTE LUCRĂRI DE SEZON ÎNTRETIETI EXEMPLAR CULTURILE! In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a XXV- a aniversări a Republicii, coope­ratorii din judeţele Dîmboviţa şi Prahova, s-au angajat să livreze — suplimentar — la fondul de stat peste 4 500 tone de porumb, 600 tone cartofi, 700 tone sfeclă de zahăr etc. In acest scop, oame­nii şi-au intensificat eforturile, lu­­crînd din zori şi pină seara, ceea ce a făcut ca lucrările de întreţi­nere — la principalele culturi — să fie efectuate la timp şi la un nivel calitativ superior.­­ Deşi s-a stabilit ca la po­rumb să fie executate numai două praşile manuale — spunea ALE­XANDRU CRISTINA, preşedinte­le unităţii din Bălteni — coopera­torii nu s-au oprit aici; din pro­prie iniţiativă, ei au ieşit la cîmp de cite ori au considerat că este necesar, astfel că pînă acum au fost prăşite manual — pentru a treia oară — peste 100 hectare. După cum se prezintă cultura, pu­tem afirma că există toate condi­ţiile să depăşim substanţial pre­vederile planificate. La fel se prezintă lucrurile şi în alte cooperative: Dobra, Colacu, Hăbeni, Cătunu, Băleni-Sîrbi, Costeşti Vale, Serdanu etc. — din judeţul Dîmboviţa, pr­ecum şi la cele din cadrul consiliilor interco­­operatiste Ciorani, Mizil, Pucheni, Drăgăneşti etc. — judeţul Praho­va. In această atmosferă de muncă însufleţită, „notă discordantă" fac doar unele unităţi — e drept, puţine la număr — dar care nu pot fi trecute cu vederea , unde acti­vitatea nu se desfăşoară încă în condiţii corespunzătoare. Primul popas l-am făcut la Picior de Munte, judeţul Dîmbo­viţa, unde situaţia operativă indi­ca o serioasă rămînere în urmă a lucrărilor de întreţinere : din 620 ha cultivate cu porumb, praşila a doua manuală se efectuase doar pe jumătate din suprafaţă. — Faţă de anii trecuţi — a pre­cizat ION ŞTEFAN, preşedintele cooperativei — am înregistrat progrese evidente. S-ar putea ca, din acest punct de vedere, preşedintele să aibă dreptate. Dar de ce compară lu­crurile cu „ce a fost odată" şi nu se uită la vecinii din Dragodana sau din alte unităţi apropiate, ca­re au terminat de mult praşila a doua manuală şi acum prăşesc porumbul a treia oară ? — Ştiţi — a încercat o „expli­caţie" NICOLAE AMUZA, ingine­rul şef — avem şi unele greută­ţi, mai ales în ce priveşte partici­parea oamenilor de muncă. Intr-adevăr, deşi unitatea a în­cheiat 549 de angajamente, la muncă participă, în medie, numai 100 — 150 de oameni. Cauza nu-i greu de stabilit. Am aflat-o din discuţiile avute cu cîteva coope­­r­atoare. — Ce producţii trebuie să ob­ţineţi de pe suprafeţele reparti­zate ? — Da’ cine mai ştie ?! — a fost răspunsul Gheorghiţei D. Stoica. — Cut o ieşi, o ieşi ! a comple­tat Floarea Gh. Ioana. O situaţie şi mai greu de înţe­les am întîlnit, însă, la Ploieştiori, judeţul Prahova. Aici, sistemul de retribuire s-a modificat de cîteva ori, ajungîndu-se — în cele din urmă — ca plata muncii să se facă incorect, după „norme pro­prii", ce contravin prevederilor statutare. — Ne-am zis că în felul acesta , ne vom descurca mai bine — spu­nea GHEORGHE RADU, inginerul şef al unităţii. Cit de bună s-a dovedit „solu­ţia*, o demonstrează faptul că lu­crările de întreţinere a culturilor sunt mult rămase în urmă, ceea ce pune sub semnul incertitudinii îndeplinirea indicatorilor de plan aprobaţi de adunarea generală. Organele agricole judeţene tre­buie să acorde mai mult sprijin acestor unităţi organizînd acum — în toiul lucrărilor — dezbateri vii la obiect cu cooperatorii, pentru a-i face să înţeleagă că numai dacă muncesc bine şi la timp se vor obţine producţii şi venituri mari, pe măsura eforturilor depuse. Este nu numai o obligaţie, ci şi principalul mijloc de imnulsionare a activităţii din toate sectoarele. EMIL BUNEA # © • © o © • m m o Temperaturile mari din ultimele zile care au făcut să se evapore din sol mari cantităţi de apă fac şi mai presantă funcţionarea zi şi noapte, fără întrerupere, a tuturor sistemelor de irigaţii Foto: N. BUICA • © © © © -îikcAec&ieci -foc v&â&îr ar © • © • SATUL SOCIALIST t ) (Urmare din pag. I) în dotarea unităţilor, irigarea nu se desfăşoară peste tot satisfăcă­tor.. Iată modul cum au fost rea­lizate în luna iunie programele săptămînale de irigare : Astfel, dacă la 24 iunie anul tre­cut, se aplicaseră : udarea I pe 28 la sută, udarea a II-a pe 5,5 la sută, iar udarea a Il­-a pe unu la sută din suprafaţa planificată, anul a­­cesta, pînă la aceeaşi dată, udările respective s-au aplicat în ordine pe 64, 28 şi 12,3 la sută. Efectele negative ale unor ase­menea stări de lucruri sunt cit se poate de evidente, dacă avem în vedere că aproape pe întreg cu­prinsul ţării există deficit de umi­ditate în sol. Precipitaţiile căzute în ultimele zile nu au reuşit să echilibreze bilanţul apei şi, dacă adăugăm consumul ridicat al plan­telor ce variază în funcţie de cul­tură între 40 şi 70 m.c. de apă la hectar în fiecare zi, este lesne de înţeles că se impune irigarea zi şi noapte, fără întrerupere, a tu­turor suprafeţelor amenajate. In momentul de faţă, în Cîmpia Olteniei, Bărăgan şi Dobrogea, zone în care avem amenajate pen­tru irigaţii, sute de mii de hecta­re, pe adîncimea de un metru a­­provizionarea solului cu apă pre­zintă diferenţe în minus faţă de capacitatea în cîmp. Este absolut necesar să se în­ţeleagă că orice întrerupere a a­­sigurării apei duce la compromi­terea întregii munci, a întregului proces de creştere şi dezvoltare al plantelor, la diminuarea sim­ţitoare a producţiei. Aceste feno­mene se petrec chiar dacă ulte­rior se asigură condiţii optime de umiditate. Totodată, să nu uităm că în perimetrele amenajate la i­­rigat întreaga suprafaţă ocupată cu cereale păioase trebuie culti­vată cu porumb boabe şi siloz în cultură dublă. Terenurile desti­nate acestor culturi, trebuie iri­gate în totalitate într-o perioadă de timp cit mai scurtă. In lunile care urmează — iulie şi august — nevoia de apă a plan­telor atinge valorile cele mai î­­nalte. Culturile ajung in perioa­dele de virf ale dezvoltării vege­tative, iar evapo-transpiraţia creşte considerabil. Aşadar, se impune o grabnică redresare a organizării muncii, în toate unităţile agricole restante in aplicarea udărilor. Pentru completarea numărului de motopompişti trebuie cerut spriji­nul staţiunilor de mecanizare a agriculturii, care au în această pri­vinţă sarcini exprese. Cit priveşte intensificarea irigării pe timp de noapte, supravegherea atentă şi susţinută a modului cum se udă efectiv, cit şi organizarea unor echipe speciale de udători, care să mute tronsoanele de conducte dintr-o poziţie de udare în alta, sunt probleme pe care trebuie să le rezolve fiecare unitate în parte, consiliile de conducere ale acesto­ra, specialiştii. Răspunderi, deosebite revin,tot­odată, staţiunilor pentru mecaniza­rea agriculturii, unităţilor de ex­ploatare a sistemelor, direcţiilor generale agricole judeţene, care au datoria să ia cele mai adecvate măsuri pentru ca plantele să pri­mească apa în cantităţile necesa­re şi la timp. Este prima şi cea mai impor­tantă condiţie a realizării, în pe­rimetrele irigate, a unor produc­ţii mari de legume, porumb, sfe­clă de zahăr, floarea-soarelui și furaje. ÎN FIECARE SISTEM DE IRIGAȚII Repede şi fără pierderi, din lan în hambare — acesta-i drumul pe care trebuie să-l urmeze griul în toate unităţile de stat şi cooperatiste Foto : PAVEL TÎNJALA PAGINA 3 Beneficiul va creşte de peste 2,6 ori In acest an, beneficiile fermei noastre vor însuma 400 000 de Iei, faţă de 149 000 de lei, cit s-a prevăzut iniţial ! Acesta este angajamentul colectivului de muncă pe care îl conduc. Pe ce căi ne-am propus să ajungem la acest rezultat? Răspunsul, exprimat succint, este urmă­torul: creşterea producţiei şi a gradului său de economicitate, prin va­lorificarea superioară a rezervelor interne. Iată cîteva dintre ele: Fiecare măr din plantaţia clasică de 92 de hectare ne va da o produc­ţie de 50 de kilograme de fructe, cu 25 la sută mai mult ca anul trecut. Aceasta înseamnă peste 400 de tone de fructe de calitate superioară, care vor aduce în bugetul fermei aproape 1 000 000 de lei venituri. Este o realizare certă, asigurată prin executarea tuturor lucrărilor la un înalt nivel calitativ. Câtorva hale vechi, înainte folosite în mică măsură, le-am dat, anul acesta, o utilizare strict productivă. Cu investiţii care nu depăşesc 100 000 de lei le-am reamenajat şi, apoi, le-am populat cu pui de găină, astfel ca să putem vinde statului 110 tone de carne. Hărnicia unor în­grijitori cum sunt Traian Achim, Zamfira Ianoş etc., dublată de res­pectarea cu stricteţe a indicaţiilor tehnico-economice, s-a concretizat in depăşirea sistematică a sporului mediu zilnic de creştere în greutate cu 2-4 grame. Acesta este, de fapt, „secretul" depăşirii cu 4 tone a planului inţial de livrare, şi realizării unui venit, pe primul semestru, de aproape 1 000 000 de lei. Fără a afecta în vreun fel potenţialul de rodire a pomilor am semă­nat printre rinduri, pe 40 de hectare masă verde. Folosind nutreţul rezultat în acest fel, adăugîndu-i finul de livadă, precum şi nutreţul recuperat prin cernerea aşternutului de la păsări, creştem, ingrăşăm şi livrăm suplimentar, fără a angaja vreo cheltuială de producţie în afară de cea pentru cumpărare, 46 de tăuraşi în greutate de 16 tone şi 23 cai în greutate de peste 8 tone. Aşadar, resurse de furaje care nu cu mult timp în urmă se iroseau, dar pe care un bun gospodar nu are dreptul să Ie scape din vedere, sunt convertite în produse animaliere valoroase care, valorificate, aduc fermei venituri suplimentare de circa 220 000 de Iei. Conştienţi că şi de munca noastră depinde îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare, acţionăm susţinut, zi de zi, in vederea sporirii producţiei, ieftinirii costului ei. Ing. AUGUSTIN MARE şeful fermei nr. 1 Groşi a I.A.S. Baia Mare, judeţul Maramureş­ ­/wwwwwwwwwwwwwwwww LA FONDUL DE STAT (Urmare din pag. I ) lei. Această sumă, adăugată realiză­rilor din producția neterminată a a­­nului trecut, a condus la un be­­ficiu de 654 000 lei. Ce înseamnă această cifră ? Aproape 60 la su­tă din planul anual stabilit com­plexului nostru, care prevede re­alizarea unui beneficiu de 1 105 000 lei. Tinînd însă cont că există timp pentru încă 3 cicluri de producţie complete şi estimind, la fiecare, circa 400 000 lei beneficii rezultă că la sfîrşitul anului be­neficiul total se va cifra la circa 1 854 000 lei. Calculul nostru are un solid su­port material. In primul rînd, în­grijirea excepţională, hrănirea co­respunzătoare vîrstei păsărilor au condus la obţinerea, pină acum, a unui spor mediu zilnic de creş­tere în greutate de 21—22 grame, faţă de 18 grame prevăzut. Aceas­ta înseamnă, numai la un ciclu, depăşirea planului cu peste 30 to­ne de carne. Analizînd, însă, po­sibilităţile de care dispunem, am ajuns la concluzia că sporul me­diu zilnic poate fi ridicat la cir­ca 25 de grame, ceea ce înseam­nă că vom putea livra puii la greutatea de 1,450 kg. Toate datele şi cifrele pe care le-am prezentat exprimă, de fapt, eforturile deosebite pe care le fa­ce întregul nostru colectiv — muncitorii, tehnicienii, inginerii, tot personalul — pentn­ obţinerea unei producţii sporite de carne, a unor beneficii cit mai mari. Sîn­tem hotărîţi ca, prin folosirea cit mai judicioasă a capacităţii de producţie, prin aplicarea riguroa­să a tehnologiei de creştere, prin ridicarea sporului în greutate şi reducerea consumului specific de furaje să înregistrăm o producţie suplimentară de 150 tone de car­ne pe care să o livrăm la fondul de stat şi beneficii peste plan de 750 000 lei. Este angajamentul cu care intîmpinăm cele două eveni­mente de însemnătate remarcabi­lă — Conferinţa Naţională a­ par­tidului şi a 25-a aniversare a Re­publicii. ♦ DUPĂ CEREALELE PĂIOASE (Urmare din pag. I) ca oricînd, va fi luat de o parte din cei 37 de udători şcolarizaţi în cadrul unităţii, care ştiu să lu­creze cu agregatele de pompare. Ei vor fi supravegheaţi şi ajutaţi, în această perioadă, de doi me­canici cu Înaltă calificare, pri­cepuţi, de la secţia de mecanizare ce ne deserveşte, în circa două săptămîni — în orice caz înainte de 15 iulie — recoltatul griului va fi încheiat şi, o dată cu aceasta, şi semănatul culturilor succesive. Pînă la începutul lunii august, în­treaga suprafaţă va fi şi irigată. Pentru a obţine o recoltă bună de siloz, acordăm o atenţie deosebită calităţii lucrărilor. Pregătirea te­renului, fertilizarea, lucrările de întreţinere şi irigarea le vom exe­cuta la fel ca şi pe cele de la cul­tura de bază. Ţinînd seamă de realizările din anul trecut — 40 de tone siloz la hectar — de condiţiile create (dispunem de cantităţi sporite de îngrăşăminte: circa 100 de tone de azotat de amoniu) de organiza­rea temeinică a campaniei de vară, ne angajăm să obţinem o producţie de porumb siloz în cul­tură dublă de 50 000 de kilograme la hectar. Vom realiza, astfel, circa 15 000 de tone de siloz în­­ plus pentru perioada de iarnă. A­­sigurarea unui nutreţ cu valoare­a nutritivă ridicată ne va permite să­­ sporim producţia sectorului zoo-­ tehnic şi, totodată, veniturile uni-| tăţii noastre.­ ­

Next