Scânteia Tineretului, noiembrie 1949 (Anul 4, nr. 179-202)

1949-11-01 / nr. 179

Toată dragostea noastră tinerească pentru Uniunea Sovietică Se apropie grandioa­sa sărbătoare a pro­­etariatului revoluţio­nar din­ toată lu­mea, cea de a 32-a aniversare a M­arei Revoluţii Socialiste din Octombrie. Repu­blica Populară Ro­mână închină­­săptă­mâna de la 1 la 7 Noembrie, ma­nifestărilor prin care poporul no­stru Îşi exprimă în chip deosebit I veşnica şi neţărmurita dragoste­­ şi recunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică, faţa de genialul ei con-­­ ducător — Iosif Vissarionovici Stalin. Dragoste şi recunoştinţă îi purtăm Uniunii Sovietice şi ma­relui Stalin, ai cărui glorioşi os­taşi ne-au adus eliberarea de sub jugul fascismului­ Vărsându-şi sângele pentru independenţa na­ţională a ţării noastre, neînvinsa Armată Sovietică ne-a adus pe steagurile sale, zorile eliberării definitive de sub orice exploata­re de clasă, zorile deschise de Marea Revoluţie din Octombrie. Numai datorită condiţiilor cre­ate de marşul glorios al Arma­tei Sovietice prin ţara noastră, a fost posibilă făurirea — sub conducerea Partidului Comunist Român — a regimului de demo­crate populară, spre deosebire­­ de ţările unde au intrat armatele C­o-americane şi unde am­ stă­pâneşte teroarea fascistă, iubim poporul sovietic, îi sun­tem recunoscători primului Stat Socialist din lume şi înţeleptului său cârmuit­or , tovarăşului Sta­lin, pentru că mâna sa ocrotitoa­re ne-a ajutat să trecem cu suc­ces prin anii grei de după răs­­boi.­ Numai aşa a fost posibil ca planurile imperialiştilor de a răni independenţa poporului ro­mân, să fie nimicite. Noi suntem salvaţi de nenorocirea popoare­lor din ţările subjugate dolarului, unde şomerii se numără cu mi­­le, fabricile se închid cu du­iumul în faţa valului crizei eco­nomice, iar tineretul lipsit de perspectiva unui viitor fericit trebue să lupte crâncen pentru a se smulge din ghiarele mize­riei şi foamei. Tinerii din ţările marşalizate încă nu cunosc mân­dria depăşirii normelor în pro­ducţie şi nici bucuria orizonturi­lor largi ale ştiinţei spre care este­ chemat tineretul din Repu­blica Populară Română. Pe noi ne-a salvat ajutorul socialst frăţesc al U.R.S.S. Su­mele datorate pentru aplicarea condiţiunilor armistiţiului, ne-au fost reduse masiv de către Sta­tul Sovietic, iar cerealele colho­zurilor şi sovhozurilor au alun­gat foamea poporului nostru lovit de secetă- O formă deosebi­tă a sprijinului economic pe care-l avem din partea Statului Sovietic, o constitue Sovromurile, fără de care, după cum ne arată tov­ Gheorghiu-Dej, n’am fi pu­tut face paşii însemnaţi ce i-am făcut pe calea industrializării ţă­rii, însemnatele cantităţi de ma­şini-unelte şi materii prime trimi­se din Uniunea Sovietică şi ca­drele de tehnicieni sovietici, ne-au ajutat să ne refacem eco­nomia, să întărim baza materia­lă a regimului de democraţie populară şi să trecem la con­struirea socialismului­ Având în faţă obiectivele pri­mului nostru plan cincinal pe ca­re Partidul Muncitoresc Român l-a prezentat în faţa oamenilor muncii din Republica Populară Română, privim în zarea viito­rului şi la distanţă de numai câţi­va ani, vedem înălţate uzine mari producătoare de maşini­­unelte grele, instalaţii electrice care vor răspândi multă lumină şi energie în ţara noastră; fie zâmbesc fericiţi locuitorii noilor oraşe din regiunea Canalului Du­­nărea-Marea Neagră şi auzim desluşit uruitul celor 25­ 000 de tractoare care vor ara ogoarele noastre socialiste. Maşinile sovietice, prezentate la Expoziţia industriei Sovietice din Capitală, ne arată convin­gător ce sunt în stare să con­struiască muncitorii eliberaţi de sub exploatarea capitalului şi constitue un exemplu viu de ceea ce va trebui să realizăm şi noi. Grupul ţăranilor muncitori care au vizitat Uniunea Sovieti­că în vara acestui an, ne-au adus mărturia belşu­gului şi feri­cirii din satele sovietice, belşug şi fericire care vor fi create şi în satele noastre, cu ajutorul Staţiunilor de Maşini şi Trac­toare, cu ajutorul Gospodăriilor Agricole de Stat şi Colective. Primăvăratici zori strălucesc deasupra viitorului nostru fericit pe care suntem siguri că-l vom cuceri, deoarece vom avea în permanenţă ajutorul marei noa­stre prietene şi aliate — Uniu­nea Sovietică. Credem în capa­citatea şi priceperea noastră de a construi uzine şi instalaţii elec­trice, oraşe şi tractoare, pentru că ne înarmăm cu experienţa bo­gată a celor ce au construit socialismul şi care azi construesc comunismul în U.R.S.S., pentru că măreaţa ştiinţă şi cultură so­vietică servesc formării şi des­­voltării propriei noastre ştiinţe şi culturi, ajutându-ne să alungăm obscurantismul şi ignoranţa mo­ştenite de la regimul burghezo­­moşieresc. (Continuare în pag. 4-a) Proletari din toate parile uniti­v ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria II Anul I Nr. 179­­­6 PAGINI 4 LEI | jg*| „Suntem mândri că de astăzi pornim să lucrăm în 1950!"• In cinstea lui 7 Noembrie muncitorii şi tehnicienii de la fabrica «Electrocablul», şi-au terminat programul pe anul 1949 ,,Primele produse pe anul 1950”. In curtea fabricei, mun­citorii şi tehnicienii fabricei „Electrocablul’’ au aşezat pe o masă cei dintâi metri de conductori electrici şi sârmă de bobinaj produşi în contul anului 1950. Alaltăieri, foile mici de '.hârtie cu text bătut la maşi­na de scris şi multiplicat la şapirograf, au fost răs­pândite cu iuţea­lă­ prin toate secţiile. Ele vesteau că în acea dimineaţă , în cadrul angajamentelor luate pen­tru 7 Noembrie, muncitorii şi tehnicienii fabricei „Elec­­trocablul”, produceau primii metri de conductori electrici şi sârmă de bobi rai în contul anului 1950. A doua zi, în curtea fabricei a apărut o masă aco­perită cu pânză r­oşie, pe care erau aşezaţi câţiva colaci de sârmă de bobi­naj şi de conductori electrici. Dedesubt cu litere mari, al­be, stătea scris: „Primele produse Pe anul 1950’’. Iar alături, afişată pe peretele fabricii, a­păruse ediţia spe­cială a gazetei de perete, Intr’unul din articole se putea citi:, ,,Noi muncitorii de la fabrica ,,E­­lectrocablul’’, conduşi de Partid suntem mândri că înce­pând cu ziua de azi pornim să lu­crăm în anul 1950!’’ Tot în gazeta de perete o lozincă îţi atrage atenţia: „Cinste fruntaşilor în producţiei”. Printre fruntaşi, se a­­flă şi tinerii Lea­bu Dumitra dela secţia vulcanizare, ca­re a depăşit nor­ma pe ultima lună cu 60 la sută, Usas Alexandra dela ţe­sătorie cabluri şi Vasile Maria, dela a­­ceiaş secţie, care au întrecut programul cu 91 la sută şi respectiv 86 la sută. Fruntaşă este şi utemista Hampu Ana de la bobinaj care a realizat 86 la sută peste normă. Toate ac­este succese în producţie sunt obţinute în cadrul Întrecerilor pentr­u 7 Noembrie. Din cine se compune delegaţia sovietica care va participa la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno Sovietice Preşedinte al Academiei de Me­dicină din URSS, Acad. N.­ N. A­­NICICOV este laureat al Premiului Stalin.. S-a născut în 1885. Este unul din cei mai de seamă anatomopato­logi din Uniunea Sovietică, autorul a 115 lucrări dintre care cele mai importante se referă la artepo­­scleroză, colorarea intravitală şi sistemul reticulo-endotelial. In mo­­mentul de faţă, se preocupă de ci­­topatologie şi de patologia compa­­rată a bolilor infecţioase. La 25 octombrie 1947, a fost numit mem­bru de onoare al Academiei de Medicină. Prof. T. S. GORBUNOV este vicepreşedinte al Asociaţiei Unio­nale pentru răspândirea cunoştin­­ţelor politice şi ştiinţifice. S-a născut în Gubernia Vitebsk, în 1904, din părinţi argaţi; el În­suşi a fost argat de la vârsta de 11 ani, până la Marea Revoluţie So­­cialistă din Octombrie. După Re­voluţie, deschizăndu-i-se largi perspective aidoma milioanelor de foşti asupriţi, el învaţă şi studiază la Facultatea de Istorie din Minsk. A fost redactor la Gazeta Muncito­rilor Agricoli şi corespondent al ziarului „Pravda1" timp de 7 ani. In perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei, organizează lupta partizanilor din Bielorusia, el însuşi luând parte activă la a­­ceste lupte. Pentru activitatea sa ştiinţifică, pentru faptele sale de vitejie, în luptele împotriva ocupanţilor nemţi, a fost decorat cu Ordinul ,‘,Lenin‘', Drapelul Roşu'­ şi alte şapte Ordine şi Medalii. Ca istoric, a reprezentat Uniu­nea Sovietică la Congresul Slavilor din America. Profesorul T. S. Gorbunov, au­­torul a numeroase cărţi de istorie, colaborator al Academiei de Ştiinţe Sociale, profesor de istorie la Fa­­cultatea de Medicină din Moscova şi. Deputat în Sovietul Suprem al URSS. Academicianul A. I. OPARIN este directorul Institutului Biochi­mic al Academiei de Ştiinţe a URSS. El s-a născut la 2 Martie 1894 în Uglici, regiunea Iaroslav. In urma rodnicei sale activităţi ştiinlifce, este ales în 1939 membru al Aca­demiei de Ştiinţe, specialitatea biochimie. Astăzi savantul sovie­tic A. I. Oparin lucrează în dome­niul fermenţilor vegetali. El este membru al Asociaţiei pentru stu­­diere­a naturii, din Moscova şi ai Asociaţiei Unionale a chimiştilor „D. I. Mendeleev1". Scriitorul V. V. IVANOV este m­embru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici. El este fiu de învăţător şi s-a născut în 1895. După Congresul Unional al Scriito­rilor Sovietici, a fost ales membru în Secretariatul Asociației Scriito­rilor Sovietici. Primele opere­­ se tipăresc în 1915. In scurt timp V. V. IVANOV, ajunge unul din scriitorii bine cu­noscuţi şi apreciaţi ai Uniunii So­­vietice_ „Trenul Blindat" (1922). (Continuare în pag. 5-a) Hotărârea primei conferinţe pe ţară a inovatorilor şi raţion­alizatorilor din industria carboniferă Muncitorii şi tehnicienii inovatori şi raţionalizatori­i din industria carbonife­ră, întruniţi la Petroşani în zilele de 8 şi 9 octombrie, în prima zi confe­­rinţă pe ţară, salută cu bucurie iniţia­tiva de a se organiza această confe­rinţă, care ne-a dat putinţa să anali­zăm în mod critic munca­ noastră de până acum, in lumina măreţelor sarcini trasate de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, in cuvântarea ţinută cu prilejul aniversării zilei de 23 August. Muncitorii şi tehnicienii din indus­tria carboniferă consideră sarcina de a se ajunge în ultimul an al planului de perspectivă la o producţie anuală de 8 milioane tone cărbune, ca o îndato­­rire de cea mai mare cinste şi răspun­dere, de îndeplinirea căreia depinde în mare măsură industrializarea ţării noa­stre — condiţie de bază a construirii socialismului. P­entru îndeplinirea acestei sarcini, fiecare miner trebuie să-şi sporească eforturile pentru ca, punând în apli­care metode noui de muncă, prin ino­vaţii şi invenţii să contribuie în mă­sură tot mai mare la realizarea Pla­nului, la ridicarea productivităţii mun­cii, la extinderea unor metode avan­sate de muncă, inspirate din experi­enţa minerilor sovietici. Lucrările conferinţei au scos în e­­videnţă că în cursul anilor 1948—1949 cei mai buni dintre muncitorii şi teh­­nicienii mineri, educaţi de Partid in spiritul luptei pentru construirea so­cialismului, învăţând din bogata ex­perienţă sovietică, s’au preocupat să folosească mijloace noui de ridicare a productivităţii muncii, de mecanizare a lucrului în mină, obţinând în acea­stă privinţă o seamă de succese în­semnate. Astfel, trebuie amintite ino­­vaţiile tehnicienilor Dan Ion, inginer Molfeta Foţi şi subinginer Benea Ioan care au introdus banda de rachete pe lângă frontul de cărbune, cea a teh­nicienilor Zieppenpfenig Simoilă, sub­­inginer Bacu Anton şi maistru Mol­dovean Traian de la mina Petrila care au construit scocul blindat, iniţiativa inginerului Echizii Eugen care a per­fecţionat acest scoc blindat, făcând o legătură în ,,L’’, astfel încât cărbu­nele puşcat să cadă dea dreptul în scoc, etc. Deasemenea, inovaţiile tov. Galoch Petre, Schmidt Gotfried, Noviţki Ca­rol, Vasiliu Alexandru şi Tescan Au­rel au contribuit la creşterea produc­tivităţii muncii, la realizarea unor in­semnate economii. In cadrul conferinţei noastre, frun­­taşii în producţie ca Alexandru Pobo­­reni din Lupeni, Pop Ludovic din Pe­­trila, Săcăluş Petre din Aninoasa, Ul­rich Ştefan de la Lonea, Munteanu Ion din Comăneşti şi alţii au expus inovaţiile pe care le-au realizat, au a­­rătat metodele lor de lucru care se ba­zează pe o diviziune mai bună a mun­cii, pe întărirea simţului de răspun­dere personală a fiecărui om din echi­pă şi grupă în parte. Ei au subliniat sprijinul permanent pe care îl pri­mesc din partea Partidului şi ajutorul sindicatului, în lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii. Eforturile muncitorilor şi tehnicieni­lor fruntaşi care au conceput şi pus în aplicare metode noui de lucru, au contribuit la creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, la înlăturarea tim­pilor morţi. Străduinţele şi realizările muncito­rilor şi tehnicienilor fruntaşi, pe tere­nul inovaţiilor şi raţionalizării muncii, sau lovit uneori de neînţelegere şi chiar de rezistenţă, din partea unor ca­dre din aparatul tehnic şi administra­tiv, care nu au reuşit încă să lichide­ze rămăşiţele vechii mentalităţi. Cu sprijinul Partidului şi al Sindicatului, aceste rezistenţe au fost înlăturate. Conferinţa socoteşte că este de da­toria fiecărui muncitor şi tehnician conştient să fie preocupat de dorinţa de a-şi îmbunătăţi munca prin adop­tarea unor metode avansate de lucru. Trebue dusă o luptă hotărîtă pentru perfecţionarea procesul­ui de producţie, prin folosirea , maximum a instalaţii­lor existente şi utilizarea raţională a fi­cărui om, in fiecare grupă, echipă şi abataj in parte. Tot mai mulţi mi­ (Continuare In pag. S.a) Sportivii ţării noastre au stabilit noi recorduri R.P.R. în cinstea aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie In cinstea zilei de 7 Noembrie au fost doborî­te la concursul de haltere din Capitală 8 recorduri R. P. R. Deasemenea la Cluj, în cadrul întâlnirii atletice feminine dintre Dermata şi CAM., echipa Dermata compusă din Arany, Elvira Zigier şi Sechelea Maria a înscris un nou record R. P. R. în cinstea zilei de 7 Noembrie la ştafeta de 3 x 890 de metri cu 1 minut, 26 secunde 3. La Timişoara Aurel Raica de la clu­bul Spartak a doborît vechiul record RPR. de juniori la aruncarea greu­tăţii, Raica a aruncat greutatea la 13,20 metri, întrecând cu 13 centi­metri recordul RPR. de juniori la aruncarea greutăţii. Un nou record mondial stabili de echipa feminina so­ietică la ștafeta de 3x800 metri TBILISI.­­ Sâmbătă 29 Octombri a. c. sportivele Vassilieva, Coma Jil­tzova și Dmitrovka, au stabilit u nou record mondial feminin la ștafet,­­ 3x800 m., realizând timpul d 6’53”8/10. _______ Vechiul record era 6’54"z MII DE MUNCITORI DIN AU VIZITAT DUMINICĂ EXPOZIŢIA 18 trenuri au adus Duminică în Ca­pitală mii de muncitori, ţărani şi funcţionari din toate colţurile ţării. Din Gara de Nord, cu autobuze şi trenuri speciale vizitatorii au plecat la Expoziţia Industriei Sovietice. Ei s’au perindat ore întregi prin faţa maşinilor uriaşe, ultra-moderne, şi prin faţa vitrinelor ilustrând bună­starea şi belşugul oamenilor sovietici. Vizitatorii s-au oprit în faţa registrelor aşternându-şi acolo impresiile pline de admiraţie pentru cele văzute, pen­tru industria sovietică. In fotografia noastră, un grup de mun­citori din judeţul Neamţ, abia sosiţi in Gara de Nord ÎNTREAGA ţară INDUSTRIES SOVIETICE Să întâmpinăm aniversarea tovărăşiei Stalin cu noui succese in producţie Constructorii Canalului Dunărea-Marea Neagra răspund cu entuziasm chemării la întrecere lansată de ceferiştii de la Gr­ivi­ţa Locomotive TOVARĂŞI. Vă mulţumim pentru chemarea pe care aţi adresat-o către toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţiona­rii din RPR, pentru continuarea întrecerilor şi luarea de noui anga­jamente in cinstea zilei de 21 De­cembrie, a 70-a aniversare­ a tova­­răşului Stalin, marele geniu al o­­menirii muncitoare, conducătorul oamenilor muncii din lurm­ea întrea­gă, eliberatorul şi prietenul poporu­lui nostru. Chemarea voastră închinată cin­stirii tovarăşului Stalin ne-a ajutat să descoperim posibilităţi noi de a ne organiza munca mai bine, ast­fel încât să ne îndeplinim progra­mul nostru de lucru înainte de ter­men, şi să realizăm în acelaş timp Însemnate economii. Hotărându-ne să lărgim şi să des­­voltăm cu obiective noul întrecerile pe şantierele Canalului Dunărea — Marea Neagră, în aşa fel încât ele să ţintească în ansamblul lor la în­deplinirea programului de lucru pe 1949 înainte de termen, noi ,munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii Construcţiei Canalul Dunărea — Marea Neagră ne luăm următoare­le angajamente: In cinstea zilei de 21 Decembrie, aniversarea naşterii tovarăşului Stalin: 1) să Îndeplinim înainte de ter­­men, întregul program de lucrări pe anul 1949; 2) să depăşim programul de con­strucţii la portul fluvial, cu 7 la sută; 3) să depăşim programul de con­strucţii la portul maritim, cu­­ la sută; 4) să depăşim programul de să­pături la ecluză cu 2 la sută, la să­păturile pe canal şi la construcţiile auxiliare cu 1 la sută; 6) să realizăm următoarele econo­mii: — 15 la sută la săpăturile eclu­zei; — 12 la sută la săpăturile pe Canal; —­ 5 la sută la construcţiile por­tului maritim; — 2 la sută la construcţiile por­tului fluvial. 6) In vederea formării şi ridică­rii de noi cadre necesare lucrărilor, viitoare ale construcţiei Canalului, să dublăm numărul şcolilor de cali­ficare şi recalificare profesională şi el elevilor. 7. Să desvoltăm mai larg între­cerile socialiste, mărind numărul­­muncitorilor angajaţi în întreceri individuale cu încă 1000. 8) să popularizăm mai mult şi să lărgim folosirea metodelor superi-'’, oare de muncă, antrenând încă 10 echipe de zidari care să aplice me­toda sovietică. 9) Să mărim productivitatea mun­cii pe echipe şi să ridicăm calita­tea muncii printr’o mai justă şi controlată repartizare a braţelor de muncă, potrivit cu gradul de cali­ficare. TOVARĂŞI, In cinstea celei de a 70-a aniver­­sări a marelui Stalin, noi munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii (Continuare în pag. 5-a) Sosirea în fara noastră a delegaţiei sovietice care va participa la festivităţile Săptămânii Prieteniei Român­o-Sovietice Duminică seara a sosit în Capi­tală delegaţia sovietică care va lua parte la festivităţile din cadrul Săptămânii­­Prieteniei Româno-So­­vietice. Delegaţia este compusă din: N. N. Anicikov, preşedintele Acade­miei de Medicină din U.R­ S.S. laureat al Premiului Stalin, profe­­sor T. S. Gorbunov, vicepreşedin­tele Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S­, scriitorul V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maestru şef la uzi­na „Calibru 1 din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butio­­ghin. Pe peronul gării Băneasa, se a­­flau în întâmpinarea distinşilor oaspeţi sovietici, tovarăşii: Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C. C. al P. M. R., preşe­dintele Comisiei de Stat a Planifi­­carii, Gh. Vasilichi, membru în Bi­roul Politic al C. C. al P. M. R., ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, membru supleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., ministrul Industriei; Liuba Chişi­nevschi, vicepreşedinte al Confede­raţiei Generale a Muncii, L. Răutu şi Al. Drăghici, membri ai C. C. al P.M.R., D. Petrescu, membru su­­­pleant al C. C. al P. M. R., N. Po­­pescu-Doreanu, ministrul învăţă­­mântuletti Public, vice., preşedinte al ARLUS-ului, se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau. (Continuare în pag. 4­ a) Pe peronul gării, delegaţia sov­ietică este întâmpinată cu entuziasm de reprezentanții oamenilor muncii din ţara noastră. (Continuare în pag. 4-a) , înainte, pentru îndeplinirea Planului pe trimestrul patru Planul de Stat a pătruns adânc în viaţa noastră zilnică. Vremea însăşi se măsoară după etapele planului, se mă­soară în bilanţurile pe care Ie aşteptăm cu nerăbdare din trimestru în trimestru. Trimestrul III a însemnat o etapă hotărîtoare în înde­plinirea primului nostru plan. In siderurgie, Planul a fost depăşit: cu 9,6 la sută fontă, cu 7 la sută la oţel, cu 11,8 la sută la laminate. A fost depăşit Planul şi în industria extractivă, la cărbuni (cu 10,2 la sută), la fier (cu 7,9 la sută), la metalele neferoase, la metalele preţioase. In metalurgia prelucrătoare, producţia ţevilor trase a trecut cu 51,1 la sută peste Plan, utilajul agricol cu 35,1 la sută, iar utilajul industrial cu 22,7 la sută peste Plan. Pe întreaga industrie, planul a fost rea­lizat in proporţie de 108,9 la sută, el a fost deci depăşit mai mult decât în trimestrele dinainte, deşi sarcinile pe trimestrul III au fost mai mari decât cele de pe trimes­­trul II, iar acestea mai mari decât cele de pe trimestrul I. In agricultură, trimestru! III al planului a consemnat lupta dusă cu succes de către ţărănimea muncitoare şi salariaţii agricoli din sectorul de Stat pentru realizarea recoltărilor şi a însămânţărilor de toamnă. In acest tri­mestru, după îndrumările Partidului, au luat fiinţă primele 55 de Gospodării Agricole Colective. In transporturi, planul a fost depăşit, atât la C.F.R cât şi la R.A T.A. şi la transporturile maritime de că­lători. Milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră se mân­dresc cu nouile rezultate. întrecerea lor socialistă, con­dusă de Partid, s-a dovedit din nou ca o forţă uriaşă care învie izvoarele de belşug, descoperă tainele creşterii producţiei socialiste, sporeşte puterea creatoare a muncii omeneşti. 33 fabrici întregi, numeroase secţii şi echipe, trăesc în 1950 încă de prin lunile trimestrului III. Bilanţul trimestrului III ne îndreaptă atenţia spre ini­ţiativa muncitorilor de la Sovrommetal-Reşiţa de a-şi gos­podări uzinele prin mijloace financiare proprii. Experienţa lor a fost urmată în alte întreprinderi siderurgice şi a fost folosită apoi în lucrările de stabilire a normativelor fondului de rulment pentru toate întreprinderile Statului. O primă serie de 20 de întreprinderi, din toate ramurile industriale de seamă, au și fost dotate cu fondul de rul­­ment propriu. întreprinderea dotată cu fond de rulment propriu, cu autonomie bugetară, se conduce pe baza gospodăriei chibzuite, proprie industriei socialiste Gos­podăria chibzuită dă loc la o reală cointeresare a între­prinderii în îndeplinirea şi depăşirea planului, creşte ini­ţiativa întreprinderilor, asigură lupta pentru mărirea ren­tabilităţii întreprinderilor. De la Sovrommetal-Reşiţa, oamenii muncii mai au să-şi însuşească şi experienţa evidenţei zilnice operative, care a dat rezultate pozitive în acţiunea de reducere a pre­ţului de cost. De la Sovrommetal şi de la toate Sovrom-urile (Societă­­ţile Sovieto-Române) oamenii muncii învaţă să-şi însu­şească metodele tehnologice avansate şi o bună organi-­ zare a muncii. Sovromurile şi-au depăşit şi în acel tri­mestru planul, fiind mereu în fruntea economiei noastre. Cercetând bilanţul trimestrului III, oamenii muncii ştiu să cântărească cât de h­otărîtor este ajutorul neîncetat al Marei Ţări a Socialismului. Ajutorul Uniunii Sovietice este mereu viu în munca oamenilor muncii din ţara noastră, care prelucrează materiile prime trimise, care învaţă meşteşugul utilajului sovietic avansat, care se strădui­sc să-şi însuşească neîntrerupt experienţa construirii socia­lismului, învăţarea metodelor de muncă sovietice dă pu­tinţă muncitorilor noştri să înfrângă vechile norme. Ei îşi croesc noui norme, pe măsura muncitorilor unei industrii socialiste, pe măsura tehnologiei noui pe care şi-o crează însuşind­u-şi experienţa sovietică. In cursul tri­mestrului III, un exemplu puternic în această privinţă îl dau zidarii fruntaşi care, urmând iniţiativa tovarăşului Luigi Strenan­, au introdus pe şantierele construcţiilor noastre metoda sovietică de zidărie. Milioanele de oameni ai muncii ştiu că pe baza realizării pianului pe un trimestru cresc posibilităţile de realizare a pianului pe trimestrul următor. Ei ştiu că fiecare ma­şină nouă produsă în ţară, ca şi fiecare progres în teh­nologia noastră, deschide perspective mai largi muncii lor în trimestrul următor, un trimestru­ III s-au realizat numeroase prototipuri de maşini fabricate pentru prima oară la noi în ţară. S‘a început fabricarea cărămizilor silica fasonate, necesare pentru cuptoarele industriei noa­stre siderurgice. S‘a introdus, în industria construcţiilor, fabricarea cimentului metalurgic, trainic, puţin costisi­tor. S-a introdus, în fabricile de confecţiuni, sistemul lu­crului pe bandă, care ridică mult productivitatea muncii. In trimestru­ III, datorită creşterii producţiei şi pro­ductivităţii­ muncii, salariul mediu al muncitorilor a cres­cut. Oamenii muncii își dau tot mai mult seama de nece­

Next