Scânteia Tineretului, ianuarie 1953 (Anul 8, nr. 1150-1174)
1953-01-03 / nr. 1150
Maistrul făcu cu mâna un gest descurajat. — Vă Încredințez că adunarea nu-1 va ajuta. Cât am discutat cu ea, am învățat-o i-am ajutat ! Iar ea a rămas ca şi înainte, nedisciplinată, leneşă. Nu se va îndrepta... Cifea ti tza torul comsomolist al secţiei ,ie şlefuit. Nicolai Cuzmin nu a fost de acord: — Nu ! Dragalina va deveni o lucrătoare bună. Doar e comsomolistă. Această discuţie a avut loc a doua zi după adunarea comsomolistă, consacrată temei „Păstrează-ţi cinstea de tânăr”. La această adunare nu s'au luat hotărîri și, în ciuda obiceiului, nimeni nu a primit sarcina să urmărească comportarea şlefuitoarei Galia Dragalina. Totuşi, comsomoliştii din secţie nu au uitat-o. Lângă strungul Galinei se opreau adeseori tovarăşii ei. Victor Lebedev, membru în biroul de secţie al Comsomolului a chemat-o la întrecere. Galina i-a spus mirată : — Vrei să râzi de mine, Victor? Tu eşti doar cel mai bun şlefuitor, pe când eu... Controloarea Nina Sucicova i-a făgăduit s-o ajute să-şi ajungă tovarăşii la învăţământul în cercul politic. Nina Vorobiova, membră în biroul de secţie a venit să-i amintească Galiei că după schimb va avea loc o convorbire a agitatorului. Seara, Galia a venit la noi, la comitetul de Comsomol. Pe chipul ei se citea frământarea de care era cuprinsă. — Dați-mi un sfat: cum să procedez ? Mi-e rușine de toți, îmi vine să plec din uzină... S-a dovedit că maistrul secției se înșelase de data aceasta — adunarea a dat roade.. Comsomoliştii n’au uitat-o pe Galina nicimăcar pentru o singură zi. Când, după propunerea lor, a fost înfiinţată o şcoală stahanovistă pentru tinerii muncitori, a fost înscrisă în şcoală şi Dragalina. In curând, ea a fost încadrată într’o categorie superioară,’ a început să muncească mai bine, înainte nici nu-ţi venea să te uiţi la strungul ei, pe când acum el este totdeauna curăţat, uns, arată ca nou. Şi nimeni nu s'a mai mirat atunci când în atelier a apărut o „foaie fulger” cu următorul cuprins: „Astăzi comsomolistă Galina Dragulina a îndeplinit într’im schimb 1,5 norme. Toate produsele fabricate de ea sunt de calitate superioară”. In prezent, Galina Dragulina este una din cele mai bune şlefuitoare tinere din secţia sa. Ea este o comsomolistă activă , bună sportivă. Sute de tineri şi ti ier© din uzină sunt stahanovişti. Comsomoliştii: Vasile Poleansch! — lăcătuş, Nilsuchcova — controloare. Mira Crâlova •itrungar şi mulţi alţii fruntaşi în întrecerii activiştii noştri cei mai buni. S’ar părea că aşa ar trebui să fie tcomsomoliştii. Dar, după cum se spune, există regulă fără excepţie. Doar caraterele comsomoliştilor noştri abia se foriează şi de aceea ei mari au lipsuri şi nu fac greşeli. Este foarte important să observi la timp, să 1© îndrepţi la timplefuitorul comsomolist Alexandr Arhiev, activist şi responsabil al consiliul sportiv al secţiei şi-a întrerupt învăţătorul motivul că îi este greu să înveţe. I. Comsomolistul Victor Bogaciov se certa , mama sa, o jinea. Membrii comitetului, oganizatorii comsomolişti au discutat cu foşti tineri dar fără folos. Atunci s’a" născut ideia de a se organiza adunare comsomolistă pe uzină cu tem .Păstrrează-ţi cinstea de tânăr”. De ce ne-a pus nădejdea în adunare ? Dintr-un mod foarte simplu: noi toţi cunoaştem forţa . Adunarea înseamnă colectivul capabil şi influenţa pe omul cel mai „incorigibil Această adunare am anunţat-o cu doi săptămâni înainte de a o ţine. Cotanniş ne-au ajutat să organizăm în rândurile naratului convorbiri despre marele port al lui Lenin şi Stalin, despre calea de lup a Comsomolului. La această adunare au fost mulţi doriţa de a lua cuvântul. Cu înflăcărare, cu emie vorbeau comsomoliştii şi comunicul despre cinstea tânărului sovietic. Obervaţiile critice, propunerile şi sfaturile preloase ne-au ajutat să îmbunătăţim educrea tineretului. Despre această adunare noi se vorbeşte şi azi, după o jumătate an. Adunarea aceea a lăsat o urmă adtânc Ne amintim de felul cum s’a schimbat Glia Dragalina, Alexandr Arhiptev înva acum cu succes la şcoala serală şi nici Victor Bogaciov nu se mai plângea cu mama sa. Noi folosim adunările ca şcoală de eduaţie comunistă, pentru ca tinerii şă ţin rMp UZW1 că lucreze şi mai bine. „Să ne mândrim cu marca întreprinderii!” acestei teme l-am consacrat una din adunările comsomoliste deschise. Biroul de partid ne-a dat sfatul să invităm la adunare pe cei mai vechi muncitori, care pot povesti tineretului despre istoria uzinei, despre situaţia oamenilor muncii înainte de revoluţie. In seara aceea, clubul era plin până la refuz. Unul după altul se urcau vorbitorii la tribună. Pensionarul Novicov, normatorul Şustrov, controlorul Lazăr şi alţii au arătat că nu există pentru tineretul sovietic o mai mare fericire decât acela de a trăi şi munci în minunata noastră epocă. Bătrânii muncitori chemau pe tineri şi tinere să preţuiască marea uzină, să muncească în mod stahanovist. Un eveniment important In viaţa organizaţiei comsomoliste a fost discutarea rezultatelor celei de a VIII-a Plenare a C.C. al Comsomolului. Pregătindu-ne pentru adunarea consacrată rezultatelor Plenarei, noi am apreciat din punct de vedere critic întreaga activitate a comitetului şi birourilor de secţii. Brigada de control a mai verificat odată modul în care este organizată munca în schimburile de seară şi de noapte. Resortul de producţie al comitetului a controlat cum îşi îmbunătăţesc calificarea tinerii noştri muncitori. Participanţii la adunare au discutat şi stabilit căile pentru Îndeplinirea hotărîrilor celei de a VIII-a Plenare. La adinare am fost criticaţi pe bună dreptate că nu cuprindem sub influenţa noastră întregul tineret, că desfăşurăm slab munca sportivă. Concluziile adunării le-a tras biroul de partid. In ateliere şi secţii au avut loc adunări de partid şi comsomoliste consacrate problemei „Despre munca organizaţiei comsomoliste“. Toate acestea au dat rezultate bune. Cea de a VIII-a Plenară a C.C. al Com- Gomolului a obligat comitetele de comsomol să antreneze mai larg tineretul în învăţătură la şcolile serale, la şcolile tehnice şi institutele prin corespondenţă. Cum să îndeplinim această sarcină ? Ne-am sfătuit in această privinţă, cu organizatorii de partid ai secţiilor, cu elevii înşişi. Toţi au dat aceeaşi idee: să organzăm o adunare comsomolistă deschisă. Electromontorul comsomolist Felix Maltin, care a absolvit anul acesta şcoala medie, a propus ca la adunare să nu se facă nici un fel de dare de seamă, ci înşişi tinerii şi tinerele să vorbească despre modul în care îmbină ei munca cu învăţătura. „Certificatul meu de absolvire” — aceasta a fost ordinea de zi a adunării. Pentru aceasta s-au pregătit mulţi comsomolişti. In curtea uzinei a fost afişat un număr special al gazetei de perete „Unde vom învăţa”. Ca şi înainte, la adunare au participat tovarăşii noştri mai mari. Comsomoliştii Elena Andrianova, Boris Rodchevici, Boris Aripin şi alţii au povestit cum au dobândit ei certificatele de absolvire a şcolii medii şi că acum învaţă la institute serale. Interesantă a fost cuvântarea comunistului I. Ghindin, şeful atelierului de strunguri automate. El a absolvit şcoala medie, fără a-şi întrerupe munca în producţie iar acum termină învăţătura la institut. A-ţi croi un drum la viaţă, — a spus el, — înseamnă a învăţa în permanenţă. Mulţi din tovarăşii prezenţi au rugat pe loc comitetul să le ajute să se înscrie la şcoala serală. Noi ne-am convins, în repetate rânduri, cât de folositoare sunt adunările nu numai pentru toţi comsomoliiştii ci şi pentru activişti. Dacă conducătorul comsomolist stă pe loc, uită că datoria lui este de a îndeplini cererile tineretului, adunarea îl îndreaptă. Critica și autocritica făcută în adunare ne ajută să lichidăm lipsurile. La noi există următoarea regulă — de a Informa pe comsomoliști despre modul în care se îndeplinesc hotărîrile luate înainte. Nu uităm nici pe acei car© răspund la critică prin fapte concrete : pentru el găsim întotdeauna un cuvânt călduros. Uzina noastră poartă de trei ani titlul de întreprindere a muncii stahomoviste colective. Tinerii și tinerele luptă pentruca uzina lor să devină o întreprindere a producţiei de calitate superioară. In prezent, opt ateliere şi 79 brigăzi dau numai producţie de calitate superioară. In zilele Întrecerii în cinstea Congresului al XIX- lea noi tineri au devenit raţionalizatori. De exemplu, comsomolistul Evsei Şor şi tânărul maistru Evghei Comarov au construit un strung pentru prelucrarea rulmenţilor care va spori de 5—6 ori productivitatea muncii. ...Astfel, de la o adunare la alta organizaţia noastră creşte, cresc tovarăşii noştri. (Din „Comsomolscala Pravda”). Din experienţa Comsomolului Adunarea comsomolistă • o şcoală de educaţie comunistă D. Marchdov secretarul Comitetului Comsomolist al Uzine de Stat de rulmenţi Nr. 32 din Moscova Pentru o bogată activitate sportivă în timpul iernii Roadele muncii însufleţite La începutul lunii Decembrie, când iarna se anunţase cu un strat subţire de zăpadă, în oraşul Cluj s-a ţinut o şedinţă la care au luat parte reprezentanţi ai comitetului regional U.T.M., C.F.S. şi ai consiliului sindical regional. La această şedinţă s-a discutat în primul rând situaţia pregătirilor făcute în vederea bunei desfăşurări a sezonului sportiv de iarnă, şi s’au luat măsuri pentru terminarea amenajării celor trei pârtii de ski din apropierea oraşului şi a celor 5 patinoare din oraş. La aceste baze sportive de iarnă se vor antrena un număr mare de tineri. Ţinând seama de faptul că mulţi tineri nu cunosc skiulşi,clatinajul, pe lângă aceste baze sportive vor funcţiona şcoli de iniţiere. Comitetul regional U.T.M. şi-a propus ca în acest sezon un număr de 3.000 de tineri să înveţe skiul şi să obţină norma de ski a complexului G.M.A. In oraşul Cluj, patinajul este un sport practicat cu pasiune de către mulţi tineri. Aici se antrenează mulţi fruntaşi ai patinajului nostru, campioni ai R.P.R. Colectivele sportive din oraş acordă o mare atenţie amenajării bazelor sportive de iarnă. Colectivul sportiv al fabricii „Ianoş Herbak", de pildă, şi-a pregătit din vreme patinoarul său. Deasemenea, consiliul colectivului sportiv s-a îngrijit din vreme să pună la dispoziţia holkeîştilor şi a patinatorilor toate materialele necesare. Magazia colectivului sportiv posedă acum suficiente materiale sportive de iarnă. Holteiştii vor avea pentru acest sezon aproape 20 de perechi de ghete şi patine noi. Anul acesta secţia de patinaj, al cărei număr de membri a crescut simţitor, va avea şi patinatori artistici. Pentru aceasta au fost procurate 19 patine şi 12 perechi de ghete. Patinatorii de viteză au un anul acesta mai mult cu 9 perechi de patine de viteză. Cea mai importantă secţie pe ramuri de sport este cea de ski - sport preferat al tinerilor din fabrică. Secţia cuprinde în acest sezon peste 120 de membri, dintre care aproape 50 sunt fete. Şi skiorii vor avea la îndemână toate materialele necesare pentru antrenament şi concurs. Şahul este deasemeni practicat de peste 500 de. .tineri din fabrica aceasta. De curând, un campionat desfăşurat cu mult interes a desemnat pe cel mai bun jucător de şah al fabricii, tovarăşul Capso Emeric. Şi colectivele sportive de la sate au dat o deosebită atenţie pregătirilor sezonului de iarnă. In numeroase comune din regiunea Cluj au fost făcute de către tineri în ore de muncă voluntară şi prin mijloace proprii, patinoare şi pârtii pentru ski. Prin munca depusă pentru pregătirea noului sezon sportiv s-a evidenţiat ca un exemplu demn de urmat colectivul sportiv din comuna Zaul de Câmpie, raionul Sărmaş. Organizaţia de bază U.T.M. de aici a sprijinit îndeaproape activitatea colectivului sportiv. Tinerii firmifieți cu multă tragere de inimă la construirea unui patinoar şi a unei trambuline pentru ski. Utemistul Moldoveanu Pamfil, profesor de educaţie fizică la şcoala elementară din această comună, sprijină cu tragere de inimă activitatea tinerilor sportivi. Sub îndrumarea lui, membrii cercului sportiv din comună şi-au făcut 54 patine de lemn, 9 garnituri de şah, 4 săniuţe şi 11 perechi de skiuri. Şi tinerii din comunele Valea Largă, Mociu, Miheşul de Câmpie, Rociu, şi-au construit prin mijloace proprii patine, skiuri, săniuţe şi garnituri de şah. Muncind cu însufleţire, sportivii din regiunea Cluj întâmpină pregătiţi sezonul sportiv de iarnă. • Vorbă multă dar treabă...? înainte de a intra în sediul colectivului sportiv al uzinei Sovromtractor, atenţia ne-a fost atrasă de o vitrină plină cu cupe, medalii şi alte distincţii sportive. Bogata activitate sportivă — ne-am zis. Şi nu ne-am înşelat. Cupele şi medaliile din rafturi, aşezata cu grijă, vorbesc despre o bogată activitate sportivă desfăşurată în tim-Ziarul nostru a întreprins cu ajutorul tovarăşilor: Dumitru Sulică, maestru al sportului la ski, Pustai Ladislau, antrenorul lotului R.P.R. de patinaj, Vacar Ludovic, căpitanul echipei de hochei „Avântul”, campioană a R.P.R., Carol Szabó şi Cosma Ervin, corespondenţi voluntari ai ziarului nostru, un raid-anchetă în unele regiuni ale ţării, urmărind felul cum se desfăşoară acţiunile pentru asigurarea unui bogat sezon de iarnă. Publicăm mai jos constatările făcute cu prilejul raidului, pulverii, despre victoriile fotbaliştilor, boxeurilor, atleţilor. — Ele n’au fost cucerite cu una cu două. Sunt rezultatul unei munci intense — ne-a spus tovarăşul Aurel Kis, preşedintele colectivului sportiv, vrând parcă să spună că, această muncă intensă, el însuşi a desfăşurat-o. Uzina noastră are mulţi sportivi şi se mândreşte cu ei. Insă... avem prea multe sarcini. Uite, acum de pildă, sezonul ăsta sportiv de iarnă. Şi uite aşa din vorbă în vorbă, discuţia despre sezonul sportiv de iarnă se încinse. Cu acest prilej am aflat că tineretul din fabrică are mari posibilităţi de a practica sporturile de iarnă. La Poiana Stalin sunt două cabane. Aici skiorii uzinei pot poposi, se pot odihni și antrena. — Nu ne gândeam însă că iarna o si vie așa pe nepoftite. Ne-a cam luat așa, pe nepregătite, se scuză tovarășul Aurel Kis. Cabanele mai trebuesc amenajate pe ici, pe colo. Dar se face. Asta nu-i o problemă. Totul e să ne sprijine direcţia uzinei. Şi, asta-i doar sarcina şi datoria ei... încolo, vă rog să credeţi, e aproape făcut... Ce-i drept, trebue să merg şi eu pentru a vedea cabanele, dar n’am avut timp până acum. Dar... sprijinul direcţiei să-l avem, şi totul e gata. L-am întrerupt: — Dar, ce ne-ar putea spune, tovarăşe Kis, despre secţiile pe ramurile de sport, specifice acestui sezon . — Despre secţiile de ski, hokel, patinaj, gimnastică... întrebaţi ? — Da, tocmai despre ele e vorba. Trecându-şi mâna prin păr, se gândi niţel, apoi cu atenţie răsfoi un dosar cu scoarţe pătate de cerneală. — Da... secţiile acestea au fost reorganizate. Am reorganizat şi birourile lor de conducere. In decursul acestui sezon, nenumăraţi membri ai colectivului nostru vor avea posibilitatea să le practice. Nimeni nu-i împiedică — spuse plin de importanţă tovarăşul Kis, ridicându-şi privirea din dosar. Dimpotrivă, colectivul sportiv va pune la dispoziţia celor doritori baze sportive, echipament şi tot ce ei vor avea nevoie... Intr’adevăr, colectivul sportiv are intenţii foarte bune. Dar numai intenţii... Să avem puţintică răbdare, şi totul o să fie gata. — Să îngheţe, şi atunci vom face patinoar— se grăbi să ne spună tovarăşul Kis. — Bine, dar ceilalţi sportivi n’au aceeaşi părere. Ei au început să pregătească patinoarele. — Se grăbesc, îi ştiu eu, spuse liniştit tovarăşul Kis. Noi suntem destul de operativi şi dacă... mai ştiu eu... vom apela la bunătatea celor de la Spartak, ne vor primi şi pe noi, sunt băieţi buni. Secţia de ski va fi cea mai numeroasă, ne informează mai departe tovarăşul preşedinte. Dar, deocamdată, din cei 10 membri ai secţiei, unul doar a făcut o singură dată antrenament. — N’avem skiuri de performanţă, aşteptăm de la Asociaţie. In magazie sunt câteva zeci, aşezate cu grijă, care stau în aşteptarea skiurilor. Dar, astea sunt pentru începători. E drept, unele vor trebui reparate pe ici, pe colo, trebue să le punem legăturile. Cred că nici asta nu-i o problemă. Vizitarea sălii de gimnastică ne-a produs o deosebită impresie. — Sala se foloseşte? — Da. Zilnic se antrenează aici boxeuri, voleybalişti, atleţi, fotbalişti şi tovarăşul Kis continua să ne înşire sportivii ce se antrenează aici. In condiţii bune, — dă el asigurări — şi sub directa îndrumare a antrenorilor. — Foarte bine. Dacă nu mă înşel însă, aţi oftat să număraţi printre aceşti sportivi fericiţi cu minunate condiţii de antrenament, şi pe gimnaşti, nu-i aşa? — Sigur că da, şi ei se vor putea bucura de această sală, dar deocamdată... sunt planificaţi mai târziu. — De ce mai târziu? — Da, şi asta-i adevărat, însă nu avem o echipă de gimnastică. Vom avea mai târziu. Nu-i nici asta o problemă... — spune liniştit tovarăşul, preşedinte. , Trebue să ţineţi seama că sezonul sportiv e mare, durează câteva luni. Iar acum, abia suntem la început. Muncitorii noştri vor face sport — continuă să ne asigure tovarăşul preşedinte. Avem şi o sală de popice. Va fi gata în curând. Acum, deabia se amenajează. Ce să mai lungim vorba ? La noi se va face sport. Are dreptate tovarăşul preşedinte când spune că „se va face sport“ căci, deocamdată, după cum se vede, nu se face. La colectivul sportiv Metalul Sovromtractor sunt largi posibilităţi pentru asigurarea unui bogat sezon sportiv de iarnă, numai că tovarăşul preşedinte al colectivului sportiv preferă să pălăvrăgească despre faptul că toate merg sau vor merge ca pe roate, în loc să ia măsuri pentru a face ca tinerii din această uzină să cunoască şi să practice în număr mare sporturile de iarnă. După cum se vede, tovarăşii din comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din această uzină nici nu s’au gândit că e de datoria lor să contribue la asigurarea unui bogat sezon sportiv de iarnă. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. trebue să sprijine colectivul sportiv, pentru ca tinerii foarte nerăbdători de a practica sporturile de iarnă să aibă condiţiile asigurate. Iar tovarăşul preşedinte al colectivului sportiv să fie ajutat să înţeleagă că nu-i suficient să spui „va fi totul în regulă“, „să ne ajute direcţiunea“, pentru ca sarcinile să se rezolve, ci trebue,mai ales, să muncească el însuşi. „Au uitat“ de complexul G. M. A. O deosebită preocupare pentru acest sezon au arătat elevii din şcolile raionului Miercurea-Ciuc. Comitetul organizaţiei U.T.M. de la şcoala pedagogică din oraşul Miercurea-Ciuc, împreună cu colectivul sportiv, au discutat problemele ridicate de sezonul sportiv de iarnă. Din vreme elevii şi-au revizuit skiurile şi patinele cu care vor lua parte la concursuri. De curând, în şcoală a început desfăşurarea unui campionat de şah organizat de colectivul sportiv, la care participă şi corpul didactic. Prin diferite forme de agitaţie, organizaţia de bază U.T.M. mobilizează elevii să participe la acest campionat. Pentru pionierii şi şcolarii mai mici, în timpul vacanţei se va organiza un concurs de săniuţe. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a neglijat însă o problemă deosebit de importantă: pregătirea şi antrenarea aspiranţilor pentru trecerea normelor F.G.M.A. şi G.M.A. Acum sunt posibilităţi pentru antrenarea tinerilor la trecerea normei de gimnastică şi la practicarea altor sporturi de sală. Cu toate acestea comitetul organizaţiei de bază U.T.M. nu s-a îngrijit de a stimula interesul tinerilor pentru gimnastică, normă obligatorie din cadrul complexului. Deasemeni, el a uitat să se îngrijească de antrenarea aspiranţilor la trecerea normelor de patinaj, nu a desfăşurat o largămuncă pentru a face să crească numărul celor ce vor să practice acest sport. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. de la şcoala pedagogică se va putea mândri cu o bogată viaţă sportivă a şcolii în timpul iernii numai atunci când va pune în centrul activităţii sale complexul G.M.A. ★ Pentru ca sezonul sportiv de iarnă să fie bogat, organizaţiile de bază U.T.M. împreună cu colectivele sportive trebue să ia măsuri pentru desfăşurarea unei bogate activităţi sportive de sală: şah, voley, tir, gimnastică G.M.A., etc. In acelaş timp trebue intensificată munca pentru asigurarea condiţiilor necesare antrenării tinerilor la sporturile specifice de iarnă: patinaj, holtei şi ik. „Scânteia tineretului“ Pag. 2 la 3 Ianuarie 1953 Pe urmele materialelor nepublicate Un tânăr corespondent voluntar al ziarului nostru, tovarăşul Crivăţ Ion ne-a scris că la cantina de pe şantierul tineretului de la Fieni sunt o serie de deficienţe. El arata că gestionarul Tănase Constantin nu-şi face conştiincios datoria şi că el şi-a însuşit o parte din alimentele cantinei pentru consumul său propriu. Ziarul nostru a semnalat acest caz forurilor în drept pentru a cerceta şi a lua măsuri de îndreptare. Acestea ne răspund acum că gestionarul încauză a fost schimbat din conducerea cantinei şi trecut în altă muncă fără gestiune, iar alimentele pe care şi le-a însuşit l-au fost imputate. ★ Corespondentul voluntar Cismaru Constantin a demascat într’o scrisoare adresată ziarului nostru cazul chiaburului Dumitru Nermezoi din comuna Predeşti regiunea Craiova, care nu şi-a predat Încă cotele de cereale datorate statului pe anul 1952. Corespondentul mai arăta că acest chiabur se află în restanţă cu importante cantităţi de cereale pe care le datorează statului, încă din anul 1931. La sesizarea noastră Sfatul Popular raional Craiova ne-a răspuns că într’adevăr s’a constatat că chiaburul Nermezoiu cu 32 ha. pământ, nu şi-a predat cotele nici pe anul 1951 şi nici pe anul 1952, pentru care fapt a şi fost trimis în judecată. ★ Tânărul Crişan Victor ne-a scris o corespondenţă în care ne-a arătat că la Şcoala Pedagogică de băieţi din Blaj sunt o serie de materiale sportive printre care şi o bară de acrobaţii. Corespondentul critica faptul că acestea stau neîntrebuinţate, pline de praf, în atelierul de lucru manual şi nu sunt puse la dispoziţia elevilor şcolii. In urma sesizării noastre, comitetul raional U.T.M. Târnăveni ne-a răspuns că a cercetat situaţia la faţa locului şi a reorganizat colectivul sportiv de la această şcoală. Bara de acrobaţii a fost instalată şi acum este folosită de elevi. In R.S.S. Ucrainiană învaţă uriaşul număr de 216.000 studenţi. Ei se bucură de cele mai bune condiţii de învăţătură. In fotografie, în observatorul astronomic ■1 Universităţii „I. Franco“ din Lvov, o studentă lucrând la un aparat Sfaturi agrotehnice Să creăm condiţiile pentru o bogată recoltă de legumi Urmând politica partidului de industrializare socialistă şi de întărire economică a ţării, oamenii muncii din Patria noastră obţin mereu însemnate succese. Se construesc noi fabrici, se înalţă centrale electrice, furnale, etc. Ridicarea acestor măreţe construcţii a făcut ca numărul muncitorilor şi funcţionarilor să crească considerabil, atingând în 1952 cifra de 2.500.000, faţă de 1.300.000 cât erau în 1948. Odată cu aceasta a trebuit să sporească şi producţia bunurilor de larg consum, ce sunt necesare oamenilor muncii. Prin grija guvernului şi partidului s-au înregistrat succese importante în domeniul aprovizionării cu îmbrăcăminte, încălţăminte, pâine, carne, grăsimi, zahăr şi alte produse alimentare. Totodată însă, aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi a rămas în urmă faţă de cerinţele tot mai mari ale oamenilor muncii. Aşa cum arată Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la crearea zonelor legumicole în jurul oraşelor şi centrelor industriale, sporirea suprafeţelor grădinilor de zarzavat este o datorie a fiecărei gospodării de stat, gospodării colective, întovărăşiri agricole şi a fiecărui ţăran muncitor, mai ales în satele din jurul marilor centre muncitoreşti. Cultivarea legumelor aduce foloase nu numai oamenilor muncii de la oraşe, ci şi cultivatorilor. Un hectar de legume atunci când este bine îngrijit dă o producţie în valoare de 5—10 ori mai mare decât un hectar cultivat cu cereale. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Borş, regiunea Oradea, a câştigat din vânzarea legumelor, de pe o suprafaţă de numai 20 hectare, peste 300.000 lei cu toate că, în bună parte, culturile au avut de suferit de pe urma unui îngheţ de primăvară. Banii câştigaţi măresc atât fondul indivizibil al gospodăriei, cât şi câştigurile colectiviştilor. Datorită în mare măsură cultivării legumelor, membrii acestei gospodării colective au câştigat câte 7 lei pentru o zi-muncă. Pentru a asigura însă o recoltă bogată de legume, trebue o muncă neobosită de pregătire şi îngrijire a culturilor. O importanţă deosebită are alegerea terenului pen-tru grădina de zarzavat. Legumele sunt plante cărora le plac mai ales pământurile negre, bogate în hrană şi bine încălzite de soare. O condiţie principală pentru terenul pe care se vor cultiva legume e ca el să fie aşezat în apropierea unei ape (râu, lac etc.) din care să ne putem alimenta pentru stropiri sau irigări. Dacă lipseşte o sursă de apă naturală, se pot săpa fântâni din care vom lua apa trebuitoare. In regiunile unde plouă din belşug terenurile irigate vor fi folosite numai pentru legumele care au cea mai mare nevoe de apă. Culturile care dau rezultate bune şi fără apă, nu vor fi folosite în terenurile irigate. O bună recoltă poate fi asigurată numai prin pregătirea din timp a muncilor Pregătirile trebuesc începute încă din toamnă pentru ca primăvara, momentul prielnic semănării sau plantării răsadurilor, să ne găsească cu toate lucrările puse la punct. Lucrările de pregătire privesc atât câmpul pe care vom face grădina de zarzavat, cât şi răsadniţele în care vor creşte răsaduri. De mare însemnătate este îngrăşarea pământului cu bălegar, deoarece datorită îngrăşării, legumele dau recolte mult sporite. Este bine să se dea cât mai mult bălegar,, de la 20.000 la 30.000 kg. la hectar şi chiar mai mult. Fiindcă legumele în general sunt plante care consumă multă apă în timpul creşterii şi desvoltării lor, trebue să întrebuinţăm toate mijloacele pentru mărirea cantității apei din pământ. Un mijloc foarte bun îl constitue reţinerea zăpezii cu parazăpezi. Hotărîrea arată necesitatea culturilor forţate de legume, precum şi a producerii răsadurilor în paturi calde şi reci. E necesar ca în această perioadă să se revizuiască şi să se repare tocurile şi ferestrele de răsadniţă, şi ia nevoie să construiască altele noi, potrivit cu intinc^a rea ce dorim să o dăm răsadniţelor, să se socotească dacă rogojinile pentru coperirea răsadniţelor sunt suficiente şi, dacă nu sunt, să se procure sau, mai bine, , să se confecţioneze altele noi în gospodine! Deasemenea trebuesc verificate, reparate şi completate uneltele de care e nevoie la răsadniţe : furci, lopeţi, greble, tărgi, site de pământ etc. Atât uneltele cât şi tocurile şi ferestrele de răsadniţe se vor ţine în magazii bune. In niciun caz nu vor fi lăsate afară, în bătaia vântului şi a ploii, pentru a nu se strica. E bine ca magazia să se afle ,nn imediată, apropiere a locului ales pentru montarea răsadniţelor, pentru a face economie de muncă la instalarea lor. Locul pentru răsadniţe va fi ales cu cv cea mai mare îngrijire. E necesar ca el săfie drept, sau cel mult cu o mică înclinaţie. Trebue să fie apărat de vânturi, de aceea se alege de obicei un loc la adăpostul clădiri-* lor. In cazul când nu putem aşeza răsad-' niţele la adăpostul unor clădiri, ele se vor împrejmui pe toate laturile, sau cel puţin pe laturile din bătaia vântului, cu un gard de, 2,5—3 m. înălţime sau chiar mai înalt. Astfel ,vom reuşi să facem ca în câmpurile de răsadniţe să fie mai puţin frig decât în exterior. Strângerea şi depozitarea bălegarului care va fi întrebuinţat la răsadniţe trebue să fie o preocupare permanentă. Bălegarul se depozitează într’ul loc ferit de vânturi sau inundaţii, în şire înalte de 3,5—4 m. şi late de cel mult 2 m., sau în grămezi de forma unei căciuli cu înălţimea de 1,5—2 m. Tot în această perioadă se poate incepe aprovizionarea cu seminţe. Este recomandat să se procure seminţele de la gospodăriile de stat care au sectoare speciale de produs seminţe, îngrijite de muncitori şi tehnicieni calificaţi. Seminţele existente în gospodărie sau procurate pe alte căi, vor fi controlate, şi curăţate cu atenţie. Păstrarea seminţelor se va face în încăperi uscate, cu posibilităţi de aerisire, la adăpost de şoareci, şobolani, păsări, sau alte distrugătoare. In luptă pentru sporirea suprafeţelor cultivate cu legume şi pentru obţinerea de recolte ridicate pe aceste suprafeţe, un factor activ trebue să-l constitue organizaţiile da bază U.T.M. de la sate, din gospodăriile agricole de stat, din gospodăriile colective şi din întovărăşirile agricole. Pentru sporirea suprafeţelor cultivate cu legume, organizaţiile de bază U.T.M. trebue să conlucreze cu sfaturile populare, cu conducerile gospodăriilor de stat sau ale gospodăriilor colective, ajutându-se să prevadă în planul pe 1953 un număr mai mare de hectare rezervate grădinilor de zarzavat. Organizaţiilor de bază U.T.M de la sate le mai revine sarcina de a lămuri fiecărui ţăran muncitor necesitatea cultivării legumelor. E necesar ca organizaţiile de bază U.T.M. să-şi mobilizeze membrii la lupta pentru obţinerea unei calificări superioare. Utemiştii trebue să contribue din plin la mărirea recoltelor de legume, însă pentru aceasta trebue să înveţe necontenit, să cunoască cele mai înaintate metode de cultivare şi îngrijire a legumelor. In acest scop, organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să ducă o largă muncă de lămurire în rândul tinerilor de la sate, în vederea recrutării şi trimiterii lor la şcoli şi cursuri pentru pregătirea şi specializarea în domeniul legumicol. Utemiştii trebue să studieze Hotărîrea partidului şi guvernului, s-o discute în adunările generale, să cunoască sarcinile ce le revin şi să lupte cu tărie pentru îndeplinirea lor.Astfel ei îşi vor aduce contribuţia la rezolvarea acestei însemnate probleme de stat, pe linia ridicării continui a nivelului de trai al oamenilor muncii din patria noastră. „Are multe sarcini, de care să mă ocup mai întâi?” Despre cercul politic pentru studierea Statutului U.T.M. ne pot vorbi utemiştii din gospodăria agricolă colectivă „Viaţa Nouă“ şi din comuna Sagna, raionul Roman. Depildă tovarăşul Divili Laurenţiu ne va povesti că anul trecut, el împreună cu alţi tineri colectivişti, au făcut parte dintr-o grupă de convorbiri politice unde au învăţat despre viaţa şi lupta tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej despre unele probleme în legătură cu construirea socialismului în ţara noastră. „Ce interesante erau consfătuirile noastre şi cu câtă nerăbdare aşteptam ziua în care aveam să cunoaştem încă un episod din lupta partidului şi a conducătorului nostru iubit“ îşi aminteşte tovarăşul Divili. Nu acelaş lucru se poate spune şi despre actuala activitate a cercului politic pentru studierea Statutului U.T.M. Elevii nu frecventează regulat cercul politic, seminariile nu sunt destul de vii iar lecţiile nu sunt atractive. Dacă vei întreba care este cauza acestor lipsuri, tov. Civili te va îndruma pentru a căpăta lămuriri mai amănunţite la tovarăşul Crustea Vasile, propagandistul acestui cerc. „Eu sunt învăţător şi fac parte din organizaţia de bază U.T.M. ”, ne spune tovarăşul Ciustea Vasile. Noi, utemiştii din comună, am cerut comitetului raional U.T.M. Roman ca şi în organizaţia noastră să se deschidă anul acesta o formă de învăţământ politic. Şi astfel la 15 octombrie a luat fiinţă cercul politic pe care-l conduc şi care cuprinde .26 tineri utemişti din două organizaţii de bază U.T.M.“ Dacă-l întrebi cum reuşeşte să îndrume studiul cursanţilor şi să coordoneze munca seminariilor vei afla că datorită numeroaselor sarcini ce i-au fost încredinţate, cu toate străduinţele lui de a se achita în mod conştiincios de ele, nu a reuşit până acum să se ocupe serios de cercul politic. „Pe lângă îndatoririle profesionale, am munca de instructor al detaşamentului de pionieri, sunt instructor sportiv, recent am fost ales membru în comitetul organizaţiei de bază U.T.M. şi mai am şi sarcina de propagandist“ — spune tovarăşul Ciustea Vasile, înfiinţarea unui singur cerc politic pentru cursanţii din două organizaţii de bază, deci modul greşit de organizare al cercului politic şi supraîncărcarea propagandistului cu sarcini, fac ca cercul politic să nu se desfăşoare în bune condiţiuni iar rezultatele muncii să nu fie satisfăcătoare. Propagandistul nu reuşeşte ca timp de o oră şi jumătate cât durează seminarul, să antreneze la discuţia unei lecţii pe toţi cei 25 de cursanţi şi nu reuşeşte să îndrume şi să controleze, în intervalul dintre două lecţii, studiul individual al cursanţilor. Datorită sarcinilor pe care le are, tovarăşul Ciustea Vasile, îşi duce munca de propagandist cu superficialitate. El nu are timp să se ocupe de perfecţionarea metodelor de predare şi seminarizare. In predarea primelor două lecţii din programul cercului politic, singurul material pe care l-a citit tova,răşul Ciustea au fost lecţiile respective din cartea „Materiale pentru cercurile care studiază Statutul. U.T.M.“. Lecţiile ţinute de el sunt monotone, nu trezesc interesul elevilor pentru studiu, deoarece propagandistul nu foloseşte în expunere exemple din literatură, material demonstrativ şi nu leagă expunerea de viaţa cursanţilor. Acestea toate îndepărtează utemiştii de cercul politic. Ce părere au activiştii comitetului raional U. T. M. Roman despre situaţia cercului politic din comuna Sagna ? Acest cerc cuprinde cursanţii din două organizaţii de bază U.T.M., iar propagandistul are încă trei sarcini afară de cea de propagandist. Numărul destul de mare al utemiştilor din ambele organizaţii de bază care cereau să studieze în cercul politic, punea problema organizării a câte unui cerc politic atât în organizaţia de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă cât şi în organizaţia de bază U.T.M. din comună. Faptele arată că aici s-a muncit formal, neţinându-se seama de necesităţi în organizarea anului de învăţământ politic. Propagandiştilor trebue să li se acorde o deosebită atenţie: ei sunt aceia care fac utemiştilor şi tineretului în cercurile politice educaţia marxist-leninistă. Supraîncărcarea propagandistului cu sarcini duce la faptul că acesta desfăşoară o muncă superficială, nivelul ideologic al lecţiilor fiind scăzut. Pe de altă parte, n’a făcut bine nici tovarăşul Ciustea când şi-a asumat mai multe sarcini. El trebuia să-şi cântărească posibilităţile şi timpul liber, să vadă dacă e în stare să-şi ducă toate sarcinile la îndeplinire în mod corespunzător. Comitetul raional U.T.M. Roman are "datoria să îndrume comitetele organizaţiilor de bază U.T.M., cum să împartă sarcini concrete fiecărui utemist, astfel ca toţi membrii organizaţiei să fie antrenaţi la îndeplinirea sarcinilor, iar propagandiştii să aibe condiţiile necesare pentru a desfăşura o muncă plină de conţinut, la un nivel ideologic corespunzător* LIU CREŢIA SIMIONESCU -