Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)

1953-07-22 / nr. 1321

Să realizăm din economii cât mai multe produse finite î­­n sprijinul iniţiativei tinereşti "Tineretul regiunii Galaţi întâmpină cu en­tuziasm cel de al 111-lea Congres şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. In cinstea acestor mari sărbători, tinerii muncitori din întreprin­derile regiunii noastre au desfăşurat larg ini­ţiativa lor creatoare. Deosebit de însemnată este în acest sens propunerea tinerilor de la to­­nele „Progresul“-Brăila, aceea de a realiza economii egale cu preţul de cost al unor produse finite. Aflând despre litera tinerilor metalurgişti, biroul comitetului regional U.T.M. şi-a dat s»rama curând de marea ei­­importanţă. Apli­­carea acestei iniţiative însufleţeşte tineretul, făcând­u-l să-şi dea seama ce realizări mari fee pot obţine din micile economii pe care fiecare le dobândeşte. Realizarea de econo­mii cu scopul de a egala costul unui produs finit stimulează ţinerea unei evidenţe com­plecte a economiilor obţinute de tineret. De aceea, în atenţia activiştilor utemişti a stat încă de la început propunerea tinerilor de la „Progresul“. Imediat după m­eetingul în care tineretul Színei „Progresul“-Brăila s-a angajat să re­alizeze până la Festival economii egale cu preţul de cost al unui screper şi a patru concasoare, biroul comitetului regional U.T.M. a pornit să sprijine iniţiativa de masă a tinerilor de aci. Noi am luat o serie de măsuri menite să ajute pe tinerii din principalele noastre oraşe — Galaţi, Brăila, Turcoai — să se alăture celor de l­a „Progresul“. Astfel, comitetul regional U.T.M. a con- voca­t o şedinţă a activului regional, la care au participat secretarii primi ai comitetelor raionale şi orăşeneşti U.T.M., precum şi se­cretarii comitetelor U.T.M din întreprinderile mari ale regiunii. După prezentarea unui re­­ferat, au urmat aci discuţii cu privire la aju­torul ce trebue dat tineretului în extinderea iniţiativei de l­a „Progresul“. Noi nu ne-am mărginit la a da sarcini. Pentru a controla felul în care comitetele orăşeneşti, raionale şi comitetele organizaţii­lor de bază U.T.M. sprijină extinderea acţi­unii pornită sub lozinca : „Să realizăm din economii, cât mai multe produse finite !“, biroul comitetului regional a repartizat câte un membru al său pe fiecare oraş, până la Festival. Aceasta a înlesnit îndeplinirea sar­cinilor trasate. In oraşele Galaţi, Brăila şi Tul­cea, după şedinţa dela’ comitetul regional s’au ţinut adunări, consacrate răspândirii iniţiati­vei tineretului dela „Progresul“. Aci au­ participat activiştii comitetelor orăşeneşti sau raionale, secretari şi responsabili cu pro­ducţia şi calificarea ai comitetelor U.T.M. din întreprinderi ca şi responsabili de brigăzi. In cadrul instructajelor făcute aci s’au dat metode concrete pentru realizarea economii­lor. Astfel s’a arătat că un mare izvor de economii ft constitue reducerea consumului t­e materii prime şi materiale sub normele de consum fixate. Recondition!,rife de scule, fă­cute in atare planului, din iniţiativa, tineri­lor sunt un alt izvor însemnat de economii. Inovaţiile şi raţionalizările contribue din plin Constantin Pătraşcu secretar al comitetului regional U.T.M. Galaţi, ţi ele la realizarea unor economii din cele mai însemnate. In urma prelucrării chemării tineretului de la „Progresul“, în aceste şedinţe utemişti’ s’au ridicat şi au­ arătat ce produse finite doreşte să dea din economii tineretul din în­treprinderea în care fiecare lucrează. Meet­in­guri­le care au avut loc ulterior în în­treprinderi au arătat că entuziasmul şi iniţia­tiva tineretului, sprijinită prin activitatea or­ganizaţiilor U.T.M. are o mare forţă crea­toare. Tinerii de la întreprinderea I.M.D.­Bră­ila s-au angajat să realizeze economii egale cu preţul de Cost a 88 tone laminate — pro­dusul finit al fabricii. Tinerii de la atelierele C.F.R., „Gh. Apostol“ şi-au propus să facă economii care să echivaleze cu costul unui rezervor de păcură, iar tinerii de la centrul mecanic S.M.T.-Galaţi, economii egale în preţ cu reparaţia a trei tractoare care vor fi livrate unei staţiuni. Adunările tineretului din întreprindere, or­ganizate pentru întărirea luptei pentru econo­mii, au arătat dorinţa­ tinerilor de a lega de această acţiune toate sarcinile lor de produc­ţie actuale. In vederea încadrării în forme organizate de­ muncă a cât mai multor tineri, s’a iniţiat mărirea numărului de brigăzi at­e­­rrtiste. In scurtă vreme s'au creat astfel 11 brigăzi. In scopul descoperirii resurselor interne şi intensificării luptei pentru econo­mii, au fost activizate cele 48 posturi utemis­­te de control din regiune şi create altele noi. Pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune tinerilor dornici de a face economii, a fost extinsă iniţiativa tineretului de la „Steagul Roşu",­­ întrecerea pentru cel mai curat şi organizat loc de muncă. Tineretul din întreprinderi, antrenat de or­ganizaţiile U.T.M. s-a adresat cu încredere, pentru rezolvarea problem­elor legate de lupta pentru economii, muncitorilor vârstnici, tehni­cienilor şi inginerilor. Cu concursul direcţiu­nilor de întreprindere şi sub conducerea or­­ganizaţiilor de partid au avut loc consfătuiri cu contabilii şefi şi contabilii de sectoare. Aci s’au criticat defecţiunile în ceea ce priveşte ţi­nerea evidenţei în conturile de economii. Con­tabilii de sectoare — la uzinele „Progresul” de pildă, — au arătat apoi tineretului, în cadrul unor adunări generale deschise pe secţii cum trebuesc deschise conturile de eco­nomii. In cercurile A.S.I.T., ingineri, tehni­cieni, şi muncitori stahanovişti au ajutat tine­retul să găsească noi surse de economie. De exemplu, tovarăşul­ Marin Ion de la D.D.M. Sulina a ajutat mult tineretul, dându-i noţiu­nile tehnice necesare în lupta pentru econo­mii. Toate acţiunile duse de tineretul întreprin­derilor din regiunea Galaţi sub lozinca : „Să realizăm din economie­, cât mai multe produse finite !“ s-au făcut sub îndrumarea directă a organizaţiilor şi organelor de partid. O manifestare a sprijinului părintesc ce a fost dat tineretului este aceea că birourile orăşeneşti de partid au convocat conducerile de partid şi administrative ale întreprinderi­lor, ară­tân­du-le cum pot ajuta mai bine lupta pentru economii a tineretului muncitor. Şi iată că după o lună şi jumătate de muncă dusă sub îndrumarea partidului în cinstea Festivalului Mondial, tineretul regi­unii noastre începe să culeagă roadele însu­fleţite! sale activităţi. Tinerii dela uzinele „Progresul“-Brăila şi-au îndeplinit angaja­mentul înainte de termen. In cadrul unu meeting care a avut loc Marţi 21 Iulie, la „Progresul“ s’au livrat intr’un cadru festiv screperul şi cele patru concasoare realizate de tineret din econ­omii. Şi în alte întreprin­deri tineretul îşi îndeplineşte în aceste zile angajamentele luate în acţiunea de economii. Succesele obţinute în această direcţie nu ne pot face totuşi să trecem cu vederea lipsurile manifesta­te în acţiunea pe care o ducem. Noi am fi obţinut succese mult mai mari dacă biroul comitetului regional a­r fi urmărit cu mai multă consecvenţă îndeplinirea angaja­mentelor din mişcarea de economii, după ce acestea au fost luate. Unii activişti ai comi­tetelor orăşeneşti şi raionale U.T.M. nu au dat nici ei dovadă de suficientă dragoste faţă de această iniţiativă a tineretului. Tova­răşul Dumitriu Brist­ache, prim secretarul co­mitetului orăşenesc U.T.M. Galaţi nu a dat astfel atenţia cuvenită iniţiativei dela „Pro­gresul’’, ceea ce a dus la faptul că ea s’a ex­tins în Galaţi la numai două întreprinderi. Deasemeni, tovarăşul Diaconu Alexandru, se­cretar al comitetului raional Tulcea, a dat do­vadă de birocratism faţă de acţiunea pornită de tirieri, neglijând extinderea ei. Datorită lipsei de grijă a unor activişti, cum este de pildă tovarăşul Saghin Petre, secretar al co­mitetului U.T.M. dela „Sovromnaval“-Galaţi, membru in biroul regional, nu s’au popu­larizat în suficientă măsură într’o serie de întreprinderi realizările obţinute de tineri. Gazetele de perete nu au oglindit pe larg a­­ceastă iniţiativă, n’au fost suficiente pano­urile şi lozincile afişate. Agitatorii utemişti n’au fost antrenaţi în măsura necesară pen­tru a populariza acţiunea de economii. O lipsă a activului de U.T.M. este dease­­men­i aceea că el nu a reuşit pretutindeni să realizeze o colaborare eficace cu organele sindicale, în sprijinul acţiunii pornită la „Progresul“. Lichidând aceste lipsuri, ne propunem să asigurăm permanentizarea acţiunii pentru economii în întreprinderile regiunii, ţinând seama că economiile nu constitue o campanie momentană, ci o preocupare permanentă a oamenilor muncii, în lu­pta pentru desvolta­­rea economică a ţării, pentru ridicarea nive­lului de trai al poporului muncitor. După Festivalul Mondial al Tineretului, acţiu­nea de economii pornită de tineretul de l­a „Progresul” va fi continuată. In cinstea fiecărei mari sărbători tineretul muncitor din întreprinderile regiunii Galaţi va da patriei Însemnate produse finite, rea­lizate pe baza economiilor obţinute de el. Grupa de Comsomol dintr-o întreprindere sovietică Filatura de lână „M. I. Carm­in" este o în­treprindere textila fruntaşă din Moscova unde lucrează multi muncitori tineri. Majoritatea lor sunt fete. Aici există o organizaţie bază comsomolistă cu peste 800 de membri. In secţiile fabricii au fost înfiinţate 46 de grupe comsomoliste. Grupele comsomoliste reprezintă veriga cu ajutorul căreia organi­zaţia de comsomol îşi duce munca cu tine­­retu­l, îl antrenează la o viaţă socială activă. Despre una din aceste grupe aş vrea să vă povestesc acum. In secţia ringuri lucrează 20 de fete. Zece din ele sunt membre ale Uniunii Tineretului Comunist-Leninist. Ele au format o grupă comsomolistă în fruntea căreia se află com­­somolista stahanovistă Mira Iacovleva. U­na din cele mai importante sarcini ale grupei de comsomol este antrenarea tinere­tului în întrecerea socialistă pentru indici su­periori de producţie. Grupe de comsomol a secţiei ringuri a reuşit să antreneze în în­trecere întregul tineret al secţiei. Sarcina de a urmări mersul întrecerii socia­liste a fost încredinţată comsomolistei Ta­mara Carastelina. Tamara şi-a făcut un caiet special de evidenţă, în care notează zilnic cum a decurs ziua de muncă in secţie, cum şi-au îndeplinit comsomotiştii angajamentele­­lor de producţie. Odată, în acest caiet a apărut următoa­rea însemnare: „Sunt câteva zile de când Valia Chitaeva nu-şi îndeplineşte norma. Tre­buie să stăm de vorbă cu maistrul. Trebuie propus organizatoarei de grupă să ia im dis­cuţie această problemă la­ adunarea de t­rupă“. La adunare comsomoliştii au cercetat cu­­atenţie toate motivele care o împiedicau pe această muncitoare să-şi îndeplinească norma­­de producţie. S’a observat că depindea mult chiar de însăşi Chitaeva. Ea pleca dese­ori dela lucru fără niciun motiv, folosea nejust timpul de muncă. Acest lucru i s’a tratat la adunare şi i s’a propus să se co­rijeze. Au trecut câteva zile şi Tamara Caraste- 3ina a scris în caietul său : „Astăzi Chita­eva şi-a depăşit norma. Munca ei a fost lăudată de maistrul de schimb“. Exemplul cu Valia Chitaeva dovedeşte cât­­de prielnic influenţează asupra conştiinţei unui membru al colectivului un sfat tovără­şesc. Grupa de comsomol acordă o mare impor­tanţă folosirii experienţei muncitorilor frun­taşi din producţia textilă. Astfel, de pildă, comsomoliştii au discutat la o adunare des­chisă experienţa ţesătoarei Nina Amelien­ O. Vinogradav­ cova de l­a fabrica de postavuri din Obuhovo, care a obţinut mari succese în lupta pentru o calitate superioară a producţiei. Acum, fo­­losind experienţa ţesătoarei Ame­cencova, toţi comsomoliştii din secţia ringuri lucrează iară rebut. Din iniţiativa comsomoliştilor, tineretul din­­secţie a sprijinit călduros­­propunerea ţesă­toarelor de la combinatul „Trip­hyornaia ma­nufactura“ cu privire la­ îndeplinirea înainte de termen a planului anual de stat, la redu­cerea deşeurilor în producţie şi folosirea maximală a utilajului. In cursul primului pătrat din anul acesta colectivul secţiei rin­guri şi-a depăşit în fiecare lună planul de producţie. In timp de trei luni s’au econo­misit aici 90 kilograme de materie primă şi aproape 10.000 de ruble. in secţia ringuri apare o gazeta de perete a tineretului „Avangarda” în al cărui colec­tiv de redacţie comsomoliştii iau parte activă, in ultimele numere ale acestei gazete de pe­rete s’a arătat cum şi de ce obţin succese în muncă cele mai bune muncitoare din secţie — Antonina Jdanchina, Valentina Gatchina, Alexandra Savina şi altele, in acelaş timp gazeta critică aspru pe cei care calcă disciplina atât în muncă cât şi pe linie de organizaţie. Grupa de comsomol urmăreşte ca toţi mem­brii ei să înveţe, să-şi ridice nivelu’ politic şi de cultură generală şi fetele învaţă. Unele la şcoala, serală de tineret muncitoresc, al­tele la cursurile de pregătire pentru intrarea la tehnicumul de texti­l, iar altele — la şco­lile stahanoviste, în cercurile de învăţământ politic. Comsomolistă Antonina Jdanchina a primit din partea grupei sarcina de a urmări în mod sistematic frecvenţa la cursuri şi re­zultatele în învăţătură obţinute de comsomo­­lişti. Comsomoliştii îşi­ dau silinţa să-şi ridice nivelul cultural, contribuie la creşterea cultu­rală a întregului tineret din secţie. Ei organi­zează adesea vizionări de teatru şi cinemato­graf în colectiv, in ultimele două luni tinerele muncitoare din secţia ringuri au văzut pie­sele „Liubov­larovaia“ ,„Revizorul“, „Tânăra Garda”. Tinerele muncitoare din secţie au viziona­t in colectiv muzeul „V. I. Lenin“, sala cadourilor lui I. V. Stalin, expoziţia permanentă „Comsomolul Leninist-Stalinist“. In această grupă a devenit o tradiţie discu­tarea cărţilor citite, in luna Aprilie, de pildă, comsomoliştii s-au adunat şi au discutat des­pre cartea lui Boris Polevoi, „Povestea unui om adevărat". Asemenea discuţii le ajută să înţeleagă mai bine cele citite, le insuflă inte­resul faţă de literatură. Comsomolistele din secţia de răsucit se o­­cupă regulat cu sportul. Când într’una din duminicile din luna Mai pe stadionul fabricii „Carm­in" a avut loc o mare competiţie spor­tivă, închinată deschiderii sezon­ulu­i sportiv de vară. In rândurile perfect aliniate ale spor­tivilor, care au trecut în marş prin faţa tri­bunelor, s’a putut vedea aproape întreaga grupă comsomolistă a Mirei Iacovleva. Printre ele au fost campioanele fabricii la alergări Valia Chitaeva şi Maria Constanti­­nova, câştigătoarea de recorduri la sărituri în lungime, Vera Zenina şi multe altele. Toţi com­somoliştii şi tineretul secţiei au trecut normele pentru insigna „Gata pentru muncă şi apărare”. Sufletul grupei, ca şi al întregului tineret din secţie este responsabila grupei comso­­moliste Mira Iacovleva. Ea se îngrijeşte în fiecare zi ca membrele grupei să înveţe, să-şi ridice calificarea, îşi dă silinţa să cunoască mai bine viaţa şi obiceiurile fiecărui tânăr muncitor din secţie. Activitatea ei multilate­rală o poate dovedi micul său jurnal. Iată câteva însemnări din jurnalul şefei de grupă comsomolistă. 2 Aprilie. Astăzi a avut loc adunarea gru­pei de comsomol. Pe ordinea de zi figura problema calităţii producţiei. Adunarea a de­curs în mod activ, toţi comsomoliştii au luat cuvântul. Au criticat-o pe Vera Zenina care în ultimul timp a dat mult tort de proastă ca­litate. Vera şi-a luat angajamentul să lucreze fără rebut. 3 Aprilie. Grupa de comsomol şi tot tine­retul a luat parte la schimbul de onoare sta­hanovist în cinstea lui 1 Mai. 11 Aprilie. Am stat de vorbă d­e Ina Corju­­­eva. Ea vrea să intre în comsomol. I-am vor­bit despre Statutul Comsomolului, i-am re­comandat bibliografia pentru istoria Comso­­molului Leninist. 21 Aprilie. Astăzi a fost ascultat raportul meu de activitate la biroul comitetului oră­şenesc de comsomol. Membrii biroului au făcut o serie de observaţii critice cu privire la activitatea grupei noastre. Au arătat în mod just, că nu tot­ comsomoliştii au sar­cini sociale. Voi aduce la cunoştinţa comso­­moliştilor la adunarea următoare, ceea ce a hotărit biroul. 29 Aprilie: La adunarea grupei am discutat planul de muncă al consiliului pe fabrică a­ asociaţiei voluntare sportive „Steagul Roşu" în perioada de vară, am introdus în acest plan o serie de observaţii şi propuneri proprii... In jurnalul responsabilei de grupă sunt no­tate datele privitoare la frecvenţa adunărilor, cursurilor de şcoli, cu privire la plătirea co­­tizaţiilor de către membri, la succesele în muncă ale comsomoliştilor şi la lipsurile lor Grupa de comsomol nu întocmeşte planuri pentru un timp mai îndelungat, nu ţine în e­­vi­denţă procese verbale mai amănunţite Toate evenimentele mai mut sau mai puţin importante din viaţa grupei de comsomol sunt notate în jurnalul responsabilei de grupă. Primind în mod permanent directive din partea comitetului de comsomol al fabricii şi a grupei de partid din secţia ringuri, mani­­festându-şi iniţiativa, micul colectiv de com­somol îşi aduce aportul său la cauza comună a educării comuniste a tineretului. „Scânteia tineretului” Pag. 2 22 iulie 1953 De ce întârzie treerişul în raionul Hârşova? In întreaga regiune Constanţa din cauza slabei organizări a muncii şi a lipsei de preocupare pentru asigurarea succesului campaniei agricole de vară, secerişul şi tree­­rişul au rămas mult în urmă. Printre raioa­nele unde campania de strângere a recoltei n'a fost privită cu destul simţ de răspundere şi unde secerişul şi treerişul se desfăşoară inadmisibil de îincet, se află şi raionul Hâr­şova.­­ Cum mergi din satul Gălbiori către Hâr­­şova, privirea-ţi cuprinde lanuri de grâu, orz sau secară neatinse încă de seceră sau de coasă. De mult au dat în pârgă, demult tre­buiau recoltate. Priveliştea aceasta ilustrează în modul cel mai convingător „preocuparea" pe care au vădit-o tovarăşii d­ela Sfatul popular raio­nal şi dela Comitetul raional U.T.M. pen­tru strângerea bogatei recolte din anul aces­ta, pentru strângerea pâinii poporului mun­citor. Sub aprecierea campaniei de recoltare de către comitetul raional U.T.M. Hârşova s'a văzut dela început. Comitetul raional n’a mobilizat tineretul la pregătirea temeinică a campaniei de recoltare. Slaba activitate a unor organizaţii U.T.M. a contribuit la fap­tul că nu a fost reparat în întregime par­cul de maşini şi tractoare sau au fost fă­cute reparaţii de mântuială. Din această cauză acum, defectările dese ale maşinilor poartă o mare vină pentru rămânerea în urmă a raionului cu recoltatul şi treerişul. Pe de altă parte, organizaţiile de bază U.T.M. din raion nu au fost îndrumate să desfăşoare munca de popularizare a agrom­i­­nimului în rândurile ţăranilor muncitori pen­tru a-i îndemna să respecte minimele agro­tehnice cu privire la recoltare şi să secere culturile în pârgă. Pentru faptul că în raion, secerișul s’a început cu 5—6 zi'.e mai târ­ziu decât data planificată, atunci când deja grâul și celelalte culturi începuseră să se răscoacă este răspunzător și comitetul raio­nal U.T.M. In vreme ce, propaganda agri­colă era inexistentă, în raion, se mai prac­ticam unele metode învechite — necombătu­­te de nimeni — de a începe recoltatul târ­ziu, după „semne” băbeşti. Organizaţiile U.T.M. n’au luat atitudine combativă împotriva practicilor înapoiate în munca agricolă. In multe locuri spicele stau nelepate în snopi ci doar clădite în căpiţe care sunt uşor împrăştiate de vânt. In satul Gâ­rlioiu, chiaburii Gheo­rghe şi Pa­­nait Antin, Tudorache Doneiu, Mitică Petre şi alţii au secerat grâul şi l-au lăsat, nele­­gat pe câmp. Lucruri asemănătoare se petrec şi în alte comune. Nepregătire­a temeinică a campaniei de recoltare, lipsa unei munci politice In rândul ţăranilor muncitori pentru antrenarea lor în desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei de recoltare, necombaterea practicilor înve­chite în muncile de recoltare şi multe altele — toate acestea au tras raionul î­n urmă, l-au făcut să fie codaş In bătălia recoltei. Astfel până acum câteva zile, în raionul Hâr­şova s'a recoltat doar 48 la sută din întreaga cantitate cultivată cu păioase, s’a desmi­riş­­tit doar 4,96 la sută din suprafaţa recoltată şi s’a treerat abia 2,16 la sută din plan. In raionul Hârşova, viteza medie zilnică de recoltare nu a fost niciodată realizată în pro­porţie mai mare de 54 la sută. Aceasta do­vedeşte lipsa de preocupare din partea sfa­tului popular raional şi a comitetului raional U.T.M. pentru mobilizarea şi antrenarea ţă­ranilor muncitori tineri şi vârstnici în bătă­lia recoltării. Toate aceste lipsuri serioase sunt bine cu­noscute şi de tovarăşul Afanasie Grigorov, preşedintele sfatului popular raional, şi de to­varăşul Nicolae Albu, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, de tovarăşul Flo­­rea Negriţă, şeful secţiei organizatorice a sfatului popular raional cât şi de tovarăşul Vasile Stoian, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Au trecut de nenumărate ori pe lângă ele, ba chiar s'au izbit de ele şi totuşi n’au luat nicio măsură pentru în­dreptarea lor, n’au mişcat măcar un deget. Staţiunea de maşini şi tractoare din Hâr­şova nu s’a pregătit temeinic pentru cam­pania de recoltare. Organizaţia de bază U.T.M. nu a dat atenţie reparaţiilor, care au un rol principal în ce priveşte bunul mers a! maşinilor în campanie. S'au trimis pe te­ren, secerători legători care nu funcţionau sau nu erau bine reparate. Din această pri­cină capacitatea de producţie a seceratorilor­­legători n'a putut fi folosită decât din pro­cent de 50 la sută cel mul. Secerătorile­­legători repartizate să lucreze la gospodă­riile colective din Gârliciu şi din Sarăiu, nu nu funcţionat nici măcar un minut, iar cali­tatea proastă a reparaţiei ca şi neîngrijirea maşinilor a făcut ca aproape 5—10 la sută din grâul secerat cu secerători d d-iegători să rămână netăiat, pentru câ maşinile nu au fost reglate. Deasemeni, tractoarele S.M.T.-ului Hârșova care deservesc aceste două gospo­dării colective, fac lucrări de proastă calitate. Și aceste lucruri sunt cunoscute tovarășului Stoian, prim secretar al comitetului raional U.T.M.­ dar măsuri pentru îndreptarea lor nu s’a gândit să ia. O altă lipsă care se manifestă destul de puternic în raion este nepreocuparea pentru amenajarea ariilor. Din luna trecută şi până acum s-au ţinut nenumărate şedinţe în le­gătură cu măsurile necesare pentru organi­zarea ariilor, dar până acum, ariile tot nu s’au amenajat în întregime. La secţia agri­colă, in evidenţă, există 98 arii amenajate. Realitatea de pe teren desminte însă această scriptologie. In foarte multe locuri nu există arii amenajate temeinic. Şi aceasta întârzie serios buna desfăşurare a treerişului. In co­munele Sarain şi Gârliciu, de pildă, nu este amenajată, ca lumea, nicio arie. Semnifica­tiv pentru munca lipsită de legătură cu te­renul, din­­birou, a tovarăşilor de la sfatul popular raional, este că secretarul sfatului popular raional nu cunoştea (la 18 iulie), dacă în raion a început sau nu treerişul grâului. Unii preşedinţi ai sfaturilor populare co­­munale au încălcat indicaţia ca treerişul să se înceapă în cel mult 5 zile după începerea secerişului. Tovarăşul Constantin Vasilescu, preşedintele sfatului popular comunal di.­ Gârliciu şi tovarăşul Ioan Lupu, preş­e­dintele de la Saraiu susţin că nu se poate începe treerişul până când nu termină secerişul. Organizaţiile de bază U.T.M. şi comitetul raional s’au împăcat cu asemenea încălcări ale hotărîrii partidului şi guvernului. Comitetul raional U.T.M. Hârşova, în frun­te cu tovarăşul prim secretar Stoian poartă o foarte mare vină pentru slaba partici­pare a tineretului în campania de strângere a recoltei. Comitetul raional U.T.M. Hârşo­va nu s-a preocupat mai deloc de mobiliza­rea şi antrenarea utemiştilor şi tinerilor ţă­rani muncitori din satele raionului în lupta pentru strângerea recoltei la timp şi fără pierderi. Planul de muncă al comitetului ra­ional nu cuprinde nici măcar o sarcină în această privinţă. Lipsite de îndrumare în acest sens, multe organizaţii de bază U.T.M. din raionul Hâr­şova n'au întreprins niciun fel de acţiune şi n’au dus niciun fel de muncă politică în rândul tinerilor ţărani muncitori pentru a-i convinge să recolteze în cât mai scurt timp, să treere cât mai degrabă şi să-şi predea cota către stat. In comuna Saraiu, de pildă, recoltarea şi treerişul merg slab. Totuşi to­varăşii Maria Sârbu şi Tudor Janu­, membri în comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din comună nu se simt deloc răspunzători pen­tru aceasta. Activiştii comitetului raional U.T.M — to­varăşii Sevastian Stoica, Ion Giurcă şi alţii — trecând în goană prin organizaţiile de bază U.T.M. le-au îndrumat superficial în problemele recoltării. La fel de vinovat de situaţia existentă în raionul Hârşova la recoltat şi treeri­ş este şi comitetul regional U.T.M. Constanţa. Comi­tetul regional U.T.M. deşi cunoştea lipsurile existente în munca Comitetului raional U.T.M. Hârşova, nu a analizat niciodată mun­ca acestui comitet raional. Pe de altă parte, atât tovarăşul Anton Vasilescu, instructorul Comitetului regional U.T.M. pentru raionul Hârşova cât şi tovarăşul Marin Mihai, fostul şef al secţiei agrare a comitetului regional U.T.M. au dovedit un împăciuitorism cras faţă de lipsurile comitetului raional U.T.M. Hârşova. In raionul Hârşova, situaţia recoltării şi a treerişului trebue să se îmbunătăţească cât mai degrabă. A conduce întregul tineret muncitor de la sate în bătălia recoltei —este sarcina organizaţiilor de bază, a comitetului raionial şi a comitetului regional. Analizân­­du­-şi felul de muncă de până acum cu orga­nizaţiile de bază U.T.M., Comitetul raional U.T.M. Hârşova şi Comitetul regional U.T.M. Constanţa trebue să tragă învăţăminte preţi­oase şi să pornească serios la treabă. Ele trebue să dea mai mult ajutor organizaţii­lor de bază U.T.M., să le îndrume practic cum să muncească pentru a antrena tineretul în lupta pentru asigurarea pâinii poporului muncitor. ION GHIŢUICA corespondentul „Scânteii ti­neretului” pentru regiunea Constanţa Facultatea de Ziaristică vă aşteaptă Anul trecut s-a înfiinţat în ţara noastră, în cadrul Universităţii „C. I. Pa­rhomi’, Faculta­tea de Ziaristică destinată a pregăti tinerele cadre necesare presei. Îmbrăţişând nobila profesiune de ziarist, absolvenţii Facultăţii de Ziaristică au posibi­litatea de a participa activ la opera de con­struire a socialismului în patria noastră, de a lupta cu arma ascuţită a scrisului pentru făurirea viitorului fericit al poporului, pentru victoria a tot ce este nou şi înaintat. Facultatea de Ziaristică asigură studenţilor o pregătire temeinică şi multilaterală, teore­tică şi practică, precum şi o cultură generală corespunzătoare. Ei se­ pot specializa în diverse genuri ale ziaristicii, ca reportajul­, foiletonul,, schiţa, pot deveni specialişti î­n probleme economice, de literatură şi artă, de propagandă, î­n proble­mele externe. In timpul perioadei de studiu, studenţii vor face şi practică la principalele ziare centrale. La absolvirea facultăţii, studenţii sunt re­partizaţi la ziare, reviste, agenţie de presă, radio-difuziune. In cursul anilor de învăţământ, studenţii au asigurate, cămine şi cantine. Cei merituoşi la învăţătură primesc burse de stat. La dispoziţia studenţilor sunt biblioteci săl­i de lectură, săli de sport. Durata cursurilor este de 5 ani, ultimul an fiind destinat îndeosebi practicii în redacţiile ziarelor şi pregătirii lucrării pentru examenul de st­a­t. Înscrierile şi toate informaţiile privind exa­menul de admitere în Facultatea de Ziaristică se pot cere în str. Academiei nr. 14 în loca­lul Facultăţii de Fizico-Matematici, la ghişeul „Ştiinţe Sociale“, zilnic între orele 9—13. Cei din provincie pot trimite actele prin poştă recomandat pe adresa : Facultatea de Fizico-Matematici, str. Academiei nr. 14 (spe­cificând : pentru înscrieri la ghişeul Ştiinţe Sociale). Actele necesare pentru înscrierea la exame­nul de admitere sunt: — O declaraţie tip de înscriere, în care să se specifice dorinţa candidatului de a fi inscris la Facultatea de Ziaristică. Totodată se va specifica şi a doua facultate preferată.­­Cei din provincie vor preciza acest lucru in cererea de înscriere, urmând ca declaraţia tip să o complecteze la prezentarea la examene, când vor plăti şi taxa de înscriere de 5 lei şi vor prezenta şi certificatul de sănătate). — Extrasul de naştere. — Certificatul de absolvire a şcolii medii, iar pentru absolvenţii vechi diploma de ba­calaureat sau certificat de absolvire. — Pentru absolvenţii din 1950/51, 1951/52 şi 1952/53 ai şcolilor medii tehnice, medii tehnice profesionale (din sistemul Ministeru­lui învăţământului Public) şi Şcolile Pedago­gice, dovada de repartizare pentru Învăţă­mântul Superior. — Un certificat tip eliberat de Sfatul Popular din localitatea în care părinţii candi­datului sau susţinătorii îşi au domiciliul. — Certificat de sănătate eliberat de Poli­clinica studenţească sau serviciile constituite în acest scop de Ministerul Sănătăţii din care să rezulte că nu suferă de nicio boală care ar face inapt pe candidat de a urma cursurile respective. — Recipisa taxei de 5 lei pentru examenul de admitere. — 2 fotografii 6/9. Cei care vău depun actele până la 14 Au­gust nu vor fi admişi la examene. In tot timpul examenului, candidaţii vor avea asupra lor Buletinul de Identitate. Materiile de examinare cuprind următoa­rele discipline : — Limba şi literatura română, scris şi oral. — Limba rusă, oral. — Istoria R.P.R., oral. — Geografie, oral (Geografie fizică gene­rală şi Geografia fizică şi economică a R.P.R.). Examenul de admitere se va ţine Intre 15—25 August 1953. Locul şi data exactă a examenului vor fi anunțate din timp prin presă. Scrisori de la cititori Vin când vor, pleacă când vor Astăzi în întreaga ţară oamenii muncii «3 stră­duesc să muncească cât mai­ bine pen­tru a contribui şi ei la făurirea unei vieţi noi. N­u acelaş lucru se poate apune despre funcţionarii sfatului,popular al comunei Leu. Cei 14 funcţionari care lucrează „efectiv” la sfatul popular, din bunătatea tovarăşului preşedinte fac ce vor, vin şi pleacă de la sfat când vor. Iată de pildă referentul­ con­tabil Radu Groza vine la orele 8 un loc să vină la 7 şi pleacă la orele 11, iar după a­­mază, vine la orelle 17 şi pleacă la orele 2°. Dacă ai să mergi la sfatul popular adesea ai să auzi pe tovarăşul -referent agr.eol Dumitru Staicu, care spune: „pentru câ eu cunosc lucrările în scripte pot să vin când vre­au la servici“. Nici colectorii Ionică Iancu­ şi Fa­ni Fie­­rar­u nu-şi duc munca cum trebue. Ei nu merg pe teren pentru a arăta ţăranilor mun­citori import­anţa colectărilor. To­ate aceste acte de in­disciplnă care exis­tă la sfatul popular din comuna Leu, au a­­vut o serie întreagă de urmări. Aşa de exemplu în comuna Leu colectările au ră­mas în urmă, atât pe uti­mul trimestru al­ anului 1952 cât şi pe­­primul trimestru al a­­n­ului 1953.­ Din cantitatea de lapte care tre­buia să se colecteze p­e­­a­nul 1953 s’a colec­tat pâ­nă în prezent abia­ 25 la sută. Vinovat de toate aceste lipsuri este atât preşedintele sfatului popular cât şi întreg comitetul e­­xecutiv, care nu au controla­t şi îndrumat munca oamenilor. O vină în acea­stă­­direcţie o poartă şi sfatul popular raional Craiova, care deasemeni a controlat şi îndrumat slab sf­at­uil­­popular din comuna Leu şi s’a­­a­uto­­liniştit. Ar fi bine să se pună capăt acestor mani­festări de indisciplină in muncă în îndepli­nirea sarcinilor. MARIN ȘTEFAN Construesc prin autoimpunere un cămin cultural Viaţa nouă înfloreşte în satele patriei noas­tre. Ţăranii muncitori sub îndrumarea orga­nizaţiilor de partid, muncesc cu mult avânt pentru făurirea unei vieţi luminoase, fără exploatare şi plină de belşug. Pe zi ce trece ţăranii muncitori cu ajuto­rul partidului îşi construiesc în comunele şi în satele lor noi şcoli şi cămine culturale, care contribue din plin la culturalizarea ma­selor largi de ţărani. Un asemenea cămin se construeşte prin autoimpunere de către ţăranii muncitori din satul Susani, raionul Făget, regiunea Timi­şoara. Comitetul executiv al sfatului popular a venit î­n ajutorul ţăranilor muncitori care s-au angajat să construiască căminul cultural prin muncă voluntară punâ­ndu-le la dispoziţie toate materialele necesare lucrărilor. Pentru ca munca să se desfăşoare organizaţ­ii şi-au ales un comitet de sprijinire şi coor­donare a lucrărilor, în care a intrat tovarăşul Mandrea Petru, directorul şcolii, N­culescu Ioan, directorul căminului, Drinevan Lucian şi Popovici Petre secretarul comitetului orga­­nizaţiei de bază U.T.M. Numai după câteva zile de la începerea aces­tei acţiuni, ţăranii muncitori au şi­­început să lucreze, împreună cu cei 3 maiştrii zi­dari Dri­nevan Iosif, Drinevan Vasile şi Drinevan Dionisie şi tov. Szabó Victoria, preşedinţia sfatului popular, au stabilit locul şi toate dimensiunile lucrării. Pentru cunoaşterea îndeaproape a construc­ţiei căminului de către fiecare tânăr şi ţăran muncitor a fost organizată o consfătuire la care au participat peste 200 ţărani muncitori tineri şi vârstnici ; tovarăşii Boreşteanu Va­­lerica, M­icuiescu Ioan şi alţii s’au angajat să sprijine îndeaproape construirea acestui căm­i­n cultural. ★ Deabia începuse să se mijească de ziuă când în dimineaţa zilei de 16 iunie, pe uliţele satului Susani a început să fie mare forfotă. Tineri, utemişti şi neutemişti, organizaţi în grupuri în frunte cu secretarul organizaţiei tovarăşul Popovici Petre, se îndreptau s­pre locul de muncă. Acolo ei au găsit zeci de ţă­rani muncitori printre care pe moş Drinevan Zenovie, Petconi Ion, Lupu­lescu Gheorghe, care veniseră să lucreze voluntar in­­această zi. Munca s’a desfăşurat cu mult elan. Clădirea a început să se ridice văzând cu ochii. In scurt timp căminul cultural din satul Susani va fi gat­a. El va constitui un­­adevărat focar de cultură pentru ţăranii muncitori, care ani de zile au fost ţinuţi î­n întuneric de către burghezie. Ţara­nii muncitori din comuna Su­sani vor avea posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele lor culturale şi politice în lupta activă pentru transformarea socialistă a agri­­culturii. Co­respon­denți OPRONESCU CORIOLAN Cârti noi apărute în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Stu­danţiilor pentru Pace şi Prietenie . Mihail Sadoveanu: „Fraţii Jderi" — Volu­mul cuprinde „Ucenicia l­ui Ionu­ţ“, „Izvorul alb” şi „Oamenii Atăr­iei Sale“ şi constitue o reeditare a cunoscutului roman istoric al­ marelui noistru scrii­tor clasic Mihail Sadoveanu. 785 pag. 21,55 lei. Dan Deşliu : „Versuri alese”. Volumul înmănunchiază câteva dintre cele m­ai valoroase poezii din volumele de versuri „Goarnele inimii“ (1944), „In numele vieţii“ (1950), poemul „Minerii din Maramureş“ p­rec­u­m şi multe alte versuri apărute în ultima vre­me. 286 pag. — 9,50 lei. Maria Banuş : „Versuri alese“. Sub acest titlu sunt reunite patru ci­cluri de versuri intitulate „Cântec sub tancuri” (1940—1944), „Vânt de Mar­tie” (1944­—1948), „Cântece” şi „Ver­suri noi” (1947—1952): 175 pag. — 6 lei. Cărți apărute în Editura de Stat pentru Lite­ratură și Artă. A apărut în Editura pentru Literatură politică: Miron Constantinescu „Despre producţia de mărfuri şi acţiunea legii valorii în condiţiile regimului de democraţie populară“.

Next