Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)
1953-07-22 / nr. 1321
Să realizăm din economii cât mai multe produse finite în sprijinul iniţiativei tinereşti "Tineretul regiunii Galaţi întâmpină cu entuziasm cel de al 111-lea Congres şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. In cinstea acestor mari sărbători, tinerii muncitori din întreprinderile regiunii noastre au desfăşurat larg iniţiativa lor creatoare. Deosebit de însemnată este în acest sens propunerea tinerilor de la tonele „Progresul“-Brăila, aceea de a realiza economii egale cu preţul de cost al unor produse finite. Aflând despre litera tinerilor metalurgişti, biroul comitetului regional U.T.M. şi-a dat s»rama curând de marea eiimportanţă. Aplicarea acestei iniţiative însufleţeşte tineretul, făcându-l să-şi dea seama ce realizări mari fee pot obţine din micile economii pe care fiecare le dobândeşte. Realizarea de economii cu scopul de a egala costul unui produs finit stimulează ţinerea unei evidenţe complecte a economiilor obţinute de tineret. De aceea, în atenţia activiştilor utemişti a stat încă de la început propunerea tinerilor de la „Progresul“. Imediat după meetingul în care tineretul Színei „Progresul“-Brăila s-a angajat să realizeze până la Festival economii egale cu preţul de cost al unui screper şi a patru concasoare, biroul comitetului regional U.T.M. a pornit să sprijine iniţiativa de masă a tinerilor de aci. Noi am luat o serie de măsuri menite să ajute pe tinerii din principalele noastre oraşe — Galaţi, Brăila, Turcoai — să se alăture celor de la „Progresul“. Astfel, comitetul regional U.T.M. a con- vocat o şedinţă a activului regional, la care au participat secretarii primi ai comitetelor raionale şi orăşeneşti U.T.M., precum şi secretarii comitetelor U.T.M din întreprinderile mari ale regiunii. După prezentarea unui referat, au urmat aci discuţii cu privire la ajutorul ce trebue dat tineretului în extinderea iniţiativei de la „Progresul“. Noi nu ne-am mărginit la a da sarcini. Pentru a controla felul în care comitetele orăşeneşti, raionale şi comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. sprijină extinderea acţiunii pornită sub lozinca : „Să realizăm din economii, cât mai multe produse finite !“, biroul comitetului regional a repartizat câte un membru al său pe fiecare oraş, până la Festival. Aceasta a înlesnit îndeplinirea sarcinilor trasate. In oraşele Galaţi, Brăila şi Tulcea, după şedinţa dela’ comitetul regional s’au ţinut adunări, consacrate răspândirii iniţiativei tineretului dela „Progresul“. Aci au participat activiştii comitetelor orăşeneşti sau raionale, secretari şi responsabili cu producţia şi calificarea ai comitetelor U.T.M. din întreprinderi ca şi responsabili de brigăzi. In cadrul instructajelor făcute aci s’au dat metode concrete pentru realizarea economiilor. Astfel s’a arătat că un mare izvor de economii ft constitue reducerea consumului te materii prime şi materiale sub normele de consum fixate. Recondition!,rife de scule, făcute in atare planului, din iniţiativa, tinerilor sunt un alt izvor însemnat de economii. Inovaţiile şi raţionalizările contribue din plin Constantin Pătraşcu secretar al comitetului regional U.T.M. Galaţi, ţi ele la realizarea unor economii din cele mai însemnate. In urma prelucrării chemării tineretului de la „Progresul“, în aceste şedinţe utemişti’ s’au ridicat şi au arătat ce produse finite doreşte să dea din economii tineretul din întreprinderea în care fiecare lucrează. Meetingurile care au avut loc ulterior în întreprinderi au arătat că entuziasmul şi iniţiativa tineretului, sprijinită prin activitatea organizaţiilor U.T.M. are o mare forţă creatoare. Tinerii de la întreprinderea I.M.D.Brăila s-au angajat să realizeze economii egale cu preţul de Cost a 88 tone laminate — produsul finit al fabricii. Tinerii de la atelierele C.F.R., „Gh. Apostol“ şi-au propus să facă economii care să echivaleze cu costul unui rezervor de păcură, iar tinerii de la centrul mecanic S.M.T.-Galaţi, economii egale în preţ cu reparaţia a trei tractoare care vor fi livrate unei staţiuni. Adunările tineretului din întreprindere, organizate pentru întărirea luptei pentru economii, au arătat dorinţa tinerilor de a lega de această acţiune toate sarcinile lor de producţie actuale. In vederea încadrării în forme organizate de muncă a cât mai multor tineri, s’a iniţiat mărirea numărului de brigăzi aterrtiste. In scurtă vreme s'au creat astfel 11 brigăzi. In scopul descoperirii resurselor interne şi intensificării luptei pentru economii, au fost activizate cele 48 posturi utemiste de control din regiune şi create altele noi. Pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune tinerilor dornici de a face economii, a fost extinsă iniţiativa tineretului de la „Steagul Roşu", întrecerea pentru cel mai curat şi organizat loc de muncă. Tineretul din întreprinderi, antrenat de organizaţiile U.T.M. s-a adresat cu încredere, pentru rezolvarea problemelor legate de lupta pentru economii, muncitorilor vârstnici, tehnicienilor şi inginerilor. Cu concursul direcţiunilor de întreprindere şi sub conducerea organizaţiilor de partid au avut loc consfătuiri cu contabilii şefi şi contabilii de sectoare. Aci s’au criticat defecţiunile în ceea ce priveşte ţinerea evidenţei în conturile de economii. Contabilii de sectoare — la uzinele „Progresul” de pildă, — au arătat apoi tineretului, în cadrul unor adunări generale deschise pe secţii cum trebuesc deschise conturile de economii. In cercurile A.S.I.T., ingineri, tehnicieni, şi muncitori stahanovişti au ajutat tineretul să găsească noi surse de economie. De exemplu, tovarăşul Marin Ion de la D.D.M. Sulina a ajutat mult tineretul, dându-i noţiunile tehnice necesare în lupta pentru economii. Toate acţiunile duse de tineretul întreprinderilor din regiunea Galaţi sub lozinca : „Să realizăm din economie, cât mai multe produse finite !“ s-au făcut sub îndrumarea directă a organizaţiilor şi organelor de partid. O manifestare a sprijinului părintesc ce a fost dat tineretului este aceea că birourile orăşeneşti de partid au convocat conducerile de partid şi administrative ale întreprinderilor, arătându-le cum pot ajuta mai bine lupta pentru economii a tineretului muncitor. Şi iată că după o lună şi jumătate de muncă dusă sub îndrumarea partidului în cinstea Festivalului Mondial, tineretul regiunii noastre începe să culeagă roadele însufleţite! sale activităţi. Tinerii dela uzinele „Progresul“-Brăila şi-au îndeplinit angajamentul înainte de termen. In cadrul unu meeting care a avut loc Marţi 21 Iulie, la „Progresul“ s’au livrat intr’un cadru festiv screperul şi cele patru concasoare realizate de tineret din economii. Şi în alte întreprinderi tineretul îşi îndeplineşte în aceste zile angajamentele luate în acţiunea de economii. Succesele obţinute în această direcţie nu ne pot face totuşi să trecem cu vederea lipsurile manifestate în acţiunea pe care o ducem. Noi am fi obţinut succese mult mai mari dacă biroul comitetului regional ar fi urmărit cu mai multă consecvenţă îndeplinirea angajamentelor din mişcarea de economii, după ce acestea au fost luate. Unii activişti ai comitetelor orăşeneşti şi raionale U.T.M. nu au dat nici ei dovadă de suficientă dragoste faţă de această iniţiativă a tineretului. Tovarăşul Dumitriu Bristache, prim secretarul comitetului orăşenesc U.T.M. Galaţi nu a dat astfel atenţia cuvenită iniţiativei dela „Progresul’’, ceea ce a dus la faptul că ea s’a extins în Galaţi la numai două întreprinderi. Deasemeni, tovarăşul Diaconu Alexandru, secretar al comitetului raional Tulcea, a dat dovadă de birocratism faţă de acţiunea pornită de tirieri, neglijând extinderea ei. Datorită lipsei de grijă a unor activişti, cum este de pildă tovarăşul Saghin Petre, secretar al comitetului U.T.M. dela „Sovromnaval“-Galaţi, membru in biroul regional, nu s’au popularizat în suficientă măsură într’o serie de întreprinderi realizările obţinute de tineri. Gazetele de perete nu au oglindit pe larg această iniţiativă, n’au fost suficiente panourile şi lozincile afişate. Agitatorii utemişti n’au fost antrenaţi în măsura necesară pentru a populariza acţiunea de economii. O lipsă a activului de U.T.M. este deasemeni aceea că el nu a reuşit pretutindeni să realizeze o colaborare eficace cu organele sindicale, în sprijinul acţiunii pornită la „Progresul“. Lichidând aceste lipsuri, ne propunem să asigurăm permanentizarea acţiunii pentru economii în întreprinderile regiunii, ţinând seama că economiile nu constitue o campanie momentană, ci o preocupare permanentă a oamenilor muncii, în lupta pentru desvoltarea economică a ţării, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. După Festivalul Mondial al Tineretului, acţiunea de economii pornită de tineretul de la „Progresul” va fi continuată. In cinstea fiecărei mari sărbători tineretul muncitor din întreprinderile regiunii Galaţi va da patriei Însemnate produse finite, realizate pe baza economiilor obţinute de el. Grupa de Comsomol dintr-o întreprindere sovietică Filatura de lână „M. I. Carmin" este o întreprindere textila fruntaşă din Moscova unde lucrează multi muncitori tineri. Majoritatea lor sunt fete. Aici există o organizaţie bază comsomolistă cu peste 800 de membri. In secţiile fabricii au fost înfiinţate 46 de grupe comsomoliste. Grupele comsomoliste reprezintă veriga cu ajutorul căreia organizaţia de comsomol îşi duce munca cu tineretul, îl antrenează la o viaţă socială activă. Despre una din aceste grupe aş vrea să vă povestesc acum. In secţia ringuri lucrează 20 de fete. Zece din ele sunt membre ale Uniunii Tineretului Comunist-Leninist. Ele au format o grupă comsomolistă în fruntea căreia se află comsomolista stahanovistă Mira Iacovleva. Una din cele mai importante sarcini ale grupei de comsomol este antrenarea tineretului în întrecerea socialistă pentru indici superiori de producţie. Grupe de comsomol a secţiei ringuri a reuşit să antreneze în întrecere întregul tineret al secţiei. Sarcina de a urmări mersul întrecerii socialiste a fost încredinţată comsomolistei Tamara Carastelina. Tamara şi-a făcut un caiet special de evidenţă, în care notează zilnic cum a decurs ziua de muncă in secţie, cum şi-au îndeplinit comsomotiştii angajamentelelor de producţie. Odată, în acest caiet a apărut următoarea însemnare: „Sunt câteva zile de când Valia Chitaeva nu-şi îndeplineşte norma. Trebuie să stăm de vorbă cu maistrul. Trebuie propus organizatoarei de grupă să ia im discuţie această problemă la adunarea de trupă“. La adunare comsomoliştii au cercetat cuatenţie toate motivele care o împiedicau pe această muncitoare să-şi îndeplinească normade producţie. S’a observat că depindea mult chiar de însăşi Chitaeva. Ea pleca deseori dela lucru fără niciun motiv, folosea nejust timpul de muncă. Acest lucru i s’a tratat la adunare şi i s’a propus să se corijeze. Au trecut câteva zile şi Tamara Caraste- 3ina a scris în caietul său : „Astăzi Chitaeva şi-a depăşit norma. Munca ei a fost lăudată de maistrul de schimb“. Exemplul cu Valia Chitaeva dovedeşte câtde prielnic influenţează asupra conştiinţei unui membru al colectivului un sfat tovărăşesc. Grupa de comsomol acordă o mare importanţă folosirii experienţei muncitorilor fruntaşi din producţia textilă. Astfel, de pildă, comsomoliştii au discutat la o adunare deschisă experienţa ţesătoarei Nina Amelien O. Vinogradav cova de la fabrica de postavuri din Obuhovo, care a obţinut mari succese în lupta pentru o calitate superioară a producţiei. Acum, folosind experienţa ţesătoarei Amecencova, toţi comsomoliştii din secţia ringuri lucrează iară rebut. Din iniţiativa comsomoliştilor, tineretul dinsecţie a sprijinit căldurospropunerea ţesătoarelor de la combinatul „Triphyornaia manufactura“ cu privire la îndeplinirea înainte de termen a planului anual de stat, la reducerea deşeurilor în producţie şi folosirea maximală a utilajului. In cursul primului pătrat din anul acesta colectivul secţiei ringuri şi-a depăşit în fiecare lună planul de producţie. In timp de trei luni s’au economisit aici 90 kilograme de materie primă şi aproape 10.000 de ruble. in secţia ringuri apare o gazeta de perete a tineretului „Avangarda” în al cărui colectiv de redacţie comsomoliştii iau parte activă, in ultimele numere ale acestei gazete de perete s’a arătat cum şi de ce obţin succese în muncă cele mai bune muncitoare din secţie — Antonina Jdanchina, Valentina Gatchina, Alexandra Savina şi altele, in acelaş timp gazeta critică aspru pe cei care calcă disciplina atât în muncă cât şi pe linie de organizaţie. Grupa de comsomol urmăreşte ca toţi membrii ei să înveţe, să-şi ridice nivelu’ politic şi de cultură generală şi fetele învaţă. Unele la şcoala, serală de tineret muncitoresc, altele la cursurile de pregătire pentru intrarea la tehnicumul de textil, iar altele — la şcolile stahanoviste, în cercurile de învăţământ politic. Comsomolistă Antonina Jdanchina a primit din partea grupei sarcina de a urmări în mod sistematic frecvenţa la cursuri şi rezultatele în învăţătură obţinute de comsomolişti. Comsomoliştii îşi dau silinţa să-şi ridice nivelul cultural, contribuie la creşterea culturală a întregului tineret din secţie. Ei organizează adesea vizionări de teatru şi cinematograf în colectiv, in ultimele două luni tinerele muncitoare din secţia ringuri au văzut piesele „Liubovlarovaia“ ,„Revizorul“, „Tânăra Garda”. Tinerele muncitoare din secţie au vizionat in colectiv muzeul „V. I. Lenin“, sala cadourilor lui I. V. Stalin, expoziţia permanentă „Comsomolul Leninist-Stalinist“. In această grupă a devenit o tradiţie discutarea cărţilor citite, in luna Aprilie, de pildă, comsomoliştii s-au adunat şi au discutat despre cartea lui Boris Polevoi, „Povestea unui om adevărat". Asemenea discuţii le ajută să înţeleagă mai bine cele citite, le insuflă interesul faţă de literatură. Comsomolistele din secţia de răsucit se ocupă regulat cu sportul. Când într’una din duminicile din luna Mai pe stadionul fabricii „Carmin" a avut loc o mare competiţie sportivă, închinată deschiderii sezonului sportiv de vară. In rândurile perfect aliniate ale sportivilor, care au trecut în marş prin faţa tribunelor, s’a putut vedea aproape întreaga grupă comsomolistă a Mirei Iacovleva. Printre ele au fost campioanele fabricii la alergări Valia Chitaeva şi Maria Constantinova, câştigătoarea de recorduri la sărituri în lungime, Vera Zenina şi multe altele. Toţi comsomoliştii şi tineretul secţiei au trecut normele pentru insigna „Gata pentru muncă şi apărare”. Sufletul grupei, ca şi al întregului tineret din secţie este responsabila grupei comsomoliste Mira Iacovleva. Ea se îngrijeşte în fiecare zi ca membrele grupei să înveţe, să-şi ridice calificarea, îşi dă silinţa să cunoască mai bine viaţa şi obiceiurile fiecărui tânăr muncitor din secţie. Activitatea ei multilaterală o poate dovedi micul său jurnal. Iată câteva însemnări din jurnalul şefei de grupă comsomolistă. 2 Aprilie. Astăzi a avut loc adunarea grupei de comsomol. Pe ordinea de zi figura problema calităţii producţiei. Adunarea a decurs în mod activ, toţi comsomoliştii au luat cuvântul. Au criticat-o pe Vera Zenina care în ultimul timp a dat mult tort de proastă calitate. Vera şi-a luat angajamentul să lucreze fără rebut. 3 Aprilie. Grupa de comsomol şi tot tineretul a luat parte la schimbul de onoare stahanovist în cinstea lui 1 Mai. 11 Aprilie. Am stat de vorbă de Ina Corjueva. Ea vrea să intre în comsomol. I-am vorbit despre Statutul Comsomolului, i-am recomandat bibliografia pentru istoria Comsomolului Leninist. 21 Aprilie. Astăzi a fost ascultat raportul meu de activitate la biroul comitetului orăşenesc de comsomol. Membrii biroului au făcut o serie de observaţii critice cu privire la activitatea grupei noastre. Au arătat în mod just, că nu tot comsomoliştii au sarcini sociale. Voi aduce la cunoştinţa comsomoliştilor la adunarea următoare, ceea ce a hotărit biroul. 29 Aprilie: La adunarea grupei am discutat planul de muncă al consiliului pe fabrică a asociaţiei voluntare sportive „Steagul Roşu" în perioada de vară, am introdus în acest plan o serie de observaţii şi propuneri proprii... In jurnalul responsabilei de grupă sunt notate datele privitoare la frecvenţa adunărilor, cursurilor de şcoli, cu privire la plătirea cotizaţiilor de către membri, la succesele în muncă ale comsomoliştilor şi la lipsurile lor Grupa de comsomol nu întocmeşte planuri pentru un timp mai îndelungat, nu ţine în evidenţă procese verbale mai amănunţite Toate evenimentele mai mut sau mai puţin importante din viaţa grupei de comsomol sunt notate în jurnalul responsabilei de grupă. Primind în mod permanent directive din partea comitetului de comsomol al fabricii şi a grupei de partid din secţia ringuri, manifestându-şi iniţiativa, micul colectiv de comsomol îşi aduce aportul său la cauza comună a educării comuniste a tineretului. „Scânteia tineretului” Pag. 2 22 iulie 1953 De ce întârzie treerişul în raionul Hârşova? In întreaga regiune Constanţa din cauza slabei organizări a muncii şi a lipsei de preocupare pentru asigurarea succesului campaniei agricole de vară, secerişul şi treerişul au rămas mult în urmă. Printre raioanele unde campania de strângere a recoltei n'a fost privită cu destul simţ de răspundere şi unde secerişul şi treerişul se desfăşoară inadmisibil de îincet, se află şi raionul Hârşova. Cum mergi din satul Gălbiori către Hârşova, privirea-ţi cuprinde lanuri de grâu, orz sau secară neatinse încă de seceră sau de coasă. De mult au dat în pârgă, demult trebuiau recoltate. Priveliştea aceasta ilustrează în modul cel mai convingător „preocuparea" pe care au vădit-o tovarăşii dela Sfatul popular raional şi dela Comitetul raional U.T.M. pentru strângerea bogatei recolte din anul acesta, pentru strângerea pâinii poporului muncitor. Sub aprecierea campaniei de recoltare de către comitetul raional U.T.M. Hârşova s'a văzut dela început. Comitetul raional n’a mobilizat tineretul la pregătirea temeinică a campaniei de recoltare. Slaba activitate a unor organizaţii U.T.M. a contribuit la faptul că nu a fost reparat în întregime parcul de maşini şi tractoare sau au fost făcute reparaţii de mântuială. Din această cauză acum, defectările dese ale maşinilor poartă o mare vină pentru rămânerea în urmă a raionului cu recoltatul şi treerişul. Pe de altă parte, organizaţiile de bază U.T.M. din raion nu au fost îndrumate să desfăşoare munca de popularizare a agrominimului în rândurile ţăranilor muncitori pentru a-i îndemna să respecte minimele agrotehnice cu privire la recoltare şi să secere culturile în pârgă. Pentru faptul că în raion, secerișul s’a început cu 5—6 zi'.e mai târziu decât data planificată, atunci când deja grâul și celelalte culturi începuseră să se răscoacă este răspunzător și comitetul raional U.T.M. In vreme ce, propaganda agricolă era inexistentă, în raion, se mai practicam unele metode învechite — necombătute de nimeni — de a începe recoltatul târziu, după „semne” băbeşti. Organizaţiile U.T.M. n’au luat atitudine combativă împotriva practicilor înapoiate în munca agricolă. In multe locuri spicele stau nelepate în snopi ci doar clădite în căpiţe care sunt uşor împrăştiate de vânt. In satul Gârlioiu, chiaburii Gheorghe şi Panait Antin, Tudorache Doneiu, Mitică Petre şi alţii au secerat grâul şi l-au lăsat, nelegat pe câmp. Lucruri asemănătoare se petrec şi în alte comune. Nepregătirea temeinică a campaniei de recoltare, lipsa unei munci politice In rândul ţăranilor muncitori pentru antrenarea lor în desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei de recoltare, necombaterea practicilor învechite în muncile de recoltare şi multe altele — toate acestea au tras raionul în urmă, l-au făcut să fie codaş In bătălia recoltei. Astfel până acum câteva zile, în raionul Hârşova s'a recoltat doar 48 la sută din întreaga cantitate cultivată cu păioase, s’a desmiriştit doar 4,96 la sută din suprafaţa recoltată şi s’a treerat abia 2,16 la sută din plan. In raionul Hârşova, viteza medie zilnică de recoltare nu a fost niciodată realizată în proporţie mai mare de 54 la sută. Aceasta dovedeşte lipsa de preocupare din partea sfatului popular raional şi a comitetului raional U.T.M. pentru mobilizarea şi antrenarea ţăranilor muncitori tineri şi vârstnici în bătălia recoltării. Toate aceste lipsuri serioase sunt bine cunoscute şi de tovarăşul Afanasie Grigorov, preşedintele sfatului popular raional, şi de tovarăşul Nicolae Albu, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, de tovarăşul Florea Negriţă, şeful secţiei organizatorice a sfatului popular raional cât şi de tovarăşul Vasile Stoian, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Au trecut de nenumărate ori pe lângă ele, ba chiar s'au izbit de ele şi totuşi n’au luat nicio măsură pentru îndreptarea lor, n’au mişcat măcar un deget. Staţiunea de maşini şi tractoare din Hârşova nu s’a pregătit temeinic pentru campania de recoltare. Organizaţia de bază U.T.M. nu a dat atenţie reparaţiilor, care au un rol principal în ce priveşte bunul mers a! maşinilor în campanie. S'au trimis pe teren, secerători legători care nu funcţionau sau nu erau bine reparate. Din această pricină capacitatea de producţie a seceratorilorlegători n'a putut fi folosită decât din procent de 50 la sută cel mul. Secerătorilelegători repartizate să lucreze la gospodăriile colective din Gârliciu şi din Sarăiu, nu nu funcţionat nici măcar un minut, iar calitatea proastă a reparaţiei ca şi neîngrijirea maşinilor a făcut ca aproape 5—10 la sută din grâul secerat cu secerători d d-iegători să rămână netăiat, pentru câ maşinile nu au fost reglate. Deasemeni, tractoarele S.M.T.-ului Hârșova care deservesc aceste două gospodării colective, fac lucrări de proastă calitate. Și aceste lucruri sunt cunoscute tovarășului Stoian, prim secretar al comitetului raional U.T.M. dar măsuri pentru îndreptarea lor nu s’a gândit să ia. O altă lipsă care se manifestă destul de puternic în raion este nepreocuparea pentru amenajarea ariilor. Din luna trecută şi până acum s-au ţinut nenumărate şedinţe în legătură cu măsurile necesare pentru organizarea ariilor, dar până acum, ariile tot nu s’au amenajat în întregime. La secţia agricolă, in evidenţă, există 98 arii amenajate. Realitatea de pe teren desminte însă această scriptologie. In foarte multe locuri nu există arii amenajate temeinic. Şi aceasta întârzie serios buna desfăşurare a treerişului. In comunele Sarain şi Gârliciu, de pildă, nu este amenajată, ca lumea, nicio arie. Semnificativ pentru munca lipsită de legătură cu terenul, dinbirou, a tovarăşilor de la sfatul popular raional, este că secretarul sfatului popular raional nu cunoştea (la 18 iulie), dacă în raion a început sau nu treerişul grâului. Unii preşedinţi ai sfaturilor populare comunale au încălcat indicaţia ca treerişul să se înceapă în cel mult 5 zile după începerea secerişului. Tovarăşul Constantin Vasilescu, preşedintele sfatului popular comunal di. Gârliciu şi tovarăşul Ioan Lupu, preşedintele de la Saraiu susţin că nu se poate începe treerişul până când nu termină secerişul. Organizaţiile de bază U.T.M. şi comitetul raional s’au împăcat cu asemenea încălcări ale hotărîrii partidului şi guvernului. Comitetul raional U.T.M. Hârşova, în frunte cu tovarăşul prim secretar Stoian poartă o foarte mare vină pentru slaba participare a tineretului în campania de strângere a recoltei. Comitetul raional U.T.M. Hârşova nu s-a preocupat mai deloc de mobilizarea şi antrenarea utemiştilor şi tinerilor ţărani muncitori din satele raionului în lupta pentru strângerea recoltei la timp şi fără pierderi. Planul de muncă al comitetului raional nu cuprinde nici măcar o sarcină în această privinţă. Lipsite de îndrumare în acest sens, multe organizaţii de bază U.T.M. din raionul Hârşova n'au întreprins niciun fel de acţiune şi n’au dus niciun fel de muncă politică în rândul tinerilor ţărani muncitori pentru a-i convinge să recolteze în cât mai scurt timp, să treere cât mai degrabă şi să-şi predea cota către stat. In comuna Saraiu, de pildă, recoltarea şi treerişul merg slab. Totuşi tovarăşii Maria Sârbu şi Tudor Janu, membri în comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din comună nu se simt deloc răspunzători pentru aceasta. Activiştii comitetului raional U.T.M — tovarăşii Sevastian Stoica, Ion Giurcă şi alţii — trecând în goană prin organizaţiile de bază U.T.M. le-au îndrumat superficial în problemele recoltării. La fel de vinovat de situaţia existentă în raionul Hârşova la recoltat şi treeriş este şi comitetul regional U.T.M. Constanţa. Comitetul regional U.T.M. deşi cunoştea lipsurile existente în munca Comitetului raional U.T.M. Hârşova, nu a analizat niciodată munca acestui comitet raional. Pe de altă parte, atât tovarăşul Anton Vasilescu, instructorul Comitetului regional U.T.M. pentru raionul Hârşova cât şi tovarăşul Marin Mihai, fostul şef al secţiei agrare a comitetului regional U.T.M. au dovedit un împăciuitorism cras faţă de lipsurile comitetului raional U.T.M. Hârşova. In raionul Hârşova, situaţia recoltării şi a treerişului trebue să se îmbunătăţească cât mai degrabă. A conduce întregul tineret muncitor de la sate în bătălia recoltei —este sarcina organizaţiilor de bază, a comitetului raionial şi a comitetului regional. Analizându-şi felul de muncă de până acum cu organizaţiile de bază U.T.M., Comitetul raional U.T.M. Hârşova şi Comitetul regional U.T.M. Constanţa trebue să tragă învăţăminte preţioase şi să pornească serios la treabă. Ele trebue să dea mai mult ajutor organizaţiilor de bază U.T.M., să le îndrume practic cum să muncească pentru a antrena tineretul în lupta pentru asigurarea pâinii poporului muncitor. ION GHIŢUICA corespondentul „Scânteii tineretului” pentru regiunea Constanţa Facultatea de Ziaristică vă aşteaptă Anul trecut s-a înfiinţat în ţara noastră, în cadrul Universităţii „C. I. Parhomi’, Facultatea de Ziaristică destinată a pregăti tinerele cadre necesare presei. Îmbrăţişând nobila profesiune de ziarist, absolvenţii Facultăţii de Ziaristică au posibilitatea de a participa activ la opera de construire a socialismului în patria noastră, de a lupta cu arma ascuţită a scrisului pentru făurirea viitorului fericit al poporului, pentru victoria a tot ce este nou şi înaintat. Facultatea de Ziaristică asigură studenţilor o pregătire temeinică şi multilaterală, teoretică şi practică, precum şi o cultură generală corespunzătoare. Ei se pot specializa în diverse genuri ale ziaristicii, ca reportajul, foiletonul,, schiţa, pot deveni specialişti în probleme economice, de literatură şi artă, de propagandă, în problemele externe. In timpul perioadei de studiu, studenţii vor face şi practică la principalele ziare centrale. La absolvirea facultăţii, studenţii sunt repartizaţi la ziare, reviste, agenţie de presă, radio-difuziune. In cursul anilor de învăţământ, studenţii au asigurate, cămine şi cantine. Cei merituoşi la învăţătură primesc burse de stat. La dispoziţia studenţilor sunt biblioteci săli de lectură, săli de sport. Durata cursurilor este de 5 ani, ultimul an fiind destinat îndeosebi practicii în redacţiile ziarelor şi pregătirii lucrării pentru examenul de stat. Înscrierile şi toate informaţiile privind examenul de admitere în Facultatea de Ziaristică se pot cere în str. Academiei nr. 14 în localul Facultăţii de Fizico-Matematici, la ghişeul „Ştiinţe Sociale“, zilnic între orele 9—13. Cei din provincie pot trimite actele prin poştă recomandat pe adresa : Facultatea de Fizico-Matematici, str. Academiei nr. 14 (specificând : pentru înscrieri la ghişeul Ştiinţe Sociale). Actele necesare pentru înscrierea la examenul de admitere sunt: — O declaraţie tip de înscriere, în care să se specifice dorinţa candidatului de a fi inscris la Facultatea de Ziaristică. Totodată se va specifica şi a doua facultate preferată.Cei din provincie vor preciza acest lucru in cererea de înscriere, urmând ca declaraţia tip să o complecteze la prezentarea la examene, când vor plăti şi taxa de înscriere de 5 lei şi vor prezenta şi certificatul de sănătate). — Extrasul de naştere. — Certificatul de absolvire a şcolii medii, iar pentru absolvenţii vechi diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire. — Pentru absolvenţii din 1950/51, 1951/52 şi 1952/53 ai şcolilor medii tehnice, medii tehnice profesionale (din sistemul Ministerului învăţământului Public) şi Şcolile Pedagogice, dovada de repartizare pentru Învăţământul Superior. — Un certificat tip eliberat de Sfatul Popular din localitatea în care părinţii candidatului sau susţinătorii îşi au domiciliul. — Certificat de sănătate eliberat de Policlinica studenţească sau serviciile constituite în acest scop de Ministerul Sănătăţii din care să rezulte că nu suferă de nicio boală care ar face inapt pe candidat de a urma cursurile respective. — Recipisa taxei de 5 lei pentru examenul de admitere. — 2 fotografii 6/9. Cei care vău depun actele până la 14 August nu vor fi admişi la examene. In tot timpul examenului, candidaţii vor avea asupra lor Buletinul de Identitate. Materiile de examinare cuprind următoarele discipline : — Limba şi literatura română, scris şi oral. — Limba rusă, oral. — Istoria R.P.R., oral. — Geografie, oral (Geografie fizică generală şi Geografia fizică şi economică a R.P.R.). Examenul de admitere se va ţine Intre 15—25 August 1953. Locul şi data exactă a examenului vor fi anunțate din timp prin presă. Scrisori de la cititori Vin când vor, pleacă când vor Astăzi în întreaga ţară oamenii muncii «3 străduesc să muncească cât mai bine pentru a contribui şi ei la făurirea unei vieţi noi. Nu acelaş lucru se poate apune despre funcţionarii sfatului,popular al comunei Leu. Cei 14 funcţionari care lucrează „efectiv” la sfatul popular, din bunătatea tovarăşului preşedinte fac ce vor, vin şi pleacă de la sfat când vor. Iată de pildă referentul contabil Radu Groza vine la orele 8 un loc să vină la 7 şi pleacă la orele 11, iar după amază, vine la orelle 17 şi pleacă la orele 2°. Dacă ai să mergi la sfatul popular adesea ai să auzi pe tovarăşul -referent agr.eol Dumitru Staicu, care spune: „pentru câ eu cunosc lucrările în scripte pot să vin când vreau la servici“. Nici colectorii Ionică Iancu şi Fani Fieraru nu-şi duc munca cum trebue. Ei nu merg pe teren pentru a arăta ţăranilor muncitori importanţa colectărilor. Toate aceste acte de indisciplnă care există la sfatul popular din comuna Leu, au avut o serie întreagă de urmări. Aşa de exemplu în comuna Leu colectările au rămas în urmă, atât pe utimul trimestru al anului 1952 cât şi peprimul trimestru al anului 1953. Din cantitatea de lapte care trebuia să se colecteze peanul 1953 s’a colectat până în prezent abia 25 la sută. Vinovat de toate aceste lipsuri este atât preşedintele sfatului popular cât şi întreg comitetul executiv, care nu au controlat şi îndrumat munca oamenilor. O vină în aceastădirecţie o poartă şi sfatul popular raional Craiova, care deasemeni a controlat şi îndrumat slab sfatuilpopular din comuna Leu şi s’aautoliniştit. Ar fi bine să se pună capăt acestor manifestări de indisciplină in muncă în îndeplinirea sarcinilor. MARIN ȘTEFAN Construesc prin autoimpunere un cămin cultural Viaţa nouă înfloreşte în satele patriei noastre. Ţăranii muncitori sub îndrumarea organizaţiilor de partid, muncesc cu mult avânt pentru făurirea unei vieţi luminoase, fără exploatare şi plină de belşug. Pe zi ce trece ţăranii muncitori cu ajutorul partidului îşi construiesc în comunele şi în satele lor noi şcoli şi cămine culturale, care contribue din plin la culturalizarea maselor largi de ţărani. Un asemenea cămin se construeşte prin autoimpunere de către ţăranii muncitori din satul Susani, raionul Făget, regiunea Timişoara. Comitetul executiv al sfatului popular a venit în ajutorul ţăranilor muncitori care s-au angajat să construiască căminul cultural prin muncă voluntară punându-le la dispoziţie toate materialele necesare lucrărilor. Pentru ca munca să se desfăşoare organizaţii şi-au ales un comitet de sprijinire şi coordonare a lucrărilor, în care a intrat tovarăşul Mandrea Petru, directorul şcolii, Nculescu Ioan, directorul căminului, Drinevan Lucian şi Popovici Petre secretarul comitetului organizaţiei de bază U.T.M. Numai după câteva zile de la începerea acestei acţiuni, ţăranii muncitori au şiînceput să lucreze, împreună cu cei 3 maiştrii zidari Drinevan Iosif, Drinevan Vasile şi Drinevan Dionisie şi tov. Szabó Victoria, preşedinţia sfatului popular, au stabilit locul şi toate dimensiunile lucrării. Pentru cunoaşterea îndeaproape a construcţiei căminului de către fiecare tânăr şi ţăran muncitor a fost organizată o consfătuire la care au participat peste 200 ţărani muncitori tineri şi vârstnici ; tovarăşii Boreşteanu Valerica, Micuiescu Ioan şi alţii s’au angajat să sprijine îndeaproape construirea acestui cămin cultural. ★ Deabia începuse să se mijească de ziuă când în dimineaţa zilei de 16 iunie, pe uliţele satului Susani a început să fie mare forfotă. Tineri, utemişti şi neutemişti, organizaţi în grupuri în frunte cu secretarul organizaţiei tovarăşul Popovici Petre, se îndreptau spre locul de muncă. Acolo ei au găsit zeci de ţărani muncitori printre care pe moş Drinevan Zenovie, Petconi Ion, Lupulescu Gheorghe, care veniseră să lucreze voluntar inaceastă zi. Munca s’a desfăşurat cu mult elan. Clădirea a început să se ridice văzând cu ochii. In scurt timp căminul cultural din satul Susani va fi gata. El va constitui unadevărat focar de cultură pentru ţăranii muncitori, care ani de zile au fost ţinuţi în întuneric de către burghezie. Ţaranii muncitori din comuna Susani vor avea posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele lor culturale şi politice în lupta activă pentru transformarea socialistă a agriculturii. Corespondenți OPRONESCU CORIOLAN Cârti noi apărute în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studanţiilor pentru Pace şi Prietenie . Mihail Sadoveanu: „Fraţii Jderi" — Volumul cuprinde „Ucenicia lui Ionuţ“, „Izvorul alb” şi „Oamenii Atăriei Sale“ şi constitue o reeditare a cunoscutului roman istoric al marelui noistru scriitor clasic Mihail Sadoveanu. 785 pag. 21,55 lei. Dan Deşliu : „Versuri alese”. Volumul înmănunchiază câteva dintre cele mai valoroase poezii din volumele de versuri „Goarnele inimii“ (1944), „In numele vieţii“ (1950), poemul „Minerii din Maramureş“ precum şi multe alte versuri apărute în ultima vreme. 286 pag. — 9,50 lei. Maria Banuş : „Versuri alese“. Sub acest titlu sunt reunite patru cicluri de versuri intitulate „Cântec sub tancuri” (1940—1944), „Vânt de Martie” (1944—1948), „Cântece” şi „Versuri noi” (1947—1952): 175 pag. — 6 lei. Cărți apărute în Editura de Stat pentru Literatură și Artă. A apărut în Editura pentru Literatură politică: Miron Constantinescu „Despre producţia de mărfuri şi acţiunea legii valorii în condiţiile regimului de democraţie populară“.