Scînteia Tineretului, februarie 1955 (Anul 10, nr. 1791-1814)
1955-02-01 / nr. 1791
Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române (Urmare din pag. l-a) crescut cu 6,6% din care producţia mijloacelor de producţie cu 3,9% şi producţia de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins următorul nivel: Producţia de tractoare, maşini şi unelte agricole, în comparaţie cu anul 1953, a atins următorul nivel: Tractoare pe şenile cu motor « Diesel de 35 C P. 103,7 Pluguri cu tracţiune mecanică 388,1 Pluguri universale şi reversibile cu tracţiune animală 291,8 Pluguri de vie cu tracţiune animală 93,6 Cultivatoare cu tracţiune mecanică 247,0 Grape cu colţi cu tracţiune mecanică cu 2 şi 3 cîmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracţiune mecanică 103,7 Secerători-legători 105,5 Greble mecanice cu tracţiune animală 437,7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stropit via 183,3 Tocătoare de nutreţ acţionate manual 285,0 Casmale şi lopeţi forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru maşini agricole cu tracţiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru tractoare agricole 234,9 Piese de schimb pentru pluguri cu tracţiune animală 334,8 Creşterile importante obţinute în anul 1954 faţă de anul 1953 la producţia de maşini şi utilaje agricole, şi piese de schimb arată atenţia deosebită acordată întăririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii. Ca urmare a măsurilor luate de guvern, producţia bunurilor de consum a crescut în Semestrul 11.1954, comparativ cu semestrul 11.1953, astfel: la carne cu 62,1%, slănină cu 108,7%, preparate şi conserve de carne cu 78,3%, peşte cu 12,3%, lapte de consum cu 35,4%, unt cu 18,5%, brînzeturi cu 16,7 %, săpun cu 26,3%, ţesături de bumbac cu 19,5%, ţesături de lină cu 7,0%, ţesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%, ciorapi de bumbac cu 8,8% confecţii de bumbac pentru copii cu 89,6%, confecţii de lină pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porţelan de menaj cu 10,9%, aparate radiorecepţie cu 214,0 % , aparate electrocasnice cu 190,5%, mobilă cu 40,3%, precum şi la alte bunuri de consum. S-a acordat o atenţie deosebită producţiei de sortimente corespunzătoare cererilor sporite ale populaţiei. Astfel, în cursul anului 1954, la o creştere a producţiei de ţesături de lină de 3,7%, stofele pentru lodene au crescut cu 40,4% ; la o creştere a ţesăturilor de bumbac de 6,9% producţia de sibir a crescut cu 27,9%, de catifea cord cu 54,5%, de popii,nuri pentru cămăşi cu 67,2% ; la o creştere a ţesăturilor de mătase de 10,6%, producţia de ţesături imprimate a crescut cu 37,3%. In industria alimentară, la o creştere a producţiei de pline de 0,6%, producţia de pîine albă şi specialităţi a crescut cu 18,0% ; la o creştere a producţiei de preparate de carne de , 38,8%, , producţia de crenvurşti şi de breţini a crescut cu 83,0%; la o creştere a producţiei de produse zaharoase de 16,9% la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%. De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată în ţară „vinilinul“, înlocuitor de piele, din care se confecţionează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătăţit folosirea utilajului in industrie faţă de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploatare ; în industria siderurgică a crescut indicele de utilizare a laminoarelor; în industria textilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de filat şi a războaielor de ţesut bumbac; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de producţie a unor utilaje importante din fabricile de zahăr şi a valţurilor pentru măcinatul griului. Mai sunt capacităţi de producţie încă slab folosite, care constituie însemnate rezerve pentru lărgirea producţiei industriale. In cadrul Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele, cuptoarele de oţel Martin , la Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii nu s-a folosit întreaga capacitate de producţie a cuptoarelor de klinker. S-a continuat extinderea mecanizării la procesele grele şi a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploatările carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul in subteran a crescut de la 79,1% în 1953, la 88,1% în 1954, iar la tăierea în abataj de la 77,2% la 83,2%; de asemenea, a crescut mecanizarea lucrărilor în exploatările forestiere ale Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei. Unele ministere şi organizaţii economice centrale n-au îndeplinit planul mecanizării proceselor grele de producţie şi cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat într-un mod nesatisfăcător faţă de posibilităţile tehnice ale întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deşi au fost dotate cu utilaje şi mecanisme noi, n-au luat măsuri pentru introducerea şi folosirea lor complectă. Ca urmare a faptului că unele întreprinderi n-au folosit complect capacităţile de producţie de care dispuneau, n-au respectat normele de consum la materii prime, materiale, combustibil, au desfăşurat un proces de producţie neritmic, cu rebuturi şi cheltuieli suplimentare inutile, planul de reducere a preţului de cost în industrie n-a fost indeplinit în întregime. Ministerele şi organizaţiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a preţului de cost într-o măsură mai mare sunt: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei, Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare. In anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei şi ale economiei naţionale cu tehnica noua. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse şi montate în ţară au fost folosite în industrie şi transporturi cu rezultate satisfăcătoare. Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construcţii de maşini a produs noi tipuri de maşini şi unelte agricole, cum sunt: grape netezitoare cu tracţiune mecanică, prăşitori cu tracţiune animală, iar pentru industria alimentară noi utilaje ca : maşini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentruanaliza laptelui şi altele. S-au pus la punct noi prototipuri de maşini şi Utilaje: motor cu combustie internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, vagoane cisterne şi de marfă de mare capacitate, vagon de tramvai de viteză şi de capacitate mare, transformator de măsură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cositoare cu tracţiune animală, trior centrifugal, separator de lapte de mare capacitate şi altele. în anul 1954, oamenii muncii din ţara noastră au făcut noi propuneri de raţionalizare şi perfecţionare a procesului de producţie. S-au aplicat peste 26.000 raţionalizări, inovaţii şi invenţii, care însumează economii anuale antecalculate în valoare de peste 330 milioane lei, suprafeţe mai întinse porumbul şi floareasoarelui în cuiburi aşezate în pătrat şi s-a extins însămînţarea păioaselor în rînduri încrucişate. Deşi în acest an s-a pus la dispoziţia agriculturii o cantitate mai mare de îngrăşăminte chimice decit în anul 1953, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a asigurat folosirea lor integrală. Cu toate condiţiunile climaterice nefavorabile în unele regiuni, producţia totală de cereale şi alte boabe a depăşit producţia din anul 1953, realizîndu-se o cantitate de peste 9 milioane tone, datorită îndeosebi recoltei bogate obţinute la cultura porumbului. Prin folosirea raţională a mijloacelor mecanizate şi printr-o mai bună organizare a muncii, unele gospodării agricole de stat au obţinut rezultate superioare celor din 1953. Astfel, gospodăria agricolă de stat din comuna Chirnogi, reginea Bucureşti, a obţinut la bumbac 1800 kg. la ha. pe o suprafaţă de 150 hectare, iar la mazăre 1800 kg. la ha. Gospodăria agricolă de stat din Odobeşti, regiunea Bîrlad, a obţinut la struguri cca. 9500 kg. la ha. de pe o suprafaţă de 971 ha., la porumb pentru siloz 28.000 kg. la ha., iar la sfecla furajeră 22.600 kg. la ha. Acele gospodării agricole de stat care n-au executat însă lucrările de întămânţare şi de întreţinere a culturilor la tup şi în bune condiţiuni, care n-au folosit în întregime capacitatea de producţie a mijloacelor mecanizate, au obţinut recolte nesatisfăcătoare, mai cu seamă la culturile prăşitoare. Astfel, gospodăriile agricole de stat: Crăeşti, regiunea Bîrlad, Bîrzeşti, regiunea Iaşi, Casimcea, regiunea Constanţa, şi altele au obţinut, la majoritatea culturilor, recolte mai mici decit cele obţinute în 1953. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile au obţinut în anul 1954 recolte mai mari decit în 1953. Gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din raionul Sinnicolăul Mare, regiunea Arad, a obţinut la cultura porumbului cca. 7290 kg. la ha., pe o suprafaţă de 80 ha. ; gospodăria agricolă colectivă „Filimon Sîrbu“ din comuna Piscu Vechi, reginea Craiova, a obţinut la floarea-soarelui 2200 kg. la ha. întovărăşirea agricolă din comuna Floreşti, regiunea Cluj, a obţinut la porumb 5000 kg. la ha.; întovărăşirea agricolă „8 Martie“ din comuna Dragomireşti, regiunea Bacău, a obţinut 3060 kg. ovăz la ha Recolte bogate au obţinut şi ţăranii muncitori cu gospodării agricole individuale. Ţăranul muncitor Geoană Petru din comuna Voiceşti, regiunea Piteşti, a obţinut 4.200 kg. porumb la ha. ; ţăranul muncitor Ciorstea Nicolae din comuna Bolintin-Vale, regiunea Bucureşti, a obţinut peste 4000 kg. porumb la ha. ; ţăranul muncitor Horhocea Ion din comuna Cochirleanca, regiunea Ploeşti, a obţinut de pe un ha. 2 000 kg. floarea-soarelui; ţăranul muncitor Berariu Mihai din comuna Scheia, regiunea Suceava, a obţinut 4000 kg. orz la ha. ; ţăranul muncitor Podocea Gheorghe din Olteniţa a obţinut 1636 kg. bumbac la ha ; ţăranul muncitor Manoie Cluceru din comuna Gherghiţa, regiunea Ploeşti, a obţinut de pe un ha. 58.000 kg. sfeclă de zahăr ; ţăranul muncitor Iordache Gheorghe din comuna Ogrszeni, regiunea Bucureşti, a obţinut 45.000 kg. roşii la ha. Ca urmare a măsurilor luate în vederea cointeresării materiale a producătorilor pentru dezvoltarea viticulturii, în anul 1954 a crescut producţia de struguri cu 12,4% faţă de cea din anul 1953. In cursul anului 1954, sectorul socialist al agriculturii s-a întărit şi s-a lărgit prin creşterea numărului gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor agricole. Numărul gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor a ajuns la sfirşitul anului 1954 la aproape 5.000, cu o suprafaţă arabilă de cca. 1,1 milioane ha., cuprinzind 318.000 familii de ţărani colectivişti şi întovărăşiţi. De asemenea, in anul 1954, în rîndurile ţăranilor muncitori a crescut interesul pentru constituirea de asociaţii simple, in vederea cultivării pe bază de contracte a plantelor tehnice. Un număr de aproape 16.000 gospodării ţărăneşti au constituit, în toamna anului 1954, peste 600 asociaţii simple pentru cultivarea sfeclei de zahăr, a bumbacului, a plantelor oleaginoase, medicinale şi altele. Pentru a obţine producţii mai mari, prin folosirea raţională a păşunilor şi printr-o îngrijire sanitar-veterinară tot mai bună a animalelor, un număr însemnat de ţărani muncitori s-au organizat in cursul anului 1854 în peste 3100 stine cooperatiste. S-au obţinut rezultate bune şi în activitatea multor staţiuni de maşini şi tractoare. Staţiunile de maşini şi tractoare din Gottlob, Sinnicolăul Mare, regiunea Arad, Turnişor Sibiu, regiunea, Strbin, Hagieni, regiunea Constanţa şi altele şi-au depăşit cu mult planul de producţie. Unele S.M.T -uri care n-au efectuat muncile de reparaţii la tractoare şi maşini agricole şi n-au asigurat combustibilul la timp, ca S.M.T. Comişani, regiunea Ploeşti, Cudalbi, regiunea Galaţi, Vlaici, regiunea Piteşti, Sicula, regiinea Arad, Brînceşti, regiunea Bucureşti, şi altele, au rămas mult în urmă in realizarea planului de producţie. In vederea obţinerii unor recolte mari în anul 1955, in campania agricolă de toamnă, datorită mobilizării tuturor forţelor partidului şi efortului oamenilor muncii din agricultură, s-a realizat un volum mare de lucrări agricole. S-au arat peste 6 milioane ha. din care 3,4 milioane ha. au fost însămînţate cu cereale. Griul şi secara au fost însămînţate pe o suprafaţă de 3,2 milioane ha., cea mai mare suprafaţă care s-a însămînţat pină acum cu aceste culturi. Pentru mărirea suprafeţei arabile, în toamna anului 1954 au fost desţelenite peste 120.000 ha. In Ultimii doi ani s-au obţinut succese şi în dezvoltarea creşterii animalelor. Efectivul total de animale, potrivit datelor recensământului animalelor domestice de la 15 decembrie 1954, este în creştere faţă de cel înregistrat la recensământul de la 1 ianuarie 1953. Creşteri mai importante s-au obţinut la porcine şi cabaline, în gospodăriile agricole din sectorul socialist, pe lingă o creştere a efectivului, s-a îmbunătăţit şi calitatea şeptelului, prin creşterea in mai mare măsură a numărului animalelor de rasă. Ingrăşătoriile de porcine au depăşit în cursul anului 1954 planul de livrări la porci graşi. In semestrul II al anului 1954, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1953, s-au obţinut rezultate superioare în domeniul colectărilor, achiziţiilor şi contractărilor. S-au realizat cu cca. 500.000 tone mai mult porumb, cu peste 100.000 tone mai mulţi cartofi, cu peste 320.080 lel. mai mult lapte, cu peste 120.000 tone viu mai multe animale. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în sporirea producţiei agricole au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. In silvicultură, planul de împăduriri a fost realizat în proporţie de 109,6%. Planul lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate şi corecţia torenţilor a fost depăşit, lucrindu-se în special in bazinele centralelor hidroelectrice. S-a intensificat acţiunea pentru protecţia pădurilor prin lucrări de combaterea agenţilor vătămători în arborete şi pepiniere, depăşindu-se nivelul planificat cu 59,5%. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare cu materiale lemnoase, s-a creat fondul forestier comunal în suprafaţă de 550.000 hectare, în industria chimică o fabrică de Îngrăşăminte azotcese, instalaţii de acid sulfuric, de sulfură de sodiu, de îngrăşăminteostatice. In anul 1954 s-a dat în funcţiune podul de peste Dunăre dintre Republica Populară Romina şi Republica Populară Bulgaria, realizare a oamenilor muncii din ţara noastră şi din Republica Populară Bulgaria, cu ajutorul Uniuunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară, creîndu-se astfel încă o verigă în întărirea relaţiilor economice şi culturale dintre cele două ţări. In cursul anului 1954 au fost încă lipsuri serioase la unele ministere în ceea ce priveşte îndeplinirea planului lucrărilor capitale şi în special a planului de punere în funcţiune. Astfel, Ministerul Industriei Cărbunelui a îndeplinit planul lucrărilor capitale numai în proporţie de 75,5%, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 84,2%, Ministerul Căilor Ferate 82,8%, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene 81,3%. De asemenea, aceste ministere, precum şi altele n-au îndeplinit complect sarcinile de plan de punere în funcţiune. Volumul lucrărilor capitale, realizat în anul 1954, în industria bunurilor de consum şi în agricultură, a crescut faţă de 1353 după cum urmează : la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii cu 43,7%, la Ministerul Industriei Alimentare cu 67,3%, iar la Ministerul Industriei Uşoare cu 81,1%. In cursul anului 1954 au fost puse în funcţiune noi întreprinderi producătoare de bunuri de consum , 9 fabrici de pîine, o fabrică de conserve, o fabrică de unt, o fabrică de produse lactate, o fabrică de lapte praf, o fabrică de suc de fructe, staţia de îmbuteliere Borsec şi altele în industria alimentară , o fabrică de garnituri de carde, o fabrică de egrenat bumbac, 6 topitorii de in şi cînepă în industria uşoară. De asemenea, s-a mărit capacitatea de producţie în unele fabrici existente din industria alimentară şi industria uşoară. In agricultură s-au înzestrat staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat cu utilaj nou, au intrat în funcţiune noi ateliere mecanice şi s-au dat în folosinţă noi remize pentru utilaj agricol, grajduri pentru animale şi magazii de cereale. Cu toate că au realizat un volum de lucrări capitale mai mare decit în anul 1953, aceste ministere nu şi-au îndeplinit în întregime planul de lucrări capitale pe anul 1954. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a realizat planul decit în proporţie de 81,3%. Ministerul Industriei In cursul anului 1954, volumul circulaţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins suma de aproape 22 miliarde lei, depăşind cu cca. 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Faţă de anul 1953 volumul desfacerilor prin comerţul socialist a crescut în anul 1954 la mărfurile alimentare cu 17,7%, la mărfuri industriale cu 12,3% şi in alimentaţia publică cu 20,8%. In oraşe şi centre muncitoreşti, desfacerile diferitelor mărfuri alimentare au crescut în anul 1954, comparativ cu anul 1953, la pîine cu 5%, din care pîine albă şi specialităţi cu 19% ; la făină cu 60%; la ulei cu 42%; la preparate de carne cu 27%; la peşte proaspăt, conserve şi semi-conserve de peşte cu 29% ; la unt şi margarină aproape de 2,5 ori; la marmeladă cu 18%; la conserve de legume cu 45%; la cartofi cu 26%; la bere cu 6%; la băuturi spirtoase şi rachiuri naturale cu 22 %; la produse zaharoase şi de cofetărie cu 17%. De asemenea, au crescut desfacerile următoarelor mărfuri industriale : confecţii cu 18%; tricotaje cu 3%; articole de galanterie cu 17 % ; articole de uz casnic metalice, din sticlă, porţelan, faianţă cu 6%; articole electrotehnice cu 60 %; mobilă cu 60%; cărţi ideologice, ştiinţifice şi literare cu 16%; articole cultural-sportive cu 39%, precum şi la unele materiale de construcţie: cărămizi de peste 3 ori; ciment de peste 5 ori; carton asfaltat de peste 2 ori; var cu 88%; cherestea cu 58%. In cursul anului 1954 s-au pus în vînzare noi sorturi de ţesături de bumbac şi mătase, articole de uz casnic, aparate electrice de uz gospodăresc, aparate de radio, articole de marochinărie şi galanterie, precum şi un sortiment mai variat de articole pentru copii. Deşi cererile populaţiei de mărfuri alimentare şi industriale în anul 1954 au fost satisfăcute intr-o măsură mai mare decit în 1953, în cursul anului 1954, realizările in desfacerea unor mărfuri n-au fost la nivelul prevederilor planului. Unele ministere n-au livrat comerţului socialist toate mărfurile contractate. In cursul anului 1954 s-a intensificat schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat Alimentare 92,2%, iar Ministerul Industriei Uşoare 85,9%. In sectorul social-cultural au fost date în folosinţă şcoli în diferite regiuni ale ţării, noi teatre de vară, cinematografe, două studiouri regionale de radio, centre de radioficare cu peste 135.000 locuri de priză pentru difuzoare, noi stadioane sportive, printre care şi stadionul Constanţa cu o capacitate de peste 30.000 locuri , s-au construit şi amenajat şi s-au dat in folosinţă Cămine culturale, case de odihnă, creşe şi grădiniţe de copii, s-au extins măsurile de ocrotirea sănătăţii prin construcţii şi amenajări de spitale, sanatorii şi maternităţi. In cursul anului 1954 s-a dat parţial în funcţiune „Centrul de producţie cinematografică" Buftea. In anul 1954, organizaţiile de construcţii-montaj au fost înzestrate cu noi utilaje în vederea extinderii mecanizării diverselor operaţiuni care necesită un volum mare de muncă. Sînt însă multe şantiere de construcţii unde utilajele n-au fost folosite suficient. Calitatea necorespunzătoare a unor lucrări care au necesitat refaceri, deficienţe în organizarea unor şantiere, unde atît forţa de muncă, cit şi utilajele de construcţii n-au fost folosite raţional, risipa de materiale, au dus nu numai la neîndeplinirea sarcinilor de reducere a preţulu de cost, ci în multe cazuri chiar la scumpirea lucrărilor de construcţii. Mai există încă mari lipsuri şi în munca de proiectare , organizaţiile de proiectare n-au acordat atenţia cuvenită pentru întocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămânînd într-o măsurăconsiderabilă neîndeplinit. Predarea cu intîrziere a proiectelor în special pentru lucrările din agricultură, cit şi documentaţia uneori greşit întocmită au cauzat greutăţi serioase constructorilor. Planul de producţie al organizaţiilor de construcţii-montaj n-a fost îndeplinit în întregime. Deşi Ministerul Construcţiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,8%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 şi 18, întreprinderile S-izolaţii, 211-instalaţii şi îndeosebi toate întreprinderile trustului 3 au reuşit să îndeplinească planul de producţie înainte de termen. Rezultate pozitive prin depăşirea volumului de producţie planificat au obţinut şi întreprinderile de construcţii ale Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, precum şi organizaţiile de construcţii ale Sfaturilor populare regionale Bucureşti, Baia Mare, Arad şi Regiunea Autonomă Maghiară, prin dezvoltarea comerţului de Întâmpinare, prin creşterea desfacerilor unităţilor cooperaţiei de consum la sate şi prin mărirea volumului mărfurilor agro-alimentare colectate, contractate şi achiziţionate. Vînzarea unor mărfuri prin unităţile cooperaţiei de consum la sate a crescut, la comparaţie cu anul 1953, după cum urmează : ţesături de bumbac cu 17%, confecţii cu 30%, bumbac fire cu 35%, articole de fierărie brută şi lucrată cu 22%, articole metalice de uz agricol cu 18%, cărămizi aproape de 3 ori, carton asfaltat de peste două ori, ciment cu 78%, var cu 53 %, cherestea aproape de 3 ori. Reţeaua comercială de stat şi cooperatistă în anul 1954 s-a lărgit, deschizîndu-se peste 2500 noi unităţi de desfacere cu amănuntul, din care peste 900 unităţi de alimentaţie publică. La sate numărul unităţilor de desfacere cooperatiste a crescut cu aproape 1200 unităţi, In scopul măririi numărului de sortimente şi îmbunătăţirii calităţii mărfurilor s-a dezvoltat reţeaua unităţilor de prezentare şi desfacere a ministerelor producătoare. Creşterea Volumului desfacerilor mărfurilor alimentare prin comerţul socialist a influenţat în sens favorabil şi preţurile produselor agro-alimentare pe piaţa ţărănească. Comerţul exterior al Republicii Populare Române a continuat să se lărgească in anul 1954, dezvoltîndu-se schimburile economice cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, cit şi cu alte ţări, în cursul anului 1954 s-au încheiat noi acorduri comerciale cu: Franţa, India, Indonezia, Danemarca, Egipt, Turcia, Israel, Grecia, Norvegia, Islanda. * Creşterea producţiei industriale şi Îndeosebi a producţiei bunurilor de larg consum, obţinerea unor succese importante in domeniul producţiei industriale şi agricole, creşterea Circulaţiei mărfurilor şi acumularea rezervelor necesare au dus, la 26 decembrie 1954, la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de tartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat. 1954 în faţă de 1953 . Energie electrică 108,2 Cărbune brut 101,0 Ţiţei extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol lampant 108,1 Gaze lichefiate 123,4 Minereuri de mangan 151,6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,6 Oţel 87,5 Cazane cu aburi industriale tip locomobile , 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 -m Strunguri 102,2 Rulmenţi 132,7 Hîrtie 103,9 Îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranți organici 110,1 Anvelope auto-moto 125,1 Geamuri trase 116,9 ■h; Carne 115,8 ' Uleiuri comestibile 135,1 10/ Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Peşte 111,6 Conserve de peşte 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiţi 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase 121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Ţucă şi rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Ţigări, ţigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Ţesături de bumbac 106,9 Ţesături de lină 103,7 Ţesături de mătase 110,6 Tricotaje şi ciorapi de bumbac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălţăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercală 121,6 Maşini de gătit cu 2, 3 şi 4 ochiuri pentru combustibil gazos 160,1 Articole de menaj din tablă zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă 119,8 Maşini şi aparate electrocasnice 207,6 Aparate radiorecepţie 211,8 Mobilă 129,6 II. Dezvoltarea agriculturii Potrivit Hotărîrii plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R din 19—20 august 1953, în anul 1854 s-a realizat un progres însemnat în dezvoltarea producţiei agricole, în vederea ridicării neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Au fost luate o serie de măsuri importante în vederea sporirii producţiei agricole, prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea organizatorică a unităţilor agricole socaliste, precum şi prin cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare In cursul anului 1954, staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu 5600 tractoare (socotite în tractoare de 15 C.P.), cu peste 3100 pluguri de tractor, 460 combine autopropulsate, 900 batoze, 1310 secerători-legători, 1930 cultivatoare, cu peste 2000 semănători, precum şi cu alte maşini şi unelte agricole Numărul cadrelor tehnice din agricultură a crescut faţă de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zootehnişti şi medici Veterinari, 2 930 tractorişti şi 150 ingineri silvici. Totodată au fost îndrumate spre agricultură peste 4500 de noi. Cadre tehnice cu pregătire medie. Un ajutor important a fost dat sectorului socialist al agriculturii de către cei 1.000 tehnicieni din alte ramuri ale economiei naţionale care au plecat să lucreze in agricultură. De asemenea, un număr de peste 2500 lucrători din agricultură au terminat în anul 1954 diferite Cursuri de calificare. în cursul anului 1954, ţărănimea muncitoare cu gospodării individuale a primit sprijin din partea statului in vederea sporirii producţiei agricole, prin aprovizionarea cu mai multe unelte agricole şi materiale de construcţie, prin folosirea maşinilor din cele cca 3800 centre şi subcentre de închiriat maşini agricole ale Cooperativelor de consum săteşti, prin acordarea de seminţe de sol. De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin staţiunile de maşini şi tractoare, care au efectuat, pentru gospodăriile ţărăneşti individuale, cu 57% mai multe lucrări agricole ca in anul 1953. Datorită muncii susţinute a ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri, precum şi a sprijinului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din Staţiunile de maşini şi tractoare, campania de însămîrtţări din primăvara anului 1954 s-a încheiat cu succes, însămînţîndu-se cu culturi de primăvară cca. 6,4 mii. ha Porumbul, una din principalele culturi cerealiere, a fost însămînţat pe o suprafaţă de cca 3,4 mii. ha, cu 500 mii ha, mai mult ca în anul 1953 S-au extins suprafeţele cultivate cu fasole, cartofi, legume-păstăi, inulei şi alte plante, precum şi suprafaţa culturilor furajere. Pentru prima oară s-a însămînțat pe III. îndeplinirea planului în transporturile pe caile ferate, pe apa și cu autovehicule Plănii pe anul 1954 al transporturilor de mărfuri pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 99,9% la tone-km. exploatare şi de 90,8% la tone expediate. Volumul transporturilor la tone-km. exploatare pe calea ferată a fost în 1954 aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 1953, ca urmare a descreşterii tonelor expediate şi a creşterii distanţei medii de transport. Planul de încărcări medii zilnice a vagoanelor a fost îndeplinit în proporţie de 90,9%, realizările din 1954 fiind sub cele din anul precedent. Comparativ cu anul 1953 au crescut mai ales transporturile de produse petrolifere cu 16%, minereuri cu 19,1%, produsele industriei alimentare cu 45% şi îngrăşăminte cu 42,8%. Deşi procesul de transport a continuat să se îmbunătăţească, volumul mărfurilor transportate în trenuri marşratizate fiind de 39,7% din total, faţă de 38,5% cit era prevăzut în plan, totuşi unele ministere şi organizaţii centrale ca: Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, Comitetul de stat pentru colectarea, produselor agricole, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare, Centrocoop şi Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti n-au respectat întocmai disciplina de plan în transporturi, n-au folosit în mod cit mat uniform, în cursul anului, capacitatea de transport a căilor ferate, ceea ce a produs greutăţi serioase în realizarea planului de transport, a cauzat transporturi încrucişate şi folosirea neraţională a materialului rulant. Sarcina de reducere a rulajului vagonului de marfă n-a fost realizată integral. Consumul specific de combustibil convenţional la locomotivele de cale normală a crescut cu 3,6 % faţă de plan şi cu 4,1 % faţă de consumul realizat în anul 1953, datorită atelt cauzelor arătate mai sus, cât şi insuficienţei măsurilor tehnico-organizatorice luate de Ministerul Căilor Ferate. Planul de transport al călătorilor pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 105,6% la călători-km. Planul de transport cu mijloace auto al Direcţiei generale a transporturilor auto a fost îndeplinit în proporţie de 105,8% la tone-km. şi 72,8% la tone expediate, realizările crescînd faţă de 1953- cu 69,3% la tone-km. şi cu 29,9% la tone expediate. Planul transporturilor de mărfuri pe căile fluviale a fost îndeplinit în proporţie de 104,2% la tone-km. şi 70,9% la tone expediate. Comparativ cu 1953 realizările au fost mai mari cu 12,2% la tone-km. şi mai mic, cu 18,8% la tone expediate, ca urmare a creşterii transporturilor în alte ţări şi a descreşterii celor interne. Planul transporturilor de mărfuri a fost îndeplinit de flota maritimă in proporție de 110,4% la tone-mile și 91,3% la tone expediate. In anul 1954 transporturile de mărfuri cu flota maritimă au sporit cu 3,2% la tone-mile față de 1953. IV. îndeplinirea planului de lucrări capitale In anul 1954 s-a întărit baza materială a industriei grele, prin darea în exploatare de noi capacităţi de producţie, îndeosebiîn acele ramuri pentru care exista surse sigure de materii prime în ţară. In industria energetică s-au dat în exploatare două termocentrale în Transilvania şi Moldova, o hidrocentrală de interes regional, s-au instalat şi dat în exploatare la diferite centrale electrice noi grupuri electrogene, mărindu-se puterea instalată în total cu 113.800 kW. S-a mărit reţeaua de transport de energie electrică cu peste 370 km. Prin construcţia unei linii de transport de energie electrică de înaltă tensiune s-a realizat interconexiunea a două importante sisteme energetice. In industria petroliferă s-au dat în exploatare o instalaţie de mare capacitate pentru distilarea primară a ţiţeiului, o instalaţie de cracare termică, conducte de transport pentru gaze şi ţiţei , în industria extractivă a minereurilor neferoase, 2 staţii de flotare şi o instalaţie de aglomerare ; în industria siderurgică 0 fabrică de aglomerare a minereurilor de fier ; în industria metalurgică o turnătorie de fontă . In cursul anului 1954 numărul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din sectorul socialist al economiei naţionale a atins aproape 2.900.000 oameni. Numărul muncitorilor pe ansamblul economiei naţionale a crescut în 1954 faţă de 1953 cu 3,3%, din care în industrie cu 3,8%. In cursul anului 1954 s-a continuat acţiunea de calificare şi ridicarea calificării unui număr însemnat de muncitori prin instruire la locul de muncă, individual şi în brigăzi, sau prin cursuri cu scoaterea din producţie. Un număr de peste 43.000 tineri muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai şcolilor de pe lingă fabrici şi uzine au fost trimişi să lucreze în industrie, construcţii, transporturi şi agricultură. în anul 1954 productivitatea muncii ia industrie a crescut cu 2,7% faţă de 1953. Creşterea nesatisfăcătoare a productivităţii muncii la ministerele: Industriei Lemnului, Hîrtiei Şi Celulozei, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei deIn anul 1954 au continuat să se îmbunătăţească condiţiile materiale de trai şi să crească nivelul cultural al celor ce muncesc. Fondul de salarii al muncitorilor şi funcalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Petrolului, precum şi in construcţii se datoreşte în parte greutăţilor create procesului de producţie de intemperiile din trim. I 1954, însă, în principal, lipsurilor în organizarea muncii, neutilizării complecte a capacităţilor de producţie, precum şi lipsei de preocupare în folosirea resurselor interne din cadrul multor întreprinderi. Aceste lipsuri au fost într-o bună măsură îndepărtate în cea de a doua jumătate a anului, fapt ce a făcut ca productivitatea muncii pe intreaga industrie să crească în semestrul II 1954 cu 7,7% faţă de semestrul II 1953. In industria republicană productivitatea muncii a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu semestrul II 1953, cu 20,2% în industria construcţiilor de maşini, cu 6,3% în industria petroliferă, cu 9,4% în industria cărbunelui, cu 9,6% in industria chimică, cu 8,1% în industia textilă, cu 18,0% în industria pielărie şi cauciucului, cu 15,0% în industria alimentară. ţionarilor a crescut în această perioadă cu 10,5%. Impozitul pe salarii, plătit de către (Continuare în pagina) VI. Creşterea numărului muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii VII. Creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii