Scînteia Tineretului, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 3384-3409)

1960-04-01 / nr. 3384

Asamblarea pe bandă transportoare a unei maşini pentru recoltat nutreţul pentru siloz la Fabrica de conveiere din Budapesta. Foto : M.T.I. AM TEMATICA IN PLIN PROGRES Incontestabili, matematica românească a repurtat în ultimii ani succese de mare valoare ştiinţifică. Numărul cercetătorilor în această ştiinţă este incomparabil mai mare decit a fost vreodată în perioada dintre cele două războaie mondiale. S-au publicat în anii puterii populare tratate, cursuri, monografii într-o cantitate de cel puţin zece ori mai mare decit în ultima sută de ani. Matematica romînească a dobîndit de asemenea un imens prestigiu peste hotarele ţării. Cercetările matematicienilor romîni de toate vîrstele, şi în cea mai mare măsură cercetările tinerilor matematicieni, cunosc astăzi o largă difuzare în toate părţile lumii, important şi semnificativ pentru calitatea acestor cercetări îl constituie faptul că ele sunt apreciate şi utilizate în ţări cu veche tradiţie matematică, sau în acele ţări în care există o puternică activitate matematică. In afara domeniilor clasice ca analiza matematică, mecanica, teoria funcţiilor complexe, mecanica fluidelor, calculul probabilităţilor, unde cercetătorii noştri au dezvoltat vechile tradiţii ale şcolii matematice româneşti obţinînd succese de valoare ştiinţifică mondială (in domeniul ecuaţiilor cu derivate parţiale, în domeniul funcţiilor analitice, în domeniul geometriei diferenţiale, în domeniul aplicaţiilor mecanicii fluidelor etc), s-a dezvoltat în ultimii ani o serie întreagă de cercetări în noi domenii de investigaţie. Ramuri ale matematicii care nu erau cultivate de loc sau in mod cu totul întîmplător, la urmă cu numai două decenii, au astăzi reprezentanţi numeroşi şi au o înaltă pregătire. S-au semnalat în această direcţie cercetările în domeniul topologiei, analizei funcţionale, algebrei abstracte, teoriei funcţiilor reale, teoriei plasticităţii, mecanicii fluidelor. Din acest punct de vedere trebuie menţionate cercetările de topologie întreprinse la Bucureşti sub directa conducere şi pe linia deschisă în ştiinţă de acad. S. Stoilov, cercetările de analiză numerică de la Cluj ale colectivului condus de prof. Tiberiu Popoviciu, cercetări care fac posibile programarea maşinilor de calcul, precum şi cercetările de aplicare a algebrei şi a logicii matematice în teoria mecanismelor automate conduse în Bucureşti de către acad. Gr. G. Moisil, cercetări care au cuprins într-o aceeaşi muncă un mare număr de matematicieni şi ingineri. Succese importante au fost obţinute în domeniul mecanicii fluidelor unde au fost rezolvate o serie de probleme legate de teoria zborurilor. Seminarul de mecanica fluidelor de la Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti, condus de prof. Caius Iacob a format un mare număr de specialişti acad. prof. Miron Nicolescu —— în acest domeniu de mare importanţă în ştiinţa şi tehnica contemporană. Geometria care a avut în trecut reprezentanţi de seamă ca profesorii Ţiţeica, Myller, continuă să se afirme prin cercetările întreprinse în centrul din Bucureşti unde se cultivă ramurile moderne ale geometriei ca geometria spaţiilor riemaniene sau neolonome capitol creat în ştiinţa modernă de acad. G. Vrinceanu. Lecţiile de geometrie ale acad. Vrinceanu, conducătorul centrului de geometrie de la Bucureşti sunt cunoscute oricărui geometru străin. In acelaşi timp la Cen. Succese ale ştiinţei romîneşti trul de la Iaşi, condus de profesorul Mayer şi la baza de cercetări din Timişoara se continuă vechile cercetări ale şcolii matematice româneşti de geometrie diferenţială. Matematica romînească are astăzi o contribuţie din ce în ce mai importantă în domenii foarte variate ale cercetării ştiinţifice romîneşti ca statistica, economia, lingvistica şi medicina, creîndu-se sub ochii noştri displine noi ca economia matematică, biologia matematică, lingvistica, matematica etc. Cum se explică aceste realizări ale matematicienilor romîni? Explicaţia rezidă în primul rînd în grija deosebită a puterii populare pentru dezvoltarea ştiinţelor în ţara noastră. Niciodată la îndelungata istorie a ţării noastre, ştiinţa nu s-a bucurat de o asemenea preţuire din partea statului, a poporului ca în zilele noastre. Crearea şi îmbunătăţirea permanentă a bazei materiale de cercetare a asigurat avîntul necontenit al ştiinţei romîneşti. Au fost create facultăţi de matematică şi fizică la toate universităţile din ţară, institute speciale de cercetare matematică la Bucureşti, Iaşi, un institut de calcul la Cluj şi o bază de cercetări la Timişoara. In matematici, ca de altfel în toate domeniile de cercetare, acest progres îşi găseşte explicaţia firească în faptul că făurirea societăţii socialiste, ritmul rapid al dezvoltării economice, reclamă o înaltă tehnicitate Această tehnicitate nu poate fi obţinută decît printr-un progres considerabil al ştiinţei, iar întregul progres tehnic necesită o dezvoltare impetuoasă a ramurilor fundamentale a ştiinţei în care matematica are un rol primordial. Citeva exemple sunt pe deplin edificatoare şi din acest punct de vedere. Automatizarea industriei noastre cere o deosebită dezvoltare a teoriei constructive a funcţiilor şi în particular o dezvoltare a metodelor de analiză numerică. Pe de altă parte problemele automatizării necesită ajutorul algebrei, al statisticii matematice şi chiar al logicii matematice. Controlul calităţii produselor cere intervenţia statisticii matematice şi a calculului probabilităţilor. Dezvoltarea industriei metalurgice, problema construcţiilor moderne, a mijloacelor de transport, chiar şi dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul lingvisticii au pus interesante probleme de studii în faţa matematicienilor noştri. Iată deci forţele motrice — să spunem aşa — ale acestei dezvoltări a cercetării matematice româneşti din ultimii ani. Nu aş vrea să închei această scurtă trecere în revistă a succeselor ştiinţei româneşti fără a sublinia ofertele tot mai dese de colaborare pe care le fac cercetătorii străini oamenilor de ştiinţă din ţara noastră pentru atacarea unor probleme comune, strînsa colaborare care s-a închegat în ultimii ani între cercetătorii noştri şi cei mai de seamă savanţi străini în frunte cu oamenii de ştiinţă sovietici. Astăzi, matematica este chemată să-şi dea partea sa de contribuţie din ce în ce mai importantă în domenii foarte variate ale cunoaşterii. în faţa matematicienilor din ţara noastră stau sarcini din ce în ce mai mari. Continuul avîrtt al economiei naţionale, problemele deosebite care se pun în faţa ştiinţei şi tehnicii în lupta pentru avîntul industriei noastre, ridică în faţa matematicienilor sarcini noi pe linia ridicării nivelului cercetărilor matematice, în special ale acelor domenii strîns legate de dezvoltarea producţiei, ca analiza matematică, statistica matematică, teoria mecanismelor automate ş.a. Putem avea întreaga certitudine că oamenii de ştiinţă din ţara noastră îşi vor dărui toate eforturile pentru a ridica în permanenţă nivelul cercetărilor matematice la înălţimea măreţelor sarcini pe care poporul nostru le pune în faţa ştiinţei şi tehnicii româneşti. Exponate româneşti prezentate la Tirgul internaţional din anul acesta de la Leipzig. --------- -------------- Lungimea de undă a cosmosului: 21 cm Orbit de fantastice nu s-ar părea vitezele atinse de rachetele cosmice, ele sunt din păcate insuficiente pentru acoperirea distanţelor gigantice dintre stele şi galaxii. Intr-adevăr, după cum se ştie, sistemul planetar cel mai apropiat de Pămînt este cel al stelei Alfa din Constelaţia Centaurului care se găseşte la o distanţă de aproximativ 4 ani lumină. Este lesne de calculat că o rachetă ce s-ar deplasa cu 20 kilometri pe secundă şi-ar atinge ţinta de-abia peste... 65.000 de ani ! Să nu uităm că pînă la cele mai îndepărtate stele pe care le-a văzut omul, lumina parcurge aproape două miliarde de ani ! Nu există oare o altă metodă de investigaţie a planetelor şi stelelor vecine, o altă cale de a intra în legătură cu fiinţele raţionale care s-ar găsi eventual pe acele lumi îndepărtate? Iată una din problemele cele mai pasionate ale ştiinţei contemporane. RADIOCOMUNICAŢII INTERASTRALE încă în anul 1945, s-au realizat previziunile teoretice ale celebrilor savanţi sovietici Mandelstam şi Papaleski : între Pămînt şi Lună a fost stabilită o legătură prin radiolocaţie. După ce au parcurs cei 390.000 km, fascicolul de raze electromagnetice a fost reflectat de corpul Lunei şi a revenit pe Pămînt. La începutul anului trecut distanţa a fost mărită pînă la 50 de milioane km , fascicolul de raze a fost emis în direcţia planetei Venus, s-a reflectat de ea şi s-a întors pe planeta noastră. Intre timp radioastronomia şi radiofizica au făcut progrese uluitoare şi în ultimii ani se construiesc radiotelescoape din ce în ce mai gigantice. După cum a declarat de curînd prof. I. S. Sklovski, oamenii de ştiinţă proiectează în prezent radiotelescoape cu diametrul oglinzii de 300 metri! Cu un asemenea instrument gigantic vor putea fi recepţionate radiosemnale provenite de la planetele cîtorva zeci de mii de stele. Mai rămîne să răspundem la următoarea întrebare deosebit de importantă : pe ce lungime de undă vor putea fi stabilite legăturile radio între planete ? După cum rezultă dintr-un amplu studiu efectuat recent de mai mulţi fizicieni cunoscuţi, va trebui să folosim în acest scop unde mai scurte de 30 de centimetri, singurele în stare să ocolească „furtunile cosmice“ cauzate de aştrii sistemului nostru solar, care constituie puternice izvoare de radiounde. Dar mai intervine un al doilea factor deosebit de interesant : existenţa atmosferei pe planetele locuite de fiinţele raţionale care ar putea emite eventuale radiosemnele reduce şi mai mult lungimile de undă folosibile. Se pare că lungimea de undă optimă este de aproximativ 21 de centimetri . După ce astronomul olandez Van de Hulst a emis în anul 1945 ipoteza că atomii de hidrogen din spaţiul cosmic radiază în anumite condiţii underadio cu lungimea de 21 cm. prof. I. S. Sklovski a dedus prin calcul în 1948 intensitatea acestei radiaţii. Trei ani mai tîrzii, a fost în sfîrşit recepţionată „vocea“ hidrogenului din cosmos, pe undă a spaţiilor interastrale şi, probabil, unicul mijloc de radiocomunicaţie între fiinţele raţionale de pe diferite planete. CEA MAI INTERESANTĂ RADIOEMISIUNII» Cele de mai sus par desigur un fragment dintr-o povestire de anticipaţie. Cu toate acestea oamenii de ştiinţă studiază de pe acum efectuarea legăturilor interastrale prin radio care vor decurge probabil in felul următor: un emiţător foarte puternic pe 21 cm. lungime de undă va transmite în direcţia stelelor interesante din punctul de vedere al vieţii, radioimpulsuri de natură evident artificială, ca de pildă, codul cifrelor 1, 2, 3... Dacă, după un timp destul de îndelungat, va sosi răspuns la semnalele emisie se va trece la realizarea unor transmisiuni organizate. Departe de a constitui simple teorii, cele de mai sus se şi pun in prezent în preatică. La sfîrşitul acestui an, va fi terminată construcţia unei aparaturi ultrasensibile de recepţie pe 21 cm., care va fi combinată cu un mare radiotelescop. Solicitat să-şi dea părerea despre aceste lucrări, profesorul I. S. Sklovski a declarat: „Proiectul mi se pare foarte interesant şi merită toată atenţia. E de la sine înţeles că nu trebuie să aşteptăm rezultate imediate. S-ar putea să treacă multe decenii pînă să se recepţioneze un semnal artificial emis de fiinţe raţionale din alte lumi, deoarece distanţele între stele sînt extrem de mari“. Este posibil ca ştiinţa contemporană să ne pună la dispoziţie mai curînd decît credem mijloacele tehnice necesare spre a putea intra în legătură cu fiinţele iraţionale de pe alte planete. în ziua în care „pămîntenii" vor primi cel dintîi mesaj de la o altă „omenire" va avea loc fără îndoială cea mai interesantă emisiune din întreaga istorie a radio-ului. Ing. I. IONESCU Cum vom putea stabili legături radio cu alte planete Viaţa în Deltă De curînd literatura de popularizare a ştiinţei s-a îmbogăţit cu o nouă şi valoroasă lucrare: „Viaţa în Deltă“ a prof. univ. N. Botnariuc recent publicată în Editura tineretului Prin lucrarea aceasta maselor largi de cititori li se deschide posibilitatea să cunoască mai în profunzime şi să înţeleagă bogăţia şi complexitatea formelor de viaţă din Deltă. Un element nou valoros al lucrării prof. Botnariuc constă în aceea că autorul nu se limitează la descrierea unor aspecte disparate ale modului de viaţă şi înfăţişării vie ţuitoarelor care populează Delta. El reuşeşte să lege fenomenele extrem de complexe ale lumii vegetale şi a celei animale, arătînd pe rînd evoluţia Deltei in diferitele ei etape. ing. N. D. „Piramida îngropată" Editura ştiinţifică a publicat de curînd traducerea lucrării „Piramida îngropată" a arheologului M. Zakaria Goneim cunoscător temeinic al vechilor construcţii egiptene, în „Piramida îngropată“ este istorisită — descoperirea unei piramide construită acum 2780—2720 ani î.e.n. Parcurgînd cartea cititorul află numeroase și interesante date privind cultura şi istoria vechiului Egipt. Pe lingă acestea autorul dă un număr considerabil de date privitoare la construcţia piramidelor, în general. In felul acesta cititorul îşi poate face o imagine mai clară asupra modului cum vechii egipteni au reuşit să construiască din piatră monumentele care au înfruntat secolele. „Piramida îngropată" prezintă cititorilor o imagine interesantă a muncii arheologice de pe un mare șantier, constituind o lectură interesantă și instructivă. A. BALTAREȚU Un milion kg. de legume la hectar O nouă aplicaţie a semiconductoarelor Zi de zi ne putem convinge că „minunile" tot mai numeroase înfăptuite cu ajutorul semiconductoarelor de diferite tipuri stau cu cinste alături de cele mai excepţionale cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Iată însă că o ştire recent venită ne înştiinţează asupra uluitoarelor perspective pe care le deschid semiconductoarele în domeniul „legumiculturii“. Pînă de curînd randamentul semiconductoarelor a fost de aproximativ 10 la sută. De curînd, la Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. a avut loc o adunare generală consacrată dezvoltării fizicii semiconductoarelor. Cu acest prilej cunoscutul fizician sovietic acad. A. Ioffe a prezentat un referat în care a arătat că cu ajutorul semiconductoarelor gazoase și cu vid energia termică poate fi transformată în electricitate în proporţii de cca. 60 la sută. Gazele şi vidul, a arătat savantul, sînt şi ele semiconductoare ca şi unele cristale, lichide şi sticla. El a subliniat că folosirea pe scară largă a semiconductoarelor gazoase şi cu vid va permite să se obţină cu mult mai multă energie electrică decît prin mijloacele cunoscute astăzi fără să fie nevoie de maşini, cazane, turbine sau generatoare. Aceasta înseamnă, a precizat acad. Ioffe că în momentul de faţă are loc o adevărată revoluţie în ştiinţa semiconductoarelor care va duce la o nouă etapă în dezvoltarea energeticii şi a tehnicii frigorifice. Nu este departe ziua, cînd Soarele va deveni, cu ajutorul semiconductoarelor, o sursă de energie mult mai ieftină decît cărbunele sau ţiţeiul şi de multe ori mai ieftină decît hidrocentralele. O altă parte a referatului dezvoltat de savantul sovietic a fost consacrată unei probleme de-a dreptul uluitoare: biofizica dezvoltării plantelor cu ajutorul semiconductoarelor. Cu ajutorul unui aparataj de mare precizie au putut fi determinate exact, pentru prima oară, intensitatea şi compoziţia spectrală a luminii, cantitatea de căldură, de apă şi de substanţe nutritive necesare dezvoltării plantelor. Studierea tuturor acestor condiţii, a arătat acad. Ioffe, a permis să se tragă concluzia că nu clima ci existenţa surselor de energie constituie factorul hotăritor pentru creşterea plantelor. Potrivit calculelor efectuate, de pe un singur metru pătrat de suprafaţă iluminată cu electricitate se pot obţine pînă la 100 kg .de legume anual, ceea ce înseamnă că de pe un hectar se pot obţine un milion de kg. legume. Siberia cu sursele ei inepuizabile de energie ieftină, a încheiat celebrul fizician, va fi aprovizionată cu produse alimentare şi legume proaspete în tot cursul anului şi cu mult mai bine decît o fac astăzi, de pildă, gospodăriile specializate de lingă Moscova şi Leningrad. Ing. G. P. La uzina electromecanică experimentală din Moscova se construiesc redresori cu mercur de înaltă tensiune destinaţi pentru liniile pentru transportul energiei electrice cu curent continuu. Foto : TASS Acupunctura... atomică Considerată mult timp doar ca o curiozitate rezervată unor rari iniţiaţi, acupunctura, străveche metodă de tratament chineză, este pe cale de a cuceri o recunoaştere ştiinţifică în cele mai multe cercuri medicale din toată lumea. Tratamentul prin „înţepătură“ denumit in limba chineză „den“ are o istorie de cel pufin douăzeci și cinci de secole, in care timp a suferit numeroase transformări, frecvente perioade de înflorire și de declin. In ce constă tehnica acupuncturii clasice ? In introducerea in piele a unor ace cu scopul de a se produce, pe cale reflexă, anumite fenomene favorabile organismului. Se folosesc în general, acele din aur, argint, platină, dar există medici care obţin rezultate foarte bune şi cu simple ace de seringă. Locul înţepăturii este precizat după schemele alcătuite de vechii medici chinezi. El nu corespunde niciodată regiunii dureroase. Pentru durerea de cap, de pildă, locul înţepăturii este la nivelul degetului mare al miinii, pentru combaterea unei colici hepatice (criză de ficat) locul de acupunctura este situat deasupra ochiului drept etc. Bolile care se pot trata prin metoda acupuncturii clasice, sunt foarte variate. Se obţin rezultate deosebit de favorabile In special în bolile funcţionale, adică in tulburările intervenite in funcţionarea diferitelor organe. Astfel în nevralgii, nevroze cardiace sau digestive, migrene, dureri reumatice etc. procentul de vindecare se ridică la 90 la sută. In celelalte boli, acupuctura produce de cele mai multe ori ameliorări. Acţiunea de ameliorare sau vindecare a acupuncturii este un fapt constatat, dar datorită cărui mecanism ? La această întrebare nu s-a dat încă un răspuns teoretic precis. Prin înţeparea pielii în anumite puncte, se produce un reflex nervos. Acupunctura are drept scop să declanşeze şi să reglementeze reacţiile sistemului nervos restabilind funcţionarea normală a organelor. Pe lingă această acţiune, cercetările mai noi au arătat că in efectele acupuncturii trebuie să se ţină seama şi de acţiunea electrică a metalului introdus în piele, precum şi de anumite reacţii chimice (declanşarea formării unor substanţe chimice ca histamine etc.). După părerea biologului francez Jaques Ménétrier, acţiunea acupuncturii constă pur şi simplu în a descărca condensatori electrici ce se formează în mod natural în corpul omului, cu ajutorul unor ace confecţionate din metale foarte bune conductoare, în Uniunea Sovietică, unde acupunctura este studiată cu un deosebit interes, se experimentează in prezent o metodă bazată pe amplificarea efectelor electrochimice ale acelor clasice. Medicii sovietici preconizează o acupunctura atomică în care acele de aur sau din metale nepreţioase, să fie înlocuite cu fascicole de particole atomice. Aceste mscicole, compuse din aur, cobalt, şi fosfor radioactiv, „bombardează" locurile precizate de schemele clasice chinezeşti. Primele rezultate sunt spectaculoase, obţinîndu se vindecări în boli care nu au beneficiat in trecut de nici un tratament obişnuit. Acupunctura „atomică" mai este folosită sub forma ei modificată („locală“) şi în tratamentul cancerului aflat fie pe suprafaţa corpului, fie in ţesutul celular subcutanat, la mică arîncime. Metoda aceasta utilizează „ace radioactive" introduse direct în ţesutul tumorii, din loc in loc, la adincimi şi distanţe determinate. Se folosesc ace cu săruri de radiu şi cobalt. Faţă de vechile metode de iradiere externă, metoda acelor radioactive permite acţiunea nemijlocită asupra tumorii. Acupunctura atomică, este studiată in prezent alături de cea clasică, în multe ţări ale lumii. Anul trecut a avut loc în oraşul Gorki (U.R.S.S.) o consfătuire asupra acupuncturii la care au participat medici renumiţi din Moscova, Leningrad, Kuibîşev etc., şi in cadrul căreia s-au adus contribuţii importante la practicarea acestei metode. In Franţa, la Clermond- Ferrand s-au ţinut recent Zilele internaţionale ale acupuncturii, la care s-au făcut comunicări despre tratamentul unor boli grave ca infarctul miocardic, tuberculoza, paralizia — cu ajutorul acupuncturii. Dr. E. ROSIANIS La noua uzină constructoare de maşini de la Kramatorsk a început fabricarea unei puternice prese de forjat cu o forţă de presare de opt mii tone. Colaboratori ai institutului de cercetări ştiinţifice pentru aparate şi instrumente chirurgicale arată oaspeţilor străini noul aparat sovietic pentru saturarea vaselor sanguine și a nervilor. Foto : TAS» Calorifere naturale Tinerii geologi de la Institutele de cercetări şi prospecţiuni din Budapesta au descoperit recent noi şi extrem de bogate resurse de ape termale. După părerea specialiştilor, în regiunea Alföld există mari posibilităţi de a se exploata aceste inepuizabile surse de căldură, adevărate calorifere naturale. S-a elaborat astfel un proiect prin care apele calde ce izvorăsc din pămînt să fie folosite pe scară largă în agricultură. Datorită lor, în ciuda anotimpurilor reci în uriaşele sere ce se vor construi, vara va domni în permanenţă, în localităţile Karcag, Debreţin, Szombathely au şi început lucrările de construcţie a instalaţiilor de captare a apelor termale. Aparat portabil pentru măsurarea zgomotului La Institutul de aparate radiofonice al Politehnicii din Wroclaw s-a construit un aparat portabil pentru măsurarea zgomotului. El va fi de mare folos în acţiunea de combatere a zgomotelor produse de diferite motoare şi agregate care stau dăunătoare sănătăţii omului. Cu ajutorul lui se vor putea stabili locurile unde sunt cele mai puternice zgomote şi se vor putea lua măsuri de combatere pe mijloace tehnice moderne.