Scînteia Tineretului, martie 1962 (Anul 18, nr. 3978-4004)

1962-03-01 / nr. 3978

acuitatea de ma­tematică şi fizică din Bucureşti are o tradiţie veche şi se bucură de un frumos ,­­ prestigiu ştiinţific atît în ţara cit şi peste hotare. In anii puterii populare, ca urmare a grijii permanente a partidului şi guvernului, în­văţămîntul matematicii şi fi­zicii a cunoscut transformări profunde, căpătînd o structură nouă şi o amploare care depă­şeşti pe cea care o are în multe din ţările cu o veche tradiţie ştiinţifică. Inspirîndu­­se din experienţa învăţămîn­­tului superior de specialitate din Uniunea Sovietică, baza puternică a succeselor de im­portanţa mondială ale ştiinţei sovietice. Facultatea de mate­matică şi fizică s-a străduit să-şi ridice continuu nivelul didactico-ştiinţific, să cores­­pundă sarcinilor mari şi im­portante ce-i revin în forma­rea de cadre didactice şi de cercetători bine pregătite şi cu conştiinţa clară a rolului pe care-l au în societatea socia­listă. Două sînt trăsăturile prin­cipale ale învăţămîntului ma­tematicii şi fizicii în facul­tatea noastră — asupra cărora mă voi opri — şi care relevă străduinţa noastră de a asi­gura o pregătire cît mai com­pletă absolvenţilor facultăţii. E vorba, în primul rînd, de orientarea tot mai hotărîtă a programelor şi cursurilor spre problemele practice, concrete ale economiei socialiste. Fără îndoială, atît matematica cît şi fizica sînt ştiinţe abstracte, dar prin aplicaţiile lor ele pot aduce şi aduc servicii impor­tante în cele mai variate ra­muri ale ştiinţelor aplicate. Această orientare — care s-a accentuat în deosebi pe baza sarcinilor trasate matematicii şi fizicii de către cel de-al III-lea Congres al P.M.R. — se concretizează în restructu­rarea planurilor de învăţămînt la cele două secţii ale facultă­ţii (de matematică şi de fizică). In urma aplicării noilor pla­nuri de învăţămînt, în cursul acestui an universitar s-au creat cîte 8 subsecţii de spe­cializare la fiecare secţie în parte, dintre care unele sînt cu totul noi. Printre acestea amintim subsecţiile de fizică­­matematică, de elasticitate şi plasticitate, de maşini de cal­cul şi calculul probabilităţi­lor şi statistică matematică — la secţia de matematică, sub­secţiile de corp solid, spectro­scopie, electro şi radiofizică, şi fizica macromoleculelor — la secţia de fizică. Restructurarea planurilor de învăţămînt a cerut şi introdu­cerea — alături de cursurile teoretice generale care contri­buie la formarea culturii de bază a fiecărui matematician sau fizician — şi a unor cursuri speciale cu totul noi. Astfel, de pildă, studenţii care­ urmează subsecţia de cal­culul probabilităţilor şi statis­tică matematică audiază o se­rie de cursuri printre care a­­mintesc : cursurile de progra­mare lineară şi de programare dinamică unde îşi însuşesc no­ţiuni privind aplicarea statis­ticii şi matematicii în indus­trie. Pentru a ilustra modul în care servesc aceste cursuri în vederea pregătirii studen­ţilor pentru producţie, vreau să mă refer la contractul în­cheiat de catedra de calculul probabilităţilor condusă de tov. prof. O. Onicescu şi cate­dra de matematici aplicate cu Uzinele „I. C. Frimu" din Si­naia pentru aplicarea în acea­stă uzină a metodelor statisti­cii matematice la controlul calităţii produselor. Colabora­rea aceasta durează de mai bine de un an şi a dat roade reciproc folositoare. în uzină rebuturile au scăzut în mod substanţial, iar nouă, această experienţă practică ne-a su­gerat unele studii teoretice care au apărut în diferite pu­blicaţii ale Academiei R.P.R. şi ale Universităţii. Noi cola­borăm, de asemenea, cu Di­recţia Centrală de Statistică la aplicarea matematicii în lucrările de statistică, la Consfătuirea ştiinţifică comu­nă, care a avut loc la sfîrşitul anului trecut, au fost prezen­tat, ca urmare a acestei cola­borări, un mare număr de re­ferate interesante şi utile, iar eu am şi elaborat împreună cu tov. V. V. Urseanu, statis­tician la D.C.S. o lucrare pri­vind metodele matematice a­­plicate în statistică, lucrare care se află sub tipar. în cadrul secţiei de mate­matică au luat, de asemenea, o mai mare dezvoltare cursu­rile de teoria matematică a mecanismelor automate şi cele privind aplicaţiile mecanicii elastice şi ale mecanicii flui­delor. Aceeaşi orientare apare pregnant şi în cadrul secţiei de fizică unde, începînd cu a­­cest an, s-a trecut la o nouă distribuţie a orelor prin care se urmăreşte realizarea unui curs unic de fizică generală şi asigurarea unei culturi ma­tematice mai temeinice fizi­cienilor. Şi aici au apărut cursuri noi printre care cursul de cristalografie pentru fizica corpului solid, cursuri de fizi­ca energiilor înalte — la sub­­secţia de fizică nucleară — precum şi toate cursurile de la subsecţia de fizica macromo­leculelor. Toate acestea demonstrează noua orientare a conţinutului ştiinţific al cursurilor, orien­tare care să servească într-o măsură cît mai mare aplicării matematicii şi fizicii în pro­ducţie. O a doua trăsătură a cursu­rilor noastre — nu mai puţin importantă decît cea prece­dentă — constă în grija per­manentă pe care o manifestă cadrele didactice ale facultă­ţii pentru a asigura un învă­­ţămînt la nivelul dezvoltării ştiinţei contemporane. E un lucru îndeobşte cunoscut că în secolul nostru fizica şi mate­matica au cunoscut o dezvol­tare impetuoasă. Numai în ultimii 10—15 ani au apărut în domeniul matematicii, pe lingă mulţimea de noţiuni noi, o serie de discipline noi. Teo­ria informaţiei — de impor­tanţă fundamentală în studie­rea ciberneticii, teoria sau strategia jocurilor — care se ocupă de anumite aplicaţii ale calculului probabilităţilor, une­le metode mult utilizate în fizica atomică, programarea maşinilor electronice de cal­cul, programarea lineară şi di­namică ce are drept scop de­terminarea în mod matematic a rentabilităţii maxime a unei întreprinderi, de pildă , iată numai principalele discipline apărute în ultima vreme în matematică. De aici decurge necesitatea modernizării învăţămîntului matematicii pe scara întregu­lui sistem de învăţămînt, înce­pînd chiar de la învăţămîntul mediu. Aceasta este o tendin­ţă care se observă pe plan mondial, fiind discutată la toate congresele internaţionale de matematică din ultimii ani. In învăţămîntul superior din ţara noastră modernizarea în­­văţămîntului matematicii este rezolvată Pentru toate disci­plinele noi amintite mă sus, ca urmare a restruc­turării planurilor de învă­ţămînt de care am vor­bit, în Facultatea de matema­tică şi fizică din Bucureşti se predau cursuri speciale. A­­stăzi studenţii noştri înva­ţă toate disciplinele moderne ale matematicii, astfel încît la terminarea cursurilor ei sunt capabili să urmărească studiile care apar în orice re­vistă de specialitate din lume şi să-şi dezvolte în continuare cunoştinţele în ritmul în care se dezvoltă ştiinţa zilelor noastre, economia şi cultura ţării noastre. Nivelul predării Prof. univ. Gh. Mîhoc membru corespondent al Academiei R.P.R., prorector al Universităţii „C. I. Parhon“. " M­immTIA X.­ PARHON" La microscopul electronic. Foto : O. PLECAN BAZA ŞTIINŢIFICĂ Prof. univ. N. Theodorescu membru corespondent al Academiei R.P.R., decanul Facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii „C. I. Parhon c­ ondiţiile de stu­diu ale studenţi­­lor facultăţii noa­stre ca şi ale ce­lorlalţi studenţi de altfel­­ ,sunt deosebite de bune, ele exprimînd grija nepre­cupeţită a partidului şi statului nostru pentru pregă­tirea cît mai temeinică a noi­lor specialişti. După cum se ştie, un ele­ment esenţial — dacă nu chiar cel principal — care asigură nivelul studiului îl constituie corpul didactic. Catedrele fa­cultăţii noastre au fost ilus­trate în decursul anilor de personalităţi ştiinţifice cu care ţara noastră se mîndreşte pe bună dreptate, savanţi şi das­căli care au pus bazele şcolii matematice româneşti. Cele peste 250 de cadre didactice care lucrează astăzi în facul­tatea noastră continuă şi duc mai departe această valoroasă moştenire ştiinţifică. Majorita­tea profesorilor şi conferenţia­rilor din Facultatea de mate­matică şi fizică sunt oameni de ştiinţă de valoare recunoscută atît în ţară cît şi peste ho­tare. Dintre profesorii facultăţii, 15 sunt membri ai Academiei R.P.R. Chiar şi dintre lectori şi asistenţi o bună parte şi-au asigurat, prin lucrările lor, o reputaţie ştiinţifică remarca­bilă pe plan internaţional, unii dintre ei colaborînd cu savanţi străini la elaborarea unor lucrări ştiinţifice. La co­locviile internaţionale de teo­ria ecuaţiilor cu derivate par­ţiale şi, de asemenea, la confe­rinţa internaţională de auto­matică care a avut loc acum cîţiva ani, cadrele didactice ale facultăţii s-au remarcat prin comunicările făcute, atrăgînd atenţia participanţilor prin amploarea şi perspectivele cercetărilor lor. In aceste condiţii, studenţii facultăţii audiază cursuri care prin conţinutul şi nivelul lor corespund cerinţelor învăţă­­mîntului actual şi nevoilor ştiinţei şi economiei ţării noa- «. stre. Ei dispun de un mare I număr de tratate şi cursuri ti­părite şi litografiate. Studenţii de la secţia de matematică au la dispoziţie toate cursurile de bază, cum sunt cursurile de a­­naliză matematică, algebră, geometrie diferenţială, geo­metria analitică, teoria func­ţiilor etc. Calitatea înaltă a a­­cestor cursuri este dovedită şi de epuizarea unora dintre ele într-un interval scurt după a­­pariţie. La secţia de fizică lip­sesc unele cursuri de bază, dar facultatea a luat măsuri pentru ca pînă la sfîrşitul anului să lichidăm această la­cună. Cursurile speciale conţin da­tele cele mai noi ale discipli­nei respective şi unele dintre ele chiar cercetările originale ale profesorilor, aşa încît ele servesc pentru deschiderea de noi perspective de cercetare. în facultatea noastră s-au organizat multe laboratoare noi de lucrări practice cu stu­denţii, legate mai ales de nu­meroasele cursuri de speciali­zare, laboratoare care dispun de aparataj nou şi modern construit în ţară sau adus din străinătate. Dintre acestea, a­­mintesc laboratorul de utiliza­re a izotopilor, cu aparataj construit de Institutul de Fi­zică Atomică, laboratorul de pe lingă catedra de electricitate, cu aparate electrice şi electro­nice noi, instalaţiile complete din laboratoarele de optică şi fizică atomică care permit stu­denţilor aplicarea practică, în condiţii optime, a celor învă­ţate la cursuri. în prezent nu există, de pildă, capitol mai important din fizică pentru care să nu fie organizat sau în curs de organizare şi labo­ratorul respectiv. Există, de asemenea, un centru de calcul în curs de organizare, care dis­pune de o maşină electronică de calcul construită la IFA (CIFA-3) şi care va fi dotat cu două maşini de calcul ana­logice. Aceste maşini electroni­ce de calcul au în principal scopuri didactice, servind pen­tru pregătirea specialiştilor în calculul numeric. Dotarea la­boratoarelor noastre se îmbu­nătăţeşte de la an la an, pe baza unui plan de perspectivă de utilare şi reutilare a la­boratoarelor. Cîteva cuvinte şi despre cele două biblioteci ale facultăţii (una de matematică şi una de fizică). In aceste biblioteci stu-­ denţii găsesc cărţile şi cursu­rile de uz general într-un nu­măr suficient de exemplare, precum şi lucrări pentru cer­cetare la care au acces stu­denţii de la cursurile de spe­cializare, la recomandaţia ca­tedrelor. Bibliotecile (în spe­cial cele de matematică) au o colecţie frumoasă de perio­dice şi beneficiază şi de cele peste 300 de schimburi cu străinătatea (primite pentru revista cu caracter internaţio­nal a Societăţii de matematică şi fizică „Buletinul matema­tic"). Condiţiile de studiu de care se bucură studenţii noştri sunt un prilej de mulţumire care implică atît pentru profesori cît şi pentru studenţi datoria de a da ţării specialiştii cu înaltă calificare pe care-i aş­teaptă, la laboratorul de raze X. Foto : AGERPRES In amfiteatru. Foto : O. PLECAN rintre formele muncii politico­­educative desfă­şurată de orga­nizaţia U. T. M. din Facultatea de matematică şi fi­zică a Universităţii „C. I. Parhon“ un loc central îl ocupă cele menite să con­tribuie la dezvoltarea conti­nuă a dragostei pentru pro­fesia de matematician sau de fizician. An de an creşte numărul celor ce se în­dreaptă spre facultatea noa­stră, în acest an univer­sitar avem aproape 2000 de studenţi. Desigur că această dezvoltare uriaşă îşi are ex­plicaţia, în primul rînd, în ce­rinţele crescînde ale dezvol­tării economiei şi culturii noa­stre socialiste, care impun pregătirea unui număr cores­punzător de cercetători şi pro­fesori matematicieni sau fi­zicieni. O asemenea dezvol­tare n-ar fi fost posibilă nici­­cînd în trecut şi ea urmează aceeaşi linie ascendentă ca şi­­întregul nostru învăţămînt mediu şi superior. Primul contact cu viaţa uni­versitară, cu unele laturi spe­cifice ale studiului matemati­cii şi fizicii, cu conţinutul nou al unor cursuri, nu este uşor. In acest sens, căutăm să ve­nim în ajutorul celor din anul întîi. Astfel, încă din primele zile ale acestui an universitar, în cadrul unor şedinţe organizate de asociaţia studenţilor, tova­răşii acad. prof. E. Bădărău, acad. prof. Miron Nicolescu, acad. prof. Grigore Moisil, a­­cad. prof. Şerban Ţiţeica, prof. Gh. Golbură au vorbit studen­ţilor despre tradiţiile şi pers­pectivele facultăţii noastre, subliniind condiţiile esenţiale ale succesului în munca unui tînăr student, despre studiul individual continuu, perseve­rent şi frecventarea regulată a tuturor formelor de învăţă­mînt (cursuri, seminarii, ore de laborator, consultaţii etc.). Organizaţia U.T.M., cu spriji­nul cadrelor­­ didactice tinere, caută să asigure o îndrumare permanentă a muncii profe­sionale, a fiecărei grupe de studenţi, a fiecărui student. Paralel cu dezvoltarea dra­gostei faţă de matematică şi fizică, faţă de profesiunile de cercetător şi profesor, organi­zaţia U.T.M. şi asociaţia stu­denţilor din facultate urmă­resc formarea la fiecare stu­dent a unei metode judicioase de lucru bazate pe studiul in­dividual continuu, în direcţia pregătirii din timp a viitorilor noştri stu­denţi, prin explicarea mai largă a acestor probleme spe­cifice, a frumoaselor tradiţii şi a minunatelor perspective de viitor pe care le au mate­matica şi fizica în ţara noas­tră, credem că organizaţia IJ.T.M. şi asociaţia studenţilor din facultate au făcut încă prea puţin; în acest sens, ar fi fost desigur utilă existenţa unor legături mai strînse cue organizaţiile U.T.M., măcar din cîteva şcoli medii din Ca­pitală şi chiar din alte loca­lităţi mai apropiate, organi­zarea unor vizite, a unor sim­pozioane şi conferinţe, a unor manifestări culturale comune. în facultatea noastră, în a­­cest an, peste 360 studenţi lu­crează în 16 cercuri ştiinţifice, organizate de asociaţiile stu­denţilor, în curînd va avea loc sesiunea anuală a cercuri­lor ştiinţifice studenţeşti din Universitatea „C. I. Parhon”. Facultatea noastră se va pre­zenta cu 45 lucrări. Studenţi ca Popovici Iulian, Tudor Con­stantin, Bornaz Mircea, Ha­­ţegan Cornel şi alţii au creat lucrări apreciate, teoretice sau experimentale. Munca în cercurile ştiinţifice, după cum a dovedit frumoasa experien­ţă acumulată pînă acum, îi­ obişnuieşte pe viitorii cerce­tători şi profesori ca, încă din timpul studenţiei, să-şi pună anumite probleme, să cerce­teze un anumit material bi­bliografic în limba romînă şi în limbi străine, să cunoască mai îndeaproape „secretele” şi satisfacţiile muncii în labora­tor, participînd direct la con­struirea şi montarea unor a­­parate şi instalaţii noi. în a­­ceste cercuri ştiinţifice au fă­cut primii paşi spre munca de cercetare ştiinţifică cele peste 100 cadre didactice tinere ce lucrează azi în facultate, su­tele de cercetători formaţi în aceşti ani în facultatea noas­tră şi care lucrează la insti­tutele de Fizică Atomică, de Fizică, de Matematică ale A­cademiei R.P.R. şi în alte in­stitute de cercetări sau de în­văţămînt superior, numeroşii candidaţi în ştiinţe matemati­ce şi fizice. Practica în producţie, des­făşurată în diferite instituţii şi laboratoare de cercetări, ca şi practica pedagogică, desfă­şurată în şcolile medii, com­pletează pregătirea viitorilor profesori şi cercetători. In a­­ceste direcţii, munca dusă de organizaţia U.T.M. şi de aso­ciaţia studenţilor din facultate urmăreşte să-i ajute pe stu­denţi pentru a efectua această practică cu maximum de e­­ficacitate, în munca politică-educativă, pe care organizaţia U.T.M. şi asociaţia studenţilor din facul­tate o desfăşoară, sub condu­cerea organizaţiei de partid, în strînsă legătură cu deca­natul şi cu corpul didactic, în scopul formării multilaterale a viitorilor oameni de ştiinţă şi profesori, un rol important îl joacă dezvoltarea continuă la fiecare student a spiritului de răspundere faţă de pregă­tirea sa personală şi simţul datoriei faţă de poporul nos­tru muncitor. Pe această linie, în adună­rile generale U.T.M., în adu­nările de grup, în cadrul învă­ţământului politic U.T.M. şi cu ocazia diferitelor manifestări culturale, noi am căutat să dezbatem teme cu un bogat conţinut politic şi educativ. în asemenea dezbateri, utemiştii au combătut unele manifes­tări de mediocritate, de ne­glijare a unei pregătiri mul­tilaterale, în care o temeinică pregătire, de specialitate să fie însoţită de o pregătire po­litică şi de cultură generală corespunzătoare, precum şi alte manifestări negative ca pregătirea în salturi, în apro­pierea sesiunii­or de examene, frecventarea neregulată a cursurilor, unele acte de indis­ciplină etc. Asemenea cazuri au existat şi în semestrul I al acestui an universitar. (De e­­xemplu, cîţiva studenţi de la grupele 802, 806, 865 şi 866). In cîteva cazuri mai deosebite, fie pentru abateri mai grave (absenţe nemotivate, rezultate foarte slabe la examene), fie atunci cînd ajutorul colectivu­lui grupei n-a fost bine înţe­les de cel criticat, ne-am gîn­­dit să cerem sprijinul unui colectiv mai larg în formarea unei opinii de dezaprobare a atitudinii respective. în acest sens, grupele au adresat scri­sori părinţilor acestor studenţi şi organizaţiilor U.T.M. din comuna, întreprinderea sau şcoala de unde veneau, scri­sori în care au expus pe larg atitudinea studenţilor respec­tivi şi felul în care grupa a încercat să-i ajute pînă acum. Munca politico-educativă a organizaţiei U.T.M. şi a aso­ciaţiei studenţilor din facul­tatea noastră, bucurîndu-se de îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, va reuşi în măsură din ce în ce mai mare să contribuie la ri­dicarea continuă a nivelului muncii profesionale a studen­ţilor, la formarea acestora ca profesori sau oameni de ştiin­ţă cu o temeinică pregătire ştiinţifică, cu un înalt nivel de conştiinţă socialistă. Lector univ. CLAUDIU IONESCU BUJOR , secretar al comitetului U.T.M. al Facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii „C. I. Parhon* EDUCAREA PASIUNII PENTRU PROFESIUNEA ALEASĂ ST­U­D­E­N­Ţ­I­I . Facultatea de matematică şi fi­­i­zică studenţii se­­ pregătesc pentru cercetarea mate­matică actuală, pentru stăpînirea acelor ramuri ale matematicii care influienţează deja şi vor influenţa în măsură din ce în ce mai mare dezvoltarea teh­nicii şi aducerea ei la un ni­­vel şi mai înalt. Facultăţile de matematică­­fizică din ţara noastră se dez­voltă pe liniile determinate pe de-o parte de necesităţile de­­curgînd din planurile de stat, pe de altă parte de tradiţiile ştiinţifice ale ţării noastre şi de cercetarea ştiinţifică mon­dială. Facultatea de matemati­că şi fizică din Bucureşti s-a adaptat la imperativele enumerate mai sus. Acest proces de adaptare continuă de altfel, pentru că ştiinţa continuă să progreseze cu paşi uriaşi şi transforma­rea socialistă a ţării noastre cere un ritm crescînd al pro­ducţiei, implicînd o creştere continuă a nivelului tehnico­­ştiinţific. Nu trebuie uitat că Faculta­tea noastră se „bucură" de re­putaţia de­ a fi o facultate grea. Reputaţia aceasta este datorită, desigur, conţinutului matematicii şi legilor ei de dezvoltare, prin etape supra­puse de abstractizare. Parcurgerea acestor etape cere, din partea studenţilor, un efort de adaptare, care se adaugă efortului normal de reţinere şi utilizare a materia­lului învăţat. Cu toate acestea, munca noastră, a cadrelor didactice, se desfăşoară cu succes cres­cînd, în anii puterii populare, fa­cultatea noastră a dat ţării elemente de deosebită valoare, Acad. prof. Miron Nicolescu cu care s-ar putea mîndri ori­ce ţară. Munca creatoare ştiin­ţifică a tinerelor noastre ca­dre, crescute în ultimii ani, este cunoscută şi apreciată în mod deosebit în toate cercuri­le ştiinţifice străine. Congresul matematicienilor români din 1956 a dezvăluit participanţilor străini, matematicieni de mare reputaţie, existenţa unui pu­ternic nucleu de tineri mate­maticieni, pe deplin formaţi, în facultatea noastră s-a creat o tradiţie de muncă şi de seriozitate, căreia trebuie sa i se adapteze orice nouă pro­moţie de studenţi. Această adaptare se reali­zează în condiţii satisfăcătoare. Studenţii noştri, în bună par­te, muncesc cu rîvnă, dovedesc un interes deosebit pentru spe­cialitatea aleasă şi obţin re­zultate bune. Efortul nostru s-a îndrep­tat nu numai spre mărirea procentului de promovaţi cît mai ales spre ridicarea calită­ţii „produselor“ sale, spre transformarea studenţilor mij­locii în studenţi buni şi a ce­lor slabi în studenţi mijlocii. Cu toată munca depusă de studenţi, se întîmplă foarte des, pentru unii dintre ei, ca rezultatele să nu cores­pundă cheltuielii­ totale de energie a lor. Cauza a­­cestei discordanţe trebuie cău­tată numai în lipsa de organi­zare a muncii acestor studenţi. Unii studenţi, chiar dintre cei mai înzestraţi, se mulţumesc cu o participare continuă dar pasivă la cursuri şi se bizuie pe memoria lor pentru a face faţă seminariilor. Ieşirea de la cursuri, la prînz sau seara, constituie pentru unii dintre studenţi, nu numai despărţirea de localul facultăţii, ci şi o desprindere­­ de orice preocu­pări legate de cursurile au­­diate. Aceşti studenţi, din fericire nu prea numeroşi, se bazează, conştient sau nu, pe efortul final, pe munca în asalt pe care o vor depune în preajma examenelor. Dar rezultatele nu corespund totdeauna acestui ritm neobişnuit de muncă, ele duc totdeauna la decepţii, la descurajare, la scăderea inte­resului pentru specialitatea a­­leasă. Chiar dacă se întîmplă ca rezultatele de moment (răs-­ punsurile la examen) să fie mulţumitoare, munca este iar zadarnică, pentru că ceea ce se cîştigă repede, tot atît de repede se pierde. Continuitatea în muncă este singura garanţie a succesului acestei munci. Acest dicton este valabil în orice fel de muncă şi cu atît mai mult în matematică. Sportivii nu-şi întrerup niciodată antrena­mentul, cîntăreţii vocalizează în fiecare zi. Orice doctor va putea con­firma că o trăire continuă în specialitatea aleasă, o activita­te neîntreruptă, la nivelul maxim compatibil cu legile i­­gienii oboseşte infinit mai pu­ţin decît o activitate sincopată, urmată de asaltul final şi în acelaşi timp dă rezultate mult mai bune.’ Desigur că studenţii facul­tăţii noastre îşi perfecţionea­ză continuu metodele de muncă. Profesorii le vor sta, ca întotdeauna, cu dragoste la dispoziţie, pentru ca din munca lor comună şi bine racordată să se obţină rezul­tatele pe care partidul şi guvernul ţării sunt îndreptă­ţiţi să le aştepte de la ei.

Next