Scînteia Tineretului, martie 1962 (Anul 18, nr. 3978-4004)
1962-03-01 / nr. 3978
acuitatea de matematică şi fizică din Bucureşti are o tradiţie veche şi se bucură de un frumos , prestigiu ştiinţific atît în ţara cit şi peste hotare. In anii puterii populare, ca urmare a grijii permanente a partidului şi guvernului, învăţămîntul matematicii şi fizicii a cunoscut transformări profunde, căpătînd o structură nouă şi o amploare care depăşeşti pe cea care o are în multe din ţările cu o veche tradiţie ştiinţifică. Inspirînduse din experienţa învăţămîntului superior de specialitate din Uniunea Sovietică, baza puternică a succeselor de importanţa mondială ale ştiinţei sovietice. Facultatea de matematică şi fizică s-a străduit să-şi ridice continuu nivelul didactico-ştiinţific, să corespundă sarcinilor mari şi importante ce-i revin în formarea de cadre didactice şi de cercetători bine pregătite şi cu conştiinţa clară a rolului pe care-l au în societatea socialistă. Două sînt trăsăturile principale ale învăţămîntului matematicii şi fizicii în facultatea noastră — asupra cărora mă voi opri — şi care relevă străduinţa noastră de a asigura o pregătire cît mai completă absolvenţilor facultăţii. E vorba, în primul rînd, de orientarea tot mai hotărîtă a programelor şi cursurilor spre problemele practice, concrete ale economiei socialiste. Fără îndoială, atît matematica cît şi fizica sînt ştiinţe abstracte, dar prin aplicaţiile lor ele pot aduce şi aduc servicii importante în cele mai variate ramuri ale ştiinţelor aplicate. Această orientare — care s-a accentuat în deosebi pe baza sarcinilor trasate matematicii şi fizicii de către cel de-al III-lea Congres al P.M.R. — se concretizează în restructurarea planurilor de învăţămînt la cele două secţii ale facultăţii (de matematică şi de fizică). In urma aplicării noilor planuri de învăţămînt, în cursul acestui an universitar s-au creat cîte 8 subsecţii de specializare la fiecare secţie în parte, dintre care unele sînt cu totul noi. Printre acestea amintim subsecţiile de fizicămatematică, de elasticitate şi plasticitate, de maşini de calcul şi calculul probabilităţilor şi statistică matematică — la secţia de matematică, subsecţiile de corp solid, spectroscopie, electro şi radiofizică, şi fizica macromoleculelor — la secţia de fizică. Restructurarea planurilor de învăţămînt a cerut şi introducerea — alături de cursurile teoretice generale care contribuie la formarea culturii de bază a fiecărui matematician sau fizician — şi a unor cursuri speciale cu totul noi. Astfel, de pildă, studenţii care urmează subsecţia de calculul probabilităţilor şi statistică matematică audiază o serie de cursuri printre care amintesc : cursurile de programare lineară şi de programare dinamică unde îşi însuşesc noţiuni privind aplicarea statisticii şi matematicii în industrie. Pentru a ilustra modul în care servesc aceste cursuri în vederea pregătirii studenţilor pentru producţie, vreau să mă refer la contractul încheiat de catedra de calculul probabilităţilor condusă de tov. prof. O. Onicescu şi catedra de matematici aplicate cu Uzinele „I. C. Frimu" din Sinaia pentru aplicarea în această uzină a metodelor statisticii matematice la controlul calităţii produselor. Colaborarea aceasta durează de mai bine de un an şi a dat roade reciproc folositoare. în uzină rebuturile au scăzut în mod substanţial, iar nouă, această experienţă practică ne-a sugerat unele studii teoretice care au apărut în diferite publicaţii ale Academiei R.P.R. şi ale Universităţii. Noi colaborăm, de asemenea, cu Direcţia Centrală de Statistică la aplicarea matematicii în lucrările de statistică, la Consfătuirea ştiinţifică comună, care a avut loc la sfîrşitul anului trecut, au fost prezentat, ca urmare a acestei colaborări, un mare număr de referate interesante şi utile, iar eu am şi elaborat împreună cu tov. V. V. Urseanu, statistician la D.C.S. o lucrare privind metodele matematice aplicate în statistică, lucrare care se află sub tipar. în cadrul secţiei de matematică au luat, de asemenea, o mai mare dezvoltare cursurile de teoria matematică a mecanismelor automate şi cele privind aplicaţiile mecanicii elastice şi ale mecanicii fluidelor. Aceeaşi orientare apare pregnant şi în cadrul secţiei de fizică unde, începînd cu acest an, s-a trecut la o nouă distribuţie a orelor prin care se urmăreşte realizarea unui curs unic de fizică generală şi asigurarea unei culturi matematice mai temeinice fizicienilor. Şi aici au apărut cursuri noi printre care cursul de cristalografie pentru fizica corpului solid, cursuri de fizica energiilor înalte — la subsecţia de fizică nucleară — precum şi toate cursurile de la subsecţia de fizica macromoleculelor. Toate acestea demonstrează noua orientare a conţinutului ştiinţific al cursurilor, orientare care să servească într-o măsură cît mai mare aplicării matematicii şi fizicii în producţie. O a doua trăsătură a cursurilor noastre — nu mai puţin importantă decît cea precedentă — constă în grija permanentă pe care o manifestă cadrele didactice ale facultăţii pentru a asigura un învăţămînt la nivelul dezvoltării ştiinţei contemporane. E un lucru îndeobşte cunoscut că în secolul nostru fizica şi matematica au cunoscut o dezvoltare impetuoasă. Numai în ultimii 10—15 ani au apărut în domeniul matematicii, pe lingă mulţimea de noţiuni noi, o serie de discipline noi. Teoria informaţiei — de importanţă fundamentală în studierea ciberneticii, teoria sau strategia jocurilor — care se ocupă de anumite aplicaţii ale calculului probabilităţilor, unele metode mult utilizate în fizica atomică, programarea maşinilor electronice de calcul, programarea lineară şi dinamică ce are drept scop determinarea în mod matematic a rentabilităţii maxime a unei întreprinderi, de pildă , iată numai principalele discipline apărute în ultima vreme în matematică. De aici decurge necesitatea modernizării învăţămîntului matematicii pe scara întregului sistem de învăţămînt, începînd chiar de la învăţămîntul mediu. Aceasta este o tendinţă care se observă pe plan mondial, fiind discutată la toate congresele internaţionale de matematică din ultimii ani. In învăţămîntul superior din ţara noastră modernizarea învăţămîntului matematicii este rezolvată Pentru toate disciplinele noi amintite mă sus, ca urmare a restructurării planurilor de învăţămînt de care am vorbit, în Facultatea de matematică şi fizică din Bucureşti se predau cursuri speciale. Astăzi studenţii noştri învaţă toate disciplinele moderne ale matematicii, astfel încît la terminarea cursurilor ei sunt capabili să urmărească studiile care apar în orice revistă de specialitate din lume şi să-şi dezvolte în continuare cunoştinţele în ritmul în care se dezvoltă ştiinţa zilelor noastre, economia şi cultura ţării noastre. Nivelul predării Prof. univ. Gh. Mîhoc membru corespondent al Academiei R.P.R., prorector al Universităţii „C. I. Parhon“. " MimmTIA X. PARHON" La microscopul electronic. Foto : O. PLECAN BAZA ŞTIINŢIFICĂ Prof. univ. N. Theodorescu membru corespondent al Academiei R.P.R., decanul Facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii „C. I. Parhon c ondiţiile de studiu ale studenţilor facultăţii noastre ca şi ale celorlalţi studenţi de altfel ,sunt deosebite de bune, ele exprimînd grija neprecupeţită a partidului şi statului nostru pentru pregătirea cît mai temeinică a noilor specialişti. După cum se ştie, un element esenţial — dacă nu chiar cel principal — care asigură nivelul studiului îl constituie corpul didactic. Catedrele facultăţii noastre au fost ilustrate în decursul anilor de personalităţi ştiinţifice cu care ţara noastră se mîndreşte pe bună dreptate, savanţi şi dascăli care au pus bazele şcolii matematice româneşti. Cele peste 250 de cadre didactice care lucrează astăzi în facultatea noastră continuă şi duc mai departe această valoroasă moştenire ştiinţifică. Majoritatea profesorilor şi conferenţiarilor din Facultatea de matematică şi fizică sunt oameni de ştiinţă de valoare recunoscută atît în ţară cît şi peste hotare. Dintre profesorii facultăţii, 15 sunt membri ai Academiei R.P.R. Chiar şi dintre lectori şi asistenţi o bună parte şi-au asigurat, prin lucrările lor, o reputaţie ştiinţifică remarcabilă pe plan internaţional, unii dintre ei colaborînd cu savanţi străini la elaborarea unor lucrări ştiinţifice. La colocviile internaţionale de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi, de asemenea, la conferinţa internaţională de automatică care a avut loc acum cîţiva ani, cadrele didactice ale facultăţii s-au remarcat prin comunicările făcute, atrăgînd atenţia participanţilor prin amploarea şi perspectivele cercetărilor lor. In aceste condiţii, studenţii facultăţii audiază cursuri care prin conţinutul şi nivelul lor corespund cerinţelor învăţămîntului actual şi nevoilor ştiinţei şi economiei ţării noa- «. stre. Ei dispun de un mare I număr de tratate şi cursuri tipărite şi litografiate. Studenţii de la secţia de matematică au la dispoziţie toate cursurile de bază, cum sunt cursurile de analiză matematică, algebră, geometrie diferenţială, geometria analitică, teoria funcţiilor etc. Calitatea înaltă a acestor cursuri este dovedită şi de epuizarea unora dintre ele într-un interval scurt după apariţie. La secţia de fizică lipsesc unele cursuri de bază, dar facultatea a luat măsuri pentru ca pînă la sfîrşitul anului să lichidăm această lacună. Cursurile speciale conţin datele cele mai noi ale disciplinei respective şi unele dintre ele chiar cercetările originale ale profesorilor, aşa încît ele servesc pentru deschiderea de noi perspective de cercetare. în facultatea noastră s-au organizat multe laboratoare noi de lucrări practice cu studenţii, legate mai ales de numeroasele cursuri de specializare, laboratoare care dispun de aparataj nou şi modern construit în ţară sau adus din străinătate. Dintre acestea, amintesc laboratorul de utilizare a izotopilor, cu aparataj construit de Institutul de Fizică Atomică, laboratorul de pe lingă catedra de electricitate, cu aparate electrice şi electronice noi, instalaţiile complete din laboratoarele de optică şi fizică atomică care permit studenţilor aplicarea practică, în condiţii optime, a celor învăţate la cursuri. în prezent nu există, de pildă, capitol mai important din fizică pentru care să nu fie organizat sau în curs de organizare şi laboratorul respectiv. Există, de asemenea, un centru de calcul în curs de organizare, care dispune de o maşină electronică de calcul construită la IFA (CIFA-3) şi care va fi dotat cu două maşini de calcul analogice. Aceste maşini electronice de calcul au în principal scopuri didactice, servind pentru pregătirea specialiştilor în calculul numeric. Dotarea laboratoarelor noastre se îmbunătăţeşte de la an la an, pe baza unui plan de perspectivă de utilare şi reutilare a laboratoarelor. Cîteva cuvinte şi despre cele două biblioteci ale facultăţii (una de matematică şi una de fizică). In aceste biblioteci stu- denţii găsesc cărţile şi cursurile de uz general într-un număr suficient de exemplare, precum şi lucrări pentru cercetare la care au acces studenţii de la cursurile de specializare, la recomandaţia catedrelor. Bibliotecile (în special cele de matematică) au o colecţie frumoasă de periodice şi beneficiază şi de cele peste 300 de schimburi cu străinătatea (primite pentru revista cu caracter internaţional a Societăţii de matematică şi fizică „Buletinul matematic"). Condiţiile de studiu de care se bucură studenţii noştri sunt un prilej de mulţumire care implică atît pentru profesori cît şi pentru studenţi datoria de a da ţării specialiştii cu înaltă calificare pe care-i aşteaptă, la laboratorul de raze X. Foto : AGERPRES In amfiteatru. Foto : O. PLECAN rintre formele muncii politicoeducative desfăşurată de organizaţia U. T. M. din Facultatea de matematică şi fizică a Universităţii „C. I. Parhon“ un loc central îl ocupă cele menite să contribuie la dezvoltarea continuă a dragostei pentru profesia de matematician sau de fizician. An de an creşte numărul celor ce se îndreaptă spre facultatea noastră, în acest an universitar avem aproape 2000 de studenţi. Desigur că această dezvoltare uriaşă îşi are explicaţia, în primul rînd, în cerinţele crescînde ale dezvoltării economiei şi culturii noastre socialiste, care impun pregătirea unui număr corespunzător de cercetători şi profesori matematicieni sau fizicieni. O asemenea dezvoltare n-ar fi fost posibilă nicicînd în trecut şi ea urmează aceeaşi linie ascendentă ca şiîntregul nostru învăţămînt mediu şi superior. Primul contact cu viaţa universitară, cu unele laturi specifice ale studiului matematicii şi fizicii, cu conţinutul nou al unor cursuri, nu este uşor. In acest sens, căutăm să venim în ajutorul celor din anul întîi. Astfel, încă din primele zile ale acestui an universitar, în cadrul unor şedinţe organizate de asociaţia studenţilor, tovarăşii acad. prof. E. Bădărău, acad. prof. Miron Nicolescu, acad. prof. Grigore Moisil, acad. prof. Şerban Ţiţeica, prof. Gh. Golbură au vorbit studenţilor despre tradiţiile şi perspectivele facultăţii noastre, subliniind condiţiile esenţiale ale succesului în munca unui tînăr student, despre studiul individual continuu, perseverent şi frecventarea regulată a tuturor formelor de învăţămînt (cursuri, seminarii, ore de laborator, consultaţii etc.). Organizaţia U.T.M., cu sprijinul cadrelor didactice tinere, caută să asigure o îndrumare permanentă a muncii profesionale, a fiecărei grupe de studenţi, a fiecărui student. Paralel cu dezvoltarea dragostei faţă de matematică şi fizică, faţă de profesiunile de cercetător şi profesor, organizaţia U.T.M. şi asociaţia studenţilor din facultate urmăresc formarea la fiecare student a unei metode judicioase de lucru bazate pe studiul individual continuu, în direcţia pregătirii din timp a viitorilor noştri studenţi, prin explicarea mai largă a acestor probleme specifice, a frumoaselor tradiţii şi a minunatelor perspective de viitor pe care le au matematica şi fizica în ţara noastră, credem că organizaţia IJ.T.M. şi asociaţia studenţilor din facultate au făcut încă prea puţin; în acest sens, ar fi fost desigur utilă existenţa unor legături mai strînse cue organizaţiile U.T.M., măcar din cîteva şcoli medii din Capitală şi chiar din alte localităţi mai apropiate, organizarea unor vizite, a unor simpozioane şi conferinţe, a unor manifestări culturale comune. în facultatea noastră, în acest an, peste 360 studenţi lucrează în 16 cercuri ştiinţifice, organizate de asociaţiile studenţilor, în curînd va avea loc sesiunea anuală a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din Universitatea „C. I. Parhon”. Facultatea noastră se va prezenta cu 45 lucrări. Studenţi ca Popovici Iulian, Tudor Constantin, Bornaz Mircea, Haţegan Cornel şi alţii au creat lucrări apreciate, teoretice sau experimentale. Munca în cercurile ştiinţifice, după cum a dovedit frumoasa experienţă acumulată pînă acum, îi obişnuieşte pe viitorii cercetători şi profesori ca, încă din timpul studenţiei, să-şi pună anumite probleme, să cerceteze un anumit material bibliografic în limba romînă şi în limbi străine, să cunoască mai îndeaproape „secretele” şi satisfacţiile muncii în laborator, participînd direct la construirea şi montarea unor aparate şi instalaţii noi. în aceste cercuri ştiinţifice au făcut primii paşi spre munca de cercetare ştiinţifică cele peste 100 cadre didactice tinere ce lucrează azi în facultate, sutele de cercetători formaţi în aceşti ani în facultatea noastră şi care lucrează la institutele de Fizică Atomică, de Fizică, de Matematică ale Academiei R.P.R. şi în alte institute de cercetări sau de învăţămînt superior, numeroşii candidaţi în ştiinţe matematice şi fizice. Practica în producţie, desfăşurată în diferite instituţii şi laboratoare de cercetări, ca şi practica pedagogică, desfăşurată în şcolile medii, completează pregătirea viitorilor profesori şi cercetători. In aceste direcţii, munca dusă de organizaţia U.T.M. şi de asociaţia studenţilor din facultate urmăreşte să-i ajute pe studenţi pentru a efectua această practică cu maximum de eficacitate, în munca politică-educativă, pe care organizaţia U.T.M. şi asociaţia studenţilor din facultate o desfăşoară, sub conducerea organizaţiei de partid, în strînsă legătură cu decanatul şi cu corpul didactic, în scopul formării multilaterale a viitorilor oameni de ştiinţă şi profesori, un rol important îl joacă dezvoltarea continuă la fiecare student a spiritului de răspundere faţă de pregătirea sa personală şi simţul datoriei faţă de poporul nostru muncitor. Pe această linie, în adunările generale U.T.M., în adunările de grup, în cadrul învăţământului politic U.T.M. şi cu ocazia diferitelor manifestări culturale, noi am căutat să dezbatem teme cu un bogat conţinut politic şi educativ. în asemenea dezbateri, utemiştii au combătut unele manifestări de mediocritate, de neglijare a unei pregătiri multilaterale, în care o temeinică pregătire, de specialitate să fie însoţită de o pregătire politică şi de cultură generală corespunzătoare, precum şi alte manifestări negative ca pregătirea în salturi, în apropierea sesiuniior de examene, frecventarea neregulată a cursurilor, unele acte de indisciplină etc. Asemenea cazuri au existat şi în semestrul I al acestui an universitar. (De exemplu, cîţiva studenţi de la grupele 802, 806, 865 şi 866). In cîteva cazuri mai deosebite, fie pentru abateri mai grave (absenţe nemotivate, rezultate foarte slabe la examene), fie atunci cînd ajutorul colectivului grupei n-a fost bine înţeles de cel criticat, ne-am gîndit să cerem sprijinul unui colectiv mai larg în formarea unei opinii de dezaprobare a atitudinii respective. în acest sens, grupele au adresat scrisori părinţilor acestor studenţi şi organizaţiilor U.T.M. din comuna, întreprinderea sau şcoala de unde veneau, scrisori în care au expus pe larg atitudinea studenţilor respectivi şi felul în care grupa a încercat să-i ajute pînă acum. Munca politico-educativă a organizaţiei U.T.M. şi a asociaţiei studenţilor din facultatea noastră, bucurîndu-se de îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, va reuşi în măsură din ce în ce mai mare să contribuie la ridicarea continuă a nivelului muncii profesionale a studenţilor, la formarea acestora ca profesori sau oameni de ştiinţă cu o temeinică pregătire ştiinţifică, cu un înalt nivel de conştiinţă socialistă. Lector univ. CLAUDIU IONESCU BUJOR , secretar al comitetului U.T.M. al Facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii „C. I. Parhon* EDUCAREA PASIUNII PENTRU PROFESIUNEA ALEASĂ STUDENŢII . Facultatea de matematică şi fiizică studenţii se pregătesc pentru cercetarea matematică actuală, pentru stăpînirea acelor ramuri ale matematicii care influienţează deja şi vor influenţa în măsură din ce în ce mai mare dezvoltarea tehnicii şi aducerea ei la un nivel şi mai înalt. Facultăţile de matematicăfizică din ţara noastră se dezvoltă pe liniile determinate pe de-o parte de necesităţile decurgînd din planurile de stat, pe de altă parte de tradiţiile ştiinţifice ale ţării noastre şi de cercetarea ştiinţifică mondială. Facultatea de matematică şi fizică din Bucureşti s-a adaptat la imperativele enumerate mai sus. Acest proces de adaptare continuă de altfel, pentru că ştiinţa continuă să progreseze cu paşi uriaşi şi transformarea socialistă a ţării noastre cere un ritm crescînd al producţiei, implicînd o creştere continuă a nivelului tehnicoştiinţific. Nu trebuie uitat că Facultatea noastră se „bucură" de reputaţia de a fi o facultate grea. Reputaţia aceasta este datorită, desigur, conţinutului matematicii şi legilor ei de dezvoltare, prin etape suprapuse de abstractizare. Parcurgerea acestor etape cere, din partea studenţilor, un efort de adaptare, care se adaugă efortului normal de reţinere şi utilizare a materialului învăţat. Cu toate acestea, munca noastră, a cadrelor didactice, se desfăşoară cu succes crescînd, în anii puterii populare, facultatea noastră a dat ţării elemente de deosebită valoare, Acad. prof. Miron Nicolescu cu care s-ar putea mîndri orice ţară. Munca creatoare ştiinţifică a tinerelor noastre cadre, crescute în ultimii ani, este cunoscută şi apreciată în mod deosebit în toate cercurile ştiinţifice străine. Congresul matematicienilor români din 1956 a dezvăluit participanţilor străini, matematicieni de mare reputaţie, existenţa unui puternic nucleu de tineri matematicieni, pe deplin formaţi, în facultatea noastră s-a creat o tradiţie de muncă şi de seriozitate, căreia trebuie sa i se adapteze orice nouă promoţie de studenţi. Această adaptare se realizează în condiţii satisfăcătoare. Studenţii noştri, în bună parte, muncesc cu rîvnă, dovedesc un interes deosebit pentru specialitatea aleasă şi obţin rezultate bune. Efortul nostru s-a îndreptat nu numai spre mărirea procentului de promovaţi cît mai ales spre ridicarea calităţii „produselor“ sale, spre transformarea studenţilor mijlocii în studenţi buni şi a celor slabi în studenţi mijlocii. Cu toată munca depusă de studenţi, se întîmplă foarte des, pentru unii dintre ei, ca rezultatele să nu corespundă cheltuielii totale de energie a lor. Cauza acestei discordanţe trebuie căutată numai în lipsa de organizare a muncii acestor studenţi. Unii studenţi, chiar dintre cei mai înzestraţi, se mulţumesc cu o participare continuă dar pasivă la cursuri şi se bizuie pe memoria lor pentru a face faţă seminariilor. Ieşirea de la cursuri, la prînz sau seara, constituie pentru unii dintre studenţi, nu numai despărţirea de localul facultăţii, ci şi o desprindere de orice preocupări legate de cursurile audiate. Aceşti studenţi, din fericire nu prea numeroşi, se bazează, conştient sau nu, pe efortul final, pe munca în asalt pe care o vor depune în preajma examenelor. Dar rezultatele nu corespund totdeauna acestui ritm neobişnuit de muncă, ele duc totdeauna la decepţii, la descurajare, la scăderea interesului pentru specialitatea aleasă. Chiar dacă se întîmplă ca rezultatele de moment (răs- punsurile la examen) să fie mulţumitoare, munca este iar zadarnică, pentru că ceea ce se cîştigă repede, tot atît de repede se pierde. Continuitatea în muncă este singura garanţie a succesului acestei munci. Acest dicton este valabil în orice fel de muncă şi cu atît mai mult în matematică. Sportivii nu-şi întrerup niciodată antrenamentul, cîntăreţii vocalizează în fiecare zi. Orice doctor va putea confirma că o trăire continuă în specialitatea aleasă, o activitate neîntreruptă, la nivelul maxim compatibil cu legile igienii oboseşte infinit mai puţin decît o activitate sincopată, urmată de asaltul final şi în acelaşi timp dă rezultate mult mai bune.’ Desigur că studenţii facultăţii noastre îşi perfecţionează continuu metodele de muncă. Profesorii le vor sta, ca întotdeauna, cu dragoste la dispoziţie, pentru ca din munca lor comună şi bine racordată să se obţină rezultatele pe care partidul şi guvernul ţării sunt îndreptăţiţi să le aştepte de la ei.