Scînteia Tineretului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 4188-4213)
1962-11-01 / nr. 4188
Opt zîmbete frumoăse Mihu Dragomir iese de ochiul iscoditor al fotoreporterului, opt zîmbete tinereşti care vor colinda, prin paginile ziarului, întreaga ţară. Obişnuit, ca orice cititor, să întîlnesc în aceste pagini chipul celor ce se disting, zi de zi, pe marele front al muncii noastre paşnice, privesc zîmbetele în care se oglindeşte viitorul, întrebîndu-mă: „Ce aţi realizat voi, băieţi şi fete cu ochii atît de curaţi şi încrezători ? Ştiu, din minţile şi mîinile voastre n-a apărut încă nici o clădire impunătoare, maşinile conduse de voi încă n-au creat alte maşini, nici un metru de ţesătură, n-aţi recoltat încă nici un bob de griu. Numele voastre nu sunt cunoscute acum decit de familii, de colegi şi de profesori.Aveţi nume simple, dar care mîine vor putea fi cunoscute tot de toţi: Clemenţici Mariana, ■ Buduri !Raâca, Umiţă Elena, Dobre Florentina, Tăriceanu Mihaela, Simionescu Paul, Bratu Smaranda, Muşatescu Virgil. Care dintre voi va fi agronom, metalurgist, profesor, medic, aviator, încă nu ştim, şi poate că nici voi nu ştiţi prea bine. Dar încă de pe acum cină purtaţi uniforma modestă de elevi, aţi înţeles unul dintre faptele esenţiale ale vieţii noastre : să te pregăteşti pentru a păşi în viaţă cit mai stăpin pe tine însuţi. Dintre cele zece cifre care înregistrează, deocamdată, lupta voastră necontenită pentru pregătire, le-aţi ales pe cele mai de sus. Cifrele, se ştie, reprezintă o abstracţiune. Dar pentru voi ele reprezintă ceva mult mai concret decât orice obiect material. Ele reprezintă dorinţa voastră de a răspunde cu toată însufleţirea dragostei şi grijii cu care vă înconjoară întregul popor. Ochiul iscoditor al fotoreporterului s-a ales pe voi, numai cîţiva, dintr-o singură şcoală, Şcoala medie nr. 4 Aurel Vlaicu. Dar, alături de voi, văd zîmbetele altor mii de colegi ai voştri, din toate şcolile din ţară, o generaţie care mîine va stupim tainele ştiinţelor pămîntului, apelor şi cerului, răstind în comunism cu frunteasus, demni de încrederea ce le-a acordat-o partidul şi poporul. Alte cifre vor lua atunci locul notelor înscrise acum în carnetele voastre, şi în acele cifre se va oglindi, în toată strălucirea, contribuţia voastră la crearea bunăstării şi fericirii patriei. Drum bun in viaţă, prieteni! “ Scrisoarea pe care ne-a trimis-o eleva Beberedhe Elena din clasa a IX-a , de la Şcoala medie din Olteniţa e scurtă ca o telegramă. Ne comunică primele note pe care le-a obţinut în acest an şcolar: la română 9, la matematică 9, la zoologie 9, la istorie 9, la geografie 9. Răspunsul nostru este, de asemenea, scurt: „Felicitări şi nu uita că şi 10 e notă bună !“ • Orele de clasă, pregătirea lecţiilor pentru a doua zi, respectarea programulu zilnic de şcoală au intrat din nou în preocuparea elevilor de la Şcoala tehnică agricolă din Alexandria, încă din primele zile de şcoală, organizaţia U.T.M. din şcoala noastră a manifestat aceeaşi grijă pentru organizarea timpului liber ca şi pentru ridicarea nivelului la învăţătură. Astfel, , au fost organizate vizionări de filme şi spectacole în colectiv, activităţi sportive şi cultural-artistice. Numărul elevilor care s-au înscris în acest an şcolar la informaţiile artistice de dansuri, teatru şi cor este mult mai mare faţă de anul trecut, de la ION VASILESCU elev • Am ţinut să începem ultimul an de şcoală cu rezultate bune la învăţătură. Hotărirea noastră din prima zi de şcoală a fost ca primele note să fie note bune. Pînă acum, toţi elevii au respectat hotărirea colectivă, pregătindu-se temeinic pentru lecţii. Primele note obţinute în clasa noastră au marcat primele succese. Elevii Cathărin Dragoş, Titel Ligia, Medoia Carolina, Grigorescu Florica Şi alţii care au fost ascultaţi la matematică, fizică, chimie sau română au obţinut numai note bune şi foarte bune. Primele noti, primele succese ne vor fi tovarăşi credincioşi în drumul nostru în tot timpul anului şcolar. Toţi utemiştii din clasa a XI-a sunt hotărîţi să absolve şcoala cu rezultate bune şi foarte bune la învăţătură. de la NICOLAE CRISTESCU elev Şcoala medie nr. 2 Caransebeş ION IRIZA elev Şcoala profesională „Timpuri noi“-Bucureşti —---pg-----r*---|---- „Care este contribuţia colectivului din care faci parte la dezvoltarea în rindul elevilor a strădaniei pasionate de a acumula cunoştinţe solide şi multilaterale, la nivelul zilei de azi şi de mîine ? Sunt combătute lenea, indisciplina ?” Iată întrebările pe care le-am adresat, în cadrul unei discuţii cu mai mulţi elevi de la Complexul şcolar din Bir Iad. Majoritatea celor care au luat cuvîntul au vorbit despre succesele obţinute în colectiv şi cu ajutorul colectivului. — Sîntem un colectiv unit, pasionat după o activitate bogată, interesantă — spunea eleva Buruiană Gabriela, din clasa a IX-a A. Cu toate acestea, unii dintre noi mai uită uneori că principala sarcină este învăţătura, că sîntem datori să ne pregătim temeinic pentru muncă şi viaţă. Aşa s-a întîmplat cu eleva Nestian Paraschiva, care încă din primele zile de şcoală a adunat în catalog o serie de note slabe la mai multe obiecte. Atitudinea ei a indignat întreaga clasă. Colegii au criticat-o aspru, i-au spus că atitudinea de nepăsare faţă de învăţătură se va întoarce, mîine, împotriva ei. Peste tot, în pauze, la internat, se discuta acelaşi caz. Ne-am bucurat atunci, pentru că simţeam în reacţia colegilor forţa sănătoasă a unui colectiv puternic, menit să o trezească din „amorţeală“ pe colega noastră. Dacă ar fi acţionat numai un elev sau doi, sau numai biroul U.T.M. al clasei, poate colega noastră n-ar fi înţeles cât de gravă e fapta ei. Dar, aşa, văzînd că întreaga clasă se ridică ca unul singur împotriva atitudinii ei, a început să se gîndească serios la ceea ce face. Acest proces de conştiinţă l-a folosit. — Şi la noi — arată în cuvîntul său eleva Berje Dorina, din clasa a X-a D ■— colectivul acţionează cu promptitudine ori de cite ori este nevoie. Nu de mult, Eftimiu Radu, unul dintre elevii fruntaşi la învăţătură, s-a adresat cu obrăznicie tovarăşului profesor Mihăilescu. Chiar în acea zi am organizat o scurtă adunare cu întreaga clasă. In adunarea care a fost convocată, au luat cuvîntul Chirică, Boldache, Dinu Florica şi alţi cîţiva elevi. Indignaţi de purtarea colegului nostru, ei au arătat că fapta lui constituie o încălcare grosolană a disciplinei şcolare. Eftimiu ar fi vrut să se scuze, să invoce o sumedenie de motive cu care să se justifice în faţa colegilor. Dar n-a avut curajul. Pentru că simţea că toţi elevii clasei noastre nu ar fi admis nici o justificare. Ştia că n-are altă soluţie decit să-şi ceară scuze şi altădată să nu mai dovedească o asemenea atitudine. A luat apoi cuvîntul eleva Vilea Paula, din clasa a IX-a H. Ea a arătat că cei mai mulţi elevi din clasa lor îşi îndeplinesc în mod conştiincios îndatoririle ce le revin şi, în primul rînd, aceea de a învăţa. Notele bune şi foarte bune predomină; absenţele nemotivate au fost lichidate ; elevii se comportă civilizat pe stradă, la şcoală, în societate. — Mai sunt însă printre noi unii — spunea ea în continuare — a căror atitudine contrastează cu cea a colectivului. Lupeş Mihai s-a „remarcat” prin cuvintele grosolane cu care se adresează elevilor din clasele mai mari. Aşa crede el că este mai interesant, că se remarcă în faţa colegilor. Gîţei Măndiţa a foptat la o lucrare scrisă, iar Deteşanu Valeriu a bruscat-o pe una din colegele noastre. In faţa acestor abateri de la disciplină, colectivul nu a rămas indiferent. Cazurile celor trei elevi au fost dezbătute într-o adunare fulger. Utemiyoi au cerut ca aceştia să fie discutaţi şi în adunarea generală a organizaţiei U.T.M. de an, pentru ca toţi elevii să tragă învăţămintele cuvenite. Prin atitudinea fermă şi promptă faţă de abaterile unor colegi, noi vrem să-i ajutăm să înţeleagă că nu prin copiat, prin grosolănii, prin „curajul“ de a nu învăţa te remarci în faţa colegilor ci, dimpotrivă, noi, majoritatea elevilor îi preţuim pe acei elevi sîruincioşi, care înţeleg şi respectă frumuseţea conduitei şcolare. — Organizaţia U.T.M. — spunea eleva Puiu Mioara, din clasa a XI-a G, care a luat cuvîntul în continuare — ne cere să învăţăm azi mai bine ca ieri, mîine mai bine ca azi, să fim exigenţi cu noi înşine, să iubim colectivul in care trăim şi muncim, să luptăm pentru onoarea lui. Pentru că generaţiei noastre le sînt caracteristice dragostea de muncă, frumuseţea şi bogăţia spirituală, visele înalte. Ni se pare foarte ruşinos la un tînăr, astăzi, lipsa spiritului de răspundere faţă de învăţătură. Şi ne întrebăm, cum se mulţumesc Nechiforescu Anica şi Preda Ion, colegi cu noi, să se scalde in apa călduţă a mediocrităţii ? 5, 6 şi foarte rar cite une — acestea sînt notele pe care le obţin ei. Iar cînd sînt traşi la răspundere, găsesc fel de fel de scuze. „Cînd n-ai voinţă, îţi găseşti uşor şi scuze — le-am spus noi, cerimdu-le să rupă odată cu delăsarea. Noi nu admitem această filozofie a mediocrului. Le-am arătat şi lor cit de grav este să-ţi iroseşti atiţia ani de şcoală — cei mai frumoşi ani — calculind să-ţi iasă o medie de 5. Şi atît. Le-am spus nu o dată că nimeni nu are nevoie de o pregătire de nota 5. Aşa înţelegem noi adevărata colegialitate. — Nouă — spunea elevul Lapteş Constantin, din clasa a X-a E — nu ne-a plăcut niciodată egoistul, omul care priveşte cu nepăsare viaţa colectivului, care nu-şi ajută colegii. Aşa sunt la noi în clasă elevele Georgescu Marieta şi Dumitru Rodica. Afectate, încrezute, cu gesturi din „vedete”, cele două prietene îşi ocolesc colegii şi-i tratează cu o indiferenţă revoltătoare. — Şi noi avem un caz aproape asemănător în clasă — povestea eleva Mihaela Harnagea, din clasa a XI-a E. Elevii acestei clase au observat că Manea Mi- ■ hai şi Cernătescu Georgeta au început să neglijeze şcoala■ Co- ■ legii i-au criticat aspru. Indig-mnaţi de îndrăzneala colegilor, cei I doi s-au supărat şi s-au retras ■ într-o bancă din fundul clasei n Acum nu mai vorbesc cu nimeni. I Ambii elevi — Lapteş Con- * stantin şi Mihaela Harnagea — mărturiseau în încheiere colegi- lor : „La un moment dat noi am ■ crezut că nu mai avem ce face ■ cu colegii noştri despre care el v-am vorbit. Le-am pus eticheta ■ de incorigibili şi încăpăţînaţi. Fi- areşte, făceam o greşeală. De atîtea ori am reuşit să aducem pe dru- mul cel bun colegi care greşeau, B şi acum vom reuşi. Adevărul este B că noi, ceilalţi colegi, în loc să-i ■ criticăm aspru, să-i ajutăm ■ să vadă în critica noastră un a■ a jutor tovărăşesc, i-am izolat. In o prima noastră adunare generală , U.T.M. de an vom discuta neapă- B rat despre adevărata colegiali- “ tate. Colegii noştri, despre care a v-am vorbit, vor înţelege mai I bine atunci că noi le sîntem buni tovarăși, și le dorim să _ meargă alături de întregul colec- I tiv, în pas cu el. ADRIAN VASILESCU Ce discutăm în adunările generale n clasa a XI-a, problema pregătirii elevilor peri' •tru viaţă se pune cu mai piuită activitate ca oricînd. Lucrul acesta e de înţeles. In clasa a XI-a eşti aproape la vîrsta majoratului, curînd termini şcoala medie, dai examenul de maturitate. Pornind de la ideea necesităţii unei temeinice pregătiri pentru viaţă, darea de seamă prezentată în adunarea de alegeri a organizaţiei de an a elevilor din clasa a XI-a de la Şcoala medie nr. 8 „Nicolae Bălcescu“ din Cluj şi-a propus să analizeze modul în care organizaţia U.T.M. de an s-a preocupat în anul şcolar trecut de ridicarea la elevi a simţului de răspundere faţă de învăţătură. Intenţia — lăudabilă — a fost realizată doar în parte. Ce adunări generale U.T.M. s-au desfăşurat în organizaţia U.T.M. a claselor a X-a în anul şcolar trecut ? Lista foarte săracă dacă ne referim, aşa cum e şi firesc, la conţinutul lor. Astfel, s-a desfăşurat o adunare generală U.T.M. despre „Comportare utemiştilor în şcoll şi o altă adunare care a avut pe ordinea de zi „Rezultatele la învăţătură şi practică“. Acestea au fost singurele adunări generale U.T.M. care s-au ţinut in anul şcolar trecut. Darea de seamă vorbeşte şi de alte adunări, numai că probleme ca, de pildă, „Realizări din regiunea Cluj“ care pot fi teme foarte bune pentru un simpozion, un jurnal vorbit, un concurs gen „Drumeţii veseli“, o seară de poezie etc, nu-şi găsesc locul cel mai nimerit ca singur punct pe ordinea de zi a unei adunări generale U.T.M. In adunările generale U.T.M. se dezbat probleme privind îndeplinirea de către utemişti a principalei lor sarcini — învăţătura — privind modul în care se formează profilul moral-politic al elevilor ca viitori constructori ai socialismului şi comunismului în patria noastră. lată de ce în cadrul adunărilor generale U.T.M. desfăşurate anul trecut în organizaţia U.T.M. de an a claselor a X-a ar fi fost foarte bine să se dezbată teme 1i ,rog să fiu „Cum ne pregătim pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei socialiste în patria noastră“, „Despre adevărata şi falsa colegialitate“ şi multe altele care priveau în cel mai înalt grad atitudinea faţă de învăţătură a elevilor, preocupările lor de viitor, comportarea lor în viaţă. Aşa după cum am arătat, în realitate, astfel de adunări nu s-au ţinut. Era deci de aşteptat ca darea de seamă să critice acest lucru şi să dea sugestii privind măsurile ce trebuie luate pentru ca pe viitor situaţia aceasta să nu se mai repete. Darea de seamă nu a făcut acest lucru, din care cauză nici cei care au luat cuvîntul la discuţii nu au analizat temeinic modul în care adunările generale U.T.M. au contribuit la educarea comunistă a elevilor. Ba, mai mult, in loc să vadă în slaba muncă educativă cauza manifestărilor de delăsare la învăţătură, de chiul, de indiSSÎfllU nă ale unor elevi, unii vorbitori, ca, de pildă, Doina Todea, au dat toată vina pe... grupele de ajutorare, care ar fi existat doar cu numele. Luînd cuvîntul tovarăşa profesoară Ana Popescu, din partea organizaţiei de partid, a arătat pe bună dreptate că nu despre grupele de ajutorare trebuie vorbit la clasele a X-a sau a XI-a, unde elevii se află în pragul maturităţii, ci de munca politico-educativă pe care trebuie s-o desfăşoare organizaţia U.T.M., de opinia combativă a fiecărui utemist faţă de manifestările negative ale colegilor lor, în clasele a XI-a de la Şcoala medie nr. 8 din Cluj nu există■ elevi incapabili, care nu pot să înveţe ; mai există, însă, din păcate, unii leneşi, indisciplinaţi. Aceştia au, intr-adevăr, nevoie de ajutor, de ajutorul organizaţiei U.T.M., al celorlalţi colegi pentru a înţelege ce înaltă îndatorire au faţă de societatea noastră, aceea de a învăţa, de a se pregăti cu seriozitate pentru intrarea lor în viaţă. In acest sens s-a conturat şi viitoarea activitate a organizaţiei U.T.M. Dintre măsurile stabilite, unele se referă în mod concret la îmbunătăţirea conţinutului adunărilor generale U.T.M. S-a stabilit, astfel, ca membrii biroului U.T.M. de an să discute cu cei mai buni utemiști, care să facă propuneri privind problemele ce urmează să fie discutate, să se formeze colective de utemiști care să lucreze la întocmirea referatelor. Prima adunare va discuta despe felul în care se pregătesc elevii să încheie ultimul an de şcoală. AUREL GEORGESCU Elevi ele la Complexul şcolar din Bârlad In practică la Fabrica de rulmenţi din localitate. Foto : N. STELORIAN Seară distractivă Zilele trecute la Şcoala medie din Moineşti a avut loc o seară distractivă pregătită de elevii claselor a X-a şi a XI-a. S-a desfăşurat un concurs pe teme de politică externă în care concurenţii au dat dovadă de o temeinică cunoaştere a evenimentelor internaţionale. Cele mai bune răspunsuri le-a dat elevul Ţigănuş Constantin din clasa a XI-a, secţia reală, care a primit drept răsplată numeroase cărţi. Tot atît de interesantă a fost şi ultima parte a programului — dansul — desfăşurat sub formă de întrecere . Cine dansează mai corect şi mai frumos. ZOMBOTTI MARIA clasa a X-a Marca Lucretia din clasa a Vill-a a Școlii medii nr. 1 „Vasile Alecsandri“ din Galați, este o pasionată cititoare. La ora de dirigense .Cu dirigintele nostru, tovarăşul Virgil Dorin, discutăm adeseori în cursul săptămînii. In pauze, după ore şi de cite ori se ivesc unele probleme pe care nu le putem rezolva singuri îi cerem sprijinul. Ora de dirigenţie din fiecare sîmbătă o aşteptăm însă întotdeauna cu nerăbdare. In aceste ore discutăm despre învăţătură, despre activitatea practică, despre comportarea noastră. La ultima oră, de pildă, utemistul Gheorghe Adam a prezentat un referat asupra rezultatelor obţinute de către elevii clasei noastre de la începutul anului şcolar şi pînă acum. Primele note, şi primele ore de practică constituie un început bun. Despre formele şi metodele de muncă prin care vom putea asigura încheierea cu succes a ultimului an de şcoală vom mai discuta şi în alte ore de dirigenţie ca şi în adunările generale U.T.M. Pregătirea viitorilor pionieri înd copiii împlinesc 9 ani, cea mai mare nazuința a lor este ca, ajungînd la această’ virsta, să devină purtători ai cravatei roșii. Dar pentru acest eveniment trebuie să se pregătească temeinic. Ei au nevoie de ajutorul instructorului, al pionierilor mai mari. O experienţă bună în această privinţă a dobîndit-o colectivul de instructori de la Şcoala de 8 ani nr. 4 din Ploieşti. Aici, pregătirea şcolarilor pentru a deveni pionieri începe cu mult înainte de primirea lor în organizaţie. Iată cum au fost pregătiţi cei 30 de pionieri din clasele a lll-a, care au fost primiţi în organizaţia de pionieri de la începutul acestui an şcolar. La consiliul pedagogic, care a avut loc în septembrie, s-a discutat, printre altele, şi despre munca cu pionierii. Constanta Agapie, instructoare superioară, a prezentat o scurtă informare asupra principalelor sarcini care stau în faţa organizaţiei de pionieri în perioada următoare. In felul acesta, cei patru instructori de detaşamente (toţi cadre didactice) ca şi învăţătorii au aflat că în luna octombrie se vor face primiri de noi pionieri din rîndul şcolarilor din clasele a lll-a (pregătirea lor a început încă din clasa a ll-a şi a continuat în timpul vacanţei de vară), că pentru pregătirea copiilor este nevoie şi de ajutorul fiecărui cadru didactic. Maria Cîlţea, instructoare de detaşament, a primit sarcina să se ocupe, împreună cu pionierii din detaşamentul său, de pregătirea şcolarilor ce urmau să devină pionieri. în ce a constat această pregătire ? Pionierii mai mari, în frunte cu preşedinta de unitate, Mariana Georgescu, şi cu preşedinţii de detaşament şi de grupe s-au împrietenit cu cei mai mici învăţînd jocuri şi cîntece pioniereşti, făcînd lecturi în colectiv din presa pentru copii, participînd împreună la acţiuni de folos obştesc (îngrijirea florilor, curăţarea grădinii şi curjii şcolii, a claselor etc), împreună cu instructorii de pionieri şi învăţătorii claselor, pionierii au organizat vizionări de filme şi spectacole în colectiv, excursii, vizite în întreprinderi şi în cartierele noi, întîlniri cu fruntaşi în producţie. Participînd la cîteva adunări pioniereşti cu teme ca : „Simbolurile pioniereşti”, „Cinstea de a purta cravata roşie", „Cum a Invatat Vladimir Ivici Lenin" sau la adunări de alegere a preşedintelui de gripă, de detaşament, viitorii pionieri au înţeles că nu e suficient să împlineşti nouă ani pentru a deveni pionier, că pentru aceasta e nevoie să înveţi foarte bine, să fii disciplinat, cinstit şi curajos. Stînd de vorbă cu oricare dintre cei 30 de pionieri care, zilele trecute, au format detaşamentul nr. 5 de la Şcoala de 8 ani nr. 4 din Ploieşti, vei găsi în glasul lor încă urmele emoţiei pe care au trăit-o în ziua cînd au primit cravata roşie de pionier. Dacă-ţi vor repeta angajamentul pe care l-au rostit în faţa detaşamentului cînd au fost primiţi în organizaţia de pionieri, pe faţa lor vei citi aceeaşi hotărîre de a da viaţă cuvintelor „Sînt gata întotdeauna !" Instructorii de pionieri, pionierii mai mari, cadrele didactice, i-au ajutat să descifreze sensul adînc al acestor cuvinte, să înţeleagă că a fi gata oricînd pentru cauza partidului înseamnă a învăţa, a te pregăti cu sîrguinţă să fii de folos patriei. Iată-i numai pe cîţiva dintre noii pionieri : Florin Rădulescu, Octavian Stănculescu, Radu Pătraşcu, Emil Comănescu, Iuliana Băicoianu şi Teodor Ionescu — toţi cu note de 10 pe linie, disciplinaţi şi buni colegi. Dar să vedem cum se face pregătirea şcolarilor pentru a deveni pionieri şi la alte mităţi de pionieri din Ploieşti. La Şcoala medie nr. 1, de pildă, s-a ţinut o singură adunare de primire de noi pionieri în acest an şcolar. Această adunare a fost pregătită numai de către instructoarea superioară. Cei 6 şcolari, care au fost de curînd primiţi în organizaţia de pionieri, au fost pregătiţi numai cu o săptămînă înainte de adunare. Pregătirea aceasta s-a limitat doar la cunoaşterea simbolurilor pioniereşti (şi acestea superficial) şi a principalelor îndatoriri ale pionierului. La pregătirea lor, instructorul de detaşament n-a participat ; n-au fost atraşi nici pionierii mai mari. Adunarea, care trebuia să aibă un caracter sărbătoresc, n-a fost de loc pregătită. Părinţii nici n-au fost invitaţi la adunare. Ce amintiri vor păstra aceşti pionieri de la prima lor adunare pionierească ? Această întrebare ar fi trebuit să şi-o pună instructorii de pionieri. Şi la Şcoala de 8 ani nr. 7 se face o pregătire superficială, formală, am putea spune, a şcolarilor pentru a deveni pionieri. Şi aici, această muncă e lăsată doar în seama instructoarei superioare Floarea Sava. Experienţa din numeroase şcoli arată că perioada de pregătire a şcolarilor pentru a deveni pionieri trebuie să dureze cîteva luni. Instructorii de pionieri trebuie să le explice şcolarilor care se pregătesc să devină pionieri că, învăţînd bine pe băncile şcolii, ei îndeplinesc o sarcină de mare răspundere. ILARIA CHITIMIA Club nou La căminul elevilor Şcolii profesionale de ucenici din Moreni, raionul Cîmpina, renovat în acest an, s-a deschis, de curînd, un club dotat cu o bogată bibliotecă, televizor şi radio, cu şahuri şi masă de tenis. In cadrul clubului activitatea se desfăşoară zilnic, dînd posibilitate elevilor din cămin să-și petreacă timpul liber în mod plăcut și folositor. SANDU DUMITRU elev