Scînteia Tineretului, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4497-4522)

1963-11-01 / nr. 4497

a Casa de cultură studenţilor Hil Capitală, în ziua de 1 octombrie a bătut gongul de inaugurare a activităţilor pe anul universitar 1963—1964. După o existenţă de cîţiva ani, casa de cultură a studenţilor, şi-a creat o tradiţie bogată şi un bun renume în rîndul studenţilor. La acest început de an, prima preocupare a fost împrospătarea formaţiilor artistice cu studenţi din anii mai mici, selecţionaţi în urma unui concurs. Echipa de teatru a fost astfel înnoită in proporţie de 80 la sută. Pe lingă echipa de dansuri din ansamblul folcloric, s-a alcătuit o formaţie-şcoală care pregăteşte de pe acum decoruri pentru a împrospăta formaţia existentă. Semnele de înnoire s-au manifestat nu numai în componenţa formaţiilor, ci şi în îmbogăţirea numărului de echipe existent la casa de cultură. La dorinţa tineretului student iese din Capitală de a se instrui, de a pătrunde şi a înţelege mai bine muzica, a luat ţintă, din toamna aceasta, ,,universitatea muzicală”. Paralel cu urmărirea prelegerilor, studenţii au posibilitatea să audieze fragmente de muzică simfonică, de cameră ca şi concerte-lecţii, înregistrări ale concertelor susţinute de formaţii orchestrale celebre din întreaga lume. Există, de asemenea, preocupări pentru deschiderea „universităţii de arte plastice". Echipa artistică, indiferent de profilul ei, trebuie să acorde repertoriului cea mai mare atenţie, pentru că orice program are rolul de a educa bunul gust pentru ceea ce a valoros şi instructiv. La ansamblul de estradă, de pildă, în alegerea repertoriului s-a stabilit un program care să intereseze, să fie specific vieţii studenţeşti. In cupletele satirice, în textele şi melodiile de muzică uşoară, in programul pentru solişti instrumentali şi al orchestrei primează elementele concrete pe care viaţa cotidiană a studenţilor le oferă; creaţiile cele mai bune I din muzica uşoară romînească şi străină ocupă, şi ele un loc important în repertoriul formaţiei. Spectacolul inedit, intitulat „Comedia muzicală fără frecvenţă" îşi propune să surprindă actualul din viaţa studenţilor, să fie o pledoarie pentru o atitudine plină de răspundere faţă de învăţătură, pentru o comportare demnă. Pentru prima dată formafia de estradă a casei încearcă un gen nou pregătind un spectacol de miniaturi şi varietăţi în regia lui Virgil Sacerdoteanu. Programul va însuma : muzică populară, scene din opere şi operete, numere de circ, gimnastică artistică, muzică uşoară. Bineînţeles că, în afară de membrii permanenţi ai estradei, spectacolul se bizuie pe un activ de studenţi de la I.C.F., Institutul de teatru şi conservator. Şi despre repertoriul formaţiei de teatru s-a discutat cu seriozitate. De altfel mişcarea teatrală din jurul casei de cultură se apropie de un adevărat teatru studenţesc. Odată cu reorganizarea de anul acesta, s-a reglementat şi programul reprezentaţiilor formaţiei de teatru. S-a stabilit un program fix de spectacole (săptămînal, sîmbătă şi duminică), care se bucură de o popularizare la nivelul întregului centru universitar. In alegerea repertoriului, colectivul de regizori al formaţiei s-a orientat spre o tematică actuală. In această stagiune teatrală s-au pus în repetiţie trei piese din dramaturgia romînească şi sovietică : „Şeful sectorului suflete" de AL Mirodan, în regia lui Gicu Anton, „Viaţă nouă" după Poemul pedagogic de Makarenko, în regia lui Tadeu Arsenie, „Steaua iară hume''' de Mihail Sebastian, in regia lui Virgil Sacerdoteanu. S-a început şi pregătirea unui spectacol memorial Shakespeare, cu prilejul aniversării a 400 de ani de la naşterea marelui dramaturg, în regia şi scenografia lui Tadeu Arsenie. Ansamblul folcloric, creat anul trecut la casa de cultură ca formaţie reprezentativă a centrului universitar, se compune din echipa de dansuri, orchestra de muzică populară, solişti vocali şi instrumentişti. In repertoriul formaţiei de dansuri s-a simţit nevoia înnoirii. Programul de suite, oltenească, ardelenească, moldovenească, dansul „Căluşul’’, care se află in repetiţie au atins un anumit grad de omogenitate în execuţie, de perfecţionare. Studenţi din această formaţie ar dori să se deplaseze şi la sate, la hore, în căminele culturale, pentru a cunoaşte mai bine autenticitatea jocurilor pe care le pregătesc. La această dorinţă s-ar putea răspunde stabilind ca dintre cele 12 deplasări pe care conducerea casei de cultură le-a proiectat pe Valea Prahovei şi pe litoral, cîteva să fie făcute în alte regiuni, pentru ca formaţia de dansuri să-şi îmbogăţească programul cu jocuri noi, specifice diferitelor localităţi. Formaţia corală a casei de cultură a fost in anul acesta neglijată. Repertoriul formaţiei n-a fost stabilit şi, deocamdată, nu se ştie precis dacă mai există sau nu un cor al casei. Această lipsă este motivată de conducerea casei de cultură prin... lipsa popularităţii formaţiei în rîndul studenţilor. Acesta să fie adevărul ? Credem, mai aurind, că este vorba de o neglijenţă a conducerii casei de cultură. Cintecul de masă a fost cultivat întotdeauna cu înflăcărare şi entuziasm. O formaţie corală care are un program de cintece dintre cele mai frumoase şi este bine îndrumată, se bucură de aceeaşi reputaţie in fata publicului studenţesc ca şi cea mai bună formaţie de estradă. Am vrea să mai facem o ree marcă. Formaţia de estradă ar trebui să-şi asigure un colectiv de creaţie, un post de corespondenţi, care să alimenteze permanent cupletele satirice cu lapte concrete, identităţi precise, pentru a înlătura definitiv din programele sale elementul general, care nu se referă la nici un fapt autentic. De asemenea, s-ar cere imperios formaţiei de teatru să-şi includă în repertoriul său, şi o piesă inspirată din viaţa studenţilor. La casa de cultură există şi un cenaclu de creaţie — „Mihail Eminescu” — la care participă numeroşi tineri talentaţi. El ar putea contriui la programele formaţiilor artistice prin crearea unor lucrări originale din viaţa studenţilor. Acest lucru a fost în mai multe rinduri sesizat de studenţi. Conducerea casei de cultură ar trebui să fie mai receptivă la aceste sesizări. Casa de cultură a studenţilor este considerată şi un centru de îndrumare metodică a formaţiilor culturale din institute. Semnalăm ca un fapt pozitiv că exista permanent o strînsă legătură intre casa de cultură şi institute. Sfera de colaborare se referă la sprijinul dat de casa de cultură pentru reorganizarea brigăzilor artistice şi a altor formaţii artistice. Pe măsură ce activitatea culturală ia amploare în institute, casa de cultură vine în ajutorul lor cu indicaţii privind repertoriul, interpretarea, rezolvări regizorale şi montarea spectacolelor. Centrul metodic al casei a propus fiecărui institut un repertoriu pentru echipele de teatru, din care amintim: „in căutarea extraordinarului”, „Nota zero la purtare”, recital de versuri contemporane „Tăunul". In luna mai se va desfăşura o decadă a teatrului studenţesc, la care vor participa toate formaţiile centrului universitar. Din acest tablou de reorganizare nu lipsesc îndrumările precise pentru munca fiecărui artist amator. Acum, în toate toanele de activităţi ale casei de cultură —la estradă, la teatru, în ansamblul folcloric, în cercul chitariştilor, la cineciub — se munceşte cu dragoste, cu pasiune. Se repetă cu seriozitate şi îndeosebi... fără întîrzieri. E concludent faptul că prima repetiţie a formaţiilor, fixată la 1 octombrie, a avut loc cu 96 la sută din studenţii prezenţi, că intr-un interval scurt, pe scena casei de cultură s-au prezentat şapte spectacole, că predomină un ritm continuu, de repetiţii şi vizionări. După cum se vede, programul din acest an al casei de cultură a studenţilor anunţă o activitate bogată, continuă, cuprinzătoare. LUCIA LOGHIN ■ Oft la fulger la o nouă ştiinţă - aeroionica i -aţi imaginat vreodată că aerul, masele de aer, din jurul nostru pre- zintă o „sursă de hrană“ cu o valoare cu totul deosebită pentru vieţuitoare ? Cu un mic supliment de nutreţ „aerian“ mai bine zis de de ioni de... oxigen, păsările dau mai multe ouă, oile dau lună mai bună, iar vacile lapte mai gras. Nu numai atît. Aeroionii au găsit o bază de aplicare cu rezultate de-a dreptul surprinzătoare în diverse compartimente ale medicinei umane. Un grup de oameni de ştiinţă au început de acum cercetările în domeniul unei noi discipline care studiază aceste fenomene — aeroionica. Cum s-a ajuns la aceste concluzii ? Observaţii izolate asupra fenomenelor electrice din atmosferă s-au făcut mai de mult. Numeroşi experimentatori au făcut la început legătura dintre scînteia electrică şi fulgerul din nori, sau trăznet şi atmosfera pămîntului. S-a constatat, apoi, că aerul cel mai curat este la munte sau în apropierea mării, dar mult timp nu s-a cunoscut explicaţia. In urmă s-a descoperit în aceste locuri prezenţa ozonului. Acest gaz cu un rol foarte important pentru viaţa de pe pămînt reprezintă de fapt o stare specială a oxigenului, care ia naştere cînd oxigenul este supus acţiunii electricităţii sau acţiunii anumitor radiaţii. Proprietăţile electrice ale aerului au fost studiate cu un interes deosebit de către medici şi biologi abia în ultimii ani. Astăzi se ştie că cel de-al „cincilea ocean“ aerul conţine nenumărate particule electrizate denumite ioni, care iau naştere sub influenţa radiaţiilor prezente în permanenţă în atmosferă (emisiunile radioactive, razele cosmice, descărcările electrice pe timp de furtună etc.). Odată formaţi, aceşti ioni „primari“ (ioni pozitivi şi negativi de azot, oxigen sau bioxid de carbon) îşi măresc masa prin „captarea“ mai multor molecule neutre din jur. Ei primesc denumirea de ioni mici — pozitivi sau negativi, după natura sarcinii electrice pe care o poartă — sau aeroioni. în afară de ionii uşori, în atmosferă se găsesc şi ioni grei, care se formează prin „fixarea“ ionilor uşori pe diferite particule solide aflate în suspensie în aer (praf, fum, picături de ceaţă etc.). Aeroionii mari (grei) sunt de 1 000— 2 000 de ori mai grei decât ionii uşori şi prin conţinutul lor constituie o caracteristică a insalubrităţii aerului. In urma numeroaselor experienţe pe animale şi cercetări clinice s-a stabilit cu certitudine că aeroionii exercită o acţiune fiziologică diferită, în timp ce ionii grei din atmosferă sunt dăunători vieţii şi sănătăţii organismelor, aeroionii uşori, în special ionii de oxigen negativi din aer stimulează şi normalizează buna funcţionare a organismelor. S-a demonstrat că păsările care,pe lingă hrana obişnuită, primesc şi un supliment de „nutreţ aerian“ bogat în ioni de oxigen negativi se dezvoltă mai repede şi dau mai multe ouă. Cu acelaşi „tratament“ vacile dau lapte mai mult şi mai gras, porcii se îngraşă mai rapid. Crescute în atmosferă ionizată, oile au dat o calitate de lină mai bună, iar caii şi alte animale s-au dezvoltat mai rapid şi mai armonios. Invers, cobai şi iepuri plasaţi intr-un mediu complet lipsit de ioni negativi s-au îmbolnăvit şi în scurt timp au murit. Dar omul ? îmbogăţirea aerului respirat de oameni cu aeroioni uşori (ioni negativi de oxigen) contribuie la mărirea rezistenţei organismului faţă de boli şi oboseală. S-a demonstrat că inhalarea de ioni negativi ameliorează starea generală, favorizează atenţia, creşte capacitatea de muncă, scade tensiunea arterială, răreşte pulsul şi respiraţia (care devine mai amplă), creşte numărul globulelor roşii şi concentraţia hemoglobinei. Sub influenţa ionilor grei se observă fenomene contrarii: apare senzaţia de oboseală, durerile de cap, scade atenţia, pulsul şi respiraţia devin mai frecvente, iar tensiunea arterială creşte. După o prealabilă verificare experimentală s-a trecut la folosirea aeroionizării negative în practica medicală. Aproape nu există capitol al patologiei în care tratamentul cuaeroioni negativi aplicat cu ajutorul unor „mașini speciale de aer curat“, să nu-și fi dovedit efectele salutare. Pînă în prezent aeroionizarea negativă a fost utilizată cu succes în astmul bronşic, hipertensiune arterială, hatarurile căilor respiratorii superioare, astenia nervoasă, tusea convulsivă, plăgi şi ulceraţii greu vindecabile. Aeroionizarea constituie, de asemenea, o metodă profilactică de prim ordin. Aparatele de aeroionizare artificială au o acţiune minunată de purificare a aerului de praf şi de microorganisme dăunătoare. Ele pot crea în mine, fabrici, instituţii, creşe, spitale, un climat asemănător cu cel al staţiunilor de munte. Acelaşi aparat datorită simplităţii, permite bolnavilor să aspire la domiciliu aer saturat cu ioni negativi. Cercetări făcute de curînd au demonstrat că în sălile aglomerate creşte numărul de ioni pozitivi — paralel cu o impresionantă scădere a ionilor de oxigen negativi — ceea ce a determinat studierea posibilităţii aeroionizării localurilor, sălilor de clasă, de spectacole etc. Toate acestea şi multe alte probleme similare fac obiectul aeroionicii — noua ştiinţă care studiază influenţa aerului ionizat asupra vieţii. Dr. I. IRIMESCU • Influenţa aeroionilor asupra vieţii . Tratamente prin „climă artificială“. • Biologii în explorarea celui de-al „cincilea ocean“ Seri cultural - distractive proape în fiecare joi seara, tinerii din Cîmpulung Moldovenesc ştiau că în sălile primitoare ale Casei de cultură vor putea dansa, se vor putea întîlni. Ascultau uneori o conferinţă, mai mult sau mai puţin interesantă; odată, se pare, au încercat chiar să înveţe şi un cîntec tineresc dar... cam atît. De astă dată însă, în seara dedicată lor, tinerii din Cîmpulung Moldovenesc au găsit altceva la Casa de cultură, o manifestare culturală complexă, în care distracţia a fost îmbinată cu acţiuni avind caracter educativ ce i-a interesat şi i-a determinat pe tineri — aşa cum ne mărturisea tînârul muncitor ceferist Valerian Bandaru (de altfel unul din animatorii serii culturale) — „să aştepte cu nerăbdare joia următoare“. Manifestarea culturală, ca atare nu iese din ceea ce numim noi „obişnuit“. Cei peste 160 de tineri, muncitori din întreprinderile oraşului, cooperatori, elevi etc. au audiat o interesantă expunere cu tema „Figuri de comunişti din literatura noastră, contemporană”. Ei au cercetat cu atenţie, in pauze, între dansuri, standul de cărţi cu titlurile şi autorii prezentaţi. Au participat apoi la unt concurs ghicitoare pe teme literare, dotat cu mici premii. Unii dintre cei prezenţi in sală, cum ar fi, de pildă, Onofrei Ţebreanu ,sau Virginia Prundeanu s-au dovedit pasionaţi cititori ai literaturii contemporane, dînd răspunsuri bune la întrebări. După ce s-a mai dansat, tinerii au participat la jocuri distractive şi la „Dansul eroilor cărţii“. S-au căutat „eroii”... Au întrebat unul despre altul, cei care ...„nu se cunoşteau“ , le-au chestionat pe bibliotecarele de la biblioteca raională, aflate toate în sală, au răsfoit „pe furiş“ vreo carte aflată la stand. O asemenea seară culturaldistractivă le-a plăcut tinerilor. Acţiunea de „mobilizare“ a tinerilor la Casa de cultură va deveni, desigur, simplă: tinerii vor veni cu interes, participînd ei înşişi la stabilirea şi pregătirea programului manifestărilor culturale dedicate lor. Şi, fireşte, sugestiile vor fi multe ca şi realizările. Casa de cultură poate veni în întâmpinarea cerinţelor şi dorinţelor tinerilor prin permanentizarea activităţilor cu conţinut bogat şi variat. In cadrul serilor culturale se pot organiza întîlniri cu fruntaşi din întreprinderile şi instituţiile raionului, întîlniri pe profesii, întîlniri cu oamenii de ştiinţă şi cultură, cu eroi ai muncii socialiste, simpozioane literare, procese titerare, concursuri ghicitoare legate de viaţa şi munca tineretului, seri de învăţare a cîntecului şi poeziei, expuneri etc. — toate acestea îmbinate cu dans, cu activităţi distractive. Casa raională de cultură din Cîmpulung Moldovenesc poate organiza asemenea seri cultural-distractive model şi la căminele săteşti, pentru a extinde experienţa bună. De altfel, în primul rînd, — cu sprijinul tinerilor din organizaţiile U.T.M. din oraş — va trebui ca asemenea manifestări model să fie extinse, să devină obişnuite la Casa de cultură. ŞERBAN RADULESCU Doi dintre cei 100 membri ai cercului de pictură de la Casa de cultură din Reşiţa in plină activitate creatoare. Foto: AGERPRES La cercul de muzică al Casei pionierilor din Braşov, pionierii învaţă cele mai frumoase cintece pioniereşti Foto : N. STELORIAN AVANS ÎN GRAFICUL ANUAL (Urmare din pag. I) Procesul calificării nu s-a oprit însă odată cu încheierea cursurrilor ci a continuat pe tot parcursul anului, în acest scop au fost folosite forme diferite. Inginerul gospodăriei, Gh. Dumitrescu, a fost solicitat, în repetate rînduri, să ţină expuneri pe diferite teme curente, legate de hrănirea vacilor în funcţie de furajele existente în gospodărie într-o perioadă sau alta a anului. Organizaţia U.T.M. a acordat, de asemenea, o atenţie mai mare citirii literaturii de specialitate. Una din formele folosite, în scopul stimulării gustului tinerilor pentru citit, a fost şi organizarea unui concurs „Cine ştie meserie, cîştigă”, la care s-a dat bibliografie obligatorie. Apoi, cînd la G.A.S. Tutova s-a organizat, pe plan raional, un curs de şapte zile pe teme zootehnice, la propunerea organizaţiei U.T.M. din sectorul zootehnic, au fost trimişi şi utemiştii Mihai Damian, Ionel Stanciu, N. Stoian. Alţi titineri au participat la un schimb de experienţă care a avut loc la Casa agronomului din Iaşi, îndată ce s-au întors, din iniţiativa organizaţiei U.T.M. a fost organizată cite o seară de întrebări şi răspunsuri cu care prilej tinerii au vorbit despre cele învăţate la cursul de 7 zile din G.A.S. Tutova şi la schimbul de experienţă de la Casa agronomului din Iaşi. Preocuparea comitetului U.T.M pentru calificarea tinerilor crescători de animale, străduinţa acestora pentru a-şi însuşi temeinice cunoştinţe zootehnice, faptul că ei au devenit îngrijitori permanenţi şi cunosc bine animalele pe care le au în primire au început să dea rezultate practice valoroase. Cînd Constantin D. Constantin şi-a luat în primire, acum trei ani, lotul său de vaci, producţia de lapte a acestora era scăzută pentru că atît îngrijirea cit şi furajarea erau făcute la întîmplare. De pildă, vacile nu erau furajate raţional şi mai cu seamă la ore fixe. Dimineaţa, concentratele li se dădeau nu între ora 5,30—6, ci pe la 8. Apă, în loc să îi se dea la ora 11, li se dădea la 13. Mulsul se făcea uneori la 5 dimineaţa şi trei după amiază, alteori la 7 dimineaţa şi opt seara. Acest sistem defectuos producea perturbaţii. Efectul : producţie scăzută de lapte. Cînd şi-a luat lotul său de vaci în primire, Constantin D. Constantin din primele zile el a respectat cu stricteţe programul de grajd. Totodată, s-a preocupat de furajarea raţională, în funcţie de greutatea corporală şi de producţia animalelor. Iată „noul“ adus de el în îngrijirea animalelor, şi producţia a crescut mereu. Producţii scăzute de lapte aveau şi vacile din lotul luat în primire de utemistul Ion Stanciu. Punînd în practică cele învăţate de-a lungul întregului proces de ridicare a calificării profesionale — despre care am amintit — el a reuşit să obţină rezultate mereu mai bune. Datorită faptului că vacile primesc acum hrană la ore fixe, pe bază de raţii ştiinţific întocmite; că în grajd se păstrează curăţenie ; că mulsul se face după regulile zootehnice — fiecare vacă din cele două loturi dau în prezent producţii anuale de lapte mai mari cu peste 1 000 de litri decit acum trei ani, cînd au fost luate în îngrijire de cei doi tineri. Rezultate asemănătoare au obţinut toţi ceilalţi atemişti îngrijitori de animale. Iată, deci, prin ce fapte îşi justifică tinerii amintiţi necesitatea prezenţei lor în sectorul zootehnic. Iată, pe scurt, cum a înţeles organizaţia U.T.M. de aici să-şi îndeplinească sarcina de a contribui la rezolvarea uneia din problemele importante care stăteau în faţa gospodăriei. Fireşte, nu s-a ajuns la o limită ; producţiile obţinute nu reflectă încă potenţialul real al animalelor. Trebuie reţinut însă faptul că ele sunt în creştere, că la această creştere tinerii îngrijitori au adus o importantă contribuţie şi că, aşa cum prevăd angajamentele lor, sporurile vor fi mereu mai , mari. Continuînd cu mai multă perseverenţă acţiunile bune organizate pînă acum, iniţiind altele noi, manifestînd mai multă preocupare şi faţă de lărgirea orizontului cultural al tinerilor îngrijitori, faţă de viaţa lor de fiecare zi, organizaţia U.T.M. de aici ii va ajuta pe aceştia să obţină rezultate mai bune în producţie, să obţină în perioada de iarnă producţii constante de carne și lapte. Condiţii bune pentru iernat (Urmare din pag. I) sur pentru folosirea lor cu chibzuinţă. Suprafeţele de pe care se produc furaje fibroase sunt limitate. Am iniţiat în schimb acţiuni pentru depozitarea unor cantităţi mai mari de furaje suculente şi în special siloz. Avem asigurate aproximativ 2 500 de tone de siloz. La însilozat am folosit coceni verzi din cultura dublă amestecaţi cu coceni uscaţi, frunză de sfeclă şi colete. Vom mai dispune, de asemenea, de 80— 85 vagoane de tăieţei de sfeclă contractaţi cu Fabrica de zahăr Podari, beneficiara sfeclei de zahăr cultivată în gospodăria noastră. furajarea tineretului porcin supus îngrăşării vom folosi în mod judicios cele 80 de vagoane dovleci realizaţi în cultură intercalată şi pepeni verzi. în felul acesta, fără a se înlocui total vom realiza economii de concentrare de 5—8 vagoane care vor fi folosite la hrănirea vacilor de lapte şi a păsărilor. Pentru înlăturarea oricărei posibilităţi de risipă şi îmbunătăţirea conţinutului în substanţe nutritive proteice, în apropierea adăposturilor am construit o cameră pentru, pregătitul furajului. Camera fiind dotată cu o tocătoare electrică pentru rădăcinoase şi bostănoase şi o moară cu ciocănele, creează posibilităţi foarte bune pentru folosirea cu o mai mare eficacitate a rezervelor de bostănoase şi a caietelor de sfeclă. Aici vom prepara saramuri pentru corectarea gustului cocenilor ; furajele grosiere repartizate animalelor puse la îngrăşat vor fi tratate cu uree şi melasă; se vor prepara diferite amestecuri (tăieţei de sfeclă cu pleavă şi coceni etc.) vom alcătui mai ales pentru păsări amestecuri diferite în funcţie de specii, categorie de vîrstă, şi stare fiziologică. Realizînd o furajare cu raţii complete din punct de vedere nutritiv se înlătură pierderile provocate de carenţe alimentare şi se asigură menţinerea ridicată a producţiei la nivelul celei înregistrate în perioada de întreţinere a animalelor la păşune. In laboratorul de medicină nucleară al Institutului Oncologic din Capitală. Foto : AGERPRES Electromagnet ridicător folosit in automatizare Un colectiv alcătuit din specialişti de la Institutul de electronică generală şi teoretică şi de la alte patru institute ale Şcolii superioare pentru electronică din Ilmenau (R. D. Germană) a realizat primele electromagnete de ridicare, foarte necesare pentru lucrările de mecanizare şi automatizare în industrie. Aceşti electromagneţi ridicători, sunt folosiţi şi pentru reglarea ventilelor pneumatice şi la automatizarea maşinilorunelte. Prin folosirea lor, productivitatea muncii poate fi considerabil sporită şi ele asigură un număr mare de conectări. In curînd va începe producţia în serie a primului tip de electromagneţi ridicători la întreprinderea P.G.H. „Mechanik“ din Zeila-Mehlis (R. D. Germană). Celelalte tipuri vor fi construite la întreprinderea „Elektroschaftgeräte“ din Oppach. Noutăţi ştiinţifice _____ Material de înaltă rezistenţă sticloplastic Oamenii de ştiinţă din Armenia au propus pentru industrie, un material sticloplastic superior tuturor celor existente pînă în prezent din punct de vedere al durabilităţii şi termorezistenţei. Noul material rezistă la un impuls electric de o tensiune mult mai mare decit cea la care rezistă alte materiale dielectrice sintetice şi nu este inferior decit porţelanului. După părerea specialiştilor, noul produs sintetic va găsi o largă folosire în electrotehnică, construcţia de maşini şi instrumente. Nou radiotelescop Belgia şi Olanda intenţionează să construiască în comun cel mai mare radiotelescop din lume. Dispozitivul, care se va sprijini pe o serie de piloni cu o înălţime de 20 şi 40 m, va include o antenă cu două braţe, fiecare braţ avind o lungime de 5 km, 100 de oglinzi parabolice cu diametrul de 30 ,de m şi una de 70 de m. Specialiştii precizează că antena va permite colectarea de date ştiinţifice şi de date tehnologice. Graţie sensibilităţii extraordinare a acestui instrument, gradul de percepere a zgomotului stelelor va fi echivalent cu cel făcut de un motor de bicicletă aflat la o distanță de 1 km. Studiile sunt deja foarte avansate. Realizarea noului radiotelescop se va cifra la aproximativ 400 000 000 de franci belgieni. Mihail Şolohov . „PE DONUL LINIŞTIT” Editura pentru literatură universală a adus în librării într-o nouă ediţie bibliofilă, o carte dragă: „Pe Donul liniştit” Nou prilej de întîlnire cu una din cele mai importante opere ale literaturii sovietice, cu arta lui Şolohov, unul din cei mai mari prozatori ai epocii noastr’e. Prezentînd cu o rară forţă şi autenticitate artistică destinul istoric al căzăcimii din regiunea Donului, Mihail Şolohov oglindeşte de fapt, Rusia în anii Marii Revoluţii Socialiste. De altfel, însuşi autorul afirma că ar fi fericit ca cititorii să vadă în paginile romanului său nu atît stricta descriere a vieţii cazacilor de pe Don ci îndeosebi „acele schimbări colosale ale moravurilor, ale vieţii şi psihologiei oamenilor, schimbări care au avut loc în urma războiului şi a revoluţiei“. Scriitorul surprinde genial mişcarea maselor, încleştările de clasă, înfruntarea teribilă a lumii comuniste care se naşte, cu lumea veche care dispare. Tragedia lui Grigore Melehov, a acestui om puternic şi de o mare bogăţie sufletească este proiectată pe un amplu fundal social. Sînt cărţi care odată citite rămîn aproape de inima ta o viaţă întreagă. Ori de cite ori le-ai citi te întîmpină cu aceeaşi prospeţime şi cu aceeaşi tulburătoare lume de oameni şi idei. O asemenea carte este „Pe Donul liniştit“* John Steinbeck : „FRUCTELE MINIÉI” In curînd se va împlini un sfert de secol de la apariţia romanului cel mai reprezentativ al scriitorului american John Steinbeck, „Fructele munciei“. Despre această carte încă de la apariţie s-a spus că „a zguduit America ; este un roman homeric care îţi taie suflarea şi îţi fringe inima“. Intr-adevăr, tragedia micilor fermieri ruinaţi, exodul lor de-a lungul Şoselei 66 spre livezile din ţinuturile californiene, simt descrise cu un realism sobru, zguduitor. In familia Joadl, scriitorul personifică milioanele de dezmoşteniţi ai soartei, oameni robuşti şi talentaţi, care se sfărîma însă în angrenajul odios al lumii capitaliste. Tragismul peregrinărilor acestei nefericite familii în căutare de lucru, denunţă o crimă oribilă săvîrşită de orînduirea capitalistă asupra unor oameni care n-au altă vină de- i ci aceea că vor să muncească. Document acuzator al unui sistem social care generează asemenea tragedii, românul „Fructele mîniai“ este şi o invitaţie la solidaritate. Oamenilor nu poate să le fie indiferentă soarta semenilor lor. însuşi titlul cărţii împrumută cuvintele unui vers dintr-un celebru cîntec antiselavagist. Oamenii trebuie să-şi vorbească unul altuia, să se unească şi atunci suferinţa nu va mai putea îrţfrînge pe nimeni. „In sufletele oamenilor — scrie John Steinbeck — fructele mintei se coc în aşteptarea culesului ce va să vie“. E mesajul optimist al acestei cărţi.