Scînteia Tineretului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5247-5272)
1966-04-01 / nr. 5247
Prin Muzeul Satului Foto: N. ST FLORIAS" aumnmml CORĂBIILE LUNGI — cinemascop rulează la Patria (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,45; 21,15), RĂSCOALA — cinemascop — completare — Ţara Haţegului rulează la Bucureşti (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Griviţa (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45) . LA PORŢILE PĂMÎNTULUI — cinemascop — completare — Un bloc neobișnuit rulează la Republica (orele 10, 12; 14,15; 16,45; 18,45; 21). FINALA BUCLUCAȘĂ rulează la Luceafărul (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45) . LUMINA VERDE — cinemascop rulează la Rahova (orele 16; 18,15; 20,30; — completare — Au fost salvaţi). FIFI ÎNARIPATUL rulează la Capitol (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 — completare — Politeţea Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21 — completare — Pasiuni), Modern (orele 10; 12; 15; 17; 19, 21). TRANZIT — cinemascop rulează la Festival (orele 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45) , Feroviar (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45) . TOM JONES rulează la Victoria (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30 — completare — Tirguri si iarmaroace), Lira (orele 15; 17,45; 20,30 — completare — Vizita conducătorilor de partid si de stat în regiunea Crişana). UNCHIUL MEU rulează la Central (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45) . DEPĂŞIREA — completare — Lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii rulează la Lumina (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 21). 800 DE LEGHE PE AMAZOANE — completare — Lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii rulează la Union (orele 15,30; 18; 20,30), PROGRAM PENTRU COPII — dimineaţa ora 10. — ANI CLOCOTITORI — completare — Politeţe ? rulează la Doina (orele 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Arta (orele 10; 12,30; 15.30; 18. 20.30). CĂLĂTORIE IMAGINARĂ Şcoala de la Meri — Linişte — Comori de artă românească — Ştiinţă şi tehnică nr. 5/1965 rulează la Timpuri Noi (orele 10—21 în continuare). CEA MAI FRUMOASĂ — completare — Lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii — rulează la Giuleşti (orele 16; 18,15; 20,30). Moşilor (orele 15,30; 18; 20,30 — completare —• Scoarţe populare). BEATA — completare — Pîrvu Mutu-Zugravul rulează la Aurora (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). WINNETOU — cinemascop (seria II) — completare — Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Banat rulează la Excelsior (orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30). PROCESUL ALB — cinemascop rulează la Dacia (orele 9,45; — 12,15 în continuare 15; 17,45; 20,30), Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii rulează la Buzeşti (orele 16; 19,30). ŞAH LA REGE — completare — Adam şi Eva în Fiat Lux rulează la Cosmos (orele 16; 18, 20). FATA DIN JUNGLĂ rulează la Cotroceni (orele 16; 18;15; 20,30). A FOST CINDVA HOŢ — cinemascop — completare — Răşinari rulează la Bucegi (orele 10; 12,30; 15,30; 18, 20,30), Gloria (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21 — completare — Cînd soţia e plecată), Floreasca (orele 12,30; 15,30; 18, 20,30 — completare — Ajutor mă înec), Flamura (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). FEMEIA IN HALAT — completare — Tîrguri şi iarmaroace rulează la Unirea (orele 16; 18;15; 20,30). ÎN PUSTIUL PATAGONIEI — completare — Sărbătorirea Unirii Principatelor Române rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20.30) ULTIMUL MILIARDAR rulează la Crîngași (orele 16; 18; 20). GUSTUL MIERII — completare — Plasma rulează la Vitan (orele 16, 18,15, 20,30). Vizita ministrului comerţului al Suediei Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Rădulescu, a primit joi pe ministrul comerţului al Suediei, Gunnar Lange. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Gh. Cioară, ministrul comerţului exterior, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, precum şi Olof Gustav Bjurtström, ambasadorul Suediei la Bucureşti. In cursul dimineţii, ministrul comerţului al Suediei şi persoanele care îl însoţesc au avut convorbiri cu Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior şi cu alţi membri ai conducerii acestui minister. La amiază, Gheorghe Cioară a oferit un dejun. Ministrul comerţului al Suediei, Gunnar Lange, împreună cu persoanele care îl însoţesc au făcut o vizită ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu. A fost de faţă ambasadorul Suediei la Bucureşti. Olof Gustav Bjurtström, ambasadorul Suediei a oferit joi seara în saloanele ambasadei o recepţie cu ocazia vizitei ministrului comerţului al Suediei. Printre invitaţi se aflau Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor ministere, ai Camerei de Comerţ, conducători ai unor întreprinderi româneşti de comerţ exterior, ziarişti. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) FOTBAL — Etapa a XVI-a • Fără 5 titulari Rapid a pierdut cu 1-0 la Ploieşti • Portarul naţionalei a primit 6 goluri • Al doilea 11 m ratat la Craiova • în retur, Lt. T. A. n-a reuşit să câştige la Arad casă la Petrolul, Rapid a părăsit terenul învinsă la limită : 0-1. Victoria petroliştilor consemnată în minutul 55 de Dridea II, printr-un gol dintr-o lovitură de corner, facilitat şi de o rafală de vînt, care a mărit traiectoria cu efect a mingii, le-a adus alte două puncte, e drept, cu preţul unor eforturi mari. De altfel, dincolo de scorul de pe teren, înfrîngerea formaţiei bucureştene a apărut inevitabilă cel puţin din două motive încă din cabină, nu mai puţin de cinci titulari. Greavu, Georgescu, Dinu, Năsturescu şi Codreanu au devenit indisponibili (în urma unei stări gripale) fiind înlocuiţi de juniori: Ştefan, Mitroi, Neagu, debutanţi în returul campionatului. Departe încă de consacrare sunt la ora actuală alţi doi tineri: Adrian Popescu şi Oblemenco, în faţa unei asemenea situaţii şi dacă adăugăm şi avantajul terenului, evident de la început, chiar numai teoretic, balanţa victoriei înclina în favoarea gazdelor. Presupunerile dinaintea jocului s-au adeverit din primele minute ale partidei: linia de atac a Petrolului în vervă, alimentată prompt de mijlocaşi au asaltat debordant poarta lui Andrei adesea inspirat şi bine plasat. Duelul acesta de departe inegal (dacă avem în vedere doar lipsa titularilor rapidişti) a solicitat apărarea oaspete la eforturi extraordinare. C. Dan, excepţional şi în această partidă, a condus cu maturitate lupta de apărare, ajutat cu voinţă şi dîrzenie de Lupescu şi Motroc. Pe extreme, pe centru, atacanţii petrolişti au încercat continuu o breşă în timp ce Rapid salva în ultimă instanţă, de nenumărate ori în corner. De aici, după cum se ştie, a căzut unicul gol al meciului. Învingătoare în derbiul etapei, Petrolul Ploieşti are meritul de a fi dominat cu autoritate, în rest Petrolul a lăsat destule semne de întrebare privind aspiraţiile la titlul de campioană. , Derbiul etapei Rapid a pierdu meciul... din cabină s-a consemnat într-un meci de modestă factură tehnică. De asemenea, este neplăcut că în timpul celor 90 de minute ne-a fost dat să asistăm şi la unele scene şi acte de indisciplină. Dridea I, maestru al sportului, a intervenit adesea nesportiv la întîlnirea cu adversarii, oferind astfel un prost exemplu celor mai tineri dintre fotbalişti. Reprobabil s-a manifestat în timpul desfăşurării partidei şi o parte a publicului ploieştean. Spectatorii disciplinaţi, Clubul Petrolul şi organele de ordine sunt chemaţi să tempereze şi admonesteze pe loc, pe cei cu apucături huliganice care viciază atmosfera unei întreceri sportive. VASILE RANGA • GALAŢI , surpriza zilei, referindu-se mai ales la proporţia scorului, a fost realizată de echipa Siderurgistul Galaţi. Jucînd pe teren propriu, fotbaliştii gălăţeni au surclasat cu scorul de 6—0 (3 — 0) echipa C.S.M.S. Iaşi în poarta căreia a apărat Constantinescu, unul din portarii lotului reprezentativ. • CRAIOVA : Ştiinţa — Politehnica Timişoara 1— 0 (1—0). • PITEŞTI: Dinamo Piteşti — Farul Constanţa 3—2 (1—1). • ARAD : U.T.A. — Crişul Oradea 1—1 (0—0). Meciul de la Ploieşti, a polarizat interesul legitim al publicului spectator , mulţi dintre obişnuiţi tribunelor au prefera să stea acasă, să urmărească la „tele1 pasionantul duel dintre Rapid şi Petrolul Frigul, un motiv în plus să-i ţintuiască hi fotolii. Aşa se explici, faptul că stadion Republicii a fost plin... doar pe jumătate. Dar la drept vorbind nie, n-au avut ce pierde prea mult. Cuplaju, n-a satisfăcut decit pe perioade şi acestea prea scurte să justifice zelul inveterafilor suporteri. 180 de minute doar pentru două goluri, e prea puţin. Primul meci a fost animat in repriza intîi iar cel de-al doilea in partea ultimă. Ceea ce se poate remarca e faptul că ambele echipe, Universitatea Cluj şi Steagu, roşu Brăşov, partenerele de joc, ale echipelor Steaua şi Dinamo — acestea din urmă aliate in pline ascensiune spre fruntea clasamentului — au jucat de la egal egal. Aşa cum au ciştigat Steaua şi Dinamo, la scorul limită de 1—0, tot aşa puteai să ciştige şi studenţi clujeni ori braşovenii Dacă jocul Invinşilor a avut un cimp, o orientare bună, ei ai creat din viteză , prin surprindere faze palpitante, nu acelaşi lucru se poate spune despre finalizare. Aveai senzaţia, privindu-i pe Înaintaşii celor două echipe oaspete, că misiunea lor se încheie in faţa careului de 16 m. In orice caz, acţiunile create de studenţi, adesea aplaudate la scenă deschisă, ca şi dominarea copioasă a stegarilor in repriza a doua — ce păcat că a fost o dominare sterilă — demonstrează că următoarele etape ne rezervă destule surprize. Există, intre echipe, un echilibru de torte. In lumina celor spuse, laude prea mari nu putem aduce nici învingătorilor. Steaua a cîştigat meciul în minutul 72 printr-o lovitură de la 11 m transformată de Pavlovici, acordată cu prea multă largheţe de arbitrul Iosif Ritter, la o rază dubioasă în careul studenţilor. Mai fuseseră două situaţii similare : de ce nu te-a judecat la fei ! Dinamo a clştigat meciul în minutul 35, printr-un gol splendid, expediat cu capul de Varga. Să spunem c-am văzut multe ratări nu corespunde realităţii. N-au fost create faze clare de gol. După părăsirea tribunelor am căutat să reconstituim ceea ce a făcut, in timpul jocurilor, notă aparte. Cel mai bun jucător dintre cei 44 ni se pare că a fost... Gaboraş. E, fără Îndoială, cel mai bun portar al I nostru la ora actuală. Exact, la celălalt pol I se situează evoluţia I lui Adam, golgeterul I de anul trecut al , campionatului (? !) Au plăcut Pexa şi Ivansuc — Universitatea Cluj, S. Avram I Sătmăreanu şi D. Po- pescu (cam irascibil) de la Steaua, Prrcălab şi Varga — Dinamo, Haşoti şi Necula (care a zburdat ca un spi- t riduş pe tot terenul) — de la Steagul roşu. VASILE . CABULEA ! Celelalte rezultate 180 de minute - două goluri Andrei intr-un spectaculos duel aerian cu Badea Foto : V. RANGA TEATRUL „ION CREANGĂ“ „Bună dimineaţa, miine!“ de Natalia Gheorghiu şi Emilia Căldăraru Precum se ştie, atribuţiile vechiului teatru pentru tineret şi copii, a cărui existenţă nu a fost nici prea îndelungată, nici prea strălucită, au revenit acum „nou-născutului“ teatru „Ion Creangă“ (recent redeschis spre bucuria tinerilor spectatori). Alături de reluările cîtorva din piesele prezentate anterior a apărut pe afişe titlul unei scrieri originale „Bună dimineaţa mîine !“ aparţinînd Nataliei Gheorghiu şi Emiliei Căldăraru. După cum sugerează discret titlul, piesa este inspirată din viaţa tineretului şi aduce în dezbatere problemele, căutările, aspiraţiile unor oameni aflaţi la o vîrstă dificilă, oameni care spun „bun rămas“ adolescenţei şi se avîntă tumultuos spre viitor. Tinerii la 16—18 ani posedă un farmec deosebit şi vădite înclinaţii către poezie, sînt capabili de mari elanuri, dar pot săvîrşi totodată şi greşeli grave. In climatul socialist, colectivitatea urmăreşte şi orientează tînăra generaţie, educînd-o în spiritul unor idei generoase. Literatura (deci, implicit şi cea dramatică) are un cuvînt de spus în această privinţă, iar ceea ce nu ne satisface este tocmai puţinătatea pieselor axate pe o asemenea problematică majoră. Autorii dramatici au de îndeplinit o îndatorire plină de răspundere faţă de tineret, oferindu-i lucrări care să-i deschidă orizonturi luminoase şi să-i îmbogăţească universul interior. Referindu-ne din nou la „profil“ reiese limpede menirea Teatrului „Ion Creangă“. Bineînţeles, oricare altul dintre teatrele bucureştene trebuie să-şi conjuge strădaniile cu cele 4-depuse de colectivul „specializat“ ,pentru copii şi tineret. Piesa : „Bună dimineaţa mîine“ ! înseamnă o apariţie utilă în repertoriul actualei stagiuni. Pe scenă se înfiripă—în acorduri lirice, nu lipsite de prospeţime — o poveste tinerească despre iubire şi prietenie, despre alegerea tovarăşului de viaţă şi a căii adevărate, care merită să fie urmată. Două cupluri trăiesc — pe parcursul celor trei acte — stări sufleteşti variate şi frămîntări juvenile, îşi pun întrebări legate de aspecte fundamentale ale existenţei, caută răspunsuri, se autoexaminează sever sau indulgent, se cunosc CARNET TEATRAL mai profund. In jurul lor gravitează o serie de personaje (prea multe) care compun ambianţa adecvată şi intervin, într-un fel sau altul, în colocviul etic iniţiat de autoare. Piesa degajă îndeobşte un fior de autenticitate, conţine o reală doză de poezie şi accente de umor jovial. Cele două autoare n-au reuşit însă în măsură deplină să structureze viguros materialul faptic abordat. Piesa rămîne încă neînchegată, există o succesiune de episoade desfăşurate într-un ritm voit cinematografic. Dintre aceste „secvenţe“, unele, mai ales în primul act, ar putea lipsi deoarece nu se produce o sudură armonioasă între diferitele momente ale conflictului. (Prologul este de asemenea, cu totul inutil). De aici şi o anume lipsă de tensiune dramatică, piesa evoluînd lent, aş zice narativ. Fiecare din protagonişti are în fişa sa caracterologică note individuale, care ar fi necesitat o continuare mai precisă. Partitura Dariei — această fată a Deltei, frumoasă şi demnă, puţin sălbatecă, pasionată, este întrucîtva vitregită de nuanţe. Tripletul „bucureştenilor“ : Octavian, Dan şi Ştefana capătă o coloratură mai pregnantă (deşi replicile Ştefanei îndeosebi păstrează un iz artificios, livresc). Piesa cunoaşte un final „deschis“, perspectivele sunt schiţate, fabula, continuă. Rezolvarea ni se pare judicioasă. „Bună dimineaţa mîine“ cu certe însuşiri literare, educativă fără a fi „moralizatoare“ cu ostentaţie — atestă două condeie înzestrate, a căror prezenţă în dramaturgie se cuvine urmărită cu interes. ★ Teatrul „Ion Creangă“ a valorificat cu înţelegere şi dăruire sensurile piesei. Regizorul N. Al. Toscani a plăsmuit un spectacol luminos, din care să răzbată avîntul specific tinereţii eroilor, evitînd stridenţele şi clişeele convenţionale. Ritmul s-a menţinut alert, fără precipitări nefireşti. Interpreţii au fost îndrumaţi pe linia simplităţii fruste, revelatorii. Magda Popovici (Daria) şi Genoveva Preda (Ştefana) au întruchipat sincer şi convingător pe adolescentele cuprinse de febra primei iubiri. Şerban Cantacuzino a creionat în linii sigure un personaj viu. Nicolae Simion, în rolul lui Octavian desfăşoară un joc destul de fad, fără o suficientă combustie lăuntrică. Artista emerită Sandina Stan suplineşte fericit anemia textului, acordînd rolului pitoresc şi savoare. Un bun portret satiric realizează Luluca Băbălău (Virginica). Din restul distribuţiei s-au detaşat : Ion Gh. Arendeanu, Marius Ralea şi Mircea Mureşan. Decorurile lui Ştefan Hablinski au reconstituit corect atmosfera cerută de text, dar numai atît. Spectacolul de la Teatrul „Ion Creangă“ invită — atît pe tineri cit şi pe educatorii lor — la meditaţie lucidă. MIHAI BOTEZ INFORMAŢII Simpozion Cervantes în cadrul marilor aniversări culturale, joi după-amiază a avut loc în Capitală un simpozion consacrat scriitorului Miguel de Cervantes, de la a cărui moarte se împlinesc 350 de ani. Au participat reprezentanţi ai Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunii Scriitorilor, Comisiei Naţionale a Republicii Socialiste România pentru U.N.E.S.C.O., oameni de cultură şi artă, studenţi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. docent Alexandru Bălăci, membru corespondent al Academiei, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Despre personalitatea şi opera marelui scriitor au vorbit criticul de artă Ion Frunzetti şi conf. univ. dr. Ovidiu Drimba. în încheiere, participanţii au vizionat filmul artistic „Don Quijote". Concursurile pe specialităţi După faza locală, la care au luat parte numeroşi tineri, concursurile pe specialităţi ale elevilor din licee, şcoli pedagogice, şcoli profesionale şi tenhice de maiştri vor intra în etapa regională, care se va desfăşura în zilele de 3 şi 4 aprilie. Cei ce vor obţine primele locuri vor participa apoi la competiţia finală pe ţară. ★ In zilele de 28—30 martie a avut loc în Aula Academiei Republicii Socialiste România sesiunea anuală a Institutului de filozofie al Academiei. Au participat academicieni şi membri corespondenţi ai Academiei, cercetători ştiinţifici şi cadre didactice din învăţămîntul superior. Cele 21 de comunicări prezentate, precum şi dezbaterile care au urmat au abordat un cerc larg de probleme din domeniul filozofiei, al metodologiei în ştiinţele sociale particulare. La sfîrşitul sesiunii a fost constituită „Asociaţia filozofilor din Republica Socialistă România“. Preşedinte al asociaţiei a fost ales acad. Athanase Joja, iar vicepreşedinţi acad. C. I. Gulian şi prof. D. D. Roşea, membru corespondent al Academiei. (Agerpres) Foto : AGERPRES In noul magazin cu autoservire deschis recent in Piaţa Gării de Nord din Timişoara O ştafetă străbate uzina (Urmare din pag. I) ranţa“ aceasta era aceea care ducea la depăşirea, în minus sau în plus, a toleranţelor. Unii chiar ştiau acest lucru, dar îşi ziceau : „Ce contează o zecime sau o sutime de milimetru !“. Aici era, de fapt, „enigma“. Tinerii de la prelucrări mecanice au fost invitaţi în secţia montaj să asiste la asamblarea pieselor pe care ei le execută. Schimbul de experienţă a adus în faţa tinerilor odată cu cauzele pentru care piesele nu se încadrau în toleranţe, şi soluţiile prin care pot fi eliminate. Cîştigul a fost dublu. De la prelucrări au pornit spre montaj piese din ce în ce mai bune, iar de la montaj, spre beneficiari, produse finite de calitate superioară. Sculerii au primit şi ei, într-o zi, o invitaţie. Erau chemaţi să ia parte în secţia automate la un schimb de experienţă privind reducerea consumului de scule. „Noi — s-au scuzat sculerii — n-avem nici o legătură cu această problemă. Noi producem, nu consumăm sculele“. „Ba aveţi — au susţinut cei de la automate“. In ziua schimbului de experienţă primii au demonstrat celor din urmă că rezistenţa sculelor este determinată în cea mai mare parte de gradul în care sunt finisate. Două semne matematice, exacte ca şi această ştiinţă, indică acum rezultatele acestui schimb de experienţă , plus de exigenţă la finisarea în secţia sculerie şi minus de consum de scule la automate. Au sosit în uzină nu de mult maşini noi, de o mare complexitate tehnică, pentru rectificat. Cui să fie încredinţate aceste maşini ? Toată lumea a fost de acord ca cei mai buni muncitori ai secţiei să preia comanda primelor maşini. Aceştia au fost tinerii: Nicolae Bucur, Constantin Soare, Constantin Piciorea şi alţii. Se ştia însă că vor sosi, peste puţin timp, alte maşini. Nu s-a mai aşteptat ca acestea să sosească în uzină şi abia atunci să înceapă instruirea oamenilor care urmau să lucreze la ele. Există acum o experienţă şi ea trebuie să circule. Fiecare din cei care învăţaseră să mînuiască primele maşini au transmis cunoştinţele sale altor 4—5 tineri. In acest circuit, al transmiterii experienţei bune, sunt antrenate permanent toate secţiile. Tinerii de la prelucrări mecanice, după exemplul celor de la montaj, i-au invitat pe turnători să vadă ce greutăţi se întîmpină aici din cauza adausurilor mari ale pieselor turnate. „Argumentele“ turnătorilor — aşa prevede tehnologia — n-au rezistat în faţa examenului cu realitatea : adausurile erau prea mari şi cei de la turnătorie s-au angajat să le reducă. O concluzie asemănătoare au desprins, în urma unui schimb de experienţă cu hala nouă, şi cei de la tratament termic. Ei i-au încredinţat pe cei de la prelucrări că vor depune eforturi sporite pentru tratarea corectă a pieselor cu durităţi constante. ...Putem şi vom depune eforturi au dat ei asigurări celor din prelucrarea turnării. Putem şi vom depune eforturi mai mari au răspuns şi sculerii ca şi cei de la tratamente. Putem şi vom depune eforturi mai mari au dat asigurări montajului cei de la prelucrări. Prin acest circuit, al schimburilor de experienţă, în uzină se nasc mereu soluţii noi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, circulă din secţie în secţie pînă cînd, într-o altă zi, locul lor este luat de alte soluţii şi mai noi. Bunii gospodari pot rezolva „conflictele“ cu timpul (Urmare din pag. I) na de legume, 100 de cooperatori plantau cartofii, un grup mai restrîns de tineri verificau motoarele, pompele şi conductele sistemului de irigaţii. — Cei peste 200 de tineri —• ne spunea Stere Stroie, secretarul organizaţiei U.T.C., pot fi găsiţi zilnic, pretutindeni unde este nevoie de forţa şi priceperea lor. Intr-o parte opusă a raionului, se află comuna Greceanca. Şi aici, însămînţările din prima urgenţă s-au terminat încă de acum cîteva zile. In prezent se pregăteşte cu minuţiozitate terenul pentru cele 400 hectare de porumb. Specificul cooperativei agricole este însă viticol. Cooperativa deţine 186 ha cu vie nobilă pe rod şi 108 ha podgorii tinere. In plus, se plantează alte 32 hectare. Ieri, peste 500 de cooperatori, dintre care aproape jumătate tineri, se găseau la plantat vie în terasele frumos arcuite, la a căror amenajare s-a lucrat intens toată iarna. Pe inginerul hortiviticol Ilie Buruş, preşedintele Tudor Stoica şi trei din cei cinci brigadieri de la brigăzile viticole i-am găsit pe tarlalele Ţăndărică, Popeşti, Nisipuri, Şoseaua. Acolo se puneau şpaliere în terase, se întindea sîrma, se plantau pomi împrejurul podgoriilor tinere. Lucrau, în total, aproape 200 de cooperatori. Ceva mai sus, unde alţi 500 de oameni plantau viţa, lucrarea era supravegheată de tinerele tehniciene Maria Clondireanu, secretară a organizaţiei U.T.C., şi Ecaterina Lupu. Verificînd lucrările, inginerul şi preşedintele s-au declarat mulţumiţi de calitatea lor apoi s-au îndreptat spre tarlalele Popazu, Drumul Mare, Bădeni unde lucrau mecanizatorii. Dar acestea sînt numai cîteva aspecte care vorbesc despre ritmul intens al muncilor de primăvara care se desfăşoară în aceste zile pe ogoarele raionului Mizil. La cooperativele agricole Cioranii de Sus şi Cioranii de Jos, 1 200 de cooperatori lucrează la amenajarea orezăriilor, în suprafaţă de 180 hectare, în timp ce cooperatori din Finţeşti şi Limpeziş şi-au organizat munca şi au lucrat în aşa fel, incit acum se înscriu în rîndul fruntaşilor campaniei. Toate aceste fapte reflectă acelaşi lucru : hărnicia şi răspunderea cu care se lucrează în marea majoritate a unităţilor agricole cooperatiste din acest raion. Aşa se explică, de altfel, faptul că din cele 917 hectare culturi din prima urgenţă, pînă ieri erau însămînţate 825 hectare, iar din 2 962 hectare cu sfeclă de zahăr planificate erau însămînţate 2 808. De asemenea, din totalul de 4 576 hectare cu floarea soarelui se însămînţaseră 2 963. In unităţile situate în partea de deal s-a terminat plantatul celor 40 hectare cu pomi fructiferi şi s-au plantat alte 188 hectare cu vie, din 420 planificate. La aceeaşi dată, era pregătit patul germinativ pe 8 000 hectare din cele 33 751 hectare ce vor fi însămînţate cu porumb şi se efectuase întreţinerea, în mod diferenţiat, cu sapa rotativă, grape cu discuri şi agregate de grape stelate, pe 17 000 din cele 22 295 hectare cultivate cu grîu. Dacă situaţia este bună, ea reflectînd preocuparea generală a lucrătorilor de pe ogoarele raionului, nu înseamnă, fireşte, că nu mai sunt şi unele aspecte cărora trebuie să li se acorde toată atenţia. Aşa, de exemplu, încă mai sunt de însămînţat aproape 100 hectare culturi din prima urgenţă. Acestea se găsesc la cîteva unităţi, printre care cooperativele agricole Colgeag şi Fulga de jos. Cauza , o parte din terenurile acestor unităţi fiind mai joase, umiditatea excesivă continuă să se menţină. Or, în loc să se fi luat din timp măsuri pentru schimbarea terenurilor, consiliul agricol raional poartă încă discuţii interminabile, la telefon, cu unităţile, dacă să procedeze sau nu la schimb. De asemenea, în raion mai sunt de plantat 232 hectare cu vie. Rămase în urmă sunt aceste lucrări la cooperativele agricole din Şarînga, Pietroasele, Gura Vadului, Vadul Săpat, Tătaru. La consiliu ni se explică, pe un ton liniştit, că în fiecare din aceste unităţi s-a plantat jumătate sau ceva mai mult din suprafeţele prevăzute,aşa că nu-i grabă, doar mai este timp... In fiecare unitate sunt posibilităţi şi forţe care, judicios organizate, pot aduce, în zilele imediat următoare, schimbarea dorită. Este ceea ce se cere neîntîrziat, atît conducerilor cooperativelor agricole rămase în urmă, cit şi consiliului agricol raional, care le îndrumă şi le ajută în munca şi activitatea lor.