Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)
1970-06-03 / nr. 6544
PE CARNETUL DE REPORTER Cele 11 întreprinderi sătmărene se apropie cu paşi repezi de parametrii atinşi înainte de 13 mai Paralel cu refacerea, bătălia se dă pentru recuperarea pagubelor produse de stagnarea producţiei „In clipa aceea grea am înţeles întreaga semnificaţie a cuvintului pe care l-am auzit atit de des: SOLIDARITATE" REFACERE, NORMALIZARE OAMENII TRANSMITE: ÎNFRUNTA FLUVIUL Lacome, apele au muşcat dureros din avuţia ţării, din zestrea uzinelor şi fabricilor, întrerupîndu-le activitatea productivă, provocîndu-le pagube imense. Circa250 de întreprinderi, printre care uzine şi combinate de importanţă republicană au suferit distrugeri sau avarii însemnate, activitatea productivă fiindu-le greu afectată pe zile sau sâptămîni întregi. Cu aceeaşi dîrzenie cu care s-au împotrivit, în acele ceasuri şi zile de crîncenă încleştare, furiei oarbe a naturii dezlănţuite, salvînd de la distrugeri bunuri materiale, diminuuind pe cit posibil daunele, imediat după retragerea apelor s-a trecut la refacerea grabnică a capacităţilor de producţie pentru ca munca, viaţa să-şi recapete pulsul normal, să reintre pe făgaşul firesc. Au început orele, zilele, nopţile refacerii cînd muncitori, specialişti, unii acum pensionari — sau chiar membri de familie, la care s-au adăugat elanul şi dîrzenia brigăzilor de tineret, au declanşat o nouă luptă, cu timpul, pentru recuperarea cu un ceas mai devreme pentru producţie a capacităţilor de fabricaţie. In munca lor aceşti oameni au simţit tot timpul solidaritatea întregii ţări materializată prompt prin trimiterea de materiale, reperarea maşinilor şi utilajelor, trimiterea de echipe de specialişti care să ajute în ampla acţiune de refacere. Pas cu pas activitatea reintră în normal. Deja multe din secţiile şi întreprinderile afectate produc acum la capacitatea atinsă înainte de 13 mai, în altele procentul de recuperare creşte de la o zi la alta. SECVENŢE DIN ACEASTĂ ACTIVITATE TITANICĂ VA PREZINTĂ AZI REPORTERII NOŞTRI IN PAGINA A III-A. PENTRU CA RECOLTELE SĂ FIE LA NIVELUL MAXIM AL POSIBILITĂŢILOR ACUM, FIECARE CUPĂ E DE NEPREŢUIT Datorită măsurilor eficiente şi operative care s-au luat din timp, in cimpia Vingăi şi In cimpia Timişului amplitudinea inundaţiilor n-a fost atît de mare. Totuşi există însemnate suprafeţe din albia majoră a Mureşului în zona Periam-Cenad, alte suprafeţe situate între riurile Bega, Aranca şi Timiş, care au fost inundate, in multe locuri datorită mai ales precipitaţiilor căzute in cantităţi excesive sau pinzei de ape freatice care a urcat mult spre suprafaţa solului. Pină ieri, in judeţul Timiş erau identificate ca inundate peste 39 300 de hectare, din care 27 745 ha ocupate cu culturi agricole. In toate unităţile agricole de stat şi cooperatiste se lucrează zi şi noapte pentru reciştigarea terenurilor furate de ape, pentru consolidarea digurilor, pentru întreţinerea şi însăminţarea culturilor. Ieri, la Cooperativa agricolă de producţie „Recolta“ din Lovrin a fost o „zi plină“. Două sute şapte zeci de cooperatori au lucrat la răritul sfeclei, pe 7 hectare, la plantatul ardeilor pe 3 hectare, la săpatul roşiilor pe 8 hectare in cimp şi pe 3 hectare in solar. Alţii au recoltat, sortat şi expediat spre pieţele Timişoarei peste 2 600 kg ceapă verde, 200 kilograme salată verde şi aproape 4 000 de gulioare. Concomitent, ne spunea tovarăşul FRANCISC BERGER — preşedintele cooperativei, sunt săpate canale de scurgere a apei stagnată pe cele 80 de hectare. Datorită situaţiei grele prin care trece agricultura ţării noastre, răspunzînd chemării Comitetului Executiv al INCAP ENSEI TARŢA (Continuare în pag. a ll-a) DELTA DUNĂRII, VEGHE ŞI MUNCA Acalmie, dunărea creşte, scade, după ce scade creşte iar şi uite aşa. Este un bizar joc de-a baba oarba, în care supraveghem cu atenţie apa în curgerea ei monotonă, plicticoasă, aceeaşi în fiecare zi. Aceeaşi cu mici excepţii. Cu excepţia unui centimetru mai sus sau mai jos, pe mira din fata căpităniei din Tulcea unde apa depășește cînd cu S0 cînd cu 40 cm. cota de imn-MIRCEA TACCIU (Continuare In pag. a ll-a) ! In aceste ZILE S-AU SCRIS PAGINI DE ISTORIE DUMITRU ALMAŞ Străbatem una din cele mai grele încercări din cite i-a fost dat poporului român să trăiască. Poate mai mult ca alte popoare ştim ce este nevoia. Ne-a învăţat viaţa, istoria. Au, n-am avut noi parte de atîtea şi atîtea pustiiri, de-a lungul veacurilor ? Au, nu suntem noi urmaşii celor care, în vremea năvălirilor, născociseră carul cu două oişti, pentru a se feri mai uşor de primejdie ? Dar le-am trecut pe toate şi am rămas aici. Aici pe acest pămînt ca să ne ridicăm iară, ca să reînviem ca mitologica pasăre Phoenix, mereu re- i născută din propria-i cenuşă. Marea durere pe care o trăim azi nu-i pricinuită de uriaşele pierderi suferite în curs de o jumătate de lună. în bătălia cu stihiile lichide am înregistrat pagube incalculabile. Am înregistrat însă şi un cîştig : verificarea imensei, neclintitei solidarităţi umane, frăţietatea, sinceră, deschisă, dăruitoare a tuturor celor care trăim pe acest sfînt pămînt al României. Marea calamitate prin care am trecut şi ale cărei consecinţe le vom simţi timp îndelungat ne-a pus la o grea încercare întreaga coeziune naţională şi umană. Spunem, cu o veche zicală : apa trece, pietrele (Continuare în pag. a TV-a) Se lucrează la consolidarea digului de apărare a oraşului Giurgiu Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6544 6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 3 IUNIE 1970 SITUAŢIA LA ZI • Ieri, ploile au depăşit pe alocuri 10—15 litri pe metru pătrat. • Pe cursurile de apă nu se anunţă noi viituri. • Vremea rămîne favorabilă precipitaţiilor sub formă de averse. • Toate riurile interioare in scădere. Se menţin peste cotele de inundaţii. In zonele inferioare, Mureşul, Siretul, Prutul. • Viitura pe Tisa întîrzie. Pe Dunăre unda se deplasează mai repede. Ia Brăila-Galaţi, culminaţia la 6—7 Iunie ! • Staţionare luni, apele în Deltă au început marţi să crească din nou. * A Viteza vuitului la Sulina, 16 metri pe secundă. Valurile pun digurile în primejdie. • Din satele: Mila 23 și Pardina, elevii au fost evacuaţi. PRIMA OPŢIUNE învăţămîntul nu e un scop in sine : el pregăteşte — prin instrucţiune — pentru acţiune. O acţiune viitoare, dar deloc îndepărtată : munca. Aşadar, încheierea primului capitol al acestei instrucţiuni, şcoala generală, impune pentru întîia oară o opţiune : încotro . Adică de aici înainte, spre ce muncă 7 Fireşte, alegerea şi mai ales decizia sunt extrem de grele din cauza încărcăturii de răspundere. Răspunderea faţă de viitor. Un viitor personal şi colectiv, al fiecăruia şi al societăţii. Ceea ce înseamnă că echilibrul dintre dorinţe, aptitudini şi necesitate — individuală şi socială — e obligatoriu. Căci realizarea lui depinde nu numai de o bună orientare — prezentă — a adolescentului, ci şi de o armonioasă integrare — viitoare — a tînărului. Integrare in muncă şi viaţa socială, care are cerinţele ei obligatorii in vederea progresului general. Finele clasei a VIII-a este deci o răscruce importantă pentru cei care se află în faţa ei. Traiectoria aleasă de către absolvenţi acordă insă acestui moment un interes general: parcurgem deci o epocă dinamică, a progresului tehnic şi ştiinţific, trăim intr-o societate care-şi pregăteşte un tineret in stare să participe activ, la acest progres. Pregăteşte pe fiecare in parte, VIORICA TANASESCU (Continuare in pag. a IV-a) Anul acesta, în faţa celor 330 000 de elevi care absolvă şcoala generală stau larg deschise 10 000 de drumuri în viaţă. Opţiunea nu e simplă. Dar, pentru a alege în deplină cunoştinţă de cauză şi cît mai realist, ei — şi mai ales părinţii lor — reuşesc să depăşească înainte de toate prejudecata conţinută în întrebarea: INTELECTUAL CU ORICE PREJ? IN FAŢA A 330000 DE ELEVI STAU DESCHISE 10000 DE DRUMURI INTELECTUAL CU ORICE PREȚ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU 99 a acordat un interviu televiziunii franceze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi. Claude Manuel și Glaude Brovelli, cărora le-a acordat un Interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Televiziunii franceze. Puternic stimulent pentru dezvoltarea zootehniei Recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a zootehniei, continuă să stîrnească un tot mai puternic ecou în rîndul masei de oameni al muncii, lucrători ai ogoarelor, membri cooperatori, țărani individuali, să întrunească adeziunea lor unanimă. EXAMENELE studenţeşti Vom produce mai mult, vom livra statului cantităţi sporite de produse în rîndurile noastre, ale celor preocupaţi zi de zi de creşterea animalelor, recenta hotărîre a răsunat ca o chemare, ca un îndemn de a produce mai mult, de a livra către fondul central cantităţi sporite de carne, lapte, ouă, de a satisface cerinţele pieţei într-o măsură mai mare. Hotărîrea dovedeşte cu prisosinţă grija partidului şi guvernului nostru de a crea condiţii necesare dezvoltării tuturor sectoarelor de producţie, de a realiza un echilibru cît mai favorabil între toate sectoarele în aşa fel încât să se menţină o creştere reală şi continuă a nivelului de trai al populaţiei. Desigur, ridicarea preţurilor de cumpărare de către unităţile contractante reprezintă pentru noi posibilităţi sporite de a dezvolta sectorul zootehnic, generează creşterea spiritului de răspundere în muncă a fiecărui cooperator. Din calculele noastre reiese că prin îmbunătăţirea preţurilor de vînzare C.A.P. Tudor Vladimirescu va avea pină la sfîrşitul anului un cîştig de circa 175 000 lei. Această sumă ne va permite să extindem mecanizarea în grajduri, să ne formăm o bază de furaje mai bună pentru ridicarea productivităţii animalelor, ceea ce înseamnă cantităţi sporite de carne, lapte şi ouă. Astfel, în limitele realizării sarcinilor pînă la sfîrşitul anului — de 1 100 taurine — cooperativa Tudor Vladimirescu va livra la alte cooperative agricole de producţie peste plan 40 de capete tineret taurin pentru îngrăşare. Acesta este doar un exemplu. Recenta hotărîre va crea un nou avînt în dezvoltarea zootehniei cooperatiste, va conduce fără îndoială la o mai bună satisfacere a cerinţelor pieţii, a consumului de produse animalliere. Dr. LIVIU GRIGORESCU şeful fermei zootehnice nr. 1 C.A.F. comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi DEBUT CU „DREPTUL“ Au început examenele. Un prilej pentru a descifra, împreună cu studenţii, semnificaţiile profunde pe care le implică acest Truimept din viaţa universitară. Esenţial este dacă răspunsurile studenţilor confirmă sau nu o temeinică pregătire de specialitate. Ne aflăm la Institutul politehnic din Bucureşti. Pe culoarele Facultăţii de electronică şi telecomunicaţii, un grup de studenţi este în aşteptarea colegilor care trebuie să iasă din examen. Profităm de o scurtă pauză pentru a sta de vorbă cu profesorul examinator dr. ing. Vasile Cătuneanu, decanul facultăţii. Il ru- t găm să ne relateze primele im- i presii despre examenul de „Ma- ' teriale, piese şi tehnologia apa- \ ratelor electronice“, pe care-1 , susţin 'ihutonlfh anului. TXL A., grupa 431. — Acest prim examen de , electronică aplicată, spre deose- bire de altele care vor urma, necesită o pregătire practică continuă, pentru că studenţii execută o serie întreagă de lu-crări de laborator, probe de cont MIRCEA CRISTEA . (Continuare în pag. a IV-a) . UN CiŞTIG SIGUR! AL NOSTRU, I AL TUTUROR î \ Prin recenta Hotărîre a \ , partidului şi guvernului se 7 1 transpun în fapte noi mă t | suri privind stimularea dez- i 'voltării sectorului zootehnic. J \ Acestea sin după părerea \ 7 nea să asigure ferma înde- i \ plinire a programului naţio- ş i nai de dezvoltare a zooteh- 4 niei, de creştere a produc- ’ţiei animaliere prevăzută de ţ . Congresul al X-lea, in condi- i 7 ţiile în care după cum ştim * ) cu toţii, calamităţile naturale i 1 au provocat pierderi mari şi 7 1 în acest sector. După cum el reiese din Hotărîre, în cadrul 4 1 acţiunilor complexe de refa- 7 ) cere în toate domeniile de ţ I activitate statul îşi asumă o i ! mare parte din fondurile ne- i 4 cesare stimulării producţiei 4 I zootehnice. Este firesc ca noi, 7 1 toţi oamenii munci, să con- t 4 tribuim la cointeresarea mai 7 terială a producătorilor din ’ ţ acest sector dat fiind că 4 i printr-o asemenea contribu- , ţie stimulăm de fapt o mai ţ I bună aprovizionare a popu- 4 7 laţiei cu carne, lapte şi alte ţ produse derivate. Apreciez ţ I că în aceste condiţii, majo- / ’ rarea preţurilor cu amănun ţ 1 tul este aproape simbolică, 7 creşteri fiind numai la spe- I ţ clantaţi şi carne de calitate 4 l superioară. Sortimentele de 7 carne cele mai des căutate, ţ 4 care intră in consumul zilnic. 4 z ca şi slănina, untura, untul, ' ţ smîntîna, rămin la preţuri 4 l neschimbate. Prin Hotărîre i -jv -J.-Uofftse. 'li'ri raporturi e- 1 ţ chitabile între consumatorii I pe de o parte şi producători * din sectorul zootehnic pe del altă parte ceea ce va deter- 7 7 mina creşterea producţiei a- 1 ţ gro-alimentare, aproviziona- 4 i rea consecventă a întregii z 1 populaţii — şi asta este foar- l te important, — uh cîştig si- i 7 gur al nostru, al tuturor. I 7 VIRGIL SUCIU, ^ ^ tehnician la Uzina de repara- 4 ^ ții auto Tg. Mureș ^ In timpul examenului anului III A al Facultăţii de mecanică de la Institutul politehnic Bucureşti Foto: C. CIOBOATA