Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-01 / nr. 6620
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MARȚIE SEPTEMBRIE 1970 AMPERE, A DOUA CONFERINŢĂ DE CHIMIE-FRICA ŞI APLICATĂ... Luna septembrie va prilejui oamenilor de ştiinţă numeroase întîlniri în cadrul unor manifestări internaţionale. Azi, se deschide în Bucureşti Congresul Ampere, aflat la cea de a 16-a ediţie a sa. El reuneşte, alături de fizicienii români, peste 600 de savanţi străini, din 1 300 de ţări, ale căror cercetări sunt consacrate rezonanţei magnetice. (Ampere fiind iniţialele expresiei franceze „Atomes et Molécules par Etudes Radio- Electriques“). Domeniul nou al fizicii, rezonanţa magnetică, pe lîngă un caracter pronunţat fundamental, fiind o metodă indispensabilă în studiul fizicii solidului, in chimie, biologie, mineralogie, structura materialelor, a depăşit de mult cadrul laboratoarelor, devenind o metodă curentă de analiză industrială. Ea a generat totodată apariţia unor ramuri noi ale fizicii şi tehnicii între care cea mai spectaculoasă este reprezentată de amplificatorii cuantici tip lasser şi maser. La noi în ţară cercetările au fost începute la Universitatea din Cluj, în prezent un puternic colectiv de oameni de ştiinţă dezvoltîndu-se şi la I.F.A. Congresul Ampere, prilejuieşte prezenţa în Capitală a numeroase personalităţi de prim rang ale lumii ştiinţifice printre care prof. A. Kastier, laureat al premiului Nobel, dr. S. Eklund, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, prof. R. Freymann, preşedintele Asociaţiei Ampere, prof. E. Rudberg, preşedintele Societăţii Europene de Fizică, prof. C.J. Gorter din Olanda, prof. S.A. Altşuler şi A A. Manenkov din U.R.S.S., prof. R Blinc din Iugoslavia, prof R. Hovi din Finlanda. Vor fi prezentate 250 de lucrări alături de 25 de conferinţe cu caracter general ţinute de profesori cu renume. Tot azi, în Bucureşti, se deschide şi cea de a doua Conferinţă de chimie fizică şi aplicată la care alături de cercetătorii români vor fi prezenţi circa 200 de oameni de ştiinţă străini printre care M. Eigen — laureat al premiului Nobel, A. Frankin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., W. Groth, rectorul Universităţii din Bonn. Alături de cele 400 de lucrări prezentate cu acest prilej va avea loc şi un colocviu cu tema „Perfecţionarea chimiştilor şi inginerilor chimişti în domeniul chimiei fizice“. In acelaşi timp la Iaşi încep astăzi lucrările Conferinţei privind calculul seismic al structurilor, manifestare ştiintfică la care vor fi prezenţi, împreună cu specialiştii români, oa SUNETUL MUZICA : rulează la Patria (orele S; 12,45; 16,30; 20.15). INTILNIREA : rulează la Republica (orele 8; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 21,30) , Stadionul Dinamo (ora 20), Parcul Herăstrău (ora 20), MAYERLING (ambele serii) : rulează la Luceafărul (orele 9; 12,30; 16; 19,45), București (orele 9; 12,15; 16; 19,30), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Modern (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Grădina Doina (ora 20,30), Arenele Romane (ora 20). LINIŞTE ŞI STRIGAT : rulează la Capitol (ora 9,45) ; ŞARMANT! FLĂCĂI (orele 12, 14) ;AŞA AM VENIT (orele 16,15; 20,15), AMBUSCADA : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) . ÎNTOARCEREA doctorului MABUSE : rulează la Festival (orele 9,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 16; 20,30) , Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Festival (ora 20), Flamura (orele 11; 16; 13;15; 20,30). MONȘTRII : rulează la Central (orele 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45) Floreasca (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). SATUL PLUTITOR : rulează la Lumina (orele 18,30; 20,45), ARGOMAN SUPER DIABOLICUL : rulează la Lumina (orele 9,30— 16,30 în continuare) , Cotroceni (orele 15,30; 18), Grădina Moşilor (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20). LANTERNA CU AMINTIRI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30— 20,30 în continuare). PROFESORUL INFERNULUI : rulează la Griviţa (orele 16; 18,15; 20,30) , Popular (orele 15,30; 18). ACEASTA FEMEIE : rulează la înfrăţirea (orele 16,30; 17,45; 20), Volga (orele 16,30; 18,30; 20,30), Popular (ora 20,15). ASUL DE PICA : rulează la Buzești (orele 15,30, 18). PAN WOLODYJOAWSKI (ambele serii) : rulează la Dacia (orele 1,45—20,30 în continuare). TIFFANY MEMORANDUM : rulează la Bucegi (orele 10; 15,30; 17.45) , Aurora (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18.15), Grădina Bucegi (ora 20), Grădina Aurora (ora 20,15). IUBIRI TĂCUTE : rulează la Unirea (ora 15,30) . AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECĂ (ora 18), Grădina Unirea (ora 20,15). FRAŢII SAROYAN : rulează la Lira (ora 15,30), COMISARUL X ŞI PANTERELE ALBASTRE (ora 18), Grădina Ura (ora 20). ORA HOTÂRÎTOARE : rulează la Drumul Sării (ora 15,30), FREDDY ŞI CÂNTECUL PRERIEI (orele 17,45; 20). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO , rulează la Ferentari (orele 15,30 18, 20,15), leşti (orele 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 16,30; 18), Rahova (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15), Grădina Rahova (ora 20,15), DRAGOSTE ȘI VITEZA : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Tomis (ora 20). ___ INTXLNIRE LA VECHEA MOSCHEE : rulează la Munca (orele 16; 18; 20). AFURISITUL DE BUNIC : rulează la Flacăra (orele 16; 18; 20). DREPTUL DE A TE NAŞTE ! rulează la Vitan (orele 15,30; 18), Grădina Vitan (ora 20,30). FERESTRELE TIMPULUI : rulează la Progresul (ora 18). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). NOUL ANGAJAT : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). DRAGOSTEA LUI SERAFIM FROLOV : rulează la Viitorul (ora 20,30) ; VAI,EA PĂPUŞILOR (ora 15,30 ; 18). APORT, MUHTAR : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ : rulează la Grădina Capitol (orele 19,30; 21,30). STRĂINII : rulează la Grădina Buzești (ora 20,15). STĂPIN PE SITUATII : rulează la Progresul (orele 15,30), Progresul-Parc (ora 20). CAVALERUL PARDAILLAN și ÎNDRĂZNEȚUL PARDAILLAN : rulează la Cinemateca — Union (orele 9; 12,30; 16; 19,30). MARTI, X SEPTEMBRIE 1978 Teatrul „C. Tănase“ (la Grădina Boema) . SONATUL LUNII (ora 20). MARTI 1 SEPTEMBRIE • 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera • 18,95 Semnul profesiunii. „Sesiuni de toamnă“. Transmisiune de la Tehnic Club . • 18,45 George Enescu în arta secolului XX. Participă : compozitorii Doru Popovici şi Ştefan Niculescu şi muzicologii Vasile Tomescu şi Vasile Donose ; • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 0 19,30 Telejurnalul de seară ; 0 20,00 Reflector ; 0 20,15 Seară de teatru ; Capodopere ale dramaturgiei universale : „Năpasta“ de I.L. Caragiale. In distribuţie : Emil Botta, Irina Răchiţeanu-Șirianu, Toma Dimitriu, Traian Stănescu ; 0 21,55 Invitata noastră : Bianca Cavallini (Suedia) ; 0 22,20 Prim plan: Horia Lovinescu. Emisiune de Manase Radnev ; 0 22,50 Telejurnalul de noap meni de ştiinţă din 16 ţări. Alături de această conferinţă organizată de Institutul Politehnic îşi vor inaugura lucrările, în organizarea Universităţii din Iaşi, al treilea Colocviu de geografie cu tema: „Geografia populaţiei şi aşezărilor din România", ale cărui sesiunţi de comunicări se vor desfăşura între 3 şi 7 septembrie. DISPOZITIVUL KELEMEN-CRIVI ŞI STRUNGURI FĂRĂ CUTII DE VITEZĂ Brevetată pînă acum în Austria, Franţa, Italia, R. F. a Germaniei, invenţia inginerilor români Árpád Kelemen şi Mircea Crivi, privitoare la reglarea turaţiei motoarelor electrice, continuă să suscite interesul specialiştilor de pretutindeni. Ea a fost brevetată recent şi în Statele Unite, unde se preconizează construirea unor automobile echipate cu dispozitivul Kelemen — Crivi. Prin cercetările făcute la Institutul politehnic clujean s-a reuşit, pentru prima dată în lume, să se obţină turarea variată a motoarelor asincrone fără convertizoare. Mai mult, invenţia românească rezolvă o problemă de mare importanţă în tehnică şi anume oprirea instantanee într-un punct dat ceea ce, prin forţa de inerţie, care continuă să acţioneze necontrolat la toate motoarele electrice, nu se putea realiza înainte. Această remarcabilă invenţie românească are aplicaţii dintre cele mai largi. Strungurile, de pildă, se vor putea fabrica fără actualele cutii de viteze care sunt generatoare de zgomote în uzină şi nu asigură o precizie deosebită în executarea operaţiilor de fineţe. Apoi, prin faptul că aceste motoare, cele mai răspîndite astăzi, se adaptează uşor la regimul de funcţionare cerut de invenţie se vor putea înregistra progrese serioase în automatizări, construcţia maşinilor de calcul etc. Autorii au fost invitaţi să-şi prezinte invenţia, în cadrul unor conferinţe, în străinătate. saboarea româncă Narghita am întilnit-o zilele trecute, pe unul din platourile televiziunii. Era invitată pentru o emisiune, pe care o vom vedea simbătă 5 sep- tembrie la ora 22:50. — Deci, din nou acasă ? — Să-mi petrec vacanţa. După o lipsă de aproape un an de zile, m-a cuprins dorul de ţară, de Bucureşti. Am venit la inceputul lunii august şi voi pleca din nou intr-un lung turneu săptămina aceasta. — Pe scurt, itinerariul artistic pe care l-aţi făcut în acest timp... — După un recital, anul trecut, in august, susţinut la televiziunea noastră am plecat in R. F. a Germaniei, apărind într-o serie de concerte în oraşele Köln, Franckfurt, Düsseldorf şi la Televiziune. In decembrie şi ianuarie 1970 am dat concerte la New York, iar la televiziune am realizat un film cu 6 melodii. Tot aici, am avut bucuria și plăcerea de a fi audiată de Societatea de concerte de muzică cultă de pe lingă CARNEGIE HALL condusă de Mark Bichurin. Rezultatul : un contract pe 4 ani. In continuare, turnee la Paris, Haga, Roona, Belgrad, Cairo, Praga şi Budapesta după care mi-am luat această scurtă vacanţă. — Cite melodii cuprinde repertoriul 7 — Peste 400. Dar sunt multe pe care încă nu am avut prilejul să le evit. Majoritatea melodiilor aparţin celor mai buni compozitori moderni din India, preferinţele mele îndreptindu-se către creaţiile lui Shanker şi Jarkisnan, autorii muzicii filmelor „Vagabondul“ şi „Articolul 420“- Acest ,cuplu de compozitori, consideraţi în ţară ca „unice genii în viaţă“ au compus muzica la peste 140 de filme. Un amănunt : cînd au compus muzica filmelor mai sus-amintite erau în virstă de 13 şi respectiv 14 ani. — Ce veţi evita în cadrul emisiunii TV de simbătă 5 septembrie ? — Trei melodii : „Turbanul roşu" şi „Nu vezi că mă iubeşti“ de O. P. Nayyar şi „Dikruba“ (numele unui vechi instrument muzical) de Shanker şi Jarkishan. — După această vacanţă unde veţi pleca ? — La începutul acestei luni voi fi prezentă la Praga, pentru a Înregistra, la casa de discuri „Supraphon“, un disc de lux pentru export cu 12 melodii. Apoi câteva emisiuni la televi(Urmare din pag. I) nenumărate. Egalitate, s-a spus, şi brusc femeia s-a văzut investită cu sarcini care, dacă am sta să facem aritmetică socială, sînt mai numeroase decît cele ale bărbatului. Dar nu, nimeni nu-şi revendică supremaţia, femeile nu se plîng, bărbaţii nu se simt frustraţi de drepturile lor, dimpotrivă, şi totul e bine. Sociologii cercetează, fac sondaje, psihologii studiază schimbările produse în raporturile dintre oameni, pentru toţi problema feminină este o „problemă“, singure femeile îşi văd mai departe de viaţa lor, de menirea lor veche de cînd lumea, de menirile lor mai noi... Zilele trecute un bărbat îşi manifesta încîntarea de a lucra, în drumurile sale profesionale, cu femeile, lăudîndu-le spiritul de iniţiativă, corectitudinea, promptitudinea şi seriozitatea. Erau cîteva laude justificate, fără urmă de ironie, fără urmă de suspiciune. Erau doar cîteva din trăsăturile pe care emanciparea socială a femeii i le-a descoperit şi le-a transformat dintr-o dată în nişte bunuri ale noastre, ale tuturor. Dar să încercăm să fim drepţi, încrezîndu-ne şi în deruta oamenilor de ştiinţă care fac, din apariţia tuturor atributelor moderne ale femeii — unele bune, altele mai puţin — o „problemă“. Oare accesul femeii la viaţa socială, sub toate formele ei, nu înstrăinează femeia de condiţia ei firească ? se întreabă sociologii. Oare ocupaţiile ei extra - casnice, cele profesionale şi obşteşti n-o îndepărtează de menirea ei de mamă şi soţie ? ___C- 1 - __...--u _......___uL__ formă sau alta, traversează nu numai interesul oamenilor de ştiinţă, ci şi al nostru, al fiecăruia, în cercul nostru cotidian de preocupări, în sfera noastră afectivă. Se nasc, zilnic, drame din neînţelegere, drame din neputinţa noastră, a femeilor, de a răspunde într-un fel acestor probleme, din neputinţa bărbaţilor de a ne ajuta să le clarificăm. Căci toate conflictele, toate relaţiile pe care le stabilim un sex faţă de altul, poartă pecetea acestor schimbări de mentalitate, mai rapide sau mai încete, mai profunde sau mai superficiale, pe care le-a antrenat emanciparea femeii. N-am început să scriu rîndurile de faţă pentru a da verdicte sau a trage concluzii, ci pentru că scriind în dese rînduri despre cite şi mai cite probleme care se nasc, mai ales în anii adolescenţei şi tinereţii pe parcursul stabilirii relaţiilor noastre afective, am constatat că micile sau marile noastre drame, importantele sau neglijabilele noastre bucurii şi satisfacţii, vederile noastre sentimentale îşi au rădău-1 - --- * - ’ - - - -........ţelegerea, în acceptarea sau refuzul acelor mentalităţi şi principii generate de emanciparea femeii. Un glumeţ se întreba, în ancheta francezilor, cui îi revine sarcina să încerce clarificarea, limpezirea dilemelor legate de problema feminină a bărbaţilor sau femeilor ? Nu vor fi subiective femeile auto-analizîndu-se, auto-clasificîndu-se, auto-explicîndu-se ? Nu vor fi subiectivi bărbaţii, permiţîndu-şi, din înălţimea lor dogmatică, să ne judece ? începem, aşadar, o discuţie, începem o dezbatere. La 20 de ani, la 25 de ani, acutele noastre probleme personale ne intersectează zilnic existenţa. La 20 de ani, la 25 de ani ne consumăm imaginaţia proiectîndu-ne viaţa într-un viitor în care fiecare avem un loc bine stabilit, în care partenerul sau partenera noastră visată sau reală o îmbrăcăm într-o haină ţesută din toată această reţea de principii şi mentalităţi reciproce. Condiţia feminităţii, într-o lume contemporană bulversată de contradicţii, îşi cere dreptul la - — - * —--1 -hibare, concentrăm secole de inadvertenţă, şi ne recunoaştem în împrejurările vieţii moderne calitatea de a ne întreba, oare a cîta oară, unii asupra altora. De a ne întreba, de a căuta soluţii înţelegerii noastre depline, a fetelor cu băieţii, a băieţilor cu fetele. Avem în faţă, numai pe parcursul a două generaţii, a părinţilor noştri şi a noastră, două mentalităţi, în care valorile esenţiale au fost aceleaşi dar s-a schimbat simţitor modul lor de exprimare, de manifestare. Mamele noastre mai credeau că singura lor datorie este de a fi soţii şi mame desăvirşite, ignorînd atunci, în tinereţea lor, alte atribute suplimentare. Noi credem în acest universal postulat al nostru, dar i-am adăugat încă şi altele, profesia noastră, îndatoririle noastre de cetăţene, de camarade ale bărbaţilor, de tovarăşe. Ei au crezut în dragoste, noi credem în dragoste. Aceeaşi, alta ?! Ei au considerat emanciparea o favoare, iar noi, noi oare ce credem despre ea, este un cîştig, o datorie, o demnitate ? Ne întregeşte sau ne sărăceşte, ne încarcă de răspunderi sau ne oboseşte existenţa ? Rezistăm exigenţelor care, pe toate drumurile, ne sunt amintite ? Ne impunem şi noi, faţă de sexul opus, exigenţele, certitudinile, principiile ? începem, aşadar, o discuţie. O dezbatere despre feminitate. Despre ceea ce sîntem, ce trebuie să fim noi, fetele, în lumea contemporană care nu mai conteneşte de a se întreba asupra condiţiei noas FEMINITATEA - 0 „PROBLEMA“ CONTEMPORANA ? A. B. CU NARGHITA PE PLATOURILE TELEVIZIUNII... Plecată anul trecut intr-un lung turneu în Europa, America şi India, pe cântăreaţa şi dan ziunea din Praga, Brno şi Bratislava. In continuare, un lung turneu în India unde voi realiza şi o serie de filme cu casa „King of King Productions“. Dacă programul îmi va permite, mă voi întoarce în ţară in octombrie pentru a înregistra un disc la Electrecord şi a participa la o emisiune de „Varietăţi“ la Televiziune. La începutul anului viitor voi începe turneul programat in America de Sud, Mexic, Cuba, Japonia, Australia şi Noua Zeelandă. ION PASAT ÎNCEPUT DE TRADIŢIE ÎN VALEA HORINIEI In Parcul Tineretului din comuna Cavadineşti , judeţul Galaţi, s-a desfăşurat un interesant festival folcloric. Au participat formaţii din mai multe comune din jur, precum şi din oraşele Bereşti şi Tg. Bujor. Festivalul iniţiat de Comitetul judeţean Galaţi al U.T.C. în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, îşi propune să stimuleze creaţia folclorică din această zonă şi să contribuie la relevarea pieselor de autentică artă populară din bazinul Valea Horinţei care pînă în prezent a fost puţin explorat. Manifestarea de ieri se vrea începutul unei tradiţii. De acum înainte In fiecare an la sfîrşitul lunii august, aici, la Cavadineşti, se va organiza Festivalul folcloric din Valea Horinţei. I. CHIRIC Prof. univ. N. PATRAULEA, membru corespondent al Academiei — Problematica mecanicii fluidelor a devenit tot mai spectaculoasă, odată cu dezvoltarea astronaulicii. Ce lucrări abordaţi în acest domeniu ? — întreprind o serie de cercetări in dinamica gazelor rarefiate. Mai precis, mă ocup cu rezolvarea aleatorie a ecuaţiei lui Palzmann căreia i-am găsit o metodă nouă de rezolvare, metodă care permite soluţionarea unor probleme pe baza teoriei cinetice a gazelor. In general, în momentul de faţă există două concepţii în mecanica fluidelor, cea clasică, conform căreia fluidul e continuu, necondiţionînd molecule, şi teoria cinetică, care susţine că într-un fluid apar corpusculi moleculari. — Concret, la ce vor putea fi aplicate cercetările pe care le întreprindeţi ? — La zborul navelor cosmice, care după cum bine se ştie, se deplasează printr-o atmosferă rarefiată şi în condiţii în care ciocnirile cu suprafaţa aparatului sunt mari. Aici concepţia fluidului conţinu cade şi trebuie luată în consideraţie tocmai teoria cinetică despre care vorbeam şi care este bazată pe structura corpusculară a materiei mai apropiată de realitate. — Se lucrează, evident şi pe plan mondial la această adaptare ? — Intr-adevăr, se fac foarte multe cercetări deoarece teoria cinetică capătă aplicaţii într-o gamă foarte largă de probleme, mergînd de la dinamica plasmei — în toate aparatele în care ea există — pînă la fondarea mecanicii fluidelor la presiuni joase. — In astronautică ce se calculează cu ajutorul ei ? — Toate forțele care se aplică asupra aparatului de zbor pentru a determina influenţa pe care o are pe o perioadă lungă de timp asupra mişcării vehiculului şi în general pentru a afla care este interacţiunea dintre nava cosmică şi fluidul înconju- rător. — Ce alte cercetări întreprindeţi ? — Mă ocup şi cu problemele de aerodinamică a aripii de avion la viteze mari. Mai precis, caut acele metode de calcul care să fie mai operative în proiectarea aripilor de avion de viteze mari. I. V. P. O MEDALIE PENTRU UN COLECŢIONAR ROMÂN LA EXPOZIŢIA „AEROPHILEX’70" In saloanele Oficiului de turism al frumoasei localităţi Rimini-Riccione din Italia a fost organizată, recent, expoziţia de aerofilatelie internaţională „Aerophilex ’70". Pusă sub înaltul patronaj al preşedintelui Republicii Italiene , Giuseppe Saragat şi avînd concursul Federaţiei Internaţionale de societăţi aerofilatelice (F.I.S.A.), expoziţia, care a reunit reprezentanţi a 46 de ţări, a avut ca scop evidenţierea şi popularizarea celor mai valoroase emisiuni din lume, dedicate aviaţiei şi cosmosului. Printre colecţiile prezentate în cadrul acestei manifestări de prestigiu s-a aflat şi cea a filatelistului român MARC HORAŢIU, membru al Asociaţiei filateliştilor din Republica Socialistă România. .Cele 114 piese incluse în colecţia filatelistului român — ilustrind o tematică variată, pornind de la pionierii aviaţiei româneşti (Traian Vuia şi Aurel Vlaicu) —■ pînă la realizările cosmice de azi — au fost distinse de juriul internaţional cu medalia de vermeirie a Expoziţiei. Exponatul a mai fost de altfel premiat şi de juriile internaţionale ale expoziţiilor filatelice anterioare : „Acrophila“ — Budapesta, 1967 (medalie de argint) ; „I.F.A.“ — Viena, 1967 (medalie de bronz) și „L.U.P.O.“ — Lucerna, ,1.969... (medalie. ..de vermeirie). ..................................... ■ ELENA POPA CU UNDITA LA... DIPLOME Pe faleza municipiului Galaţi s-a desfăşurat ieri în cea de a treia ediţie sărbătoarea pescuitului. Manifestare sportivă Îndrăgită de locuitorii de pe malul Dunării, sărbătoarea pescuitului a fost organizată de Comitetul municipal Galaţi al U.T.C. La concursul de pescuit, care s-a desfăşurat pe parcursul a trei ore, au participat numeroşi tineri între 15—30 de ani. Celor mai dibaci le-au fost oferite diplome de... măiestrie, iar peştele prins, conform regulamentului, a revenit organizatorilor ! I. CHIRIC MEDICINA ŞI CIBERNETICA La Barcelona (Spania) a avut loc un simpozion internaţional de medicină cibernetică, la care au participat peste 40 de medici şi ciberneticieni din Franţa, Anglia, Elveţia, Italia, R. F. G., Spania, Suedia. Ţara noastră a fost reprezentată de dr. C. Bălăceanu, şef de serviciu la Clinica de neurologie a Spitalului „Gh. Marinescu“ din Bucureşti. — Simpozionul, s-a ocupat de două probleme esenţiale ale practicii medicale : inflamaţia şi durerea, ne spune dr. C. Bălăceanu. — In ce constă tratarea cibernetică a acestor teme ? — în cadrul conceptelor şi legilor ciberneticii am căutat să găsim o explicaţie a fenomenelor de inflamaţie şi durere. în acest scop, fenomenul real trebuie studiat cu deosebită atenţie, mai ales cantitativ, dacă dorim să obţinem informaţii calitative riguroase. Astfel, putem pătrunde în esenţa profundă a fenomenelor, depistăm lipsurile cunoaşterii, orientăm cercetarea spre zonele mai puţin cunoscute. Cercetarea oferă posibilitatea realizării unor modele teoretice care, la rîndul lor, stau la baza rezolvării terapeutice. Perfecta cunoaştere a mecanismelor inflamării şi durerii sugerează însă şi intervenţia medicală. Cercetările vor fi intensificate şi extinse, datorită importanţei deosebite a acestor probleme. — Aceste cercetări preocupă deci, in mod deosebit, lumea medicală... — Sunt pe primul plan al medicinii cibernetice. De altfel, am fost invitat să organizez şi să conduc, în luna octombrie la Paris,o masă rotundă de cibernetică a sistemului nervos. Este prima oară cînd Colegiul medicilor din Franţa acordă această misiune unui specialist străin, ceea ce dovedeşte prestigiul de care se bucură peste hotare cercetările efectuate în ţara noastră. VICTOR RAREŞ ne-a păstrat înfăţişarea unui „pînzar“ moldovenesc, de pe vremea lui Ştefan cel Mare, iar Ţara Românească avea asemenea vase încă din timpul lui Mircea cel Bătrîn, care se intitula „de amîndouă părţilor Dunării pînă la Marea cea mare stăpînitor". Aceste vase, lucrate de meşteri români din porturile noastre, erau atît de bune, încît se vindeau şi în alte ţări, iar pe vremea fanarioţilor, turcii ne cereau să le construim anual un număr de vase, înarmate cu tunuri, pentru flota lor militară. Primul vas maritim modern românesc a fost însă „Meteor“, cumpărat din Italia, care a început să circule în luna august a anului 1895, pe cea dinţii linie maritimă regulată românească, între Constanţa şi Constantinopol. Aceasta era o linie de călători şi poştă, pe care se făceau curse de două ori pe lună. Al doilea vas al S.M.R. — cumpărat în acelaşi an, curînd după primul — a fost „Medeea“, cu care s-a înfiinţat o linie pentru transporturile de mărfuri între Brăila şi Constantinopol. Pe cînd însă primul vas era de tipul cel mai nou pe atunci, cu elice, cel de al doilea era un vas cu roţi cu zbaturi. în anul 1897 s-au construit şi pus în circulaţie cinci vapoare de marfă : „Dobrogea", „Bucureşti“, „Iaşi“, „Turnu Severin" şi „Constanţa“, toate de acelaşi tip, cu care a început exploatarea liniei ce unea Dunărea cu Occidentul Europei, punctul terminus fiind portul olandez Rotterdam. In anii 1906—1907 s-au construit vapoarele „România“, „împăratul Traian“ şi „Dacia", cu care s-au înfiinţat liniile Constanţa— Smirna şi Constanţa — Pireu, prelungită apoi pînă la Alexandria, in Egipt. Aceste vase — denumite „lebedele Bosforului“, datorită culorii lor albe — rivalizau în confort, viteză şi serviciu cu ale oricărei companii străine de navigaţie de pe atunci. Iată, pe scurt, cîteva date privind istoricul navigaţiei maritime româneşti moderne, pînă în epoca construirii socialismului în ţara noastră, cînd s-au făcut în acest domeniu transformări uriaşe. Este de ajuns, în această privinţă, să amintim că flota noastră maritimă numără acum 53 de vase, dintre care cele mai multe au fost construite în şantierele navale româneşti. în această privinţă, trebuie subliniat faptul că din ţară importatoare am ajuns şi exportatoare, numeroase vase fiind comandate şantierelor noastre de alte ţări. Vasele româneşti străbat acum toate mările şi oceanele lumii, din Japonia în cele două Americi, de la Capul Bunei Speranţe, din sudul Africii, pînă în porturile din nordul Europei, ducînd mărfuri şi fabricate româneşti, făcîndu-ne cunoscuţi „peste nouă mări şi nouă ţări", cum se spune în basmele noastre populare... POMPILIU VOICULEŢ-LEMENU 75 DE ANI DE NAVIGAŢIE MARITIMA MODERNĂ ROMÂNEASCA S-au împlinit zilele acestea 75 de ani de la înfiinţarea întreprinderii de Stat „Serviciul Maritim Român“, continuată apoi de actuala „Navigaţie română“. Trebuie reamintit cu acest prilej faptul că noi, românii, avem o tradiţie seculară de navigaţie. O veche gravură Vaporul „Medeea“ al Serviciului Maritim Român. ANUNŢ Cooperativele meşteşugăreşti din întreaga ţară primesc tineri spre calificare prin ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: • zidar • zugrav-vopsitor • dulgher • mozaicar-faianţar •instalator sanitar şi de gaze • electrician • lăcătuş • strungar • croitor • tîmplar de mobilă şi articole tehnice • cismar tălpuitor • tăbăcar • etc. Admiterea în cooperative se face fără examen, numai pe baza unei probe de verificare a aptitudinilor. Candidaţii trebuie să fie absolvenţi a 8 clase ale şcolii de cultură generală, în virstă de pînă la 18 ani împliniţi în cursul acestui an. Se primesc şi tineri din mediul rural. Doritorii se vor adresa direct serviciilor de personal-învăţămînt din cooperativele meşteşugăreşti din fiecare localitate, unde vor primi toate relaţiile referitoare la calificare şi drepturile ce se asigură pe durata calificării. 31 000 PE UN DRUM PROST. Mihai Simion (17 ani) si loan Alexandru (13 ani) din Hunedoara au forţat uşa coperativei meşteşugăreşti „Drum nou“ din localitate furînd dintr-un sertar 383 tei, iar din atelierul de cismărie — o pereche de pantofi. 0 0 0 O INOVATIE GROZAVA. Aplicînd procedeul tehnic pe care vi-l vom descrie puteţi fi siguri că veţi obţine aceleaşi rezultate. Ideea îi aparţine lui Constantin Cocoşilă (26 de ani) din comuna Mîrşani — judeţul Dolj. Şofer pe autocisternă, el a trecut pe acasă şi a oprit la părinţi ca să ia masa. Vrînd să plece, seara, a constatat că maşina nu porneşte. A tras atunci, cu un furtun, benzină din rezervorul mic plasat în cabină, a îmbibat cu ea bumbac şi vată introducînd apoi şomoiogul în carburator. Acţionînd demarorul s-au produs rateuri de la care a luat foc motorul, apoi cabina maşinii, apoi casa părintească. Pagubele sunt de 16 060 Iei la autocisternă şi 2 000 la locuinţă. 000 SĂLBĂTICIE. Paznicii de la C.A.P. „1 Mai“ din comuna Lisa, judeţul Teleorman i-au surprins pe tractoriştii Marin Costea şi Paul Păun (18 ani), de la I.M.A. Traianu, furii, ştiuleţi de pe cîmp. La somaţia paznicului D. Scarlat, cei doi, nu numai că nu s-au oprit dar au pornit tractorul şi au trecut cu el peste D. S. care din fericire a scăpat numai cu un picior fracturat. 0 0 0 JOACĂ TRAGICĂ. Victor Motoroi conducea spre I Bucureşti, venind dinspre Siliştea Nouă un camion cu muncitori. La coborirea „Văii lui Pastrama“, din cauza stării proaste a drumului a cerut pasagerilor să se dea jos pentru a traversa porţiunea periculoasă cu maşina goală. Intr-adevăr, camionul a derapat cu roţile din spate în şanţul şoselei. Tragic este faptuil că vrînd probabil, copilăreşte, să-l păcălească pe şofer, Ionel Drigă (15 ani) se agăţase între tinin pe scara din spate. A fost strivit între oblonul sting şi mal. 0 0 0 NU A MAI AJUNS. Mihai Bucur (19 ani) din comuna Cetariu, judeţul Bihor, este tractorist. După ce a băut, aflat în stare de ebrietate şi-a luat un coleg, Carol Lacatos (27 de ani) şi ca să ajungă mai repede acasă a pornit cu tractorul peste Un deal Pe drum s-a răsturnat , el a murit pe loc iar C.L- e grav rănit. 0 0 0 NU ERA TOTUŞI CASCADOR. Noaptea, condusă cu viteză excesivă pe drumul dintre Alba Iulia şi Berghiu, la km. 57, o autocisternă condusă de Ioan Coman (20 de ani) nu s-a mai putut înscrie în curbă şi a părăsit şoseaua urcînd pe rambleul din dreapta, care are acolo o înălţime de 3 metri. A circulat apoi pe el 50 de metri, a coborît din nou, traversînd drumul în diagonală, după care s-a dat de mai multe ori peste cap rostogolindu-se pînă la 52 de metri de şosea. Două pasagere din cabină, surorile Sofia (22 ani) şi Elisabeta Medrea (29 ani) au fost proiectate afară : prima, ca şi şoferul, e grav rănită, iar Elisabeta a murit pe foc.