Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)
1971-01-26 / nr. 6744
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET OLIMPIADA TINERILOR MECANIZATORI ÎN FAZA FINALEI Păsind tradiţia, şi această a treia ediţie a concentrat atenţia tinerilor mecanizatori, peste 60 000 la număr din toată ţara. Faptul că în finală au ajuns numai 39, unul la 1300, se explică prin exigenţa regulamentuui care impune continuarea concursului pînă când unul reuşeşte să se desprindă de ceilalţi, întrecerea a fost strînsă. Telexurile primite pe măsura disputării fazelor judeţene au anunţat cîştigători fără întrebări de baraj doar la Piatra Neamţ, Brăila şi Ilfov. In alte locuri însă — la Constanţa şi Dolj —• juriul a trebuit să conceapă încă 4—5 întrebări suplimentare chiar în sala concursului, întrucît la capătul celor zece întrebări de baraj care erau pregătite, cite cei mecanizatori aveau punctaj maxim. In bună parte, întebările s-au formulat din domeniile în care mecanizarea va trebui să-şi spună cuvîntul: zootehnie, legumicultura, viticultură, pomicultură şi recoltarea prăşitoarelor. Duminică, cu o săptămînă înaintea desfăşurării finalei, au fost organizate ultimele acţiuni în cadrul olimpiadei. Organizarea în acelaşi timp a săptămînii mecanizatorilor în toate staţiunile de mecanizare a agriculturii şi sectoarele mecanice din I.A.S. a permis cuprinderea tuturor oamenilor de pe tractor la acţiunile culturale şi sportive organizate, la întîlnirile cu cadrele de conducere ale înteprinderii; s-au făcut vizite la staţiunile experimentale, la uzinele constructoare de maşini agricole sau de reparaţii din Braşov, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Tîrgovişte, Roşiorii de Vede etc. Şi acum finala ! Cine o va cîştiga ? Deocamdată sînt 39 de virtuali cîştigători... GH. FECIORU CUM VOM ÎNVĂŢA MÎINE ? Răspunsul la această pasionantă întrebare încearcă să-l ofere celor interesaţi Expoziţia „Tehnologia instruirii“ al cărei vernisaj va avea loc mîine, 27 ianuarie. Organizată din iniţiativa Ministerului Invăţămintului, expoziţia prezintă „şcoala viitorului“ nu în perspectiva unor soluţii mai mult sau mai puţin fanteziste, ci aşa cum se conturează astăzi, cu mijloace deja cunoscute şi verificate de practică in lume şi la noi. Arhitectul Nicolae Drăgan, din Ministerul Invăţămintului, coordonatorul colectivului de concepţie şi realizare a interesantei expoziţii, ne prezintă, în avanpremieră, exponatele şi rolul lor in tehnologia instruirii. Parcurgînd sălile expoziţiei — găzduită de Institutul de arhitectură din Capitală — vom putea urmări cum arată o sală de clasă modernă, din care nu lipsesc televizorul, retroproiectorul, diapozitivele, mobilierul şi instalaţiile care permit o legătură directă între profesor şi elevi. Şcoala viitorului nu se va mai putea lipsi de un studio propriu de televiziune, căruia expoziţia îi prezintă prototipul. Profesorii de limbi străine vor cunoaşte — prin mijlocirea ex-poziţiei — cadrul în care vorucra, peste puţină vreme, cu elevii : laboratoare combinate, echipate cu pupitre conexate la pupitrul lor de comandă, care va lua locul clasicei catedre. Dar nu numai studiul limbilor străine işi schimbă decorul cunoscut ; studiul fizicii, chimiei şi al altor discipline se va desfăşura în cabinete perfecţionate, utilate într-un acord mai deplin cu nivelul contemporan al ştiinţei Prin intermediul expoziţiei, slujitorii şcolii vor cunoaşte tehnici moderne privind instrucţia individuală, orientarea şcolară şi profesională, pregătirea prin muncă, instruirea programată, aparatura electronică pentru procesul didactic. Şi, în sfîrşit, expoziţia se întregeşte cu un planetarium şi un panou privind arhitectura şcolară a viitorului. M V DEBITELE DE TUTUN : AICI O DUZINA, DINCOLO NICI UNUL! Tut redacţie tie-ati sosit, din partea unor cititori de diferite vârste, sesizări privind faptul că o serie de debite aflate în diferite puncte ale Capitalei sunt mai mult închise decit deschise. Cum aceste unităţi desfac fi alte articole (papetărie, efecte poştale etc.), ele sunt solicitate fi de către nefumători, fiind deci necesare in tot cursul zilei. In raidul nostru amconstatat că în zonele centrale ale Capitalei (Piaţa Amzei, Unirii, Galaţi, Romană), debitele, destul de numeroase, sunt închise cîte o jumătate de zi. In schimb în noile cartiere există un număr cu totul insuficient de asemenea unităţi. Cartierul Titan, de pildă, e deservit de 7—8 derbite, (închipuiţi-vă ce s-ar întîmpla dacă un oraş de dimensiunile Piteştiului sau Brăilei ar fi deservit de tot atîtea unităţi!); în asemenea condiţii, cumpărarea unui pachet de ţigări, a unei ilustrate sau, pur şi simplu, a unei cutii de chibrituri implică bineînţeles adevărate peregrinări, nervi etc. Situaţia apare explicabilă dacă ne gîndim la faptul că jumătate din cele 400 de debite care funcţionează în Capitală lucrează — după cum ne informa tov. Ion Stoian, director al O.C.L. Tutunul — într-un singur schimb . Cauza : vînzarea este insuficientă pentru a permite salarizarea a doi gestionari. Ceea ce e firesc dacă ţinem seama că pe anumite perimetre restrânse sunt aglomerate un număr prea mare de debite (ale căror încasări nu pot depăşi, logic, anumite limite), în timp ce în noile cartiere aceste unităţi, suprasolicitate, trebuie căutate cu... luminarea. Desigur că o redistribuire a reţelei ar da posibilitatea generalizării muncii în două schimburi, eliminînd astfel o serie de necazuri ale cetăţenilor. Această redistribuire ar trebui să in se poate şi în vederile edililor, care uită mai întotdeauna să rezerve, în noile cartiere, spaţii adecvate pentru debite. Fiindcă trebuie adăugat că aproape jumătate din localurile actuale sunt necorespunzătoare, fiind în primul rind lipsite de încălzire, acesta constituind unul din motivele pentru care, deseori, întreprinderea resimte lipsa personalului. A. BÂRSAN | Immem illlts PROIECTE LA „CARTEA ROMÂNEASCĂ" După cum ne mărturisea tov. GH. IACOB, director adjunct al Editurii „Cartea Românească“ nu e o sarcină deloc uşoară să comunici cele mai reprezentative lucrări ce vor intra în librării în decursul unui an de zile. Motivul e simplu. Editura aparţinînd Uniunii scriitorilor primeşte şi publică oricînd o lucrare valoroasă. Fiind totuşi vorba de nişte anticipări am reţinut pentru tinerii noştri cititori citeva din cele mai semnificative lucrări scrise de condeierii apreciaţi. Să începem cu romanele inedite : „Satul uitat“ de Eusebiu Camilar, „Fierul de la soare apiine“ de Vintilă Corbul, „Vulturul de porţelan“ de Leonid Dimov, „Orgoliul sinucigaşilor" de Teodor Mazilu, „Memoriile unui buldog" de Pop Simion, „Rechinul" de Profira Sadoveanu, „Elenco“ de Horia Stancu, „Călătoria“ de Sorin Titel. Multe din manuscrisele predate editurii aparţin unor poeţi tineri cum sunt Ana Blandiana, Ion Cringuleanu, Adrian Păunescu, Aurelian Chivu, Cristina Tacoi care alături de nume mai vechi ca M. R. Paraschivescu, Anghel Dumbrăveanu, Radu Cîrneci, Romulus Vulpescu, Constantin Nisipeanu, şi de cele ale debutanţilor Vladimir Simion şi Cristian Simionescu întregesc o suită de volume reuşite. Din domeniul nuvelistici se pot recomanda o selecţie din creaţia lui Ion Băleşu, lucrări inedite de ştefan Bănulescu, Georgeta Mircea Cancicov („Călătorul"), Mariana Costescu, Romulus Dianu („La cules de vii“), Mihai Stoian („Documente umane“), Dumitru Țepeneag („Dor de patrie“). „Jurnalul unui cobai" de M. R. Paraschivescu este o cronică a unei întregi epoci realizată prin succinte comentarii, portrete, dialoguri. O lucrare asemănătoare va fi publicată şi de Eugen Jebeleanu. Volumul „Dialog nocturn" va cuprinde 5 piese ale dramaturgului Leonida Teodorescu. O selecţie din creaţia lui Ionel Hristea stins prematur din viaţă la începutul anului 1970 va apare alături de lucrări ale lui Ludovic Bruchstein şi Erwin Deutsch. O serie de volume de critică, istorie literară şi memorialistică purtînd semnături prestigioase vor intra în librării încă din primele luni ale anului 1971. Una dintre cele mai interesante cărţi de studiu se anunţă eseul „Romanul actual — destinul său şi căile evoluţiei sale“ al lui Nicolae Manolescu raportat la marile valori din perioada interbelică. Din domeniul criticii mai amintim : „Poezie şi poeţi de azi" de Mihail Petroşeanu, „Duelul cu crinii" de Ion Caraion, „Critică şi poezie“ de Mircea Martin, „Aspecte şi structuri neoromantice" de N. Zalis. Mărturiile lui Al. Cerna-Rădulescu din volumul „Portrete, evocări" clarifică unele aspecte mai puţin cunoscute din biografia unor scriitori îndeosebi în anii celui de-al doilea război mondial. O ■suită de eseuri şi aforisme despre artă, relaţii sociale, diverse pasiuni şi caractere vor putea fi intîlnite in cartea lui Al. Paleologu „Bunul simţ ca paradox sau opinii separate". In Încheiere menţionăm publi- ANUNŢ In vederea asigurării necesarului de personal calificat în meseria de strungar, UZINA „NEPTUN" CIMPINA — angajează de urgenţă : — STRUNGARI — categoria II—VI. _ MUNCITORI NECALIFICAŢI — absolvenţi ai şcolii generale de 7 (8) ani, sau ai Liceului teoretic pentru calificarea în meseria de strungar prin cursuri de scurtă durată. Vîrsta — de la 17 ani și 6 luni pînă la 40 ani. Solicitanții se vor prezenta la Biroul Personal al uzinei, zilnic între orele 7—16. narea unor manuscrise inedite de M. Sadoveanu, I. Minulescu, Tr. Tzara, F. Aderea, E. Camilar, A Holbau, Bleher ş.a. RADU LEVARDA CE ŞTIŢI DESPRE PROSTAGLANDINE ? In ultimii doi ani au apărut in presa medicală peste o mie de articole despre prostaglandine. In prezent, în fiecare zi apar cel puţin două materiale în presa de specialitate consacrate acestui subiect. Peste 400 de colective de cercetători se ocupă de prostaglandine în toată lumea. După aprecierile oamenilor de ştiinţă descoperirea lor marchează, pentru medicină, o etapă la fel de importantă ca cele legate de descoperirea hormonilor şi antibioticelor. Prostaglandinele sunt foarte abundente în lichidul seminal al omului, maimuţei şi berbecului, dar se găsesc în toate ţesuturile regnului animal, inclusiv în creier. Au fost descoperite în 1930 de către doi ginecologi americani. în 1933, dr. Olaf von Euler a început cercetări asupra lor, dîndu-le şi denumirea utilizată in prezent. Neavînd la dispoziţie metode de analiză chimică adecvate, in 1940 von Euler s-a orientat spre studiul mediatorilor chimici ai sistemului nervos (obţinînd rezultate ce i-au adus anul trecut Premiul Nobel). în 1956, unul din colaboratorii săi din prima perioadă, dr. Sune Bergström, a izolat și analizat o serie de prostaglandine, iar zece ani mai tîrziu laboratoarele Upihon din Statele Unite reușeau să le sintetizeze. Se cunosc în prezent 16 prostaglandine. Toate sunt acizi graşi conţinînd 20 de atomi de carbon şi avind o formulă apropiată de cea a hormonilor, dar mai simplă. Ele par să fie fabricate de către ţesuturi şi nu circulă în organism. Printre efectele lor — foarte contradictorii — se menţionează in funcţie de tipul prostaglandinei creşterea sau scăderea tensiunii, efecte calmante asupra sistemului nervos, blocarea secreţiei sucului gastric, descongestionarea nasului la răceală, dilatarea bronhiilor în cazurile de enfizem şi în crizele de astmă. S-a stabilit că pot constitui contraceptivul ideal pentru femei. Prostaglandinele sunt solubile in apă şi extrem de active , organismul reacţionează la doze de ordinul milionimii de gram. Se presupune că aceste substanţe au, ca şi hormonii, un rol de regulator al proceselor (din organismele vii amplificînd sau blocînd acţiunea hormonilor. Clarificarea rolului lor poate aduce transformări radicale în tratamentul medical. In recenta premieră a teatrului de operetă , „Soarele Londrei“ — muzica Florin Comişel, text Titel Constantinescu — un frumos succes obţine cuplul de tineri balerini Dana Florea şi Valeriu Florea. Sub coregrafia Elenei Penescu-Liciu, alături de ei se remarcă de asemenea tinerii solişti Andreea Constantinescu, Constantin Florian, Luiza Stedilli şi Anca Alexandrescu. In fotografie Dana Florea şi Valeriu Florea. ■ ză la Progresul (orele 18, 20). ■ VARA DE ALTADATA : rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). NEMURIRE : rulează la Lumina (orele 18,15; 20). BĂTĂLIA PENTRU ALGERI rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). CINTECELE MARII : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). BD INTRA IN ACTIUNE : rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Z : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30), Cotroceni (orele 15; 17,30). ŞOIMII : rulează la Cotroceni (ora 20). OROLOGIUL KREMLINULUI :I rulează la Rahova (ora 20). MAYERLING : rulează la Rahova (ora 16). AMINTIRI BUCUREŞTENE : ru-I lează la Ferentari (orele 15,30; 17,45, 20). CRIMA ŞI PEDEAPSA : rulează la Viitorul (orele 15, 19).( POVEŞTILE PITICULUI BIMBO rulează la Timpuri Noi (orele 9,15—17,15 in continuare). Program de filme documentare (ore le 19; 20,45). POMUL DE CRĂCIUN : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15). FABLIO MAGICIANUL : ruleaULTIMA VACANTA : rulează la Progresul (ora 15,30). PRIMUL CURIER : rulează la Vitán (ora 18). DRAGOSTE LA LAS VEGAS : rulează la Vitán (orele 15,30; 20,15). SEMNALE DE DRUM : rulează la Munca (orele 16, 18, 20). SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,45; 20). PE LUCIUL GHEŢEI : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). CINCI PENTRU INFERN ; rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). victoria (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). VAGABONDUL rulează la Volga (orele 9,15; 12,30; 16; 19,30), Flacăra (orele 9; 12,30; 16; 19,30), GENOVEVA DE BRABANT ; rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). ADIO, PRIETENIi rulează la înfrăţirea (ora 20), HIBERNATUS : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45), Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). ŞARADA : rulează la Griviţa (orele 9,15; 11,30; 13,45; 15; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30—15 în continuare ; 17,30; 20). RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20.15) , Pacea (orele 15,45; 18. 20), Lumina (orele 9,15; 11.30; 13,45. 16). CĂLUGĂRIŢA DIN MONZA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20.15) . IN UMBRA COLTULUI : rulează la Dacia (orele 8.45—20.30 în continuare). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15). OMUL DIN SIERRA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). CIRC FARA FRONTIERE : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18; 20,30). FEMEIA SA SE TEAMA DE BĂRBAT : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15). O SUTA DE CARABINE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). URSUL ŞI PĂPUŞĂ : rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30). MARȚI, 26 IANUARIE 1971 Opera Română : LARMfi — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : SUZANA — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : ALCOR ȘIMONA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (Schitu, Măgureanu) ; PURICELE IN URECHE - ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRADINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : SONATUL LUNII — ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Notara“ (Bd. Magheru) : ADIO CHARLIE — ora 19,30 ; Teatrul Giulești : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : ROATA MORII — ora 9,30 ; EMINESCU ȘI VERONICA — ora 18,30 ; Studioul I.A.T.C. DIAVOLUL ALB — ora 20 ; Teatrul Evreiesc de Stat : SEARA DE FOLCLOR MUZICAL EVREIESC — ora 18 ; Teatrul „Ţăndărică" (Cal. Victoriei) • GULIVER IN TARA PĂPUŞILOR — ora 17 ; (Str. Academiei) ■ BANDIŢII DIN KARDEMOMME — ora 15 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FETELE DIDINEI — ora 19,30 ; Circul de Stat : ARENA TINEREŢII — ora 19,30. Nr. 1 1971 CLUB TEHNIC AL INGINERILOR SI TEHNICIENILOR De puţină vreme, la Uzinele textile ,,Moldova“ din Botoşani şi-a început activitatea Clubul tehnic al inginerilor şi tehnicienilor, — primul de acest fel din Botoşani. Dialogul cu preşedintele clubului ing. Silvia Gafiţescu a fost scurt, la obiect. — Se poate vorbi acum de o experienţă ? — In luna octombrie a avut loc la noi în uzină o consfătuire cu activul U.T.C. pe municipiu privind formele muncii politice în sprijinul producţiei. Noi am prezentat două teme de cercetare : prima, realizată de inginerii Dumitru Raevschi, Mircea Dominte şi Aron Ignat, aduce o economie antecalculată în valoare de 90 000 lei , alta aparţine inginerilor Dorina Ceguş şi Ştefania Mustaţă. Din cei 40 de membri ai clubului, 37 sunt tineri şi fiecare are de rezolvat cîte o problemă legată de procesul de producţie, aşa că toţi tinerii ingineri desfăşoară o muncă susţinută de creaţie. — Dv. de pildă ? — Am avut de studiat problema măririi producţiei la flyere prin mărirea greutăţii bobinelor, studiu pe care l-am terminat în luna decembrie. — Ce consideraţi, drept nou în activitatea clubului în acest an ? — Un schimb de experienţă la Bucecea unde urmează să se deschidă un club asemănător, prilej cu care secretarii celor două comitete vor prezenta informări iar noi vom vorbi despre activitatea clubului. Unii membri ai clubului vor fi lectori la cursurile de împrospătare a cunoştinţelor. Vor avea loc simpozioane, informări tehnice. Avem 71 de abonamente la peste 70 de publicaţii din ţară şi de peste hotare. Clubul aparţine organizaţiei U.T.C. şi vom promova un spirit efervescent de creaţie şi o strînsă colaborare cu specialiştii vîrstnici. LIDIA POPESCU CE NE AŞTEAPTĂ ? Muzica uşoară în 1971 promite să ne ofere numeroase surprize. Mai întii, vom avea Festivalul şi concursul internaţional „Cerbul de aur", de la Braşov Deocamdată, reprezentantele noastre vor fi alese dintre Corina Chiriac, Ana Petria, Ruxandra Ghiaţă şi Cosette Marinescu In cadrul galelor „hors concours", alături de vedete internaţionale dintre cele mai cunoscute (cărora le-au fost lansate invitaţiile de rigoare), vor susţine micro-recitaluri Angela Similea şi Doina Spătaru, laureatele noastre de anul trecut In a doua jumătate a lunii martie este prevăzută desfăşurarea celei de-a doua ediţii a Festivalului Naţional al formaţiilor studenţeşti de muzică uşoară, organizat de Institutul de Arhitectură. In luna aprilie, Festivalul „Şarpele de aur“, organizat de Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. deschis anul acesta soliştilor de muzică uşoară din toată ţara. A.R.I.A. ne-a pregătit, de asemenea, citeva turnee atractive cu solişti şi formaţii de muzică uşoară şi jazz de peste hotare. La sfîrşitul lunii ianuarie , turneul solistei, Zaliha (Turcia) acompaniată de formaţia sa. In faza de definitivare se află turneele susţinute de două nume (mai bine zis trei !) foarte îndrăgite : Paul Anka şi surorile Kessler, iar într-o fază incipientă tratativele privind prezenţa pe scenele noastre a doi corifei ai jazz-ului : Duke Ellington şi Ray Charles. Sergiu Cioiu vrea să realizeze un vechi deziderat al său : un „one man show“ pe scena unui teatru (pe semne Ţăndărică) — pentru care a conceput un „Nocturn“ în colaborare cu Dimitrie Inglessis şi formaţia „Olympic ’64“). De asemenea, un recital T. V, în concepţie proprie. In ambele „planuri“ , cîntece în premieră de Al. Mandy, melodii de D. Inglessis şi S. Cioiu pe versuri de Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Miron-Radu Paraschivescu. în sfîrşit, formaţia „Olympic *64“, D. Inglessis, a scris pentru „Nocturnul“ proiectat o serie de cîntece pe versuri de poeți scandinavi și belgieni. OCT. II. MODERNIZĂRI FEROVIARE Pe reţeaua feroviară ce aparţine de direcţia regională C.F.R. Braşov se experimentează noul automat de canton realizat de salariaţii secţiei C. T. 5 din Arad. Este prima instalaţie electrică de acest fel realizată în ţara noastră. Proiectarea ei s-a făcut în scopul eliminării inconvenientelor pe care le prezintă automatele mecanice, cu greutăţi, ce pot conduce chiar la nerecepţionarea de către cantonier a semnalului dat de impiegatul de mişcare din staţie. Posibilitatea ca fiecare cantonier să poată vorbi la telefon cu cantoanele apropiate sau cu biroul de mişcare se adaugă la caracteristicile noilor aparate ce sporesc siguranţa circulaţiei feroviare. Tot la secţia CT 5 Arad s-a realizat şi automatul de semnalizare tip Covic, complet tranzistorizat, folosit la darea semnalelor de sosire a trenului în ambele direcţii de circulaţie, de către impiegatul din staţie. Totodată, noul dispozitiv transmite zilnic la ora 12, la toate cantoanele, ora exactă , prin 12 lovituri dintr-un clopot metalic. De subliniat că utilajul existent înaintea introducerii acestui automat, funcţiona pe principiu mecanic implicînd acţionarea de către impiegat a unor greutăţi după fiecare trecere a trenurilor prin staţie. I. VOICU MARȚI 26 IANUARIE 1970 Cu programele Despre săptămînă T.V. de care ne-am despărţit duminică noaptea se poate spune, înainte de toate, că s-a sfîrşit agreabil. Mult mai agreabil decit precedentele săptâmini. Chiar dacă Ness ne-a lăsat nedumeriţi — şi cu speranţa că vom vedea „Sfîrşitul lui Johnny Fortunato“ săptămînă viitoare, chiar dacă în rest seara de sîmbătă n-a mai cuprins nimic notabil (deşi pe micul ecran au apărut Margareta Pîslaru, Teodora Lucaciu şi Valentin Teodorian), săptămîna s-a sfîrşit totuşi mai agreabil decit altădată, pentru că a mai fost şi duminica. Iar duminica Studioul II s-a reîntors la ţinuta care l-a consacrat, filmul a fost uşurel dar plăcut şi pe alocuri chiar amuzant, Julie Andrews şi-a risipit cu dezinvoltură zîmbetele... Nu întimplător ne-am oprit asupra acestor seri de maximă audienţă care încheie săptămina. Urmărite de milioane de oameni care îşi caută înainte de orice o binemeritată destindere, sîmbetele şi duminicile T.V. apar la lectură destul de bogate în titluri şi rubrici, dar supărător de sărace la privit. Sigur că nu e simplu să împaci atitea gusturi, sigur că nu e uşor să cheltuieşti doar pentru două seri fantezia şi inteligenţa de care dispui pe o întreagă săptămînă, sigur că schema e mică şi pretenţiile mari, dar... Dar milioanele de privitori obosiţi vor simbătă şi duminică seara să se recreeze pentru a o lua lunea de la capăt — şi în faţa acestei legitime cerinţe micul ecran nu mai beneficiază de nici un „sigur că...“ Despre săptămînă T.V. de care ne-am despărţit duminică noaptea nu numai că se poate spune, dar trebuie să spunem — din nou — că a semănat îngrijorător cu precedentele săptămîni. Şi pentru a nu se mai înţelege că rutina pe care o reproşam data trecută s-ar referi la fixarea teatrului sau filmului în anumite zile — operaţie intrutotul normală şi acceptabilă — ci la o excesivă rubricizare, la excluderea aproape totală a imaginaţiei de la alcătuirea programului fiecărei zile, vă propun să comparăm lunea, să zicem, pe întreaga lună ianuarie. (vezi tabelul 1). Am ales lunea absolut la întîmplare, dar pentru a spulbera orice dubiu, să mai vedem şi miercurea (tabelul 2). Aşadar, în afara unor schimbări de ore (cadranul internaţional „a venit“ mai devreme, împingînd mai tîrziu Poşta T.V., care a lipsit odată şi a fost înlocuită cu muzică uşoară) programele sunt identice. Şi vă asigur că tabelele întocmite pentru restul zilelor arată la fel — iar cîte o conferinţă de presă, o transmisie sportivă, un reportaj (cum e anunţat cel al lui Eugen Mândrie), mai tulbură fixitatea rubricilor. Repetăm : pînă la un punct, a folosi rubrici fixe într-un program e firesc, necesar. Ceea ce ne supără este însă excesul. O rubricizare care acoperă tot spaţiul de emisie — n-am mai notat şi cele două telejurnale cotidiene — o rubricizare care îngăduie programului să semene săptămîni in şir, o rubricitate care exclude evenimentul viu ţi Include competiţia valorilor In cuşca rubricilor — iată ptnă unde poate duce rutina ! ...Sau nu rutină se cheamă î COSTIN BUZDUGAN P. S. — Aseară, la ora 21, o excepţie: prin intermediul lui Alexandru Stark, televiziunea a apelat la miliţie şi miliţia a apelat la cetăţeni pentru identificarea unui hoţ „specializat" în şcoli şi grădiniţe. Iată în fine o rubrică fără zi şi oră fixă ! Chiar dacă ideea e importată. Ora 18,30 Rubrică de folclor Ora 19,00 Rubrică economică Idem Ocolul ţării in 8 zile TABEL2 Stele ale Operei Române TABEL 1 4. I ii. i 18, X 25. 10 Ora 18,00 Viaţa literară Ora 21,45 Cadran internaţional Scena şi ecranul Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Ora 19,20 1001 de seriIdem Idem Idem Ora 19,50 Agenda politică Idem Idem Ora 20,15 Serial Idem Idem Idem Ora 21,00 Steaua fără nume 6. I 13. I 20. I 27. I Ora 18,00 Universal şotron Ex Terra Universal şotron Ex Terra Ora 18,30 Cabinet economic Idem Cadran internaţional Idem Ora 19,20 1001 de seri Idem Idem Idem Ora 20,30 Telecinemateca Idem Idem Idem Ora 21,25 Poşta TV. Voci de pretutindeni — Gala marilor interpreţi români Steaua fără nume Idem— — Ora 22,15— — Poşta TV. Idem Ora 22,30 Bucuriile muzicii Verdi Oaspeţi ai . Întîmplarea a făcut ca în decursul unei singure săptămîni să avem posibilitatea de a urmări la pupitrul celor două mari formaţii simfonice bucureştene doi dintre reprezentanţii artei dirijorale iugoslave: Angel Surev şi Djura Jaksic. Nu cunoaştem în detalii biografia şefilor de orchestră care ne-au vizitat (şi nu înţelegem de ce din programul Filarmonicii a lipsit obişnuita prezentare a dirijorului), dar cei doi muzicieni se pare că se regăsesc în predilecţii repertoriale în dinamica gesticii, în fermitatea urmăririi ritmicii. Preluînd unul dintre programele Filarmonicii de mai mult timp fixate, Djura Jaksic a adăugat pieselor de „rezistenţă“ ale simfonicului (Simfonia a 35-a „Haffner“ de Mozart şi Concertul pentru vioară şi orchestră de Glazunov) un Concerto grosso de Haendel şi Uvertura „Les Francs- Juges" o piesă cu multiple tente de banalitate scrisă de Berlioz la 24 de ani și pe care istoria muzicii a refuzat să o înscrie în rîndul lucrărilor definitorii ale marelui romantic francez. Filarmonica a cîntat cu dăruirea și responsabilitatea pe care o reîntâlnim mereu în această stagiune. Sonorităţile au fost învăluitoare, omogene, intrările precise. Indicaţiile ritmice ale dirijorului, inexplicabila augumentare a unor semne dinamice, dezlănţuirile energetice din prima şi ultima mişcare au superdimensionat însă sonorităţile mozartiene, le-au oferit vigori în afara cadrului stilistic. Concertul grosso op. 6 Nr. 5 de Haendel a sunat pe de altă parte dens, cu momente de vibrantă linişte. In Concertul lui Glazunov (aşteptam totuşi în această stagiune o altă partitură din partea violonistei care a mai interpretat acelaşi opus în ultima etapă a recentului Concurs Internaţional „George Enescu"), Silvia Marcovici a avut degajarea, căldura, participarea afectivă ce-i asigură, la ora actuală, unul dintre primele locuri ale violonisticii româneşti. In simfonicul de joi seara din Studioul Radioteleviziunii, Angel Surev a autentificat (în special în tălmăcirea celei de a patra simfonii de Dvorak), adevărul judecăţilor de valoare ale criticilor din multeari ale Europei şi Asiei unde dirijorul iugoslav a concertat pînă în prezent. Din programul concertului de joi seara amintim prima audiţie a unei noi lucrări româneşti: Variaţiunile pe o temă de colind pentru pian şi orchestră de Tudor Ciortea — o piesă de largă respiraţie în care compozitorul a demonstrat ce adinei sugestii poate „extrage“ din substan folclorică. Solistul concertului Alexandru Hrisanide ne-a restat întreaga încărcătură emoţională lucrării, a intuit toată lumea , culori a partiturii ce se visa fără îndoială în rîndul celor semnificative valori concertau naţionale făurite în ultimii ani. IOSIF SAVA MARŢI, 26 IANUARIE 1971 • 10,00—11,00 Teleşcoală . Emisiune în colaborare cu Ministerul Invătămîntului • 18,00 Deschiderea emisiunii. Melodii vechi şi noi cu... Cristina Pongratz, Luigi Ionescu, Mircea Albulescu şi Ionel Budişteanu • 18,30 Miini fermecate — film documentar despre arta populară indiană • 18,45 Toate pinzele sus ! — emisiune pentru pionieri a 19,15 Publicitate O 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici # 19,30 Telejurnalul de seară e 20,00 România ’71. Azi — judeţul Bistriţa-Năsăud • 20,30 „Intre umor şi duioşie“. 100 de ani de la naşterea lui I. A. Bassarabescu. Evocare filmată şi dramatizare din opera autorului O 21,30 Concurs internaţional de schi — Sărituri, înregistrare de la Oberhof . 22,00 Prim plan : pictorul R. Schweitzer-Cumpăna — maestru emerit al artei. Emisiune de Aristide Buhoiu , invitata noastră : Julie Saget % 22,50 Telejurnalul de noapte. 23:00 Închiderea emisiunii. Lucia Demetriade- Bălăcescu (SALA DALLES) Lucia Demetriade-Bălăcescu, artistă afirmată încă din perioada interbelică, „este o fire compusă din violenţă şi graţie — cum scria Francisc Şirato în 1942 — din capriciu şi voinţă, un amestec deloc ciudat de emotiv şi spiritual. Şi de aceea foarte uman“. Intîmplări aparent mărunte din existenţa cotidiană, a străzii, „secvenţe" casnice sau mondene, reţin atenţia artistei care le dezvoltă carnavalesc, într-o tonalitate burlescă uneori. Tablourile sale au aerul unui spectacol de carnaval, în care oamenii şi situaţiile îşi schimbă cu repeziciune măştile şi costumele, dîndu-ne senzaţia unui joc, dar a unui joc în înţelesul superior al cuvîntului, „care nu rîvneşte — cum scria O. W. Cisek în 1927 — să fie privit cu ochi prea gravi“. Dar un joc care devine grav, semnificativ în esenţa sa, care ne dezvăluie o anumită atitudine de caldă şi generoasă înţelegere a naturii umane, vibrînd de accente lirice susţinute de mijloace aparent nepretenţioase. Soluţiile plastice se vădesc la o analiză mai atentă, elaborate, expresii riguroase ale unei gîndiri plastice, mature. Impresionează mai ales pastelurile, prin delicateţea şi strălucirea lor fragilă care corespund parcă mai bine structurii sale artistice. „In cercul de raze al acestor simţăminte sincere si trare asemeni unui Ghiaţă sau Bunescu spune acelaşi O. W. Cisek, strigăcia şi inegalitatea devin valori pozitive. Cine le dispreţuieşte, riscă să dispreţuiască substanţa propriu zisă, care în asemenea cazuri dă artei tot farmecul ei."