Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)

1971-01-13 / nr. 6733

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 13 IANUARIE 1977 Primele acţiuni ale anului '71 PRIMII SECRETARI A 3 COMITETE JUDEŢENE n.a.c. m INFORMEAZĂ DESPRE: CEL MAI BUN RECITAL AL VERSULUI PATRIOTIC A început etapa pe şcoală a concursului „Cel mai bun reci­tator al versului patriotic“, la care participă elevii tuturor şcolilor generale de 8—10 ani. U­n nou concurs este gata de start „50 de ani de muncă şi luptă sub conducerea partidu­lui“, organizat diferenţiat, pen­tru toate categoriile de tineri , subliniază tovarăşul GHEOR­­GHE GRIGORE, şi un concurs de creaţie literară pentru tine­rii din judeţul Neamţ. In do­meniul sportului „la ordinea zilei“ Cupa „A 50-a aniversare“, cu întreceri de volei, baschet, fotbal, tenis de masă etc. „JUDEŢUL MEU, MINDRIA MEA !" Iiuna­ aceasta se finalizează acţiunea „Cheia oraşelor praho­vene“ — ne spune tovarăşul CORIOLAN VOINEA, — apre­ciată de tineri. La nivelul ora­şelor începem un nou concurs de mare amploare „Tradiţii re­voluţionare“. In cursul acestei săptămîni 4 brigăzi ştiinţifice se-ntîlnesc cu tinerii de la sate, fac schimb de păreri în probleme de cultură, artă. Con­comitent, pregătim în colabora­re cu întreprinderea cinemato­grafică judeţeană, o masă ro­tundă „Filmul şi tineretul“. Ac­ţiunea socotită nr. 1 va fi con­cursul „Cine ştie cîştigă“ pe te­ma „Judeţul meu, mîndria mea !“. IANUARIE PE MELEAGURI ARADENE Apropierea Congresului U.T.C. şi a sărbătoririi semi­centenarului partidului, o simţi aici, la Arad , consultînd şi planul bogat al acţiunilor, înfă­ţişat de tovarăşul TEODOR OROS. Afli că tinerii participă la concursul „File din istoria mişcării muncitoreşti şi comu­niste din România“, concurs ca­re va avea 3 etape, că obişnui­ţii celor 8 cluburi din munici­piul Arad se află în întrecere pentru „Cea mai reuşită seară distractivă“, că pe lingă Uni­versitatea populară s-a deschis un concurs „Tineretul şi con­temporaneitatea“. In prima ju­mătate a lunii februarie elevii Punîndu-şi paginile la dispoziţia cititorilor şi colaborato­rilor săi din întreaga ţară şi de toate vîrstele, fotografi ama­tori sau profesionişti, ziarul nostru îşi propune să se con­stituie, prin intermediul tiparului, intr-o expoziţie perma­nentă, cuprinzind imaginile cele mai sugestive şi mai reali­zate artistic, imagini dedicate temei : PATRIA — ÎN ANII SOCIALISMULUI Portrete ale colegilor de generaţie, ale dascălilor îndrăgiţi şi ale tovarăşilor de muncă vîrstnici, peisaje definitorii pen­tru dezvoltarea tuturor judeţelor, pentru avîntul multilateral al patriei noastre, instantanee semnificative desprinse din viaţa cotidiană (scene de muncă şi învăţătură, momente din activitatea cultural-artistică şi sportivă) — sunt numai citeva dintre multele categorii de subiecte şi modalităţi ce pot fi abordate în cadrul concursului nostru, care va fi dotat cu numerose premii. Fotografi amatori şi profesionişti, trimiteţi de pe acum lucrările pentru concursul nostru ! Cele mai reuşite dintre ele vor fi publicate d® îndată în ziarul nostru la rubrica «Fotografii trimise la concursul „Scînteii tineretului"», şcolilor generale şi ai liceelor de specialitate se vor „înfrun­ta“ într-un dialog artistic sub genericul „La rampă tinereţea“ iar alţii vor participa la activi­tatea clubului de anticipaţie ştiinţifică. Ianuarie este luna unor intense pregătiri pentru două mari acţiuni „Festivalul primăverii arădene“ şi „Festi­valul folcloric Moneasa 1971“. CELE MAI FRUMOASE COSTUME DIN ARDEAL Duminică dimineaţa, la Mu­zeul din oraşul Sfintu Gheorghe, a avut loc desemnarea câştigă­torilor concursului organizat, de revista ,,Jo Barat“ pentru cele mai frumoase costume populare din Ardeal­: româneşti, maghia­re, germane. Cele 100 de costu­me naţionale lucrate în minia­tură de către pioneri şi şcolari din judeţele Braşov şi Covasna vor rămine in colecţia muzeului din oraşul Sf. Gheorghe. Prin­tre autoarele celor mai frumoa­se costume se află Vilma Danco, Rozalia Ola, Erik Nethy din ju­deţul Braşov şi Gabriela Nagy, Ildico Incze din judeţul Co­vasna. ADINA VELEA 99Vanitatea de autor“ (Urm­are din pag. 1) Jorilor tineri în problemele generaţiilor tinere, o refuză unii scriitori care cunosc foarte bine, şi „dinăuntru", probleme­le acestor generaţii. Atunci, ce citeşte tineretul ? Clasici, fireşte — şi ceea ce echivalează cu amînarea tocmai a a­­celor probleme care îl interesează mai mult cu ocolirea tocmai a acelui miez de conştiinţă dedicat vieţii contempo­rane. Să nu ne mirăm că unii tineri sînt erudiţi în tot felul de chestiuni clasice, dar nu ştiu „să trăiască ei înşişi", sînt timizi şi se bîlbîie în faţa unor gesturi şi opţiuni ele­mentare. Scriitoru trebuie să se gîndească că în pagina lui citito­rul tînăr găseşte ceea ce nu a găsit suficient de dezvoltat în şcoală şi în celelalte medii ale educaţiei. E oare o co­incidenţă, un obicei stabilit arbitrar, faptul că marea lite­ratură a lumii e predată în şcoală, sau asta înseamnă, că marea literatură are un iremediabil fond pedagogic, înţe­­legînd aici pedagogia în sensul cel mai larg al cuvîntului ? Să nu ne îndepărtăm prea mult de imaginea paşoptistă a „scriitorului-dascăl", căci ea corespunde unui adevăr dintre cele mai profunde. De altfel, scriitorul tînăr va­ trăi şi va scrie toată viaţa faţă în faţă cu publicul lui, azi tînăr ca şi el, pierzîndu-se o dată cu el, pas cu pas şi clipă de clipă, în acelaşi labi­rint al timpului. Se vor maturiza, vor trăi, vor îmbătrîni îm­preună şi faţă în faţă. Momentul de creare a unui public, de „convingere" a acestui public, de formare a încrederii lui într-un autor, în cărţile lui, în seriozitatea şi substanţa acestor cărţi, e momentul de faţă. Chiar momentul acesta, care nu poate fi amînat, pentru că, lupta pentru public se dă aici şi acum, şi scriitorul tînăr care amină această luptă de fapt o pierde. Căci dacă un autor tînăr rămîne la vîrsta pubertăţii intelectuale, publicul evoluează şi îl lasă în urmă. Iar pentru viitorul României, pentru progresul ei, pen­tru unitatea şi independenţa ei, o literatură adîncă şi uma­nă e la fel de importantă ca o gigantică investiţie econo­mică. Fiindcă ea garantează o anumită conştiinţă, o anu­mită stare de spirit, un anumit profil uman de care întrea­ga viaţă a naţiunii poate depinde la un moment dat. Să ajutăm oamenii să fie oameni. Să le descoperim, să le consolidăm, să le cultivăm umanitatea. E un scop suficient pentru orice artă, un ideal suficient de orgolios pentru cel mai orgolios artist. UZINA „23 BUCUREŞTI Primeşte înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă cu durata de 2 ani, pentru meseriile : — Forjori. — Oţelari. SE PRIMESC ABSOLVENŢI A 8 CLASE, VÎRSTA 15—18 ANI, DIN JUDEŢELE : ILFOV, IALOMIŢA, TELEORMAN, BUZĂU, PRAHO­VA, DÎMBOVIŢA. Pe timpul şcolarizării, elevii primesc in­demnizaţie conform instrucţiunilor în vigoare. Se asigură cazarea în căminul uzinei, înscrierile se fac zilnic la Serv. învâţâmînt al Uzinei „23 August" Bucureşti, B-dul Mun­cii 256, sector III, telefon 43 04 40 interior 4. ...FALS INTELECTUAL ŞI UZ DE FALS. Aşa califi­că legea iniţiativa lui Con­stantin Crăciunescu, în vîrsta de 25 de ani, care, în calitate de şef de secţie la I. M. A. Hosmanu, comuna Nocrich, s-a gîndit să „umfle“ cifrele care reprezentau suprafeţele arate pe teritoriul C.A.P. Hosmanu. Tentativa a fost descoperită și suma de 4 800 de lei, pe care C.A.P. Hosmanu urma s-o livreze la I.M.A. Agnita în urma situațiilor scriptice ero­nate, a fost anulată. ...24 MINORI NESUPRA­VEGHEAŢI au fost depistaţi în urma unui raid întreprins de Inspectoratul de miliţie din Turnu-Severin. Printre ei şase elevi, 16 foşti elevi , actualmente eliminaţi, doi fără şcoală ! Palmaresul „in­dependenţei“ lor se cifrează la 40 de furturi din buzunare, 9 furturi de biciclete, sustra­geri din holurile unor blocuri sau din apartamente ale că­ror proprietari uitaseră cheia în broască. DUMINICĂ, DESCHIDEREA — Peste 70 000 de elevi se vor prezenta în acest an în faţa comisiilor de examinare — ne informează CONSTANTIN OTTESCU, secretar general al Societăţii de matematică. Numă­rul relativ mare de concurenţi se datoreşte participării, pentru prima oară, a elevilor claselor V—X ale şcolii generale. Pentru a se putea face o selecţie­ rigu­roasă, societatea a dispus înfiin­ţarea unor comisii judeţene. Con­curenţii vor şti dinainte puncta­jul care se va acorda pentru fie­care tip de problemă ce se va prezenta la fiecare din cele trei faze. Pentru faza republicană, unde de obicei sunt selec­ţionaţi mulţi elevi, se vor intro­duce în acest an subiecte — test cu caracter teoretic care constau din întrebări fulger pentru de­semnarea celor mai buni elevi care să ne reprezinte ţara la o­­limpiada internaţională de mate­matică ce va avea loc la începu­tul vacanţei de vară. — In acest an, subiectele la olimpiada de fizică şi chimie — ne declară PETRUŢA MW, se­cretar ştiinţific al Societăţii de ştiinţe fizice şi chimice vor face apel, mai mult decît pînă acum, la lucrările practice de laborator. Astfel, problemele de fizică şi chimie ce vor fi rezolvate trebuie să fie însoţite — acolo unde con­diţiile o permit — de executarea unor experienţe demonstrative Se vor simplifica şi criteriile de apreciere a cunoştinţelor concu­renţilor, în sensul că se vor fixa haremuri diferenţiate pe grupe de clase, iar comisiile de exami­nare vor fi formate, în marea lor majoritate, din cadre didactice din învăţămîntul de cultură ge­nerală. — La olimpiada de literatură română se vor prezenta peste 21 000 de elevi — ne spune şi MIRCEA ANGHELESCU, se­cretar ştiinţific al Societăţii de ştiinţe filologice. Aceasta şi pen­tru că vor participa, începînd din acest an, şi elevii claselor a IX-a şi a X-a din şcolile gene­rale. Un aspect cu totul nou îl constituie şi faptul că acest gen de concurs va antrena şi elevii minorităţilor naţionale prin or­ganizarea olimpiadei de literatu­ră maghiară şi germană în jude­ţele unde există şcoli cu aceste limbi de predare.* Aici ,se vor constitui comisii judeţene care vor selecţiona, pe parcursul fa­zelor locale şi judeţene, pe cei mai buni elevi în vederea parti­cipării lor la faza interjudeţeană ce va avea loc, pentru literatura maghiară la Cluj, iar pentru li- Aspecte din barul „Union"-Piteşti. Desen de OCT­AVI­AN COVACI în ultimii ani şoselele şi dru­murile ţării sunt tot mai frec­vent străbătute de autocamioa­ne care transportă dintr-un oraş intr-altul, de la o întreprindere industrială la alta, diverse măr­furi. Datorită dezvoltării indus­triei în tot mai multe centre şi faptului că ţara noastră pro­duce astăzi un număr din ce în ce mai mare de autocamioane, transporturile de acest gen în­registrează un salt spectaculos . in comparaţie cu anul 1965, e­­fectivul autovehiculelor specia­lizate este de aproape 6 ori mai mare, iar cantitatea de mărfuri transportată în cursul anului trecut este de 8 ori superioară celei corespunzătoare anului 1967. Corespunzător cu această creş­tere, sporeşte şi numărul şoferi­lor. Astăzi, tranzitul de mărfuri interurban este deservit de a­­proape 3 000 conducători auto (de 5 ori mai mult decît în 1965), aparţinînd unui număr de 90 autobuze. De remarcat faptul că cea mai mare parte dintre ei sunt tineri (circa 65 la sută) .Cum e şi lesne de înţeles des­făşurarea în bune condiţiuni a transporturilor auto depinde şi de calitatea condiţiilor de recu­perare oferite şoferilor de-a lun­gul parcursului. Cum şi unde se pot odihni conducătorii auto după 12—14 ore de volan ? In cursul anchetei noastre am observat faptul că într-o serie de oraşe din ţară dormitoarele ce stau la dispoziţia şoferilor a­­flaţi în tranzit se prezintă în condiţii bune. Autobazele şi în­treprinderile de transporturi auto judeţene respective au gă­sit mijloace pentru amenajarea unor spaţii de odihnă corespun­zătoare. Un număr suficient de naturi, dispuse in încăperi în­călzite, cu mobilier bine între­ţinut, curate , săli de baie cu apă caldă. Deci toate condiţiile pentru ca şoferii, ale căror auto­camioane transportă cantităţi însemnate de bunuri, să poată beneficia de odihna indispensa­bilă continuării curselor. Ase­menea aspecte se intîlnesc la dormitoarele autobazelor din Su­ceava, Oradea, Iaşi, Roman. La Tîrgu Mureş sau Galaţi de pil­dă, şoferilor, oaspeţi de o noapte ai dormitoarelor, li se rezervă şi alte surprize plăcute : pijama, prosop, săpun, papuci. Dormitoa­rele autobazei Sibiu beneficia­ză de 54 paturi, dispuse în mai multe încăperi ale căror ferestre au perdele, pe ai căror pereţi sunt atîrnate reproduceri după tablouri. Şoferii­­au motive de satisfacţie atunci cind în foaia de parcurs sunt înscrise opriri la Oradea, Sibiu, Tirgu-Mureş. Am notat însă şi o serie de aspecte mai puţin reconfortan­te , localităţi despre ale căror dormitoare, şoferii nu vorbesc cu aceleaşi cuvinte, şi pe care, in măsura posibilităţilor, le oco­lesc. Dar, înainte de a exempli­fica, citeva observaţii de ordin mai general. Trebuie arătat în primul rind faptul că dezvolta­rea traficului nu a fost urmată in multe locuri de creşterea co­respunzătoare a spaţiilor de o­­dihnă, acestea rămînînd cu mult în urma necesităţilor actuale. In acest sens, elocvenţă ni s-a părut diagrama dormitoarelor pe ţară, care prezintă, pentru o serie de localităţi, capacităţi identice cu cele de acum 5—6 ani. La­ Bacău, există­­o singură încăpere cu 5 paturi. Situaţii asemănătoare există şi la Cra­iova şi Cîmpina. Este destul de greu de înţeles, pe de altă par­te, a­cum o serie de oraşe, unele dintre ele centre de ju­deţ, ca Botoşani sau Alba lu­­lia, nu beneficiază pur şi sim­plu de spaţii speciale destinate cazării şoferilor in tranzit. Şofe­rul Ion Anton de la Autobaza nr. 2 Giuleşti, din Capitală, im) vorbea despre lipsa dormitoare­lor în citeva oraşe din Moldova, Botoşani, Dorohoi, Fălticeni. A­­juns aici trebuie să-ţi petreci noaptea fie în cabină, fie, dacă găseşti locuri, la vreun hotel Insă pe cheltuială proprie, în­­trucit, neexistînd dormitor de autobază, nu ţi se poate elibera negaţie pentru cazare. La Braşov, Cluj, Craiova, am întilnit o altă situaţie. Dormi­toare există, insă capacitatea lor este cu mult depăşită. Ce re­zultă de aici ? Fie că eşti obli­gat, dacă ai sosit după orele 19—20, să-ţi cauţi pat la hotel, fie că trebuie să te mulţumeşti cu un loc pe... podeaua dormitoru­lui supraaglomerat. Tot aşter­nutul se reduce, în asemenea cazuri, la şubă sau manta, în care te înfăşori îmbrăcat. „Tra­ficul de acest gen a crescut considerabil, îmi declara ingine­rul Dan Georgescu, şeful auto­bazei Braşov, iar locurile la dormitoare au rămas aceleaşi : circa 40. Or, în fiecare seară se adună în faţa autobazei Circa 120 autovehicule...“ Unde poţi caza circa 70 de şoferi ? Ne-am informat în ce măsură, dată fiind situaţia existentă, condu­cerea autobazei a efectuat de­mersuri concrete pentru supli­mentarea capacităţilor de ca­zare. Răspunsul a fost destul de vag : „Am făcut numeroase sesizări, însă, ce e drept, nu în scris , aşa că nu vă putem arăta nici una“. Faţă de asemenea as­pecte ne-am gândit fără să vrem la faptul că insuficienţa fondu­rilor alocate de Centrala trans­porturi auto din Ministerul Transporturilor, prin întreprin­derile de transport judeţene, nu constituie desigur singura cauză a situaţiilor menţionate, în con­diţii identice, alte autobaze au reuşit să-şi amenajeze capaci­tăţi corespunzătoare. Să consti­tuie oare spiritul gospodăresc şi de iniţiativă, perseverenţa in urmărirea rezolvării unor solici­tări legitime, nişte secrete ? O situaţie destul de greu de explicat am întilnit şi la singu­rul dormitor de tranzit din Ca­pitală, aflat lîngă autobaza nr. 4 unde am găsit o încăpere adu­­cînd mai mult a şopron, prost încălzită, expusă permanent zgomotului. Şoferul Constan­tin Suhan, de la autobaza Caransebeş, ne mărturisea că in numeroase rînduri în cursul anilor trecuţi, îndeosebi iarna, a fost nevoit să se cul­ce pe jos în incinta dormito­rului supraaglomerat, neaerisit, lipsit complet de instalaţie de apă caldă. Desigur, răspunderea princi­pală faţă de deficienţele exis­tente în reţeaua dormitoarelor o poartă conducerea autobaze­lor şi întreprinderile de trans­porturi auto judeţene. Dar, îm­bunătăţirea situaţiei, aducerea tuturor spaţiilor de cazare la un nivel corespunzător, depinde şi de contribuţia Centralei trans­porturilor auto din Ministerul Transporturilor, ale cărei pre­ocupări pentru soluţionarea a­­cestor grave neajunsuri se des­făşoară sporadic. Oricum, e sur­prinzător cum toţi aceşti factori, cunoscători direcţi ai exigenţe­lor transportului auto modern, nu acţionează la un joc, cu mai multă coeziune şi hotărîre. ANDREI BÂRSAN unde înnoptezi, ŞOFERULE DE CURSĂ LUNGĂ ? teratura germană la Sibiu. Te­matica olimpiadei de literatură este astfel orientată încît să dez­volte la elevi spiritul critic de analiză a operelor literare, obiş­­nuindu-i să urmărească evoluţia literaturii noastre de-a lungul e­­pocilor istorice. Nu vor lipsi, desigur, nici întrebările de baraj pentru selecţia celor mai buni elevi în vederea acordării premii­lor din cadrul fazei republicane. Urăm tuturor participanţilor start bun în această competiţie a inteligenţei. Zilele de con­curs : 17 ianuarie — MATEMA­TICA ; FIZICA — 24 ianuarie ; ROMANA — 31 ianuarie ; CHI­MIA — 21 februarie. M. CRISTEA CENTRUL DE CALCUL AL UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI Pe data de 1 ianuarie s-a în­fiinţat Centrul de calcul al u­­niversităţii din Bucureşti, prin reorganizarea centrului existent în cadrul Facultăţii de matema­tică — mecanică a acestei insti­tuţii de invăţămint superior, în hotărîrea Consiliului de Miniştri se precizează că noua unitate are ca obiect de activi­tate specializarea cadrelor in­ domeniul tehnicilor de calcul şi efectuarea de cercetări ştiinţi­fice. VACCINARE ANTIPOLIOMIELITICĂ Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, in toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliom­ielitică a copiilor născuţi intre 1 noiem­brie 1969 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr I. Cantacuzino“ din Bucu­reşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin cir- (Urmare din pag. 1) trebuia explicat limpede, tran­şant, simplu (uneori, cu bună ştiinţă, chiar simplist) şi a­­ceast­a în condiţii în care eveni­mentele imediate se desfăşurau Vertiginoi şi contradictor­iu, propagandistul însuşi abia des­­luşindu-le (ca să nu mai vor­bim de faptul că el însuşi abia se descurca, după nopţi de în­setată „toceală“ pe broşuri şi ziare de partid­ în avalanşa în­­timplărilor diurne. ...Şi totul trebuia întreprins cu cea mai mare repeziciune. Căci pe atunci lupta de clasă urca pînă la tensiunea incandescen­ţei, urmările loviturilor puţind fi observate limpede, concret, de la o zi la alta.­­De pildă, un e­­conomat muncitoresc care func­ţiona prost datorită sabotajului putea să însemne o bună parte dintr-un colectiv de fabrică, clătinată, pentru un timp, în adeziunile ei fireşti, iar o suc­cesiune de zvonuri duşmănoase, bine ticluite, putea să gonească­, într-o singură zi, de pe un şan­tier vital, citeva zeci de ti­neri voluntari). Propaganda, deci, trebuia să ţină cont de toate aceste condiţii şi surprize şi să acţioneze, tactic şi strate­gic, în consecinţă, numindu-se cind .,agitaţie", cind „muncă de lămurire“, cind .,ridicarea poli­tică", adică cel mai potrivit mo­mentului. Pentru a sugera „culoarea epocii“, amintesc că se practica cu insistenţă lozinca scurtă, uneori rimată („Cu parti­dul nost­ru-n frunte / Spargem munte după munte !“ — ceea ce astăzi poate să sune naiv, dar atunci suna perfect justifi­cat : nu se străpungeau, la Bum­beşti-Livezeni, din îndemnul şi sub conducerea partidului, munte după munte la modul cel mai concret cu putinţă ?), că a­­gitaţia vizuală era lapidară. (ga­zetele de perete, de pildă, erau fie poeme-strigăt, pe tema celor mai generale adevăruri, fie pam­flete murale vizind concretul cel mai restrîns) şi se miza pe eficienţa spectacolelor-fulger desfăşurate la locul de muncă EXEMPLUL PERSONAL în pauza dintre schimburi (ju­mătate recitativ pe fond muzi­cal, jumătate miting dedicat producţiei, luptei electorale etc.) Caracteristica generală a tutu­ror acestor activităţi o consti­tuia continuitatea, permanenţa, insistenţa neobosită asupra u­­nor adevăruri care trebuiau a­­similate, cum se spunea pe­­atunci în şedinţele de instruc­taj, „în mod operativ şi în pro­porţie de masă“. De ce amintesc, aici, toate a­­cestea ? Mai întii pentru că so­cotesc interesantă — şi utilă — pentru cititorul tînăr, pentru ac­tivistul şi propagandistul tînăr, o „deschidere de diafragmă“ a­­supra unui timp şi a unor expe­rienţe care poartă, în perspectiva timpului, relieful şi culoarea is­toriei. Iar in al doilea rînd — dar nu şi în ultimul ca impor­tanţă — pentru că vreau să a­­jung la o observaţie cu carac­ter general, şi deci, perfect va­labilă şi pentru experienţele ac­tuale­. Pe scurt , potrivit etapei pe care­ o trăim, dezvoltării multi­laterale a societăţii noastre, con­diţiilor superioare calitativ e­­xistente in toate domeniile vie­ţii noastre, astăzi propagandistul este chemat să acţioneze cu u­­nelte şi modalităţi pe măsură. Se acţionează ştiinţific, lucid, cu calm şi, mai ales, cu argu­mentul exemplelor concrete. Azi, discuţiile despre producţie pă­trund adine pe tărîmul tehnicii celei mai avansate iar dezbate­rile de etică sunt — cind sunt bine organizate — adevărate co­locvii de filozofie şi sociologie aplicată. Realităţi noi — mij­loace de propagandă noi. Dar... Dar — şi aici voiam să ajung — un singur element a rămas, mi se pare, neschimbat, la fel de valabil şi astăzi ca şi acum două decenii — şi anume : necesita­tea ca propagandistul să ofere, pentru tot ce demonstrează, pro­priul său exemplu de muncă şi viaţă. Fără împlinirea acestui deziderat n-ar fi fost posibilă nici însufleţirea tinerilor întru străpungerea munţilor la Bum­­beşti — Livezeni şi, desigur, n-ar fi posibil, astăzi, elanul cu care bat recorduri de viteză ti­nerii de pe Şantierele naţionale de la Lotru sau Porţile de Fier. Aşadar exemplul personal ! Ar fi acesta un prim — şi perma­nent — subiect de meditaţie propus tinerilor propagandişti. Şi nu numai lor... BRUTUS de VASILE BĂRAN Tînăml la care m-am dus stătea in­tr-un birou mare, așezat pe un scaun de asemenea mare, la un birou mare al O.C.L.P.P. Aveam o adresă prin care fusesem invitat să­­ fiu acolo la orele 12. M l-am arătat-o. — Tovarăşul mi­­ e aici, mi-a spus el. — Am să-l aştept. — Aşteaptă-l. M-am aşezat şi eu pe scaunul mic din faţa biroului cel mare. — Dar nu aici, a spus el. M-am prefăcut că nu înţeleg sau că nu aud şi am rămas pe scaun ci­tind o revistă. — Aşteaptă-l a­­fară ! s-a enervat tinărul funcţionar. M-am uitat bine la el. Era grăsuţ, a­­ferat şi işi întinsese pe masă nişte ali­mente : salam, muş­tar şi pline. — De ce afară ? m-am­ făcut eu iarăşi că nu înţeleg. — Hai, domnule, ieşi odată că nu sin­tem­ la cafenea! s-a enervat de-a bine­lea tinărul funcţio­nar. In Vremea asta a început să înfulece. Mă privea cu ochii holbaţi şi işi vira pe gît salam cu muştar aşezate frumos pe bucafi de pline „Dîmboviţa". N-am ieşit. M-am gîndit că oricît de nesimţit și grosolan ar fi fost, tot n-ar fi ajuns să mă izbească în cap cu scrumiera. Fi­indcă, după cum mă privea, mie de asta îmi era teamă: să nu-mi dea în cap cu scrumiera. — Domnule, dumneata nu înțe­legi că azi nu lu­crăm cu publicul ? a insistat el, mol­­făind, să părăsesc încăperea. — Dar am fost chemat! i-am ex­plicat. — Tovarăşul care te-a chemat nu e aici! — 11 aştept, i-am spus. Calmul meu l-a dus la disperare. S-a ridicat şi a ţipat cu gura plină : — Ieşi afară ! Am ieşit. Oricit aş fi fost de curajos, teama de scrumieră era mai puternică. Afară batea un cint de început de iarnă. Asta m-a răcorit, dar nu-mi putea scoate din cap pa­radoxul întîmplări. Instituţia la care am fost invitat se nu­meşte Oficiul pen­tru construcţia de locuinţe proprietate personală (OCLPP) Tinărul de care vor­besc este de fapt un funcţionar plătit de stat, dar şi de cetă­ţenii care îşi con­struiesc case şi pe care el este obligat să-i servească în mod ireproşabil. Iar el mănîncă sa­lam şi-i spune cetă­ţeanului de pe ur­ma căruia mănîncă salamul: — Ieşi afară ! Nu-i dau numele pentru că in dru­murile mele la acest oficiu, am cunoscut şi alti funcţionari care ii seamănă (şi aş spune: leit!). Dar asta nu înseam­nă că fiu poate fi, oricînd, arătat cu degetul. cumscripţiile sanitare teritoriale în trei etape : 14—20 ianuarie ; 24—20 februarie ; 11—20 aprilie. Copiii născuţi în luna decembrie 1970, vor fi vaccinaţi în etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi fe­bruarie 1971 în etapa din apri­lie. La această acţiune sunt in­vitaţi a-şi prezenta copiii, la circumscripţiile sanitare terito­riale, atit localnicii, cit şi fa­miliile cu domiciliu flotant, sau care in clapele de vaccinare se află ocazional în localitate. PENTRULP TIMPUL DV. LIBER. URSUL ŞI PĂPUŞA • rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 39; 21,15), Capitol (orele 8,45; 10,45; 12,45; 15; 17,15), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). CRIMA ŞI PEDEAPSA : rulează la Capitol (ora 19,15). CINTECELE MARII : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). E.D. INTRA IN ACTIUNE : ru­lează la Central (orele 3,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9,30; 12, 15; 17,30; 20),­Modern (ore­le 8; 10,30; 12,45; 15,30; 18,15; 21). GENOVEVA DE BRABANT: rulează la București (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19, 21), Victoria (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30), SARADA : rulează la Festival (orele 8; 10,30; 13; 15,30; 18,15; 21) Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SEMNALE PE DRUM : rulează la Victoria (orele 18; 20,30). PRIMUL CURIER : rulează la Lumina (orele 18,30; 20,30). CAPCANA : rulează la Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16). FABLIO MAGICIANUL : rulea­ză la Doina (ora 10). PĂSĂRILE : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). PENTRU PACE ŞI COLABORA­RE INTERNAŢIONALA — film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a O.N.U. şi vizitei în S.U.A. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Satu Mare, Maramureş şi Sălaj. Prieteni de vatră veche : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), POMUL DE CRĂCIUN : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30), Aurora (orele 9,30; 12; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30; 12; 15,15; 17,45; 20,15). POVEŞTILE PITICULUI BIM­BO : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45). AI GRIJA DE SUZI : rulează la înfrăţirea (orele 20) ; Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). ATENŢIE, BROASCA ŢESTOA­SĂ ! : rulează la Buzeşti (ora 15,30) . STA­PIN PE SITUAȚIE : rulea­ză la Buzești (orele 18; 20,15). VAGABONDUL : rulează la Da­cia (orele 8,30; 12; 15,30; 19), Lira (orele 9; 12,30; 16; 19,30)* Arta (ore­le 9; 12,30; 16; 19,30). IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE: rulează la Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30) . CĂPITANUL FLORIAN : rulea­ză la Unirea (orele 15; 17,45; 20,15), Moşilor (orele 15; 17,45; 20,30). CĂLUGĂRIŢA DIN MONZA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). FEMEIA SA SE TEAMĂ DE BĂRBAT : rulează la Giuleşti (o­­rele 15,30; 18; 20,30). 100 DE CARABINE : rulează la Cotroceni (orele 14,30; 18,30; 18,30; 20.30) . KING KONK EVADEAZĂ : ru­lează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20.15) , Munca (orele 15,30; 18; 20.15) . CIRC FARA FRONTIERE : ru­lează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20.30) , Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30). RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18; 20.15) , Rahova (orele 15; 17; 19, 21). Z : rulează la Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20.15) . SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la Flacăra (orele 15,30; 17,45; 20). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : ru­lează la Vitan (orele 15,30; 18; 20.15) . DEPARTE DE LUMEA DEZ­LĂNŢUITA : rulează la la Pro­gresul (orele 15,30; 19). ÎMPUŞCĂTURI PE PORTA­TIV : rulează la Pacea (orele 16; 18. 20). AMINTIRI BUCUREŞTENE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15) . MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 Opera Română : DON QUIJOTE — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : SECRETUL LUI MARCO POLO — ora 19,30 ; Teatrul National „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ — ora 20 ; (Sala Studio) : CUI I-E FRICĂ DE VIRGINIA WOOLF? — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20 ; (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20 ; Teatrul de Co­medie­­ ALCOR ȘI MONA — ora 20 ; Teatrul Mic • FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) : ADIO CHARLIE — ora 19.30 ; (Sala Studio) : SUS PE ACOPERIȘ... IN SAC — ora 20 ; Teatrul Giulești : NUNTA LUI FIGARO — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ FETELE DIDI­­NEI — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : PRESTIGIOASA LO­REDANA (premieră oficială) — ora 19.30 ; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : MICUL INFERN — ora 19.30 ; (Cal. Victoriei) : SONA­­TUL LUNII — ora 19.30 ; Circul Globus : ARENA TINEREŢII — ora 19.30. MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 • 10—11.30 Emisiuni-lecţie pen­tru lucrătorii din agricultură • 18.00 Deschiderea emisiunii Ex- Terra '71 — emisiune-concurs de construcţii tehnice pentru pio­nieri şi şcolari • 18.30 Cabinetul economic TV. * 19.10 Tragerea Pronoexpres • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru copii • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Te­­lecinemateca : „Nechemat în ţă­­rină“. Premieră pe ţară. Ecraniza­re realizată de Clarence Brown după romanul lui William Faul­kner. In rolurile principale: Da­vid Brian, Claude Jarman jr., Juano Hernandez * 21,30 Voci de pretutindeni: Mary Hopkin, Ser­­gio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam Davis jr. • 21,45 Cadran inter­naţional • 22,30 Gala marilor in­terpreţi români : Ion Buzea • 22,50 Telejurnalul de noapte.

Next