Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)
1971-01-13 / nr. 6733
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 13 IANUARIE 1977 Primele acţiuni ale anului '71 PRIMII SECRETARI A 3 COMITETE JUDEŢENE n.a.c. m INFORMEAZĂ DESPRE: CEL MAI BUN RECITAL AL VERSULUI PATRIOTIC A început etapa pe şcoală a concursului „Cel mai bun recitator al versului patriotic“, la care participă elevii tuturor şcolilor generale de 8—10 ani. Un nou concurs este gata de start „50 de ani de muncă şi luptă sub conducerea partidului“, organizat diferenţiat, pentru toate categoriile de tineri , subliniază tovarăşul GHEORGHE GRIGORE, şi un concurs de creaţie literară pentru tinerii din judeţul Neamţ. In domeniul sportului „la ordinea zilei“ Cupa „A 50-a aniversare“, cu întreceri de volei, baschet, fotbal, tenis de masă etc. „JUDEŢUL MEU, MINDRIA MEA !" Iiuna aceasta se finalizează acţiunea „Cheia oraşelor prahovene“ — ne spune tovarăşul CORIOLAN VOINEA, — apreciată de tineri. La nivelul oraşelor începem un nou concurs de mare amploare „Tradiţii revoluţionare“. In cursul acestei săptămîni 4 brigăzi ştiinţifice se-ntîlnesc cu tinerii de la sate, fac schimb de păreri în probleme de cultură, artă. Concomitent, pregătim în colaborare cu întreprinderea cinematografică judeţeană, o masă rotundă „Filmul şi tineretul“. Acţiunea socotită nr. 1 va fi concursul „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Judeţul meu, mîndria mea !“. IANUARIE PE MELEAGURI ARADENE Apropierea Congresului U.T.C. şi a sărbătoririi semicentenarului partidului, o simţi aici, la Arad , consultînd şi planul bogat al acţiunilor, înfăţişat de tovarăşul TEODOR OROS. Afli că tinerii participă la concursul „File din istoria mişcării muncitoreşti şi comuniste din România“, concurs care va avea 3 etape, că obişnuiţii celor 8 cluburi din municipiul Arad se află în întrecere pentru „Cea mai reuşită seară distractivă“, că pe lingă Universitatea populară s-a deschis un concurs „Tineretul şi contemporaneitatea“. In prima jumătate a lunii februarie elevii Punîndu-şi paginile la dispoziţia cititorilor şi colaboratorilor săi din întreaga ţară şi de toate vîrstele, fotografi amatori sau profesionişti, ziarul nostru îşi propune să se constituie, prin intermediul tiparului, intr-o expoziţie permanentă, cuprinzind imaginile cele mai sugestive şi mai realizate artistic, imagini dedicate temei : PATRIA — ÎN ANII SOCIALISMULUI Portrete ale colegilor de generaţie, ale dascălilor îndrăgiţi şi ale tovarăşilor de muncă vîrstnici, peisaje definitorii pentru dezvoltarea tuturor judeţelor, pentru avîntul multilateral al patriei noastre, instantanee semnificative desprinse din viaţa cotidiană (scene de muncă şi învăţătură, momente din activitatea cultural-artistică şi sportivă) — sunt numai citeva dintre multele categorii de subiecte şi modalităţi ce pot fi abordate în cadrul concursului nostru, care va fi dotat cu numerose premii. Fotografi amatori şi profesionişti, trimiteţi de pe acum lucrările pentru concursul nostru ! Cele mai reuşite dintre ele vor fi publicate d® îndată în ziarul nostru la rubrica «Fotografii trimise la concursul „Scînteii tineretului"», şcolilor generale şi ai liceelor de specialitate se vor „înfrunta“ într-un dialog artistic sub genericul „La rampă tinereţea“ iar alţii vor participa la activitatea clubului de anticipaţie ştiinţifică. Ianuarie este luna unor intense pregătiri pentru două mari acţiuni „Festivalul primăverii arădene“ şi „Festivalul folcloric Moneasa 1971“. CELE MAI FRUMOASE COSTUME DIN ARDEAL Duminică dimineaţa, la Muzeul din oraşul Sfintu Gheorghe, a avut loc desemnarea câştigătorilor concursului organizat, de revista ,,Jo Barat“ pentru cele mai frumoase costume populare din Ardeal: româneşti, maghiare, germane. Cele 100 de costume naţionale lucrate în miniatură de către pioneri şi şcolari din judeţele Braşov şi Covasna vor rămine in colecţia muzeului din oraşul Sf. Gheorghe. Printre autoarele celor mai frumoase costume se află Vilma Danco, Rozalia Ola, Erik Nethy din judeţul Braşov şi Gabriela Nagy, Ildico Incze din judeţul Covasna. ADINA VELEA 99Vanitatea de autor“ (Urmare din pag. 1) Jorilor tineri în problemele generaţiilor tinere, o refuză unii scriitori care cunosc foarte bine, şi „dinăuntru", problemele acestor generaţii. Atunci, ce citeşte tineretul ? Clasici, fireşte — şi ceea ce echivalează cu amînarea tocmai a acelor probleme care îl interesează mai mult cu ocolirea tocmai a acelui miez de conştiinţă dedicat vieţii contemporane. Să nu ne mirăm că unii tineri sînt erudiţi în tot felul de chestiuni clasice, dar nu ştiu „să trăiască ei înşişi", sînt timizi şi se bîlbîie în faţa unor gesturi şi opţiuni elementare. Scriitoru trebuie să se gîndească că în pagina lui cititorul tînăr găseşte ceea ce nu a găsit suficient de dezvoltat în şcoală şi în celelalte medii ale educaţiei. E oare o coincidenţă, un obicei stabilit arbitrar, faptul că marea literatură a lumii e predată în şcoală, sau asta înseamnă, că marea literatură are un iremediabil fond pedagogic, înţelegînd aici pedagogia în sensul cel mai larg al cuvîntului ? Să nu ne îndepărtăm prea mult de imaginea paşoptistă a „scriitorului-dascăl", căci ea corespunde unui adevăr dintre cele mai profunde. De altfel, scriitorul tînăr va trăi şi va scrie toată viaţa faţă în faţă cu publicul lui, azi tînăr ca şi el, pierzîndu-se o dată cu el, pas cu pas şi clipă de clipă, în acelaşi labirint al timpului. Se vor maturiza, vor trăi, vor îmbătrîni împreună şi faţă în faţă. Momentul de creare a unui public, de „convingere" a acestui public, de formare a încrederii lui într-un autor, în cărţile lui, în seriozitatea şi substanţa acestor cărţi, e momentul de faţă. Chiar momentul acesta, care nu poate fi amînat, pentru că, lupta pentru public se dă aici şi acum, şi scriitorul tînăr care amină această luptă de fapt o pierde. Căci dacă un autor tînăr rămîne la vîrsta pubertăţii intelectuale, publicul evoluează şi îl lasă în urmă. Iar pentru viitorul României, pentru progresul ei, pentru unitatea şi independenţa ei, o literatură adîncă şi umană e la fel de importantă ca o gigantică investiţie economică. Fiindcă ea garantează o anumită conştiinţă, o anumită stare de spirit, un anumit profil uman de care întreaga viaţă a naţiunii poate depinde la un moment dat. Să ajutăm oamenii să fie oameni. Să le descoperim, să le consolidăm, să le cultivăm umanitatea. E un scop suficient pentru orice artă, un ideal suficient de orgolios pentru cel mai orgolios artist. UZINA „23 BUCUREŞTI Primeşte înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă cu durata de 2 ani, pentru meseriile : — Forjori. — Oţelari. SE PRIMESC ABSOLVENŢI A 8 CLASE, VÎRSTA 15—18 ANI, DIN JUDEŢELE : ILFOV, IALOMIŢA, TELEORMAN, BUZĂU, PRAHOVA, DÎMBOVIŢA. Pe timpul şcolarizării, elevii primesc indemnizaţie conform instrucţiunilor în vigoare. Se asigură cazarea în căminul uzinei, înscrierile se fac zilnic la Serv. învâţâmînt al Uzinei „23 August" Bucureşti, B-dul Muncii 256, sector III, telefon 43 04 40 interior 4. ...FALS INTELECTUAL ŞI UZ DE FALS. Aşa califică legea iniţiativa lui Constantin Crăciunescu, în vîrsta de 25 de ani, care, în calitate de şef de secţie la I. M. A. Hosmanu, comuna Nocrich, s-a gîndit să „umfle“ cifrele care reprezentau suprafeţele arate pe teritoriul C.A.P. Hosmanu. Tentativa a fost descoperită și suma de 4 800 de lei, pe care C.A.P. Hosmanu urma s-o livreze la I.M.A. Agnita în urma situațiilor scriptice eronate, a fost anulată. ...24 MINORI NESUPRAVEGHEAŢI au fost depistaţi în urma unui raid întreprins de Inspectoratul de miliţie din Turnu-Severin. Printre ei şase elevi, 16 foşti elevi , actualmente eliminaţi, doi fără şcoală ! Palmaresul „independenţei“ lor se cifrează la 40 de furturi din buzunare, 9 furturi de biciclete, sustrageri din holurile unor blocuri sau din apartamente ale căror proprietari uitaseră cheia în broască. DUMINICĂ, DESCHIDEREA — Peste 70 000 de elevi se vor prezenta în acest an în faţa comisiilor de examinare — ne informează CONSTANTIN OTTESCU, secretar general al Societăţii de matematică. Numărul relativ mare de concurenţi se datoreşte participării, pentru prima oară, a elevilor claselor V—X ale şcolii generale. Pentru a se putea face o selecţie riguroasă, societatea a dispus înfiinţarea unor comisii judeţene. Concurenţii vor şti dinainte punctajul care se va acorda pentru fiecare tip de problemă ce se va prezenta la fiecare din cele trei faze. Pentru faza republicană, unde de obicei sunt selecţionaţi mulţi elevi, se vor introduce în acest an subiecte — test cu caracter teoretic care constau din întrebări fulger pentru desemnarea celor mai buni elevi care să ne reprezinte ţara la olimpiada internaţională de matematică ce va avea loc la începutul vacanţei de vară. — In acest an, subiectele la olimpiada de fizică şi chimie — ne declară PETRUŢA MW, secretar ştiinţific al Societăţii de ştiinţe fizice şi chimice vor face apel, mai mult decît pînă acum, la lucrările practice de laborator. Astfel, problemele de fizică şi chimie ce vor fi rezolvate trebuie să fie însoţite — acolo unde condiţiile o permit — de executarea unor experienţe demonstrative Se vor simplifica şi criteriile de apreciere a cunoştinţelor concurenţilor, în sensul că se vor fixa haremuri diferenţiate pe grupe de clase, iar comisiile de examinare vor fi formate, în marea lor majoritate, din cadre didactice din învăţămîntul de cultură generală. — La olimpiada de literatură română se vor prezenta peste 21 000 de elevi — ne spune şi MIRCEA ANGHELESCU, secretar ştiinţific al Societăţii de ştiinţe filologice. Aceasta şi pentru că vor participa, începînd din acest an, şi elevii claselor a IX-a şi a X-a din şcolile generale. Un aspect cu totul nou îl constituie şi faptul că acest gen de concurs va antrena şi elevii minorităţilor naţionale prin organizarea olimpiadei de literatură maghiară şi germană în judeţele unde există şcoli cu aceste limbi de predare.* Aici ,se vor constitui comisii judeţene care vor selecţiona, pe parcursul fazelor locale şi judeţene, pe cei mai buni elevi în vederea participării lor la faza interjudeţeană ce va avea loc, pentru literatura maghiară la Cluj, iar pentru li- Aspecte din barul „Union"-Piteşti. Desen de OCTAVIAN COVACI în ultimii ani şoselele şi drumurile ţării sunt tot mai frecvent străbătute de autocamioane care transportă dintr-un oraş intr-altul, de la o întreprindere industrială la alta, diverse mărfuri. Datorită dezvoltării industriei în tot mai multe centre şi faptului că ţara noastră produce astăzi un număr din ce în ce mai mare de autocamioane, transporturile de acest gen înregistrează un salt spectaculos . in comparaţie cu anul 1965, efectivul autovehiculelor specializate este de aproape 6 ori mai mare, iar cantitatea de mărfuri transportată în cursul anului trecut este de 8 ori superioară celei corespunzătoare anului 1967. Corespunzător cu această creştere, sporeşte şi numărul şoferilor. Astăzi, tranzitul de mărfuri interurban este deservit de aproape 3 000 conducători auto (de 5 ori mai mult decît în 1965), aparţinînd unui număr de 90 autobuze. De remarcat faptul că cea mai mare parte dintre ei sunt tineri (circa 65 la sută) .Cum e şi lesne de înţeles desfăşurarea în bune condiţiuni a transporturilor auto depinde şi de calitatea condiţiilor de recuperare oferite şoferilor de-a lungul parcursului. Cum şi unde se pot odihni conducătorii auto după 12—14 ore de volan ? In cursul anchetei noastre am observat faptul că într-o serie de oraşe din ţară dormitoarele ce stau la dispoziţia şoferilor aflaţi în tranzit se prezintă în condiţii bune. Autobazele şi întreprinderile de transporturi auto judeţene respective au găsit mijloace pentru amenajarea unor spaţii de odihnă corespunzătoare. Un număr suficient de naturi, dispuse in încăperi încălzite, cu mobilier bine întreţinut, curate , săli de baie cu apă caldă. Deci toate condiţiile pentru ca şoferii, ale căror autocamioane transportă cantităţi însemnate de bunuri, să poată beneficia de odihna indispensabilă continuării curselor. Asemenea aspecte se intîlnesc la dormitoarele autobazelor din Suceava, Oradea, Iaşi, Roman. La Tîrgu Mureş sau Galaţi de pildă, şoferilor, oaspeţi de o noapte ai dormitoarelor, li se rezervă şi alte surprize plăcute : pijama, prosop, săpun, papuci. Dormitoarele autobazei Sibiu beneficiază de 54 paturi, dispuse în mai multe încăperi ale căror ferestre au perdele, pe ai căror pereţi sunt atîrnate reproduceri după tablouri. Şoferiiau motive de satisfacţie atunci cind în foaia de parcurs sunt înscrise opriri la Oradea, Sibiu, Tirgu-Mureş. Am notat însă şi o serie de aspecte mai puţin reconfortante , localităţi despre ale căror dormitoare, şoferii nu vorbesc cu aceleaşi cuvinte, şi pe care, in măsura posibilităţilor, le ocolesc. Dar, înainte de a exemplifica, citeva observaţii de ordin mai general. Trebuie arătat în primul rind faptul că dezvoltarea traficului nu a fost urmată in multe locuri de creşterea corespunzătoare a spaţiilor de odihnă, acestea rămînînd cu mult în urma necesităţilor actuale. In acest sens, elocvenţă ni s-a părut diagrama dormitoarelor pe ţară, care prezintă, pentru o serie de localităţi, capacităţi identice cu cele de acum 5—6 ani. La Bacău, existăo singură încăpere cu 5 paturi. Situaţii asemănătoare există şi la Craiova şi Cîmpina. Este destul de greu de înţeles, pe de altă parte, acum o serie de oraşe, unele dintre ele centre de judeţ, ca Botoşani sau Alba lulia, nu beneficiază pur şi simplu de spaţii speciale destinate cazării şoferilor in tranzit. Şoferul Ion Anton de la Autobaza nr. 2 Giuleşti, din Capitală, im) vorbea despre lipsa dormitoarelor în citeva oraşe din Moldova, Botoşani, Dorohoi, Fălticeni. Ajuns aici trebuie să-ţi petreci noaptea fie în cabină, fie, dacă găseşti locuri, la vreun hotel Insă pe cheltuială proprie, întrucit, neexistînd dormitor de autobază, nu ţi se poate elibera negaţie pentru cazare. La Braşov, Cluj, Craiova, am întilnit o altă situaţie. Dormitoare există, insă capacitatea lor este cu mult depăşită. Ce rezultă de aici ? Fie că eşti obligat, dacă ai sosit după orele 19—20, să-ţi cauţi pat la hotel, fie că trebuie să te mulţumeşti cu un loc pe... podeaua dormitorului supraaglomerat. Tot aşternutul se reduce, în asemenea cazuri, la şubă sau manta, în care te înfăşori îmbrăcat. „Traficul de acest gen a crescut considerabil, îmi declara inginerul Dan Georgescu, şeful autobazei Braşov, iar locurile la dormitoare au rămas aceleaşi : circa 40. Or, în fiecare seară se adună în faţa autobazei Circa 120 autovehicule...“ Unde poţi caza circa 70 de şoferi ? Ne-am informat în ce măsură, dată fiind situaţia existentă, conducerea autobazei a efectuat demersuri concrete pentru suplimentarea capacităţilor de cazare. Răspunsul a fost destul de vag : „Am făcut numeroase sesizări, însă, ce e drept, nu în scris , aşa că nu vă putem arăta nici una“. Faţă de asemenea aspecte ne-am gândit fără să vrem la faptul că insuficienţa fondurilor alocate de Centrala transporturi auto din Ministerul Transporturilor, prin întreprinderile de transport judeţene, nu constituie desigur singura cauză a situaţiilor menţionate, în condiţii identice, alte autobaze au reuşit să-şi amenajeze capacităţi corespunzătoare. Să constituie oare spiritul gospodăresc şi de iniţiativă, perseverenţa in urmărirea rezolvării unor solicitări legitime, nişte secrete ? O situaţie destul de greu de explicat am întilnit şi la singurul dormitor de tranzit din Capitală, aflat lîngă autobaza nr. 4 unde am găsit o încăpere aducînd mai mult a şopron, prost încălzită, expusă permanent zgomotului. Şoferul Constantin Suhan, de la autobaza Caransebeş, ne mărturisea că in numeroase rînduri în cursul anilor trecuţi, îndeosebi iarna, a fost nevoit să se culce pe jos în incinta dormitorului supraaglomerat, neaerisit, lipsit complet de instalaţie de apă caldă. Desigur, răspunderea principală faţă de deficienţele existente în reţeaua dormitoarelor o poartă conducerea autobazelor şi întreprinderile de transporturi auto judeţene. Dar, îmbunătăţirea situaţiei, aducerea tuturor spaţiilor de cazare la un nivel corespunzător, depinde şi de contribuţia Centralei transporturilor auto din Ministerul Transporturilor, ale cărei preocupări pentru soluţionarea acestor grave neajunsuri se desfăşoară sporadic. Oricum, e surprinzător cum toţi aceşti factori, cunoscători direcţi ai exigenţelor transportului auto modern, nu acţionează la un joc, cu mai multă coeziune şi hotărîre. ANDREI BÂRSAN unde înnoptezi, ŞOFERULE DE CURSĂ LUNGĂ ? teratura germană la Sibiu. Tematica olimpiadei de literatură este astfel orientată încît să dezvolte la elevi spiritul critic de analiză a operelor literare, obişnuindu-i să urmărească evoluţia literaturii noastre de-a lungul epocilor istorice. Nu vor lipsi, desigur, nici întrebările de baraj pentru selecţia celor mai buni elevi în vederea acordării premiilor din cadrul fazei republicane. Urăm tuturor participanţilor start bun în această competiţie a inteligenţei. Zilele de concurs : 17 ianuarie — MATEMATICA ; FIZICA — 24 ianuarie ; ROMANA — 31 ianuarie ; CHIMIA — 21 februarie. M. CRISTEA CENTRUL DE CALCUL AL UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI Pe data de 1 ianuarie s-a înfiinţat Centrul de calcul al universităţii din Bucureşti, prin reorganizarea centrului existent în cadrul Facultăţii de matematică — mecanică a acestei instituţii de invăţămint superior, în hotărîrea Consiliului de Miniştri se precizează că noua unitate are ca obiect de activitate specializarea cadrelor in domeniul tehnicilor de calcul şi efectuarea de cercetări ştiinţifice. VACCINARE ANTIPOLIOMIELITICĂ Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, in toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi intre 1 noiembrie 1969 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr I. Cantacuzino“ din Bucureşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin cir- (Urmare din pag. 1) trebuia explicat limpede, tranşant, simplu (uneori, cu bună ştiinţă, chiar simplist) şi aceasta în condiţii în care evenimentele imediate se desfăşurau Vertiginoi şi contradictoriu, propagandistul însuşi abia desluşindu-le (ca să nu mai vorbim de faptul că el însuşi abia se descurca, după nopţi de însetată „toceală“ pe broşuri şi ziare de partid în avalanşa întimplărilor diurne. ...Şi totul trebuia întreprins cu cea mai mare repeziciune. Căci pe atunci lupta de clasă urca pînă la tensiunea incandescenţei, urmările loviturilor puţind fi observate limpede, concret, de la o zi la alta.De pildă, un economat muncitoresc care funcţiona prost datorită sabotajului putea să însemne o bună parte dintr-un colectiv de fabrică, clătinată, pentru un timp, în adeziunile ei fireşti, iar o succesiune de zvonuri duşmănoase, bine ticluite, putea să gonească, într-o singură zi, de pe un şantier vital, citeva zeci de tineri voluntari). Propaganda, deci, trebuia să ţină cont de toate aceste condiţii şi surprize şi să acţioneze, tactic şi strategic, în consecinţă, numindu-se cind .,agitaţie", cind „muncă de lămurire“, cind .,ridicarea politică", adică cel mai potrivit momentului. Pentru a sugera „culoarea epocii“, amintesc că se practica cu insistenţă lozinca scurtă, uneori rimată („Cu partidul nostru-n frunte / Spargem munte după munte !“ — ceea ce astăzi poate să sune naiv, dar atunci suna perfect justificat : nu se străpungeau, la Bumbeşti-Livezeni, din îndemnul şi sub conducerea partidului, munte după munte la modul cel mai concret cu putinţă ?), că agitaţia vizuală era lapidară. (gazetele de perete, de pildă, erau fie poeme-strigăt, pe tema celor mai generale adevăruri, fie pamflete murale vizind concretul cel mai restrîns) şi se miza pe eficienţa spectacolelor-fulger desfăşurate la locul de muncă EXEMPLUL PERSONAL în pauza dintre schimburi (jumătate recitativ pe fond muzical, jumătate miting dedicat producţiei, luptei electorale etc.) Caracteristica generală a tuturor acestor activităţi o constituia continuitatea, permanenţa, insistenţa neobosită asupra unor adevăruri care trebuiau asimilate, cum se spunea peatunci în şedinţele de instructaj, „în mod operativ şi în proporţie de masă“. De ce amintesc, aici, toate acestea ? Mai întii pentru că socotesc interesantă — şi utilă — pentru cititorul tînăr, pentru activistul şi propagandistul tînăr, o „deschidere de diafragmă“ asupra unui timp şi a unor experienţe care poartă, în perspectiva timpului, relieful şi culoarea istoriei. Iar in al doilea rînd — dar nu şi în ultimul ca importanţă — pentru că vreau să ajung la o observaţie cu caracter general, şi deci, perfect valabilă şi pentru experienţele actuale. Pe scurt , potrivit etapei pe care o trăim, dezvoltării multilaterale a societăţii noastre, condiţiilor superioare calitativ existente in toate domeniile vieţii noastre, astăzi propagandistul este chemat să acţioneze cu unelte şi modalităţi pe măsură. Se acţionează ştiinţific, lucid, cu calm şi, mai ales, cu argumentul exemplelor concrete. Azi, discuţiile despre producţie pătrund adine pe tărîmul tehnicii celei mai avansate iar dezbaterile de etică sunt — cind sunt bine organizate — adevărate colocvii de filozofie şi sociologie aplicată. Realităţi noi — mijloace de propagandă noi. Dar... Dar — şi aici voiam să ajung — un singur element a rămas, mi se pare, neschimbat, la fel de valabil şi astăzi ca şi acum două decenii — şi anume : necesitatea ca propagandistul să ofere, pentru tot ce demonstrează, propriul său exemplu de muncă şi viaţă. Fără împlinirea acestui deziderat n-ar fi fost posibilă nici însufleţirea tinerilor întru străpungerea munţilor la Bumbeşti — Livezeni şi, desigur, n-ar fi posibil, astăzi, elanul cu care bat recorduri de viteză tinerii de pe Şantierele naţionale de la Lotru sau Porţile de Fier. Aşadar exemplul personal ! Ar fi acesta un prim — şi permanent — subiect de meditaţie propus tinerilor propagandişti. Şi nu numai lor... BRUTUS de VASILE BĂRAN Tînăml la care m-am dus stătea intr-un birou mare, așezat pe un scaun de asemenea mare, la un birou mare al O.C.L.P.P. Aveam o adresă prin care fusesem invitat să fiu acolo la orele 12. M l-am arătat-o. — Tovarăşul mi e aici, mi-a spus el. — Am să-l aştept. — Aşteaptă-l. M-am aşezat şi eu pe scaunul mic din faţa biroului cel mare. — Dar nu aici, a spus el. M-am prefăcut că nu înţeleg sau că nu aud şi am rămas pe scaun citind o revistă. — Aşteaptă-l afară ! s-a enervat tinărul funcţionar. M-am uitat bine la el. Era grăsuţ, aferat şi işi întinsese pe masă nişte alimente : salam, muştar şi pline. — De ce afară ? m-am făcut eu iarăşi că nu înţeleg. — Hai, domnule, ieşi odată că nu sintem la cafenea! s-a enervat de-a binelea tinărul funcţionar. In Vremea asta a început să înfulece. Mă privea cu ochii holbaţi şi işi vira pe gît salam cu muştar aşezate frumos pe bucafi de pline „Dîmboviţa". N-am ieşit. M-am gîndit că oricît de nesimţit și grosolan ar fi fost, tot n-ar fi ajuns să mă izbească în cap cu scrumiera. Fiindcă, după cum mă privea, mie de asta îmi era teamă: să nu-mi dea în cap cu scrumiera. — Domnule, dumneata nu înțelegi că azi nu lucrăm cu publicul ? a insistat el, molfăind, să părăsesc încăperea. — Dar am fost chemat! i-am explicat. — Tovarăşul care te-a chemat nu e aici! — 11 aştept, i-am spus. Calmul meu l-a dus la disperare. S-a ridicat şi a ţipat cu gura plină : — Ieşi afară ! Am ieşit. Oricit aş fi fost de curajos, teama de scrumieră era mai puternică. Afară batea un cint de început de iarnă. Asta m-a răcorit, dar nu-mi putea scoate din cap paradoxul întîmplări. Instituţia la care am fost invitat se numeşte Oficiul pentru construcţia de locuinţe proprietate personală (OCLPP) Tinărul de care vorbesc este de fapt un funcţionar plătit de stat, dar şi de cetăţenii care îşi construiesc case şi pe care el este obligat să-i servească în mod ireproşabil. Iar el mănîncă salam şi-i spune cetăţeanului de pe urma căruia mănîncă salamul: — Ieşi afară ! Nu-i dau numele pentru că in drumurile mele la acest oficiu, am cunoscut şi alti funcţionari care ii seamănă (şi aş spune: leit!). Dar asta nu înseamnă că fiu poate fi, oricînd, arătat cu degetul. cumscripţiile sanitare teritoriale în trei etape : 14—20 ianuarie ; 24—20 februarie ; 11—20 aprilie. Copiii născuţi în luna decembrie 1970, vor fi vaccinaţi în etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii, la circumscripţiile sanitare teritoriale, atit localnicii, cit şi familiile cu domiciliu flotant, sau care in clapele de vaccinare se află ocazional în localitate. PENTRULP TIMPUL DV. LIBER. URSUL ŞI PĂPUŞA • rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 39; 21,15), Capitol (orele 8,45; 10,45; 12,45; 15; 17,15), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). CRIMA ŞI PEDEAPSA : rulează la Capitol (ora 19,15). CINTECELE MARII : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). E.D. INTRA IN ACTIUNE : rulează la Central (orele 3,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9,30; 12, 15; 17,30; 20),Modern (orele 8; 10,30; 12,45; 15,30; 18,15; 21). GENOVEVA DE BRABANT: rulează la București (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19, 21), Victoria (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30), SARADA : rulează la Festival (orele 8; 10,30; 13; 15,30; 18,15; 21) Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SEMNALE PE DRUM : rulează la Victoria (orele 18; 20,30). PRIMUL CURIER : rulează la Lumina (orele 18,30; 20,30). CAPCANA : rulează la Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16). FABLIO MAGICIANUL : rulează la Doina (ora 10). PĂSĂRILE : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). PENTRU PACE ŞI COLABORARE INTERNAŢIONALA — film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a O.N.U. şi vizitei în S.U.A. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Satu Mare, Maramureş şi Sălaj. Prieteni de vatră veche : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), POMUL DE CRĂCIUN : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30), Aurora (orele 9,30; 12; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30; 12; 15,15; 17,45; 20,15). POVEŞTILE PITICULUI BIMBO : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45). AI GRIJA DE SUZI : rulează la înfrăţirea (orele 20) ; Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). ATENŢIE, BROASCA ŢESTOASĂ ! : rulează la Buzeşti (ora 15,30) . STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Buzești (orele 18; 20,15). VAGABONDUL : rulează la Dacia (orele 8,30; 12; 15,30; 19), Lira (orele 9; 12,30; 16; 19,30)* Arta (orele 9; 12,30; 16; 19,30). IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE: rulează la Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30) . CĂPITANUL FLORIAN : rulează la Unirea (orele 15; 17,45; 20,15), Moşilor (orele 15; 17,45; 20,30). CĂLUGĂRIŢA DIN MONZA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). FEMEIA SA SE TEAMĂ DE BĂRBAT : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30). 100 DE CARABINE : rulează la Cotroceni (orele 14,30; 18,30; 18,30; 20.30) . KING KONK EVADEAZĂ : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20.15) , Munca (orele 15,30; 18; 20.15) . CIRC FARA FRONTIERE : rulează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20.30) , Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30). RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18; 20.15) , Rahova (orele 15; 17; 19, 21). Z : rulează la Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20.15) . SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la Flacăra (orele 15,30; 17,45; 20). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20.15) . DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITA : rulează la la Progresul (orele 15,30; 19). ÎMPUŞCĂTURI PE PORTATIV : rulează la Pacea (orele 16; 18. 20). AMINTIRI BUCUREŞTENE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15) . MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 Opera Română : DON QUIJOTE — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : SECRETUL LUI MARCO POLO — ora 19,30 ; Teatrul National „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ — ora 20 ; (Sala Studio) : CUI I-E FRICĂ DE VIRGINIA WOOLF? — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20 ; (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20 ; Teatrul de Comedie ALCOR ȘI MONA — ora 20 ; Teatrul Mic • FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) : ADIO CHARLIE — ora 19.30 ; (Sala Studio) : SUS PE ACOPERIȘ... IN SAC — ora 20 ; Teatrul Giulești : NUNTA LUI FIGARO — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ FETELE DIDINEI — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : PRESTIGIOASA LOREDANA (premieră oficială) — ora 19.30 ; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : MICUL INFERN — ora 19.30 ; (Cal. Victoriei) : SONATUL LUNII — ora 19.30 ; Circul Globus : ARENA TINEREŢII — ora 19.30. MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 • 10—11.30 Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură • 18.00 Deschiderea emisiunii Ex- Terra '71 — emisiune-concurs de construcţii tehnice pentru pionieri şi şcolari • 18.30 Cabinetul economic TV. * 19.10 Tragerea Pronoexpres • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru copii • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Telecinemateca : „Nechemat în ţărină“. Premieră pe ţară. Ecranizare realizată de Clarence Brown după romanul lui William Faulkner. In rolurile principale: David Brian, Claude Jarman jr., Juano Hernandez * 21,30 Voci de pretutindeni: Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam Davis jr. • 21,45 Cadran internaţional • 22,30 Gala marilor interpreţi români : Ion Buzea • 22,50 Telejurnalul de noapte.