Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-23 / nr. 6769
,$CÍNTEIA TINERETULUI'4 pag. 2 LUCRĂRILE CONGRESULUI AL IX-LEA AL U.T.C. Cuvintul tovarăşului Cornel Şandru delegat al organizaţiei judeţene Braşov Cuvintul tovarăşului Aurel Ionaş delegat al organizaţiei judeţene Maramureş Una din caracteristicile economiei judeţului Braşov este prezenţa unui procent ridicat de tineri în rîndul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Cei peste 40 000 de utecişti care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale, reprezentînd 58 la sută din efectivul organizaţiei judeţene Braşov a U.T.C., au dovedit maturitate, abnegaţie şi devotament in muncă, strădanie de asimilare a ştiinţeişi culturii. Ţinînd cont că avem zeci de fabrici in care media de virstă este 20—25 ani, propun ca în afara secretarului U.T.C., unul din reprezentanţii salariaţilor în comitetul de direcţie să fie tot tînăr. Sunt cunoscute rezultatele muncii desfăşurate de organizaţia judeţeană Braşov a U.T.C., care prin întreaga sa activitate şi-a adus o contribuţie însemnată la bilanţul ilustrat de raportul prezentat Congresului al IX-lea al U.T.C. Ceea ce aş dori să subliniez este faptul că, succesele şi experienţa noastră, confirmă o dată mai mult că, atitudinea socialistă faţă de muncă este înainte de toate o manifestare practică a devotamentului faţă de cauza socialismului, este în primul rind un fapt politic. Transformarea caracterului muncii în condiţiile socialismului îi conferă acesteia o înaltă semnificaţie morală, umanistă. Cu toate succesele obţinute în educaţia multilaterală a tinerilor trebuie s-o recunoaştem deschis, a spus în continuare vorbitorul, că ceea ce am realizat este numai un început, că mai avem multe de făcut în direcţia eliminării acelor manifestări concretizate în atitudinea retrogradă faţă de muncă a unor tineri, care se adaptează greoi exigenţelor de muncă industriale, disciplinei muncitoreşti, care nu înţeleg că se poate învăţa şi munci, că abundenţa nu se poate crea fără muncă, tineri care au manifestări huliganice, parazitare, care nu luptă pentru apărarea şi dezvoltarea avuţiei obşteşti, fenomene subliniate o dată mai mult cu prilejul studiului efectuat de filiala Braşov a Centrului de cercetări pentru problemele tineretului cu sprijinul nemijlocit al Centrului naţional. După părerea mea, un element esenţial al muncii educative, după învăţarea limbii române, este : cunoaşterea .le., gilor, .legi cu un pronunţat caracter formativ şi preventiv. Ca urmare, pentru înlăturarea fenomenelor amintite propun introducerea noţiunilor de drept şi cele privitoare la conţinutul legilor în toate categoriile de şcoli, precum şi în formele de educare moral-cetăţenească ale U.T.C.-ului, avînd drept rezultat înţelegerea de către tineri a faptului că libertatea, egalitatea nu pot fi rupte de responsabilitate, angajare, de respectarea conştientă a normelor de convieţuire socială. Subliniind necesitatea ca viitorul Comitet Central să asigure o informare mai operativă a Comitetelor judeţene cu activitatea U.T.C. şi U.A.S.R. pe plan extern şi, mai ales, cu procesele şi transformările ce au loc în mişcarea internaţională de tineret, vorbitorul a spus în continuare : Constituirea comitetelor judeţene ale U.T.C., alegerea în organele de conducere ale acestora a unui număr mult sporit de tineri care lucrează nemijlocit în producţie, a asigurat o legătură mai strînsă cu masele de tineri, o cunoaştere mai temeinică a realităţilor şi, ca urmare, o conducere mai eficientă, în cunoştinţă de cauză. Pe linia acestor perfecţionări, propun viitorului Comitet Central să dea comitetelor judeţene mai multă autonomie în aplicarea direcţiilor şi sarcinilor la situaţiile şi condiţiile specifice, concrete ale fiecărui judeţ, găsind căi de legătură mai directă cu Comitetele judeţene. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care s-a ocupat şi se ocupă permanent de tineret, constituie un program mobilizator care vizează eficienţa educaţiei prin muncă şi pentru muncă, responsabilitatea socială sporită a tineretului, o largă mişcare pentru ştiinţă şi tehnică, cultură, cultivarea spiritului de hărnicie, de dăruire, de creaţie şi omenie a tinerei generaţii. Uteciştii din judeţul Braşov, umăr la umăr cu comuniştii conştienţi că doar cu adeziunea sentimentală nu se poate vorbi de progres şi civilizaţie, vor face dovada încrederii, grijii şi preţuirii de care se bucură , tineretul, concretizînd în patosul creator al eforturilor în muncă, convingerea nestrămutată că morala se ridică prin cultul muncii, iar viaţa se trăieşte prin muncă ! Alături de dv., delegaţi la această mare sărbătoare, am avut deosebita cinste şi satisfacţie de a asculta salutul conducerii partidului, exprimat de cel mai devotat şi iubit fiu al poporului român — tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în numele celor aproape 10 000 tineri mineri din Centrala minieră metalurgică din Baia Mare pe care îi reprezint exprim totala noastră adeziune faţă de politica internă şi internaţională a partidului şi statului nostru, faţă de consecvenţa cu care aplică adevărurile şi legile generale ale socialismului la condiţiile concrete ale României, în înfăptuirea marilor aspiraţii ale naţiunii noastre. Este cunoscut faptul că industria minieră de metale neferoase ocupă primul loc în economia judeţului nostru. Tradiţiile mineritului la noi sunt foarte vechi, meseria de miner este transmisă ca o flacără vie din tată în fiu. Ilustrativ este, spre exemplu, faptul că la exploatarea minieră Săsar la care lucrez, majoritatea minerilor sunt tineri utecişti. După ce a trecut in revistă cîteva din cele mai reprezentative realizări obţinute pînă în prezent, vorbitorul a continuat : Activitatea politico-educativă a organizaţiei noastre U.T.C. a fost şi este îndreptată spre cultivarea la tineri a dragostei pentru meseria de miner, a ataşamentului faţă de colectivul de muncă, brigada, echipa în care lucrează. La noi există o preocupare generală pentru permanentizarea tinerilor în acelaşi loc de muncă, ajutorarea celor mai tineri mineri de către cei vîrstnici şi cu experienţă, ceea ce duce la o cunoaştere reciprocă între membrii echipei, la crearea unei discipline conştiente. Răspunzând dorinţelor tinerilor şi necesităţilor producţiei — mînuirii tehnicii avansate din dotare — una din preocupările majore ale organizaţiei noastre U.T.C. a fost şi este organizarea cursurilor de calificare, ridicarea calificării şi specializării. In prezent, în atenţia organizaţiei U.T.C. stă sarcina de a crea şi dezvolta opinia colectivă a tuturor tinerilor, a colectivelor de muncă împotriva unor acte de indisciplină care mai există, cum ar fi, de exemplu nerealizarea ritmică a sarcinilor de plan la toate locurile de muncă. Avînd în vedere importanţa deosebită a sectorului miner pentru economia naţională, frumuseţea meseriei de miner, strădania şi eroismul de care dau dovadă aceşti bravi muncitori, aş propune ca noul Comitet Central care va fi ales, Consiliul cu munca în rîndurile tinerilor muncitori să militeze pentru ca munca şi viaţa acestor tineri să-şi găsească mai mult reflectarea în presa noastră de tineret la radio şi televiziune, în literatură şi artă. Dacă bazinul nostru minier este departe de Bucureşti, ospitalitatea noastră, respectul şi stima ce o purtăm tuturor vor reduce mult această distanţă şi vă aşteptăm să vă prezentăm realizările noastre. Vă asigur, dragi tovarăşi, că tot ce am auzit aici, concluziile desprinse, le voi duce în mijlocul ortacilor mei, băieţii din Maramureş. Referitor la aportul ce şi-a adus tineretul în folosirea mai judicioasă a spaţiilor construite, trebuie să subliniem interesul manifestat şi eforturile făcute pentru demontarea şi montarea utilajelor, pentru pregătirea acestora în vederea trecerii la probele tehnologice şi de producţie. Montarea celor 144 de războaie s-a executat cu 3 luni mai devreme decit termenul planificat, obţinîndu-se mai bine de 700 000 m.p. ţesături suplimentare. Demontarea acestor utilaje s-au ocupat lucrători tineri, utecişti. Mai mult decit atît, atunci cind s-a intrat în probe tehnologice, 2 brigăzi de tineri, formate din ajutori de maiştri, ingineri tehnologi şi ţesătoare au sprijinit efectiv, prin îndrumări şi explicaţii, pe muncitoarele ce au luat în primire noile războaie. 80 la sută din numărul salariaţilor uzinei noastre sunt femei, iar media de virstă este de 26 de ani. Rezultă deci că majoritatea lucrătoarelor uzinei sunt tinere. De aceea am să mă opresc în cuvintul meu asupra activităţilor pe care Comitetul U.T.C. le-a organizat pentru tinerele fete. In uzină se angajează şi fete care nu cunosc încă meseriile ce se practică la noi. O dată angajate, am căutat să le obişnuim cu disciplina de producţie, să le facem să îndrăgească meseria în care vor lucra. Acestor tinere le recomandăm să urmeze cursurile de calificare existente în uzină, urmărim să le frecventeze cu regularitate. După ce se califică ne interesăm de calitatea muncii lor. La rampele de control, muncitoarele fruntaşe discută cu ele când produc mărfuri cu defecte, le ajută să se încadreze în ritmul de lucru al uzinei. Organizaţia U.T.C. nu se ocupă numai de activitatea profesională a tinerelor fete. Ea nu pierde din vedere evoluţia lor generală, faptul că fetele trebuie să se pregătească pentru viitorul lor de soţii şi mame. De acest lucru ţinem seama în activitatea politicoeducativă, pe plan cultural şi distractiv. Astfel am organizat cu regularitate convorbiri despre „căsnicii ideale“, despre rolul tinerei mame, despre atribuţiile de gospodină, dezbateri pe probleme sanitare in toate colectivele de muncă. De asemenea, s-au organizat, pe schimburi, cercuri de cusături artistice care atrag un număr mare de fete. A devenit o tradiţie ca în luna martie a fiecărui an să organizăm „Carnavalul textilistelor“ — prilej de petrecere tinerească dar şi de preţuire a celor mai harnice şi pricepute fete. Munca cu tinerele fete are un specific al său — poate nu îndeajuns de cercetat încă. De aceea cred că crearea Consiliului pentru munca în rîndurile fetelor — al cărui rol va fi tocmai de a studia acest specific şi a recomanda soluţii practice pentru diferitele aspecte pe care le ridică munca cu fetele — ne va fi de un real folos in îmbunătăţirea activităţii organizaţiei U.T.C. din uzină. Cred că nu trebuie să ne preocupe numai denumirea unor specialităţi care să sune cit mai măgulitor ci înainte de a le crea să prospectăm şi condiţiile concrete pe care le va crea economia noastră în momentul absolvirii promoţiilor respective. Cred că trebuie să nu schimbăm şi optica cu care privim specialiştii. Fiecare specialist reprezintă o investiţie socială pe termen lung, de aceea nu ne putem permite luxul ce aceştia să fie folosiţi în munci pur administrative, ci trebuie să-i îndreptăm la început spre o muncă efectivă în posturile de comandă ale producţiei, un munct de concepţie şi cercetare ştiinţifică. Ritmul alert al penetraţiei invenţiei şi inovaţiei în producţie, al schimbării tehnologiilor face să dispară tot mai mult graniţele dintre ştiinţă şi producţie şi cere mai ales tinerilor specialişti o permanentă reciclare şi prezenţa activă în producţie. Cuvintul tovarăşului Gheorghe Ţepelea delegat al organizaţiei judeţene Bihor Luind cuvintul în numele organizaţiei U.T.C. de la Uzina „înfrăţirea“ din Oradea vreau să spun, aici, că tinerii au depus o muncă susţinută pentru realizarea sarcinilor de plan. Uzina şi-a îndeplinit sarcinile pe cincinalul 1966— 1970 la 18 septembrie 1970. De asemenea, planul anual pe 1970 a fost realizat şi depăşit. Produsele executate de tinerii noştri sunt cunoscute departe peste hotare, uzina exportuld produse în peste 40 de ţări. Vîrsta medie a salariaţilor este de 28 de ani, de unde putem trage concluzia că majoritatea salariaţilor o formează tinerii şi deci că realizările de care se bucură uzina se datoresc în bună parte şi activităţii lor. Prin munca politico-educativă ce o desfăşurăm am căutat ca fiecare tînăr să înţeleagă rolul său în producţie, să se integreze în eforturile întregului colectiv, să simtă răspunderea pentru realizarea planului, pentru ridicarea calităţii produselor, precum şi pentru ridicarea valorii „cărţii de vizită“ a uzinei noastre. în continuare doresc să ridicăm faţa Congresului problema mult discutată şi se pare încă nerezolvată în întregime, a calificării tineretului prin sistemul uceniciei la locul de muncă. Avînd în vedere creşterea masivă a numărului de salariaţi în actualul cincinal prin atragerea im special a unor noi contingente de tineri muncitori în sfera producţiei, este necesară asigurarea de către Ministerul Muncii, al Invăţămîntului şi a celor de ramură, a condiţiilor optime de pregătire profesională atît sub aspectul bazei materiale cit , şi al conţinutului programelor de învăţământ, al condiţiilor de cazare şi de repartizare în funcţie de meseria în care s-au pregătit şi de cerinţele planului forţei de muncă. Apreciez ca fiind normală efectuarea instruirii practice în ateliere-şcoală cu program de producţie, unde ucenicii să fie îndrumaţi de cei mai competenţi muncitori şi maiştri. Aceasta întrucât în prezent, ei „asistă“ la procesul tehnologic în loc să lucreze nemijlocit pe utilaje. De asemenea, în planul de învăţămînt este bine să se prevadă predarea unor cunoştinţe de economie concretă şi conducere a întreprinderii, de iniţiere politică, de educare cetăţenească. Din cele 208 ore prevăzute, să se afecteze 45 ore pentru activităţi educative. Ar fi bine ca U.G.S.R. şi C.C. al U.T.C. împreună cu ministerele de specialitate să analizeze situaţia existentă şi să rezolve cit mai bine problema cazării ucenicului, avînd în vedere că nu în toate centrele industriale sunt create cele mai bune condiţii din acest punct de vedere. Aceiaşi factori să rezolve neîntârziat, statutul uceniciei la locul de muncă, deoarece lipsa acestui act normativ determină greutăţi în desfăşurarea acestei activităţi. Permiteţi-mi ca în numele celor peste 1 000 de tineri să asigur conducerea de partid, Congresul, că tinerii de la Uzină „înfrăţirea“ nu-şi vor precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de documentele Congresului al X-lea al partidului, în vederea ridicării patriei noastre pe culmile cele mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintul tovarăşului Petre Caragea delegat al organizaţiei judeţene Teleorman Sunt originar din judeţul Teleorman, comuna Peretu — arăta vorbitorul. După absolvirea facultăţii am cerut să fiu repartizat în comuna natală ca inginer agronom. Cooperativa în care lucrez este una dintre cele mai puternice din judeţ, avînd o suprafaţă de peste 5 000 hectare, valoarea producţiei globale fiind de peste 26.000.000 lei. Ca urmare a indicaţiilor recente privind organizarea agriculturii şi la noi în C.A.P. este organizată munca în 11 ferme de producţie. Mie mi s-a încredinţat conducerea fermei legumicole cu o suprafaţă de 135 ha. La realizarea sarcinilor de plan, la depăşirea dificultăţilor din anul trecut o contribuţie însemnată şi-au adus tinerii utecişti din cooperativă. In ferma în care lucrez, am reuşit să formez grupuri de tineri care s-au specializat în meseria de legumicultor şi în special în cultura protejată în solarii, reuşind să le asigurăm venituri sporite corespunzător calificării dobândite. In scopul însuşirii meseriei de legumicultor şi crescător de animale organizaţia noastră judeţeană U.T.C. a iniţiat schimburi de experienţă, consfătuiri cu specialiştii fruntaşi în cultura legumelor şi îngrijirea animalelor la care au participat un număr mare de tineri. Cred însă că numai pe aceste căi nu rezolvăm totul. Conducerea partidului ne-a conturat clar prin hotărîrile elaborate imaginea agriculturii de mîine. Am în vedere faptul că, în judeţul nostru, în actualul cincinal încă 120.000 de hectare vor intra sub aripele de ploaie, că se construiesc mari complexe zootehnice de tip industrial, că îşi fac apariţia tot mai insistent serele înmulţitor cu încălzire tehnică, solariile. Acest proces de intensă modernizare nu poate fi conceput fără om. Privind mai cu atenţie fenomenele cotidiene, observăm că unii tineri manifestă tendinţa de a lucra numai în oraşe, sau acreditează ideea că în agricultură poţi lucra fără să o îmbrăţişezi ca pe o profesie. In realitate, in agricultură se cere o calificare solidă, se impune ca meseria de agricultor să fie deprinsă ca oricare altă profesie nu numai de către cadrele tehnice cu studii medii sau superioare. Aplicarea unor tehnologii superioare în toate ramurile agriculturii solicită o pregătire teoretică şi practică făcută ordonat pe baza unui program. Consider că şcoala de cultură generală ar putea atesta la absolvirea cursurilor, calificarea elevilor într-o profesie agrară. în încheiere, vorbitorul sublinia : In condiţiile exigenţelor sporite ale unei agriculturi moderne, profesia de agronom necesită prezenţa permanentă a specialiştilor la locul de producţie. Personal sunt de părere că organizaţiile U.T.C., forurile locale trebuie să-şi intensifice preocupările pentru a statornici legături trainice între specialişti şi locurile de muncă, pentru a avea toate condiţiile necesare afirmării lor profesionale. Mă refer cu deosebire la situaţia tinerilor absolvenţi care ajunşi la locul de muncă nu găsesc suficientă încredere şi înţelegere din partea colectivului. Cuvintul tovarăşei Aurica Lupu delegată a organizaţiei judeţene Botoşani Vizita de lucru pe care a făcut-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Uzinele Textile „Moldova“ din Botoşani, în toamna anului 1969, a însemnat pentru colectivele de muncă din unitatea noastră un eveniment cu profunde semnificaţii, care a însufleţit pe fiecare salariat in munca sa dedicată înfăptuirii tot mai exemplare a sarcinilor de producţie. Raportăm Congresului că în cei doi ani care s-au scurs de la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Uzina noastră, s-au montat — fără a se construi spaţii noi, 144 de războaie de ţesut, maşini şi instalaţii tehnologice de mare productivitate pentru finisarea şi înnobilarea produselor textile. Salutul reprezentantului Uniunii Tineretului Democrat din Siria, Murad Jericus Transmit un salut tovărăşesc dv. tuturor, Uniunii Tineretului Comunist din România şi poporului român din partea Comitetului Executiv al Uniunii Tineretului Democrat din Siria şi din partea tuturor membrilor acestei uniuni. Permiteţi-mi să adresez mulţumirile mele U.T.C. care a oferit uniunii noastre prilejul participării laCongresul al IX-lea şi de care ne leagă prietenia şi lupta comună împotriva colonialismului şi imperialismului. Noi dorim din toată inima acestui Congres succes deplin. Uniunea Tineretului Democrat din Siria — a arătat în continuare vorbitorul —•’duce o luptă permanentă pe două planuri : politic şi social. Pe plan social Uniunea noastră duce o activitate de fiecare zi pentru interesele maselor largi ale tineretului, şi pentru consolidarea schimbărilor progresiste şi sociale care s-au petrecut în ţara noastră pînă acum, pentru culturalizarea maselor populare printr-o cultură progresistă, pe calea înlăturării analfabetismului. Uniunea noastră contribuie, de asemenea, la activizarea mişcării sportive şi luptă alături de toţi tinerii progresişti împotriva colonialismului, imperialismului şi sionismului, pentru impulsionarea mişcării, de eliberare arabe pe drumul victoriei împotriva imperialismului. ’ Din punct de vedere politic, Uniunea noastră luptă permanent împreună cu ceilalţi tineri progresişti din patria noastră pentru alungarea sioniştilor din teritoriile arabe ocupate şi pentru reîntoarcerea poporului arab palestinean în patria lui ca popor care îşi hotărăşte singur soarta pe teritoriul lui. Trei ţări arabe — a arătat vorbitorul — au fost expuse unei agresiuni imperialiste sioniste în anul 1967. Ca rezultat al acestei agresiuni Israelul a pus mina pe teritorii din trei state arabe : R.A.U., Siria şi Iordania. Şi tot ca rezultat al acestei agresiuni au fost alungaţi zeci de mii de cetăţeni arabi, pe lingă cei alungaţi în 1948, adică un milion de refugiaţi palestinieni. Israelul a fost şi continuă să fie, prin politica sa agresivă, expansionistă, un pericol pentru pacea din regiunea Orientului Apropiat şi în întreaga lume — a spus delegatul sirian. In încheiere vorbitorul a subliniat : Lupta Uniunii Tineretului Democrat din Siria este o luptă împotriva agresiunii și pentru a da posibilitate poporului arab palestinian să se întoarcă în patria lui și să-și rezolve singur soarta teritoriului lui. Cuvintul tovarăşului Nicolae Bach delegat al organizaţiei judeţene Buzău Beneficiind de un volum de investiţii de aproape 4,7 miliarde lei, în perioada 1966— 1970 în judeţul Buzău au fost create 6 noi obiective indus-triale de importanţă republicană şi dezvoltate încă două. Construirea Uzinei, desîrmă şi produse de sîrmă a însemnat o perioada de pionierat în ceea ce mai tîrziu avea să se contureze ca o veritabilă platformă industrială în zona de sud a oraşului Buzău. In anul 1967 de pe porţile uzinei ieşeau primii colaci" de sîrmă, care marcau apariţia în judeţul Buzău a unei noi ramuri — metalurgia feroasă. Tinereţii uzinei i se adaugă tinereţea oamenilor săi. Vîrsta medie a colectivului nostru de salariaţi este de 25 ani, existînd în uzină peste 400 de utecişti. An de an, colectivul nostru a obţinut succese din ce în ce mai remarcabile, reuşind ca în anul 1969 să obţină diploma de colectiv fruntaş pe ramură. Fiind o unitate tînără ce s-a dezvoltat intr-un ritm impresionant au fost necesare importante eforturi din partea comitetului de direcţie, a comitetului de partid, a comitetului U.T.C. ca paralel cu obţinerea rezultatelor bune în producţie să se desfăşoare un amplu proces educaţional cu tinerii ce proveneau din diferite medii, altele decit cel industrial, pentru însuşirea unei înalte conştiinţe muncitoreşti. Organizaţiile noastre U.T.C. au fost preocupate permanent de îmbunătăţirea formelor şi metodelor lor de muncă, de atragerea tinerilor la toate acţiunile iniţiate de uzină sau pe linie de partid şi stat. In calitate de proaspăt absolvent aş dori să fac unele observaţii în legătură cu integrarea specialiştilor cu studii superioare în procesul de producţie. Cred că există o discrepanţă între profilul specializărilor din unele facultăţi şi posibilităţile concrete pe care le oferă unităţile noastre economice. Am asistat la o proliferare accelerată a facultăţilor, secţiilor, specialităţilor fără ca organizarea unităţilor noastre economice să cunoască modificări sau dacă s-au produs acestea au fost minore, avînd rolul unor paleative. Astfel, în fabrica noastră s-a ajuns ca un inginer capabil avînd specialitatea centrale atomoelectrice să răspundă de sectorul Macarale din uzină. MARfl 39 fwGm&wRrE 19P1 Salut1’] reprezentantului Tineretul frontului de Eliberare Naţională din Algeria, Smail Berchiche Vă rog să-mi permiteţi, dragi prieteni congresişti să exprim salutările noastre in numele tineretului Frontului de Eliberare Naţională din Algeria. Tineretul algerian îşi aminteşte de relaţiile sale cu tineretul român, născute în momentele dificile ale istoriei noastre de luptă de eliberare şi prezenţa reprezentanţilor săi aici reflectă atenţia pe care o acordăm realizărilor dumneavoastră, interesul pentru lucrările Congresului U.T.C., care se desfăşoară în momentul în care România face bilanţul realizărilor sale pe plan economic şi social în cursul perioadei 1966—1970. Vorbitorul s-a referit, in continuare, la preocupările tineretului algerian. Algeria a întreprins începînd din anul 1966 reforme profunde şi s-a angajat hotărit în construcţia societăţii socialiste. Planurile de dezvoltare economică, socială, culturală au fost încununate de succes, dacă ne-am referi, de exemplu, la planul trienal 1966—1969. Tineretul s-a găsit întotdeauna în primele rînduri în îndeplinirea acestor sarcini. Prin noul plan de 4 ani 1970—1973, răspunzînd aspiraţiilor poporului, Algeria se angajează într-o adevărată bătălie împotriva subdezvoltării, cum a declarat preşedintele Boumedienne Trebuie să vă spunem că puterea revoluţionară acordă foarte mare atenţie tineretului în perioada planului de patru ani. , Tineretul F.L.N., avangarda tineretului algerian, fidel tradiţiilor sale de luptă şi solidaritate — a spus în continuare vorbitorul — nu încetează să susţină, sub toate formele, cauzele juste de eliberare în întreaga lume. Astfel, organizaţia noastră aduce un sprijin permanent tuturor popoarelor şi tineretului care la fel ca şi noi poartă cu mîndrie stindardul libertăţii şi progresului social în Asia, Africa, în Orientul Mijlociu şi America Latină. Există — a relevat apoi vorbitorul — o problemă pe care nu o putem disocia de problemele care preocupă nu numai continentul african dar întreaga lume și anume problema Orientului Apropiat. De mai bine de trei ani războiul a izbucnit în Orientul Apropiat, un război israelo-arab, al treilea de mare anvergură în ultimii douăzeci de ani. Se ştie cum statul Israel a luat fiinţă în anul 1948, iar în urma primului conflict israeloarab s-a ajuns la ocuparea Palestinei, la dezmembrarea ei. Deja în acel moment voinţa de dominaţie era vizibilă şi ea s-a amplificat încetul cu încetul prin manevre viclene şi promovarea unei politici a faptului împlinit — a afirmat vorbitorul. După ce a făcut un istoric al conflictului arabo-israelian, vorbitorul a spus : Destinul palestinienilor nu este o problemă falsă, ci dimpotrivă inima problemei, elementul capital al soluţionării situaţiei din Orientul Mijlociu. Ca un rezultat al unui proces colonial şi imperialist, problema palestiniană nu poate fi rezolvată decât în cadrul luptei de eliberare naţională purtată de poporul palestinian, şi pentru poporul palestinian într-o luptă globală politico-militară. Activitatea de guerilă şi acţiunea politică în masele populare sunt de fapt indisolubile. Poporul palestinian, nu face excepţie de la această regulă şi el este în drept să primească un puternic sprijin natural din partea ţărilor arabe, din partea revoluţionarilor din lumea a treia şi a forţelor progresiste în întreaga lume împotriva tuturor formelor de opresiune mai ales în acest moment critic cînd reacţiunea din Iordania, personificată de puterea haşemită, încearcă să lichideze rezistenţa palestiniană. Lupta poporului palestinian intră în cadrul procesului general de eliberare a popoarelor oprimate cu atît mai mult cu cît imperialismul a integrat această regiune în strategia sa expansionistă. Salutul reprezentantului Tineretului Democrat Malgaş, Assomany Vă rog să-mi permiteţi, mai înainte de toate, în numele Organizaţiei noastre şi a Biroului său Naţional, să mulţumim conducerii Uniunii Tineretului Comunist, Comitetului său Central şi prin intermediul lor, întregului tineret român, pentru amabilitatea de a ne invita să asistăm la Congresul dvs., şi totodată, să vă mulţumim pentru primirea călduroasă şi frăţească pe care ne-aţi rezervat-o. Dacă este adevărat că numai de puţin timp relaţii mai intense au fost stabilite între cele două organizaţii ale noastre, nu este mai puţin adevă-' rat că organizaţiile noastre, membre ale marii familii a tineretului democrat din lume, şi-au alăturat eforturile în lupta comună împotriva colonialismului, neocolonialismului, imperialismului, pentru un viitor luminos al tineretului, pentru fericirea sa. De aceea, noi suntem interesaţi să ne cunoaştem mai bine, iar membrii organizaţiei noastre urmăresc cu mult interes procesul dezvoltării economice a ţării dvs.rezultatele obţinute în celelalte domenii — cultural, social etc. Acest salt înainte a putut să fie realizat, noi ştim, graţie hotăririi poporului dvs., sub conducerea partidului comunist, de a urma calea de dezvoltare socialistă. Noi ştim foarte bine rolul însemnat pe care tinerii din ţara dvs. l-a jucat în evoluţia ţării. Suntem convinşi că actualul dvs. Congres va da un impuls şi mai mare activităţii tineretului român în toate domeniile. Congresul dvs. — a arătat în continuare vorbitorul — are loc în acest an consacrat de Naţiunile Unite şi de Organizaţia Unităţii Africane ca Anul internaţional de luptă pentru eliminarea discriminării rasiale şi apartheidului. Iată de ce organizaţia noastră, împreună cu diferite organizaţii politice, sociale, sindicale şi de tineret din ţara noastră, au luat parte la constituirea unui Comitet naţional de acţiune împotriva rasismului şi apartheidului. Acest Comitet avînd drept scop coordonarea acţiunilor tuturor acestor organizaţii în lupta pe care şi-o propune şi vizează să ceară guvernului ţării noastre să renunţe la orice relaţii cu conducătorii rasişti din Africa de sud, o acţiune care, după părerea noastră, merită să fie susţinută, în încheiere vorbitorul a spus : Dorim succes lucrărilor Congresului dvs. Dorim ca relaţiile între cele două organizaţii de tineret ale noastre să se întărească şi să se dezvolte şi în viitor spre binele cauzei noastre comune, în lupta pentru pace, prietenie şi solidaritate între toți tinerii.