Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)
1971-05-04 / nr. 6829
UZINA DE STRUNGURI DIN ARAD. — Verificarea preciziei montării unei maşini-unelte cere multă atenţie, dar şi mai multă pricepere Investiţii de inteligenţă pe magistrala performanţelor Un grafic impunător, expresiv şi concis marca prezenţa şi locul în coloana de 1 Mai a demonstranţilor ce se scurgeau prin Piaţa Aviatori,lor , a colectivului de salariaţi ai Fabricii de maşiniunelte şi agregate Bucureşti. Era graficul reprezentativ, care sintetiza laconic preocupările şi succesele, perspectivele şi certitudinile muncitorilor şi specialiştilor din această tînără unitate constructoare de maşini, profilul eforturilor lor, conturul intenţiilor viitoare. „In perioada 1965—1970 am asimilat 15 tipodimensiuni de maşini-unelte, în perioada 1971—1975 — vom asimila 20 tipodimensiuni“. — De ce aţi considerat că tocmai acest grafic, cu acest conţinut, trebuia să vă reprezinte cu prilejul demonstraţiei — l-am întrebat pe unul dintre tinerii coloanei, lăcătuşul Linca Stan ? •— Pentru că el exprimă însăşi raţiunea existenţei noastre ca unitate cu acest profil, însăşi raţiunea pentru care fabrica noastră a fost concepută şi construită : înzestrarea industriei naţionale cu utilaje şi agregate îndestulătoare, din ce în ce mai perfecţionate, mai eficiente, mai complexe. Lucrez aici din prima zi de activitate a colectivului nostru — ne mărturiseşte în continuare interlocutorul nostru şi am participat la întreaga şi permanenta străduinţă a colectivului de a-şi înscrie eforturile şi capacitatea sa creatoare, pe linia indicaţiei conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul deselor sale vizite în întreprinderea noastră, de a asimila în producţia curentă cele mai noi, cele mai avantajoase economii şi cele mai moderne produse. Descifrat în toate detaliile sale, în amplele sale semnificaţii, graficul de la care pornisem, cifrele pe care ni le prezenta, oferă registrul dens şi cuprinzător al cercetărilor şi materializării ideilor izvorîte din inteligenţa şi munca diurnă a muncitorilor, tehnicienilor şi specialiştilor pe parcursul cincinalului recent încheiat. „Au fost asimilate 15 tipodimensiuni de maşiniunelte“... — V-am ruga să nominalizaţi cîteva dintre ele. — Principalele şi cele mai recente, ne spune tovarăşul ing. Ion Niculescu din cadrul serviciului Constructor-şef, ar putea fi frezele longitudinale cu portal, maşinile de alezat şi frezat, strungurile Carusel de la 1000 mm, la 3 200 mm, maşina de rectificat fără centre, maşinile de rectificat universal şi exterior — 350 şi 100, în totalitatea lor utilaje la nivelul tehnicii mondiale. înainte de 1962, data intrării în funcţiune a modernei fabrici bucureştene, industria noastră producea doar ROMULUS LAL (Continuare în pag. a V-a) ÎNTREGUL POPOR OMAGIAZĂ PARTIDUL PRIN FAPTE ALE MUNCII ŞI CREAŢIEI Profund recunoscători PARTIDULUI în vibrante telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, oamenii muncii de la sate se angajează să-şi sporească eforturile pentru ca, prin producţii mai mari, să contribuie la creşterea nivelului de trai al întregului popor. Recenta hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, a fost primită cu vie şi îndreptăţită satisfacţie. In cadrul adunărilor generale, care au loc în aceste zile, ţăranii cooperatori adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimînd cele mai călduroase mulţumiri pentru grija permanentă pe care partidul şi statul o acordă neîncetat dezvoltării agriculturii noastre socialiste, îmbunătăţirii continue a vieţii oamenilor muncii de la sate. Cu profundă recunoştinţă, devotament şi deosebit interes, membrii cooperatori din C.A.P. Caianu, judeţul Cluj, întruniţi în adunarea trimestrială, ne exprimăm ataşamentul faţă de politica înţeleaptă a partidului şi hotărîrea de a munci cu mai mult elan pentru înfăptuirea sarcinilor ce ni le-am planificat în acest an. Dînd grai sentimentelor de profundă dragoste faţă de partid, de mulţumirea pentru grija părintească ce ne-o poartă, vă asigurăm, iubite tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne îndeplini fiecare cu cinste sarcinile la locul de muncă, în scopul întăririi şi dezvoltării continue a cooperativei noastre, a creşterii bunăstării fiecăruia dintre noi pentru a vedea România inălţîndu-se zi de zi pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a membrilor cooperatori, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Tanacu, judeţul Vaslui, dovedeşte încă o dată grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru a făuri o viaţă tot mai bună pentru noi şi copiii noştri. Suntem conştienţi că noile măsuri adoptate vor duce şi mai mult la ridicarea nivelului de trai al tuturor ţăranilor cooperatori şi ele trebuie susţinute prin rezultatele tot mai bune ale muncii noastre. Răspunzind acestei griji asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu şi mai multă rivnă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de producţie. Ne angajăm să livrăm la fondul de stat, peste sarcinile de plan, 50 tone cereale, 50 tone struguri şi 5 tone carne. Cu aceeaşi bucurie au primit hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. membrii Cooperativei agricole de producţie din comuna Ciorăşti, judeţul Vrancea. In telegrama adresată, cu acest prilej, C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune. Prevederile acestei hotărîri dovedesc încă o dată grija (Continuare în pag. a Il-a) Aceste zile, dominate de freamătul muncii creatoare cu care întregul popor se pregăteşte să întîmpine gloriosul jubileu al Partidului Comunist Român, ilustrează plinătatea de viaţă a unei naţiuni libere, străbătută de entuziasm constructiv. A unei naţiuni pentru care socialismul a devenit nu numai un ideal de înfăptuit, un steag de luptă, ci însuşi aerul pe care-l respiră, garanţia realizării şi afirmării sale în faţa lumii, împlinirii celor mai inalte aspiraţii. Desluşim in toate acestea expresia ataşamentului definitiv al poporului român faţă de prezentul şi viitorul său socialist, a înseşi voinţei unanime a ţării de a avea în fruntea sa Partidul Comunist. Rolul conducător al P.C.R. este un rezultat istoric, consfinţit azi de Constituţia Republicii noastre socialiste, înfăptuit în tot ce reprezintă viaţa, munca, năzuinţele cele mai înalte ale poporului. Partidul a reuşit să cucerească încrederea maselor, să dobîndească rolul de forţă politică conducătoare a societăţii noastre socialiste datorită, înainte de toate, devotamentului său faţă de popor, faptului că şi-a identificat pe deplin fiinţa , cu interesele clasei muncitoare, cu năzuinţele poporului spre dreptate şi libertate socială şi naţională. Ţelul politicii partidului nostru, obiectul întregii lui activităţi a fost şi este fericirea oamenilor muncii, satisfacerea cerinţelor de civilizaţie şi progres, făurirea societăţii socialiste. Singur devotamentul n-ar fi fost însă de ajuns. Şi n-ar fi fost suficientă nici înscrierea obiectivelor sale in statute ori declaraţii programatice. Partidul s-a putut afirma ca forţă conducătoare a naţiunii noastre numai printr-o activitate creatoare, realistă, desfăşurată in aşa fel incit masele să se convingă din practică de justeţea liniei şi orientării sale politice. El şi-a dovedit din plin capacitatea de a realiza o fuziune organică intre principiile generale ale marxism-leninismului şi realităţile specifice naţionale, intre interesele clasei muncitoare, ale poporului nostru şi cele generale ale socialismului. In elaborarea politicii sale, partidul nostru s-a întemeiat şi se întemeiază pe ştiinţă, pe cunoaşterea legilor obiective ale realităţii sociale. Luarea in considerare a cerinţelor legilor obiective ale dezvoltării sociale în care îşi găsesc expresie necesităţile obiective majore general valabile, ale progresului social, este o condiţie sine qua non a eficienţei oricărei activităţi sociale şi, cu atît mai mult, a activităţii politice de conducere si organizare a societăţii in ansamblu ; ignorarea sau nesocotirea lor nu poate duce decit la orientări greşite, la pierderea perspectivei revoluţionare, la încetinirea ritmului dezvoltării sociale. Experienţa României confirmă că desfăşurarea revoluţiei şi edificarea victorioasă a noii orînduiri sociale ar fi fost de neconceput fără cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare şi aliaţii săi, înlocuirea proprietăţii capitaliste cu proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie şi desfiinţarea, pe această bază, a exploatării omului de către om, crearea noii suprastructuri politice şi ideologice, a culturii socialiste, întărirea statului socialist şi dezvoltarea democraţi-PAMFIL NICHIŢELEA, cercetător la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (Continuare în pag. a 11-a) Fotografie primită in cadrul concursului ziarului nostru „PATRIA DIN ANII SOCIALISMULUI“ Foto: BARTHA ÁRPÁD P. C. R. - CENTRUL mu a întregii NOASTRE SOCIETĂȚI „HARPA INDUSTRIEI" De ce a fost remaniat tTOBBMIIIIMinillinilllIBBIlMT Consiliul — ———p asociaţiei sportive — —M—im im i a elevilor de la UceuS tir* S din Brăila La şedinţa comitetului U.T.C. de la Liceul nr. 5, din Brăila am nimerit, atunci în februarie, absolut intimplător. Auzind insă de subiectul care urma să fie dezbătut — analiza activităţii Consiliului asociaţiei sportive a elevilor — m-a tentat să particip. Şi n-am regretat. Ceea ce determinase această şedinţă neprevăzută, fusese concluzia unanimă a membrilor comitetului U.T.C., că la Liceul nr. 5, din Brăila, activitatea sportivă nu a cunoscut revirimentul scontat după înfiinţarea asociaţiilor sportive ale elevilor — eveniment ce a coincis cu sfîrşitul anului şcolar trecut — elevii nu practică în proporţii de masă sportul, exerciţiul fizic, iniţiativa consiliului asociaţiei, deşi nu de mult ales, nu se prea vedea. „înfiinţarea asociaţiei s-a făcut in pripă şi poate că de aceea şi elevii propuşi atunci n-au fost cei mai buni pentru o treabă ca aceasta“ — argumenta, pentru explicarea stării de fapt, profesorul de educaţie fizică, Nicolae Vîlcea. Despre preşedintele asociaţiei, elevul Lucian Boală, membrii comitetului U.T.C., recunoscîndu-i calităţile — un elev sîrguincios şi studios, cu preocupări intelectuale — s-a spus că nu şi-a făcut o pasiune din îndatorirea cu care a fost investit. Această dezbatere, cum era şi firesc, s-a soldat, pina la urmă, cu remanierea Consiliului asociaţiei , la propunerea secretarului comitetului U.T.C., eleva Georgeta Andrei, 5 din cei 6 membri au fost schimbaţi. Doar eleva Oprea Doina — bună organizatoare şi propagandistă pentru sport — a rămas, în continuare, în consiliu, ba chiar i s-a încredinţat funcţia de preşedinte al asociaţiei. Ea are acum ajutoare de nădejde în elevii Marian Iacovenco, Viorel Dumitrache, Florea Ghida, Teodor Dobriţoiu şi Ştefan Gheorghe, elevi buni la învăţătură şi buni pe terenurile de sport. După mai bine de două luni de zile întîmplarea face ca treburi gazetăreşti să mă aducă din nou în oraşul de pe Dunăre. De data aceasta am fost curios să aflu cum au evoluat lucrurile pe linie de sport la Liceul nr. 5, şi m-am interesat, in amănunt, de activitatea V. CABULEA (Continuare in pag. a V-a) în dezbat Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ------------*-----------■_________________________ * ... \.+ '•' \ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ^ . ----- . . . . --- -... .... - -............................ _______________________________ ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 68296 PAGINI — 30 BANI MARȚI 4 MAI 1971 10 întrebări, 10 răspunsuri pentru tinerii care doresc să îmbrăţişeze MESERII CU PROFIL MINIER Noi colective de oameni ai muncii raportează SUCCESE DE PRESTIGIU IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI ŞI A ANGAJAMENTELOR DIN DEZBATERILE COLOCVIULUI NAŢIONAL „Partidul Comunist Român şi l mişcarea democratică studenţească“ Primiri la tovarăşul MMCEAUŞESCU • AMBASADORUL U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozdenko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la București. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. • ZIARISTUL NORVEGIAN JOHANN OTTO JAHANSEN Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann Otto Jahansen, şeful secţiei externe a Televiziunii norvegiene. In timpul primirii, preşedintele Consiliului de Stat a acordat ziaristului norvegian un interviu filmat. Creativitatea ţ • . . .... j • • i •ffib • w • ştiinţifica şi studentul de azi Prof. univ. dr. ing. EDMOND NICOLAU Recenta sesiune a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din Institutul politehnic Bucureşti se înscrie pe o linie normală — fără semne de exclamare — printre faptele care au devenit tradiţie în viaţa universitară. Dar, cu toate acestea, cei care au participat la ultima sesiune ştiinţifică a studenţilor Politehnicii bucureştene — dedicată sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român — au avut sentimentul net al unui real progres, al trecerii unui prag important în activitatea acestor cercuri. Un coleg, cadru didactic cu funcţie de conducere în Institutul politehnic, îmi spunea intr-o pauză : „Numeroase lucrări ar putea figura, cu drept egal, în sesiunile ştiinţifice ale cadrelor didactice“. Vrînd să sublinieze, prin aceasta, maturitatea la care s-a ajuns în activitatea cercurilor studenţeşti, ale cercetării. Şi avea dreptate. N-ar fi posibil şi nici nu ne propunem să trecem in , revistă toate cele 24 de secţii ale actualei sesiuni studenţeşti. Sunt 24 de domenii care l-au solicitat pe viitorul tînăr inginer să parcurgă o arie extrem de largă, cuprinzînd atît filozofia, estetica, organizarea întreprinderilor, ca și diferitele discipline de profil. Pentru că vorbim de aspecte noi, ca și de varietatea preocupărilor, vom aminti de o temă care nu se înscrie printre preocupările inginereşti clasice. Este vorba de cercetările care vizează : Estetica informaţională (Liviu Gaftea), Accepţia contemporană a umanismului (Irina Atanasiu, St. Gheorghe), Acţiune, libertate, responsabilitate (M. Lucian). Rezervăm locul cuvenit şi altor linii de preocupare, cum ar fi cele legate de aspectele sociale, studentul aspirant la inginerie spulberînd astăzi legendaneadevărată)a ingine(Continuare in pag. a V-a)