Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)

1971-05-04 / nr. 6829

UZINA DE STRUNGURI DIN ARAD. — Verificarea preciziei montării unei maşini-unelte cere multă atenţie, dar şi mai multă pricepere Investiţii de inteligenţă pe magistrala performanţelor Un grafic impunător, expre­siv şi concis marca prezenţa şi locul în coloana de 1 Mai a demonstranţilor ce se scurgeau prin Piaţa Aviatori­,­lor , a colectivului de sala­riaţi ai Fabricii de maşini­­unelte şi agregate Bucureşti. Era graficul reprezentativ, care sintetiza laconic preocu­pările şi succesele, perspecti­vele şi certitudinile muncito­rilor şi specialiştilor din a­­ceastă tînără unitate construc­toare de maşini, profilul e­­forturilor lor, conturul inten­ţiilor viitoare. „In perioada 1965—1970 am asimilat 15 ti­­podimensiuni de maşini-unel­­te, în perioada 1971—1975 — vom asimila 20 tipodimen­­siuni“. — De ce aţi considerat că tocmai acest grafic, cu acest conţinut, trebuia să vă repre­zinte cu prilejul demonstraţi­ei — l-am întrebat pe unul dintre tinerii coloanei, lăcă­tuşul Linca Stan ? •— Pentru că el exprimă în­săşi raţiunea existenţei noas­tre ca unitate cu acest profil, însăşi raţiunea pentru care fa­brica noastră a fost concepută şi construită : înzestrarea in­dustriei naţionale cu utilaje şi agregate îndestulătoare, din ce în ce mai perfecţionate, mai eficiente, mai complexe. Lucrez aici din prima zi de activitate a colectivului nos­tru — ne mărturiseşte în con­tinuare interlocutorul nostru şi am participat la întreaga şi permanenta străduinţă a co­lectivului de a-şi înscrie efor­turile şi capacitatea sa crea­toare, pe linia indicaţiei con­ducerii partidului, a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu cu pri­lejul deselor sale vizite în în­treprinderea noastră, de a asi­mila în producţia curentă cele mai noi, cele mai avantajoase economii şi cele mai moderne produse. Descifrat în toate detaliile sale, în amplele sale semnifi­caţii, graficul de la care por­nisem, cifrele pe care ni le prezenta, oferă registrul dens şi cuprinzător al cercetărilor şi materializării ideilor izvorî­­te din inteligenţa şi munca diurnă a muncitorilor, tehni­cienilor şi specialiştilor pe parcursul cincinalului recent încheiat. „Au fost asimilate 15 tipodimensiuni de maşini­­unelte“... — V-am ruga să nomina­lizaţi cîteva dintre ele. — Principalele şi cele mai recente, ne spune tovarăşul ing. Ion Niculescu din cadrul serviciului Constructor-şef, ar putea fi frezele longitudinale cu portal, maşinile de alezat şi frezat, strungurile Carusel de la 1000 mm, la 3 200 mm, maşina de rectificat fără cen­tre, maşinile de rectificat u­­niversal şi exterior — 350 şi 100, în totalitatea lor utilaje la nivelul tehnicii mondiale. înainte de 1962, data in­trării în funcţiune a moder­nei fabrici bucureştene, in­dustria noastră producea doar ROMULUS LAL (Continuare în pag. a V-a) ÎNTREGUL POPOR OMAGIAZĂ PARTIDUL PRIN FAPTE ALE MUNCII ŞI CREAŢIEI Profund recunoscători PARTIDULUI în vibrante telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, oamenii muncii de la sate se angajează să-şi sporească eforturile pentru ca, prin producţii mai mari, să contribuie la creşterea nivelului de trai al întregului popor. Recenta hotărîre a Comitetu­lui Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperati­velor agricole de producţie, a fost primită cu vie şi îndreptă­ţită satisfacţie. In cadrul adună­rilor generale, care au loc în aceste zile, ţăranii cooperatori adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimînd cele mai călduroase mulţumiri pentru gri­ja permanentă pe care partidul şi statul o acordă neîncetat dezvoltării agriculturii noastre socialiste, îmbunătăţirii conti­nue a vieţii oamenilor muncii de la sate. Cu profundă recunoştinţă, de­votament şi deosebit interes, membrii cooperatori din C.A.P. Caianu, judeţul­ Cluj, întruniţi în adunarea trimestrială, ne expri­măm ataşamentul faţă de poli­tica înţeleaptă a partidului şi hotărîrea de a munci cu mai mult elan pentru înfăptuirea sarcinilor ce ni le-am planificat în acest an. Dînd grai sentimentelor de profundă dragoste faţă de partid, de mulţumirea pentru grija pă­rintească ce ne-o poartă, vă asi­gurăm, iubite tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne înde­plini fiecare cu cinste sarcinile la locul de muncă, în scopul în­tăririi şi dezvoltării continue a cooperativei noastre, a creşterii bunăstării fiecăruia dintre noi pentru a vedea România inăl­­ţîndu-se zi de zi pe culmi tot mai înalte de progres şi civili­zaţie. Hotărîrea Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. cu privire la măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a membrilor cooperatori, se spune în tele­grama ţăranilor cooperatori din comuna Tanacu, judeţul Vaslui, dovedeşte încă o dată grija per­manentă a partidului şi statului nostru pentru­ a făuri o viaţă tot mai bună pentru noi şi copiii noştri. Suntem­ conştienţi că noile măsuri adoptate vor duce şi mai mult la ridicarea nivelului de trai al tuturor ţăranilor coopera­tori şi ele trebuie susţinute prin rezultatele tot mai bune ale muncii noastre. Răspunzind acestei griji asigu­răm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu şi mai multă rivnă pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor prevăzute în planul de producţie. Ne anga­jăm să livrăm la fondul de stat, peste sarcinile de plan, 50 tone­ cereale, 50 tone struguri şi 5 tone carne. Cu aceeaşi bucurie au primit hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. membrii Cooperativei agricole de producţie din comuna Cio­­răşti, judeţul Vrancea. In telegrama adresată, cu a­­cest prilej, C.C. al P.C.R., tova­răşului Nicolae Ceauşescu, se spune­­. Prevederile acestei hotă­­rîri dovedesc încă o dată grija (Continuare în pag. a Il-a) Aceste zile, dominate de frea­mătul muncii creatoare cu care întregul popor se pregăteşte să întîmpine gloriosul jubileu al Partidului Comunist Român, ilustrează plinătatea de viaţă a unei naţiuni libere, străbătu­tă de entuziasm constructiv. A unei naţiuni pentru care so­cialismul a devenit nu numai un ideal de înfăptuit, un steag de luptă, ci însuşi aerul pe care-l respiră, garanţia realizării şi a­­firmării sale în faţa lumii, îm­plinirii celor mai inalte aspi­raţii. Desluşim in toate acestea ex­presia ataşamentului definitiv al poporului român faţă de pre­zentul şi viitorul său socialist, a înseşi voinţei unanime a ţării de a avea în fruntea sa Partidul Comunist. Rolul conducător al P.C.R. este un rezultat istoric, consfinţit azi de Constituţia Re­publicii noastre socialiste, în­făptuit în tot ce reprezintă via­ţa, munca, năzuinţele cele mai înalte ale poporului. Partidul a reuşit să cucerească încrede­rea maselor, să dobîndească ro­lul de forţă politică conducă­toare a societăţii noastre socia­liste datorită, înainte de toate, devotamentului său faţă de po­por, faptului că şi-a identificat pe deplin fiinţa , cu interesele clasei muncitoare, cu năzuinţele poporului spre dreptate şi li­bertate socială şi naţională. Ţe­lul politicii partidului nostru, obiectul întregii lui activităţi a fost şi este fericirea oameni­lor muncii, satisfacerea cerinţe­lor de civilizaţie şi progres, fă­urirea societăţii socialiste. Singur devotamentul n-ar fi fost însă de ajuns. Şi n-ar fi fost suficientă nici înscrierea o­­biectivelor sale in statute ori declaraţii programatice. Partidul s-a putut afirma ca forţă con­ducătoare a naţiunii noastre numai printr-o activitate crea­toare, realistă, desfăşurată in aşa fel incit masele să se convin­gă din practică de justeţea li­niei şi orientării sale politice. El şi-a dovedit din plin capaci­tatea de a realiza o fuziune or­ganică intre principiile genera­le ale marxism-leninismului şi realităţile specifice naţionale, intre interesele clasei muncitoa­re, ale poporului nostru şi cele generale ale socialismului. In elaborarea politicii sale, partidul nostru s-a întemeiat şi se întemeiază pe ştiinţă, pe cu­noaşterea legilor obiective ale realităţii sociale. Luarea in considerare a cerinţelor legilor obiective ale dezvoltării so­ciale în care îşi găsesc expresie necesităţile obiective majore general valabile, ale progresului social, este o co­n­diţie sine qua non a eficienţei oricărei activităţi sociale şi, cu atît mai mult, a activităţii poli­tice de conducere si organizare a societăţii in ansamblu ; ig­norarea sau nesocotirea lor nu poate duce decit la orientări­­ greşite, la pierderea perspecti­vei revoluţionare, la încetini­rea ritmului dezvoltării sociale. Experienţa României confir­mă că desfăşurarea revoluţiei şi edificarea victorioasă a noii orînduiri sociale ar fi fost de neconceput fără cucerirea pu­terii politice de către clasa mun­citoare şi aliaţii săi, înlocuirea proprietăţii capitaliste cu pro­prietatea socialistă asupra mij­loacelor de producţie şi desfi­inţarea, pe această bază, a ex­ploatării omului de către om, crearea noii suprastructuri po­litice şi ideologice, a culturii socialiste, întărirea statului so­cialist şi dezvoltarea democraţi-PAMFIL NICHIŢELEA, cercetător la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (Continuare în pag. a 11-a) Fotografie primită in cadrul concursului ziarului nostru „PA­TRIA D­IN ANII SOCIALIS­MULUI“ Foto: BARTH­A ÁRPÁD P. C. R. - CENTRUL mu a întregii NOASTRE SOCIETĂȚI „HARPA INDUSTRIEI" De ce a fost remaniat tTOBBMIIIIMinillinilllIBBIlMT Consiliul — ———p asociaţiei sportive — —M—im im i a elevilor de la UceuS tir* S din Brăila La şedinţa comitetului U.T.C. de la Liceul nr. 5, din Brăila am nimerit, atunci în februa­rie, absolut intimplător. Auzind insă de subiectul care urma să fie dezbătut — analiza activi­tăţii Consiliului asociaţiei spor­tive a elevilor — m-a tentat să particip. Şi n-am regretat. Ceea ce determinase a­­ceastă şedinţă neprevăzută, fu­sese concluzia unanimă a membrilor comitetului U.T.C., că la Liceul nr. 5, din Brăila, activitatea sportivă nu a cu­noscut revirimentul scontat după înfiinţarea asociaţiilor sportive ale elevilor — eve­niment ce a coincis cu sfîrşi­­tul anului şcolar trecut — ele­vii nu practică în proporţii de masă sportul, exerciţiul fizic, iniţiativa consiliului asociaţiei, deşi nu de mult ales, nu se prea vedea. „înfiinţarea asociaţiei s-a fă­cut in pripă şi poate că de a­­ceea şi elevii propuşi atunci n-au fost cei mai buni pentru o treabă ca aceasta“ — argu­menta, pentru explicarea stă­­­rii de fapt, profesorul de edu­caţie fizică, Nicolae Vîlcea. Despre preşedintele asociaţiei, elevul Lucian Boală, membrii comitetului U.T.C., recunoscîn­­du-i calităţile — un elev sîr­­guincios şi studios, cu preocu­pări intelectuale — s-a spus că nu şi-a făcut o pasiune din în­datorirea cu care a fost inves­tit. Această dezbatere, cum era şi firesc, s-a soldat, pina la urmă, cu remanierea Consiliu­lui asociaţiei , la propunerea secretarului­ comitetului U.T.C., eleva Georgeta Andrei, 5 din cei 6 membri au fost schim­baţi. Doar eleva Oprea Doina — bună organizatoare şi propagan­distă pentru sport — a rămas, în continuare, în consiliu, ba chiar i s-a încredinţat funcţia de preşedinte al asociaţiei. Ea are acum ajutoare de nădejde în elevii Marian Iacovenco, Vio­rel Dumitrache, Florea Ghida, Teodor Dobriţoiu şi Ştefan Gheorghe, elevi buni la învă­ţătură şi buni pe terenurile de sport. După mai bine de două luni de zile întîmplarea face ca tre­buri gazetăreşti să mă aducă din nou în oraşul de pe Du­năre. De data aceasta am fost curios să aflu cum au evoluat lucrurile pe linie de sport la Liceul nr. 5, şi m-am interesat, in amănunt, de activitatea V. CABULEA (Continuare in pag. a V-a) în dezbat Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ------------*-----------■_________________________ * ... \.+ '•­­' \ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ^ . ----- . . . . --- -... .... - -............................ _______________________________ ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6829­6 PAGINI — 30 BANI­­ MARȚI 4 MAI 1971 10 întrebări, 10 răspunsuri pentru tinerii care doresc să îmbrăţişeze MESERII CU PROFIL MINIER Noi colective de oameni ai muncii raportează SUCCESE DE PRESTIGIU IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI ŞI A ANGAJA­MENTELOR DIN DEZBATERILE COLOCVIULUI NAŢIONAL „Partidul Comunist Român şi l­ mişcarea democratică studenţească“ Primiri la tovarăşul MMCEAUŞESCU • AMBASADORUL U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozdenko, ambasa­dor extraordinar şi plenipo­tenţiar al Uniunii Sovietice la București. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. • ZIARISTUL NORVEGIAN JOHANN OTTO JAHANSEN Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann Otto Jahansen, şeful secţiei externe a Televiziunii norve­giene. In timpul primirii, pre­şedintele Consiliului de Stat a acordat ziaristului norvegian un interviu filmat. Creativitatea ţ • . . .... j • • i •­­ffib • w • ştiinţifica şi studentul de azi Prof. univ. dr. ing. EDMOND NICOLAU Recenta sesiune a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din Insti­tutul politehnic Bucureşti se în­scrie pe o linie normală — fără semne de exclamare — prin­tre faptele care au devenit tradiţie în viaţa universitară. Dar, cu toate acestea, cei care au participat la ultima sesiune ştiinţifică a studenţilor Poli­tehnicii bucureştene — dedi­cată sărbătoririi semicentena­rului Partidului Comunist Ro­mân — au avut sentimentul net al unui real progres, al tre­cerii unui prag important în activitatea acestor cercuri. Un coleg, cadru didactic cu func­ţie de conducere în Institutul politehnic, îmi spunea intr-o pauză : „Numeroase lucrări ar putea figura, cu drept egal, în sesiunile ştiinţifice ale cadre­lor didactice“. Vrînd să sub­linieze, prin aceasta, maturi­tatea la care s-a ajuns în ac­tivitatea cercurilor studenţeşti, ale cercetării. Şi avea dreptate. N-ar fi posibil şi nici nu ne propunem să trecem in , revistă toate cele 24 de secţii ale ac­tualei sesiuni studenţeşti. Sunt 24 de domenii care l-au soli­citat pe viitorul tînăr inginer să parcurgă o arie extrem de largă, cuprinzînd atît filozofia, estetica, organizarea întreprin­derilor, ca și diferitele disci­pline de profil. Pentru că vorbim de aspecte noi, ca și de varietatea preo­cupărilor, vom aminti de o temă care nu se înscrie printre preocupările inginereşti clasice. Este vorba de cercetările care vizează : Estetica informaţio­nală (Liviu Gaftea), Accepţia contemporană a umanismului (Irina Atanasiu, St. Gheorghe), Acţiune, libertate, responsabi­litate (M. Lucian). Rezervăm locul cuvenit şi al­tor linii de preocupare, cum ar fi cele legate de aspectele so­ciale, studentul aspirant la inginerie spulberînd astăzi le­genda­­neadevărată)­a ingine­(Continuare in pag. a V-a)

Next