Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)
1971-06-03 / nr. 6855
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, NR 6855 6 PAGINI —30 BANI JOI 3 IUNIE 1971 VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S. R.P. CHINEZĂ Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi membrii delegaţiei sunt întîmpinaţi de Si Ciun, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluţionar şi al conducerii universităţii, Sie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Comitetului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al Universităţii, Liu Pin, membru de conducere al Comitetului Revoluţionar, Yi Sien-tan, membru al conducerii Comitetului Revoluţionar al Universităţii. In timp ce urcă scările, care duc spre sala de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cit mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Cion adresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al comitetului revoluţionar şi al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activitatea universităţii. întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în (Continuare în pag. a lll-a) Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale intre delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineza, condusă de tovarășul Ciu Enlai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.I.H., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au participat tovarăşii Huan Iunsen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Yao Wen-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Politic, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetului pentru relaţii economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Liencin, Liu Kamin şi Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri intre delegaţia de partid şi guvernamentală română şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză In timpul convorbirilor oficiale de la Pekin. CONVORBIRI ÎNTRE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ŞI PRINŢUL NORODOM SIANUK Miercuri seara, au avut loc la reşedinţa oficială a delegaţiei române convorbiri între Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi Norodom Stanuk, şeful statului şi preşedintele Frontului naţional unit al Cambodgiei. Din partea română au participat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu şi ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiană — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, T’Khhon şi Thiounn Prasith, miniştri, Sisowath Methavi, director de cabinet, şi Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. • O lucrare sugestivă pentru practica socială a tineretului. • Ora de audienţă a „SClNTEII TINERETULUI" • O iniţiativă bună la discreţia improvizaţiei. • Biblioteca lui Nicolae Iorga. • Cronica literară: A. I. Zăinescu: ÎN ZALE ALBE. • Curierul artelor : Azi — FILM. Un aspect esenţial pentru eficienţa activităţii de educare politico-ideologică, îl reprezintă, alături de studierea şi aprofundarea unor documente de partid şi de stat cu valoare generală, şi modalităţile de a răspunde cu promptitudine unor cerinţe impuse de un moment sau altul, priceperea de a racorda elementele de noutate care apar firesc pe parcursul unui proces evolutiv la obiectivele de ansamblu ale activităţii educative şi la realităţile proprii fiecărei organizaţii. Un asemenea moment l-a constituit Congresul al IX-lea al U.T.C, ale cărui hotărîri oferă sugestii preţioase şi direcţii înnoitoare pentru valorificarea superioară a posibilităţilor existente in sinul tuturor organizaţiilor U.T.C. Cunoaşterea şi asimilarea acestor documente a început şi în judeţul Maramureş, aşa cum era şi firesc, cu aparatul comitetului judeţean U.T.C., cu activul său , iar această primă etapă demonstrează convingător caracterul dinamic, recep- tiv, al procesului de educaţie politică în raport cu problemele de imediată actualitate. Studiul individual a fost urmat de dezbateri pe domenii de activitate, fiind revăzute „din mers“ programele curente de ■ activităţi. Aşa, de pildă, s-a considerat necesar să se acţioneze pentru o mai bună informare a tinerilor cu problemele politicii partidului şi statului nostru, generalizîndu-se o serie de modalităţi care şi-au verificat în practica de pînă acum eficienţa. în acest proces s-a precizat mai bine importanţa concretă pentru viaţa organizaţiilor U.T.C., a utilizării rezultatelor investigaţiilor sociologice efectuate de membrii Grupului de cercetări „Maramureş“. Totodată, s-a apelat la membrii corpului de lectori în sprijinul dezbaterii şi înţelegerii aprofundate de către tineri a aprecierilor şi sarcinilor actuale puse în faţa tineretului, organelor şi organizaţiilor U.T.C. în documentele Congresului al IX-lea. Criteriile mobilităţii şi dinamismului în pregătirea politico-ideologică, racordate la cerinţele contextului de viaţă în care trăiesc şi muncesc diferite categorii de tineri, au fost în mod judicios subliniate ca importante pentru concepţia de lucru pe care caîn obiectivele programului de activităţi pentru trimestrul II al Biroului Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C. Unul din punctele sale a vizat tocmai „întreprinderea măsurilor politico-organizatorice necesare în vederea asigurării studierii, dezbaterii, documentelor Congresului al IX-lea al U.T.C., cu toate cadrele din aparatul şi activul organizaţiei judeţene, precum şi cu toţi uteciştii“. Ca modalităţi de realizare, s-a avut în vedere ca în adunările generale U.T.C., în afara ordinei de zi stabilite, să se prezinte informări asupra principalelor concluzii reieşite din documentele congresului. De asemenea, s-a precizat că în astfel de ocazii pot fi stabilite şi măsurile proprii pe care trebuie să le adopte organizaţiile pentru aplicarea hotărîrilor congresului. De aici mai departe însă, mobilitatea şi operativitatea care se anunţau atît de promiţător la nivelul judeţului încep să-şi încetinească ritmul, pe irăsură ce intră în terenul organizaţiilor U.T.C. După cum se ştie, Congresul al IX-lea al U.T.C. a avut loc in perioada 18—22 februarie. Propunîndu-şi obiectivele citate pentru programul de activităţi începînd cu luna aprilie, biroul comitetului judeţean marca implicit faptul că multe organizaţii încă nu întreprinseseră nimic, sau aproape nimic, pentru dezbaterea documentelor. Aşa se face că s-a ajuns la o întirziere generală în studierea documentelor congresului, pînă către sfîrşitul lunii aprilie — fapt demonstrat din plin de realităţile organizaţiilor U.T.C. din Borşa, Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Tg. Lăpuş, sau din comunele Poenile de Sub Munte, Cerneşti, Bocicoiul, Mare, Satulung, Şomcuţa. Cu prilejul unor sondaje efectuate ION TRONAC (Continuare in pag. a IV-a) mitetul judeţean, secţia şi comisia de propagandă trebuie s-o promoveze cu consecvenţă. Firesc, toate aceste preocupări şi-au găsit o formulare mai detaliată, cu amănuntele şi precizările organizatorice necesare. Mobilitatea intenţiilor şi mobilitatea de acţiune Proletari din toate ţările, uniţi-vă! I ROMÂ NI A Şi pe treptele cincinalului Dezvoltarea şi modernizarea economiei noastre naţionale în ritmurile prevăzute în planul cincinal ar fi de neconceput fără o producţie internă de utilaj tehnologic, ea însăşi larg deschisă spre tot ceea ce e nou şi modern. Tocmai de aceea dezvoltarea accelerată a acestei subramuri constituie una dintre sarcinile prioritare ale industriei construcţiilor de maşini. Care sînt direcţiile şi tendinţele acestei dezvoltări, ce şi cît din necesarul de utilaj tehnologic va fi acoperit din producţia indigenă, care vor fi premierele industriale în acest domeniu, iată doar cîteva din întrebările la care răspunde azi în pagina a III-a tovarăşul ing. IOAN AVRAM, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Aspect de la Uzinele „Vulcan" din Capitală. Pledoarie pentru luciditate Prof. dr. docent DIMITRIE TODORAN Este incontestabil că problema orientării selecţiei profesionale şi distribuirea raţională a forţei de muncă este in societatea noastră socialistă diferenţiată faţă de alte orînduiri, în consecinţă, şi distribuirea formării forţei de muncă are specificitatea ei, deşi educaţia nu reproduce numai forţa de muncă; într-o societate socialistă procesul formării forţei de muncă presupune implicit dezvoltarea raţională a personalităţii omului. Printre mecanismele orientării şi distribuirii raţionale, de care vorbeam, intră şi orientarea şcolară, cu diversele ei examene şi probe, care se situează la trepte diferite de vîrstă, la canale diferite de formare şcolară ori profesională. Fără această situare în ansamblul dinamicii sociale a „probelor“ şi „testelor“ pe care le ridică procesul educaţional este foarte greu să vorbim despre dificultăţile concursurilor şi examenelor care fac trecerea de la învăţămîntul general la cel post general, de la licee la şcoala noastră superioară. Este cert că, din acest punct de vedere, trebuie să dezvoltăm într-un grad înalt tineretului capacitatea de a putea aprecia lucid succesele ori insuccesele pe ■care viața le presară pe dru(Continuare în pag. a IV-a) PE OGOARE FIECARE ORĂ BUNA DE LUCRU E PREŢIOASĂ! Pentru sudul ţării, şi Moldova, mai ales, luna mai a fost cu mult mai ploioasă decit în alţi ani. Numai în ultimele 5 zile în aceste zone ale ţării suma cantităţilor de precipitaţii căzute se apropie de o sută de milimetri pe metru pătrat. „în general, un fapt pozitiv pentru agricultură, ne spunea tovarăşul Vasile Vedeanu, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, pentru că umiditatea ridicată a solului a influenţat pozitiv dezvoltarea plantelor agricole. A apărut, însă şi aspectul nedorit, acela al dezvoltării luxuriante a buruienilor şi al băltirii apei pe suprafeţe destul de mari, fapt ce stînjeneşte dezvoltarea normală a culturilor, provocînd asfixierea plantelor. De aceea, paralel cu o intervenţie hotărîtă a tuturor forţelor din satele noastre — mecanizatori, ţărani cooperatori, specialişti — acţiuni urgente şi energice se impun şi în sensul eliminării excesului de umiditate, al prevenirii acumulărilor de apă pe terenurile cultivate. Ce trebuie făcut ? In primul rînd, în fiecare unitate agricolă cultivatoarele trebuiesc folosite din zorii zilei și pînă seara tîrziu, iar membrii cooperatori, printr-o dăruire totală să aplice praşila manuală printr-un efort desfășurat de-a lungul întregii zile. Echipe special constituite trebuie să treacă imediat la desfundarea canalelor de evacuare a apei deja existente, la deschiderea altora , la montarea şi păstrarea în funcţiune a motopompelor şi aspersoarelor în acele puncte de unde este exclusă posibilitatea evacuării pe alte căi a apei.. Apoi, după cum situaţia o, impune, trebuie să se treacă la reînsămînţarea suprafeţelor calamitate“. Intre judeţele ţării unde precipitaţiile au căzut în cantităţi mari, Ialomiţa se situează între cele mai afectate. Aproape zece zile continuu a plouat. Intervenţia ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor la întreţinerea culturilor a fost astfel îngreunată. Dar nu imposibilă. La Albeşti, Amara, Ciocăneşti, Cea-GH. FECIORU (Continuare în pag. a IV-a) © TOATE FORŢELE MOBILIZATE DUPĂ DE CUPĂ LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR. SUNT NECESARE ACŢIUNI ENERGICE PENTRU ELIMINAREA EXCESULUI DE UMIDITATE, PENTRU PREVENIREA BĂLTIRII APEI. AA^W\A/WWVWWWVVSP*^WVW AAA/WVW*'W**W\ MODESTA TRÎNDĂVIE de NICOLAE ŢIC într-una din serile săptămînii trecute ne-au pătruns în case, prin intermediul micului ecran, chipurile unor muncitori tineri sau încă tineri; chipuri marcate de oboseală şi satisfacţie; apariţii de-o clipă, le-am şi uitat; nu ni s-a dat nici un nume (tot nu le-am fi reţinut !). Muncitori. Cîţiva din sutele, parte din miile de muncitori de pe un important şantier de hidroamelioraţii. După treizeci şi şapte de luni încheiaseră cu bine lucrările — atît (şi s-a trecut mai departe !). Poate că a fost acolo şi o petrecere, moment festiv, aşa cere tradiţia : să ciocneşti un pahar, să cînţi şi să-ţi faci bagajul, să-ţi iei rămas bun de la localnici şi să expediezi familiei, prietenilor, cîte o carte poştală, ca să ştie unde să te caute, începînd din ziua de... Pînă la un nou, moment festiv mai trec cîţiva ani, încheierea fiecărei etape de lucru înseamnă schimbarea la faţă a unor locuri. Oamenii îmbătrînesc, întinerind o ţară. Două zile mai tîrziu, cîţiva locuitori ai Capitalei (tineri, sau încă tineri) declarau unui reporter că încă nu li s-a întîmplat să muncească şi nu găseau că ar fi ceva de ruşine în treaba asta. Declaraţii sincere, pornite din inimă, exprimînd o concepţie de viaţă cum nu se poate mai clară. De altfel, nu este prima oară cînd luăm cunoştinţă de asemenea declaraţii. De vreo doi, trei ani încoace le tot citim din cînd în cînd în presă, ne ascultăm la radio şi la televizor. Oameni în toată firea, cu o sănătate de invidiat, vorbesc despre trîndăvia lor cu sinceritate, cu modestie, uneori — precum alţii despre succesele în muncă. Poate că şi trîndăvia o fi o meserie. Poate că şi ea cere eforturi şi atunci nu merită să i se acorde atenţie ? Unul dintre cei în cauză (27 de ani), are soţie şi doi copii. Munceşte soţia, ea la servici, ea acasă, cu copiii şi gospodăria. La urma-urmei, vom spune, şi veţi spune, de ce să ne amestecăm în viaţa unei, unor familii ? Sofia îşi întreţine soţul — o priveşte. Părinţii întreţin băiatul care a împlinit 30 de ani — îi priveşte. După cum reiese şi din declaraţii, respectivii întreţinuţi trăiesc modest, nu prea s-ajung cu banii, mai rîvnesc şi ei la o stofă, o mobilă, poate chiar la o maşină, degeaba... Doar n-o să-i obligi să trăiască mai bine ! Într-o ţară unde permanent se simte nevoia de braţe de muncă, unde zi de zi se fac atîtea — există oameni care nu înţeleg de ce o fi trebuind să munceşti cînd se poate şi altfel ? ! Se poate — dovadă că de ani de zile ei n-au făcut nimic. Sînt şi ei cetăţeni ai acestei ţări ; nu primesc salariu de la stat, asta așa e ; nu au posibilitatea să avanseze într-o schemă organizatorică etc. AuContinuare în pag. a IV-a)