Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)

1971-06-03 / nr. 6855

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, NR 6855 6 PAGINI —30 BANI JOI 3 IUNIE 1971 VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S. R.P. CHINEZĂ Miercuri dimineaţa, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea poli­tehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Iun-sen, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Central al P. C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Arma­tei Populare Chineze de Elibe­rare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru rela­ţii externe din cadrul Comite­tului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucu­rat de aceleaşi vibrante ma­nifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru poporul român. De la intrarea în incinta u­­niversităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei a­­lei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didac­tice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută­­ cu deosebită căldură, cu înde­lungi urale şi ovaţii pe oaspe­ţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi mem­brii delegaţiei sunt întîmpinaţi de Si Ciun, locţiitorul secreta­rului de partid, membru prin­cipal al Comitetului Perma­nent al Comitetului Revolu­ţionar şi al conducerii univer­sităţii, Sie Tiu­i, membru al Comitetului Permanent al Co­mitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Co­mitetului Permanent al Comi­tetului de Partid, vicepreşedin­te al Comitetului Revoluţionar al Universităţii, Liu Pin, mem­bru de conducere al Comitetu­lui Revoluţionar, Yi Sien-tan, membru al conducerii Comite­tului Revoluţionar al Universi­tăţii. In timp ce urcă scările, care duc spre sala de recepţie, oas­peţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cit mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Cion adresează, în numele conduce­rii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al comitetului revoluţionar şi al comitetului de partid, un cuvînt de bun so­sit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în a­­mintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activi­tatea universităţii. întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în (Continuare în pag. a lll-a) Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentan­ţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale intre delegaţia de par­tid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de­ par­tid şi guvernamentală chineza, condusă de tovarășul Ciu En­­lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim­­­secretar al Comitetului muni­cipal București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.I­.H., Geor­­­ge Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Româ­niei la Pekin, consilieri şi ex­perţi. Din partea chineză au par­ticipat tovarăşii Huan Iun­­sen, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Chinez, şe­ful Marelui Stat Major al Ar­matei Populare Chineze de Eliberare, Yao Wen-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Birou­lui Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Politic, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, Ken Biao, mem­bru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii ex­terne a C.C. al P.C. Chinez,­­ Ci Pîn-fei, ministru ad-inte­­rim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetu­lui pentru relaţii economice cu străinătatea, Li Cian, mem­bru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comer­ţului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Lien­­cin, Liu Kamin şi Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfă­şurat într-o atmosferă deose­bit de cordială. Convorbiri intre delegaţia de partid şi guvernamentală română şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză In­ timpul convorbirilor oficiale de la Pekin. CONVORBIRI ÎNTRE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ŞI PRINŢUL NORODOM SIANUK Miercuri seara, au avut loc la reşedinţa oficială a delega­ţiei române convorbiri între Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi Norodom Stanuk, şeful statu­lui şi preşedintele Frontului naţional unit al Cambodgiei. Din partea română au par­ticipat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu şi ambasadorul României la Pe­kin, Aurel Duma, iar din par­tea cambodgiană — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, T’Khhon şi Thiounn Prasith, miniştri, Sisowath Methavi, director de cabinet, şi Ker Meas, ambasa­dorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă cordială, prietenească. • O lucrare suges­tivă pentru practica socială a tineretului. • Ora de audien­ţă a „SClNTEII TINE­RETULUI" • O iniţiativă bu­nă la discreţia im­provizaţiei. • Biblioteca lui Ni­colae Iorga. • Cronica literară: A. I. Zăinescu: ÎN ZA­LE ALBE. • Curierul artelor : Azi — FILM. Un aspect esenţial pentru eficienţa activităţii de educare politico-ideologică, îl reprezin­tă, alături de studierea şi apro­fundarea unor documente de partid şi de stat cu valoare ge­nerală, şi modalităţile de a răs­punde cu promptitudine unor cerinţe impuse de un moment sau altul, priceperea de a ra­corda elementele de noutate care apar firesc pe parcursul unui proces evolutiv la obiec­tivele de ansamblu ale activi­tăţii educative şi la realităţile proprii fiecărei organizaţii. Un asemenea moment l-a constituit Congresul al IX-lea al U.T.C, ale cărui hotărîri oferă sugestii preţioase şi direcţii înnoitoare pentru valorificarea superioară a posibilităţilor existente in si­nul tuturor organizaţiilor U.T.C. Cunoaşterea şi asimilarea a­­cestor documente a început şi în judeţul Maramureş, aşa cum era şi firesc, cu aparatul comi­tetului judeţean U.T.C., cu ac­tivul său , iar această primă etapă demonstrează convingă­tor caracterul dinamic, recep-­­ tiv, al procesului de educaţie politică în raport cu problemele de imediată actualitate. Studiul individual a fost urmat de dez­bateri pe domenii de activitate, fiind revăzute „din mers“ pro­gramele curente de ■ activităţi. Aşa, de pildă, s-a considerat ne­cesar să se acţioneze pentru o mai bună informare a tinerilor cu problemele politicii partidu­lui şi statului nostru, generali­­zîndu-se o serie de modalităţi care şi-au verificat în practica de pînă acum eficienţa. în a­­cest proces s-a precizat mai bine importanţa concretă pen­tru viaţa organizaţiilor U.T.C., a utilizării rezultatelor investi­gaţiilor sociologice efectuate de membrii Grupului de cercetări „Maramureş“. Totodată, s-a a­­pelat la membrii corpului de lectori în sprijinul dezbaterii şi înţelegerii aprofundate de către tineri a aprecierilor şi sarcini­lor actuale puse în faţa tinere­tului, organelor şi organizaţii­lor U.T.C. în documentele Con­gresului al IX-lea. Criteriile mobilităţii şi dinamismului în pregătirea politico-ideologică, racordate la cerinţele contextu­lui de viaţă în care trăiesc şi muncesc diferite categorii de tineri, au fost în mod judicios subliniate ca importante pentru concepţia de lucru pe care ca­în obiectivele programului de activităţi pentru trimestrul II al Biroului Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C. Unul din punctele sale a vizat tocmai „întreprinderea măsurilor poli­­tico-organizatorice necesare în vederea asigurării studierii, dezbaterii, documentelor Con­gresului al IX-lea al U.T.C., cu toate cadrele din aparatul şi activul organizaţiei judeţene, precum şi cu toţi uteciştii“. Ca modalităţi de realizare, s-a avut în vedere ca în adunările generale U.T.C., în afara ordi­­nei de zi stabilite, să se pre­zinte informări asupra princi­palelor concluzii reieşite din documentele congresului. De a­­semenea, s-a precizat că în ast­fel de ocazii pot fi stabilite şi măsurile proprii pe care trebuie să le adopte organizaţiile pen­tru aplicarea hotărîrilor con­gresului. De aici mai departe însă, mobilitatea şi operativita­tea care se anunţau atît de pro­miţător la nivelul judeţului în­cep să-şi încetinească ritmul, pe irăsură ce intră în terenul organizaţiilor U.T.C. După cum­­ se ştie, Congresul al IX-lea al U.T.C. a avut loc in perioada 18—22 februarie. Propunîndu-şi obiectivele citate pentru programul de activităţi începînd cu luna aprilie, biroul comitetului judeţean marca im­plicit faptul că multe organiza­ţii încă nu întreprinseseră ni­mic, sau aproape nimic, pentru dezbaterea documentelor. Aşa se face că s-a ajuns la o în­­tirziere generală în studierea documentelor congresului, pînă către sfîrşitul lunii aprilie — fapt demonstrat din plin de rea­lităţile organizaţiilor U.T.C. din Borşa, Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Tg. Lăpuş, sau din comunele Poenile de Sub Munte, Cerneşti, Bocicoiul, Mare, Satulung, Şomcuţa. Cu prilejul unor sondaje efectuate ION TRONAC (Continuare in pag. a IV-a)­ mitetul judeţean, secţia şi co­misia de propagandă trebuie s-o promoveze cu consecvenţă. Firesc, toate aceste preocu­pări şi-au găsit o formulare mai detaliată, cu amănuntele şi pre­cizările organizatorice necesare. Mobilitatea intenţiilor şi mobilitatea de acţiune Proletari din toate ţările, uniţi-vă! I R­OMÂ NI A Ş­i pe treptele cincinalului Dezvoltarea şi modernizarea economiei noastre naţionale în ritmurile prevăzute în planul cincinal ar fi de neconceput fără o producţie internă de utilaj tehnologic, ea însăşi larg deschisă spre tot ceea ce e nou şi modern. Tocmai de aceea dezvoltarea accelerată a acestei subramuri constituie una dintre sarcinile prioritare ale industriei construcţiilor de maşini. Care sînt direcţiile şi tendinţele acestei dezvoltări, ce şi cît din necesarul de utilaj tehnologic va fi acoperit din producţia in­digenă, care vor fi premierele industriale în acest domeniu, iată doar cîteva din între­bările la care răspunde azi în pagina a III-a tovarăşul ing. IOAN AVRAM, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Aspect de la Uzinele „Vulcan" din Capitală. Pledoarie pentru luciditate Prof. dr. docent DIMITRIE TODORAN Este incontestabil că proble­ma orientării selecţiei profesio­nale şi distribuirea raţională a forţei de muncă este in societa­tea noastră socialistă diferenţia­tă faţă de alte orînduiri, în con­secinţă, şi distribuirea formării forţei de muncă are specifici­tatea ei, deşi educaţia nu re­produce numai forţa de muncă; într-o societate socialistă proce­sul formării forţei de muncă presupune implicit dezvoltarea raţională a personalităţii omu­lui. Printre mecanismele orientă­rii şi distribuirii raţionale, de care vorbeam, intră şi orienta­rea şcolară, cu diversele ei exa­mene şi probe, care se situează la trepte diferite de vîrstă, la canale diferite de formare şco­lară ori profesională. Fără a­­ceastă situare în ansamblul di­namicii sociale a „probelor“ şi „testelor“ pe care le ridică pro­cesul educaţional este foarte greu să vorbim despre dificul­tăţile concursurilor şi examene­lor care fac trecerea de la în­­văţămîntul general la cel post general, de la licee la şcoala noastră superioară. Este cert că, din acest punct de vedere, trebuie să dezvoltăm într-un grad înalt tineretului capacita­tea de­ a putea aprecia lucid succesele ori insuccesele pe ■care viața le presară pe dru­(Continuare în pag. a IV-a) PE OGOARE FIECARE ORĂ BUNA DE LUCRU E PREŢIOASĂ! Pentru sudul ţării, şi Moldova, mai ales, luna mai a fost cu mult mai ploioasă decit în alţi ani. Numai în ultimele 5 zile în aceste zone ale ţării suma canti­tăţilor de precipitaţii căzute se apropie de o sută de milimetri pe metru pătrat. „în general, un fapt pozitiv pentru agricul­tură, ne spunea tovarăşul Vasi­le Vedeanu, director general în Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, pentru că umiditatea ri­dicată a solului a influenţat po­zitiv dezvoltarea plantelor agri­cole. A apărut, însă şi aspectul nedorit, acela al dezvoltării lu­xuriante a buruienilor şi al băl­tirii apei pe suprafeţe destul de mari, fapt ce stînjeneşte dez­voltarea normală a culturilor, provocînd asfixierea plantelor. De aceea, paralel cu o interven­ţie hotărîtă a tuturor forţelor din satele noastre — mecaniza­tori, ţărani cooperatori, specia­lişti — acţiuni urgente şi ener­gice se impun şi în sensul eli­minării excesului de umiditate, al prevenirii acumulărilor de apă pe terenurile cultivate. Ce trebuie făcut ? In primul rînd, în fiecare unitate agricolă cul­tivatoarele trebuiesc folosite din zorii zilei și pînă seara tîrziu, iar membrii cooperatori, prin­­tr-o dăruire totală să aplice pra­­şila manuală printr-un efort desfășurat de-a lungul întregii zile. Echipe special constituite trebuie să treacă imediat la des­fundarea canalelor de evacua­re a apei deja existente, la des­chiderea altora , la montarea şi păstrarea în funcţiune a moto­­pompelor şi aspersoarelor în a­­cele puncte de unde este ex­clusă posibilitatea evacuării pe alte căi a apei.. Apoi, după cum situaţia o, impune, trebuie să se treacă la reînsămînţarea su­prafeţelor calamitate“. Intre judeţele ţării unde pre­cipitaţiile au căzut în cantităţi mari, Ialomiţa se situează între cele mai afectate. Aproape ze­ce zile continuu a plouat. In­tervenţia ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor la întreţine­rea culturilor a fost astfel în­greunată. Dar nu imposibilă. La Albeşti, Amara, Ciocăneşti, Cea-GH. FECIORU (Continuare în pag. a IV-a) © TOATE FORŢELE MOBILIZATE DUPĂ DE CUPĂ LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR.­­ SUNT NECESARE ACŢIUNI ENERGICE PENTRU ELIMINAREA EXCESULUI DE UMIDI­TATE, PENTRU PREVENIREA BĂLTIRII APEI. AA^W\A/WWVWWWVVSP*^WVW AAA/WVW*'W**W\ MODESTA TRÎNDĂVIE de NICOLAE ŢIC într-una din serile săptămînii trecute ne-au pătruns în case, prin intermediul micului ecran, chipurile unor mun­citori tineri sau încă tineri; chipuri marcate de oboseală şi satisfacţie; apariţii de-o clipă, le-am şi uitat; nu ni s-a dat nici un nume (tot nu le-am fi reţinut !). Muncitori. Cîţiva din sutele, parte din miile de muncitori de pe un important şantier de hidroamelioraţii. După treizeci şi şapte de luni încheiaseră cu bine lucrările —­ atît (şi s-a trecut mai departe !). Poate că a fost acolo şi o petrece­re, moment festiv, aşa cere tradiţia : să ciocneşti un pa­har, să cînţi şi să-ţi faci bagajul,­ să-ţi iei rămas bun de la localnici şi să expediezi familiei, prietenilor, cîte o carte poştală, ca s­ă ştie unde să te caute, începînd din ziua de... Pînă la un nou, moment festiv­ mai trec cîţiva ani, încheierea fiecărei etape de lucru înseamnă schim­barea la faţă a unor locuri. Oamenii îmbătrînesc, înti­nerind o ţară. Două zile mai tîrziu, cîţiva locuitori ai Capitalei (tineri, sau încă tineri) declarau unui reporter că încă nu li s-a întîmplat să muncească şi nu găseau că ar fi ceva de ruşine în treaba asta. Declaraţii sincere, pornite din ini­mă, exprimînd o concepţie de viaţă cum nu se poate mai clară. De altfel, nu este prima oară cînd luăm cunoştinţă de asemenea declaraţii. De vreo doi, trei ani încoace le tot citim din cînd în cînd în presă, ne ascultăm la radio şi la televizor. Oameni în toată firea, cu o sănătate de invidiat, vorbesc despre trîndăvia lor cu sinceritate, cu modestie, uneori — precum alţii despre succesele în mun­că. Poate că şi trîndăvia o fi o meserie. Poate că şi ea cere eforturi şi atunci nu merită să i se acorde atenţie ? Unul dintre cei în cauză (27 de ani), are soţie şi doi co­pii. Munceşte soţia, ea la servici, ea acasă, cu copiii şi gospodăria. La urma-urmei, vom spune, şi veţi spune, de ce să ne­ amestecăm în viaţa unei, unor familii ? Sofia îşi întreţine soţul — o priveşte. Părinţii întreţin băiatul care a împlinit 30 de ani — îi priveşte. După cum reiese şi din declaraţii, respectivii întreţinuţi trăiesc modest, nu prea s-ajung cu banii, mai rîvnesc şi ei la o stofă, o mobilă, poate chiar la o maşină, degeaba... Doar n-o să-i obligi să trăiască mai bine ! Într-o ţară unde permanent se simte nevoia de braţe de muncă, unde zi de zi se fac atîtea — există oameni care nu înţeleg de ce o fi trebuind să munceşti cînd se poate şi altfel ? ! Se poate — dovadă că de ani de zile ei n-au făcut nimic. Sînt şi ei cetăţeni ai acestei ţări ; nu primesc salariu de la stat, asta așa e ; nu au posibi­litatea să avanseze într-o schemă organizatorică etc. Au­­­Continuare în pag. a IV-a)

Next