Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)

1971-06-25 / nr. 6874

„SC­HTE­A TINERETULUI" pag. 2 VINERI 25 IUNIE 1977 Întîlniri la C. C al P.C.R. Joi dimineaţa, tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu Habib Mohamed Kerim, secretar gene­ral al Partidului Democratic al Kurdistanului din Irak, care ne vizitează ţara, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii s-a fă­cut o informare reciprocă pri­vind preocupările şi activitatea celor două partide, precum şi un schimb de păreri in legătu­ră cu probleme de interes co­mun şi unele aspecte ale situa­ţiei internaţionale actuale, întâlnirea a avut loc într-o ambianţă de cordialitate şi prie­tenie. Joi, 24 iunie, tovarăşul Gheor­­ghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu tovarăşii Erkki Salomaa, vicepreşedinte al Partidului Comunist Finlan­dez şi Erkki Kauppila, care îşi petrec concediul de odihnă în ţara noastră. La întîlnire a participat tova­răşa Ghizela Vass, şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R. întîlnirea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă caldă, tovără­şească. Tovarăşul Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Păr­ţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colabo­rare economică a plecat, joi seara, în R­­ S.F Iugoslavia pentru a participa la lucrările sesiunii a Vl-a a Comisiei mixte româno-iugoslave de co­laborare economică. CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala o delegaţie a Uniunii Tinere­tului Comunist condusă de Dumitru Gheorghişan, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal Bucureşti al U.T.C., care va participa, la Mosco­va, la o întîlnire a tinerilor din capitale ale ţărilor so­cialiste. La plecare, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Oto­­peni, au fost de faţă Con­stantin Stoica, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C., activişti ai C.C. al U.T.C. ['ŞCOLASg'| TEST DE ÎNCREDERE ÎN... TESTE De cîteva zile pe uşa laborato­rului de psihologie din cadrul Combinatului de confecţii şi tri­cotaje din Bucureşti a fost lipi­tă o hîrtie cu inscripţia : NU DERANJAŢI, TESTĂM ! Cine pe cine testează ? .Şi cu ce scop? — înaintea examenului de ad­mitere la şcoala profesională pa­tronată de Combinat, selecţio­năm pe bază de teste candidaţii care au aptitudini pentru mese­ria de confecţioner ţesături sau pentru cea de confecţioner trico­taje­ — ne lămureşte psihologul Rozalia Popescu-Vancu. Fiecare candidat este supus la 27 de tes­te. între acestea, cîteva teste spe­cifice ne permit să determinăm dinamicitatea generală a tinerilor şi capacitatea lor de reprezenta­re spaţială, foarte importante pentru un confecţioner de preci­zie care lucrează manual. Astfel, dorim­ să demonstrăm că în cadrul examenului la şcoa­la profesională este absolut ne­cesară introducerea unei probe eliminatorii de testare a aptitu­dinilor pentru o meserie sau alta. în acest scop, vom urmări evoluţia elevilor testaţi şi a ce­lorlalţi după ce au fost reparti­zaţi în clase distincte. Este de aş­teptat ca rezultatele celor dinţii să fie mai bune, dovedind prac­tic necesitatea introducerii aces­tei probe în concursul propriu­­zis. I. MORARU „COMORILE BUCEGILOR" în aceste zile, pe agenda de acru a Comitetului judeţean Dîmboviţa al U.T.C. se află un important obiectiv : organizarea - colaborare cu consiliul jude­­ean al sindicatelor, a festivalu­­ui folcloric „Comorile Bucegi­­or“ Locul desfăşurării • Pla­­cul Bucegi, Cabana Padina. La Festival vor participa formaţii artistice cu o bogată experienţă , păstrarea şi valorificarea tra­­diţiilor folclorice, fluieraşi, b­îmbaşi, frunzaşi, tarafuri, e­­chipe de dansuri populare, pre­­cum şi solişti vocali, instrumen­­tişti şi rapsozi populari, ansam­bluri folclorice din judeţ, cei mai talentaţi artişti amatori din întreprinderi, comune, şcoli. Vor fi invitate şi formaţii artistice ale judeţelor Braşov, Prahova şi Argeş, în afară de spectacolul­ pro­­priu-zis, festivalul folcloric va cuprinde concursuri artistice. sportive, turistice, o paradă a portului popular, numeroase ac­tivităţi distractive , întreceri de pescuit şi poveşti vînătoreşti, concursuri de forţă şi îndemâ­nare. După evocarea unor tra­diţii şi obiceiuri ciobăneşti, săr­bătoarea folclorică din Bucegi se va încheia cu un carnaval la lumina focurilor „haiduceşti“. I.T. ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA POLITICA: „FETELE DESPRE BĂIEŢI, BĂIEŢII DESPRE FETE" DE M. STOIAN Pornind de la miile de răs­punsuri date de 800 de fete şi băieţi la o anchetă întreprinsă cu concursul „Scînteii tineretu­lui“ autorul relevă de fapt nu numai propriile sale opinii pri­vind profilul moral, intelectual civic al tineretului, cit mai ales părerile tinerilor despre ei în­şişi. Este desigur un nou prilej de alegere a termenilor adec­vaţi pentru definirea actualei generaţii tinere sub raportul trăsăturilor sale fundamentale. „UN UNIVERS ÎNTR-O CARTE" Al doilea dintr-o serie de cinci consacrate cititorului tinăr, con­tinuă o tematică abordată cu succes in primul volum, for­­mulînd, sub semnături pres­tigioase, răspunsuri la o seamă de întrebări cruciale, de interes social : „Ce imagine are omul contemporan despre el însuși“, „Criza de ideal a tineretului ?“ „Există o „cheie“ a succesului“?, „în ce constă caracterul dăună­tor al carierismului ?“, „Ce este un act antisocial ?“. în volum mai pot fi găsite teme exclusiv reflexive dintre care amintim : „De ce filozofăm ?“, „Flagelul foamei — un însoţitor inevita­bil al omenirii ?“, „Cum se ex­plică persistenţa superstiţi­ilor “, „Care este locul priete­niei în scara valorilor mora­le ?“ etc. N. T. „FLOARE DE LOTUS" la a ll-a ediţie După cum ne comunică Gheorghe Foghiş, preşedintele Consiliului elevilor din munici­piul Oradea, intre 27—­29 august a.c. va avea loc la Oradea a 2-a ediţie a festivalului-concurs — „Floare de Lotus“. O noutate în regulament: înscrierea ca etapă preliminară a unei probe care solicită tuturor concurenţilor să-şi demonstreze cunoştinţele privind frumuseţile, bogăţiile şi realizările judeţului Bihor. Toate amănuntele privind desfăşurarea festivalului au fost comunicate comitetelor judeţene ale U.T.C., dintre care foarte multe şi-au şi anunţat participarea■ La Oradea, dat fiind numărul mare de ama­tori, pentru desemnarea repre­zentanţilor Bihorului a avut loc o selecţie la care au participat elevii remarcaţi şi distinşi în ca­drul concursurilor cultural-artis­­tice desfăşurate în fiecare şcoală şi localitate. Ciştigătorii din anul trecut ai „Florii de lotus", ele­vii Margareta Chioreanu şi Ja­cob Fortişca din Baia Mare vor fi prezenţi pe scena festivalului şi in acest an. comm Sti SliHi. LEMN IGNIFUG Pentru protejarea lemnului şi mai ales a plăcilor fibro­­lemnoase şi aglomerate de acţiunea focului, tînărul cer­cetător Dumitru Baciu de la Institutul de cercetări şi pro­iectări pentru industria lem­nului, a elaborat un nou pro­cedeu tehnologic de ignifugare chiar în timpul fabricaţiei. Este vorba de introducerea în plăci a unor substanţe cu pro­prietatea de a întîrzia propa­garea focului. Noua metodă este mult mai eficace şi înlo­cuieşte vechiul procedeu de aplicare a unui strat de vop­sea ignifugă la suprafaţă, care nu oferea nici o protec­ţie pentru cea mai mare parte a masei lemnoase. I. V. REUNIUNE CORALĂ DE LIMBĂ MAGHIARĂ Sub auspiciile Consiliului judeţean al oamenilor de na­ţionalitate maghiară şi ale Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, s-a constituit la Braşov reuniunea corală de limba maghiară, formată din 150 de membri — munci­tori, profesori, medici, elevi. La concertul inaugural care a avut loc la Teatrul muzical au participat artişti profesio­nişti din Braşov, Cluj şi Tg. Mureş, artişti amatori precum şi ansamblul coral al Liceului „Unirea“ din Braşov. ADINA VELEA NICOLAE LUPU, director adjunct al Edi­turii didactice şi peda­gogice despre : MANUALELE VIITORU­LUI AN ŞCOLAR — In ultimul timp, pe lin­gă volumul în continuă creşte­re al titlurilor şi tirajelor ma­nualelor şcolare au intervenit şi unele schimbări în progra­ma analitică şi, implicit, în structura şi conţinutul unor discipline şcolare. Totodată, s-au introdus noi obiecte de învăţămînt. Cum se vor reflec­ta toate aceste schimbări în preocupările Editurii didactice şi pedagogice ? , — învăţămîntul de cultură generală va beneficia în noul an şcolar de tipărirea a 522 titluri în peste 22 milioane de exemplare. De asemenea, o cerere tot mai accentuată de manuale se observă și din par­tea liceelor de specialitate. An­gajamentul nostru are în ve­dere tipărirea a 127 de titluri în circa 350.000 exemplare, în timp ce pentru învăţămîntul profesional şi tehnic vom asi­gura tipărirea a 73 de titluri în 150.000 exemplare. — Ce s-a realizat pînă a­­cum 7 — Din cele 722 de titluri pla­nificate a fi editate pînă la 15 septembrie, s-au și tipărit 430. —, In ce stadiu se află tipă­rirea un­or noi titluri de ma­nuale originale, precum și a celor revizuite conform noilor programe analitice 7 — Mai mult de jumătate din acestea sînt deja în faza de tipărire. Pentru a ilustra mai bine sarcinile care ne re­vin, să amintim cîteva cifre : numai învăţămîntul de cultu­ră generală beneficiază de edi­tarea a 34 de titluri originale şi a încă 81 de titluri a căror structură s-a revizuit în pro­porţie de pînă la 65 la sută. De asemenea, pentru învăţămîn­­tul profesional şi tehnic, dato­rită restructurărilor operate în ultimii ani, se vor tipări 38 de titluri originale şi 26 de titluri revizuite. Liceele de speciali­tate sunt prezente însă cu numai 11 titluri originale şi 19 titluri revizuite. M. CRISTEA Aspect din timpul manifes­tărilor prilejuite de ziua pio­nierilor la Turnu Severin Foto : GH. CUCU A­N­U­N­T UZINA OŢELUL ROŞU DIN ORAŞUL OŢELUL ROŞU, Jud. Caraş Severin recrutează absolvenţi ai şcolii generale cu virstă între 15—18 ani pentru EXAMENUL DE ADMITERE la Şc. Profesională din localitate in vederea şcolarizării în me­seriile : • Lăcătuşi mecanici Industria siderurgică Lăcătuşi mecanici Industria construcţiilor de maşini ■ Strungari ■ Electricieni întreţinere şi reparaţii ■ Frezori rabetori morfezori • Reglori maşini unelte Sculeri matriţeri Termişti tratamentişti ■ Protejatori metale pe cale electrochimică şi termică­­ Zidari şamotori Turnători formatori • Trefilatori trăgători ■ Oţeluri ■ Laminatori profile şi tablă - Şcolarizarea şi întreţinerea gratuită. ■ Se primesc candidaţi din toate judeţele ţârii. ... ŞI-AU PRADAT ŞCOA­LA. Vasile Ionescu şi Ioan Moraru­, in virstă de 15 ani, elevi la şcoala generală din comuna Bethausen, judeţul Timiş, au lăsat deschise fe­restrele clasei după termi­narea cursurilor şi le-au es­caladat apoi împreună cu încă doi complici : Vasile Lupulescu în virstă de 20 de ani, cooperator şi Ioan Sîrbu 25 de ani, elev anul I, grupul şcolar al uzinelor me­canice din Timişoara. Pre­judiciul a fost recuperat. Se pune insă întrebarea cu ce obraz se vor întoarce pe băn­cile şcolii cei care au în­cercat să o prade. ... PLIMBĂREŢUL IN­FRACTOR Miliţia din Ur­­ziceni l-a depistat pe Gheor­ 24 He­ ghe Cristea din comuna Ma­­nasia, în virstă de 17 ani, care-şi găsise o ocupaţie ren­tabilă , se urca în trenuri iară legitimaţie de călătorie şi profitînd de neatenţia controlorilor călătorea pe trasee mai lungi sau mai scurte, însuşindu-şi diferite obiecte din bagajele celor­lalţi călători. Pentru moment i s-a sistat dreptul la plim­bări pe calea ferată. ...SCRIPTA VOLANT, REPETENŢIA RAMÎNE. Tocmai aceasta n-a ştiut Petre Cristea, elev în clasa a VI-a la şcoala ge­nerală din comuna „30 De­cembrie“, jud. Ilfov, care, văzîndu-se în situaţia de re­petent, s-a introdus în can­celaria şcolii, a sustras ca­taloagele, le-a stropit cu pe­trol şi le-a dat foc. In po­fida acestei încercări dispe­rate n-a fost promovat în clasa următoare, aşa cum se aştepta, ci a trebuit să facă cunoştinţă intr-un chip mai puţin plăcut cu organele de miliție. mod oficial ca „tabără a tinere­ţii“, îndreptindu-mă spre Sediu m-am oprit puţin la un loc de muncă. Aici am auzit un proaspăt inginer spunîndu-le băieţilor dintr-o echipă de mentori cam următoarele : „Fraţilor, poate că nu vă daţi prea bine seama de importanţa trebii pe care o facem noi aici, poate credeţi că facem un lucru oarecare, dar aflaţi că încă din 1850, adică de-acum 121 de ani, Karl Marx a semnalat impor­tanţa electrificării, arătînd negru pe alb că ea va duce la o asemenea dezvoltare a forţe­lor de producţie incit capitalis­mul nu va mai fi în stare să le stăpînească. Nu vreau să fac aici filozofie, dar cred că vă daţi seama şi voi că dacă însuşi Marx — care este unul dintre părinţii ideologiei comunismu- I lui şi-i vedem poza pretutin­deni — a spus ce-a spus despre electrificare — şi cînd ? în plină domnie a Regelui Abur ! — înseamnă că şi noi trebuie să privim cu alţi ochi treaba pe care o avem de făcut aici...“ Poate credeţi că acest mic dis­­ci­rs al inginerului a fost ţinut la vreun curs ideologic sau în vreo adunare de U.T.C. ? Ei bine, nu , el a fost pronunţat în­tr-o scurtă şedinţă operativă, în zori, înainte de începerea unei noi zile de muncă N-am să uit niciodată tabloul acesta 10—15 băieţi adunaţi mănunchi sub ce­rul întunecat al iernii, lingă un mare cazan metalic acoperit de brumă, ascultîndu-1 concentraţi pe inginerul nostru, el însuşi un băieţandru, firav de ziceai că acu-acu îl dă jos o pală de vînt. Nu era o zi deosebită, ci o unitate obişnuită a celor 365 de zile de cînd sîntem şantier naţional al tineretului —­ iar inginerul nostru, după ce făcuse repartizarea lucrărilor pe ziua respectivă, înainte de a da co­manda „Porniţi !“, îl invoca — nici mai mult nici mai puţin — pe Marx !... De ce v-am dat acest exem­­­plu ? Ca să subliniez unul din marile cîştiguri spirituale — transformate vizibil în perfor­manţe concrete — dobîndite pe şantierul nostru în ultimul an. L-aş numi : fundamentarea con­ştiinţei de sine. Adică, dezvol­tarea, la majoritatea covîrşi­­toare a tinerilor noştri, a mîn­­driei de a lucra într-un sector industrial deosebit (tot în acea dimineaţă, inginerul cel tinăr le spunea mentorilor săi : „Cine crede că noi facem aici numai o termocentrală, se-nşală. Poate n-o să mă credeţi, dar facem istorie !“) şi a sentimentului că locul lor de muncă, obiectivul strădaniilor lor, este printre cele mai importante — şi, de la un moment dat, cel mai im­portant — al domeniului­. După cum se ştie, t­ineretului îi place, prin definiţie, competiţia. Ei bine noua formă de organizare, pe brigăzi şi detaşamente de tineret, a venit în mod nemij­locit în întîmpinarea acestei a­­petenţe. De pildă, parametrii finali ai lucrării — o forţă in­stalată mai mare decît întreaga parte românească a Porţilor de Fier ! — au făcut să sporească ambiţia tinerilor în a se stră­dui să devină, ca entitate co­lectivă, mai buni decît tovarăşii lor de la Dunăre... Am obser­vat, pe parcursul acestui an, un fenomen interesant, un „vi­raj de atitudine“ care merită să fie semnalat : de unde, mai înainte, cînd venea vorba des­pre realizările Porţilor de Fier sau Lotrului, băieţii noştri cam băgau capul între umeri, invo­când cu un vizibil complex de inferioritate calităţile celor de acolo, condiţiile pe care le au la-ndemînă, avansul evident al lucrărilor, ritmul accelerat al construcţiei, în ultima vreme ei au adoptat atitudinea bărbă­tească de competitori egali în torţe, gata să răspundă în orice împrejurare : „Putem să facem şi noi ce se face la Porţi sau la Lotru, ba putem s-o facem chiar mai bine, că doar şi obiec­tivul nostru este mai mare. “ Ce-a generat această atitu­dine ? 35 de zile avans în de­tonarea turbinei nr. 1 , termi­narea cu o lună înainte de ter­­­men a centrajului dintre turbi­nă şi generatorul de 200 Mw ; depăşirea cantităţii de deşeuri metalice prevăzute să fie pre­date la topire, cu 136 de tone­­ şi multe altele. Realizări care poate n-ar spune prea mult, dacă n-ar fi vorba de un şan­tier care numai cu un an în urmă părea sortit să fie un te­ritoriu al pasului pe loc... JIUL — ȘI VIAŢA ŞANTIERU­LUI , PE O MATCA NOUA — Dacă ne gîndim bine, con­tinuă interlocutorul nostru, chiar şi discursul despre Marx al tînărului inginer ţine de a­­ceastă nouă realitate. El nu este altceva decît reflexul strădaniei fiecărui conducător de formaţie a tineretului de la Rovinari de a găsi cele mai puternice şi efi­ciente „argumente“ în stimula­rea afectivă, spirituală a briga­dierilor pe care-i conduce... Aş mai adăuga că momentul pe ca­­re-l evocam mai înainte ne-a sugerat nouă înşine,­ la comite­tul de partid, la conduce­rea şantierului, la comitetul U.T.C., un întreg capitol al la­­■­gendei de lucru. In virtutea a­cestei sugestii am introdus, în diferitele forme de dezbatere teoretică, un curs ad-hoc de istorie a electrotehnicii în lume şi în ţara noastră (cu implica­ţiile social-politice ale fenome­nului) şi din felul cum au pri­mit tinerii aceste teme am în­ţeles şi mai bine că tînăra ge­neraţie, la toate nivelele ei de pregătire profesională şi inte­lectuală, nu numai că nu este dezinteresată de istorie şi poli­tică, dar chiar manifestă o pa­siune deosebită pentru aborda­rea, din aceste unghiuri, a rea­lităţilor imediate. Ce-aş putea să vă mai spun?... Acest an a însemnat, pentru­­ şantierul nostru, în mod con­cret, următoarele împliniri : pregătirea şi turnarea a 15 000 m.c de betoane ; efectuarea a 3 000 m.c de zidărie ; executa­rea a 150 000 tone de confecţii metalice ; dislocarea a 516 000 m.c. de pămînt; montarea a 12 676 tone de echipament şi al­tele. Un volum de realizări care, desigur, nu ne mulţumeşte încă, dar care este incomparabil mai mare faţă de cel din perioada anterioară... Dacă ar fi de con­semnat doar faptul că, în aceas­tă perioadă, tinerii noştri au trăit evenimentul mutării Jiului într-o altă matcă şi tot ar fi de ajuns pentru a-mi susţine de­monstraţia că... — Că însăşi viaţa şantierului dv. s-a mutat, în acest an, de cînd poartă pe frontispiciu ecu­sonul tinereții, într-o altă matcă, mai largă, mai prielnică, mai vie... — Este exact ce voiam să spun. ÎN VACANŢĂ „Moda care-mi place este a­­ceea care nu face pe cineva mai urît decît este“, spunea o per­sonalitate din lumea modei. O citez, pentru că în vacanţă hai­nele sunt mai îndrăzneţe, mai pline de fantezie şi de aceea mai aproape de pericolul ridico­lului... Shorturile rămîn piesa de re­zistenţă în garderoba de vacanţă a acestei veri. Confecţionate din stambă — un material cu flori­cele — sau din doc, cu bluze din acelaşi material sau asortat — din şaten pentru zi, din mă­tase pentru seară Fără a uita recomandarea făcută, pentru că, dacă nu aveţi picioare frumoase, sportul poate fi înlocuit cu un compleu compus din fustă lun­gă cu despicături adinei şi un mic bolerou din acelaşi material. Fireşte, pentru vacanţă sunt po­trivite culorile vii, floricelele naive şi albul în risipă. Costumul de baie în două piese, croşetate din bumbac şi în culori diferite, lansat drept o noutate a acestei veri, poate fi uşor realizat de orice tînără care ştie să ţină un croşet în mină­ Pantalonii din pînză uşoară, din in imprimat, mai ales lungi, neevazaţi, sau trei sferturi con­stituie o altă piesă purtabilă la munte sau la mare. După-amiaza şi seara rochii, cu o lungime cel puţin „midi“ — dacă nu se poate pînă la gleznă — largi, cu multe, multe volane. Oricum, o rochie de va­canţă trebuie să aibă cel puţin un accent plin de veselie şi ex­centricitate. In vara aceasta crea­torii de modă se întrec în a in­venta modele cu mine, din cele mai ciudate, largi, sau strimte, cu despicături, decupeuri... Ori­cum, dovediţi cumpătare , evitaţi să cădeţi în extrema culorilor ţipătoare, prost asortate, antieste­tice. Probaţi spiritul practic; căutaţi în magazine materiale ieftine, cu imprimeuri neaştepta­te, de efect. Eventual pentru shorturi sau un compleu bluză­­short transformaţi rochiţele „mini“, demodate,­, sau vechilor costume de baie adăugaţi-le o floricică tricotată . ,,amănuntele“ pot înviora sau schimba total aspectul unui ansamblu. ANETA DUMITRIU Pagină organizată de GEORGETA RUTA gFIWVi! Ti » r­ui? |i D V. LI KI R HELLO DOLLY : rulează la Pa­tria (orele 9,30; 13; 16,30; 20). LA REVEDERE, PRIETENE : rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Scala (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15); Stadionul Dinamo (ora 20,30). ESOP : rulează la Capitol (o­­rele 16,30; 18,45; 21). MN ARŞIȚA NOPTH : rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 14). DIN NOU DESPRE DRAGOS­TE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). 100 DE DOLARI PENTRU ȘE­RIF : rulează la Festival (orele 9,15; 12; 15,30; 18,15; 21), Feroviar (orele 9,15; 12; 15,15; 18; 20,45), Excelsior (orele 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,30), Modern (orele 8,45; 11,30; 14,15; 17, 20), Grădina Modem (ora 20,30). SPRIJINITI-L PE ȘERIF : ru­lează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Bucu­rești (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Favorit (o­­rele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) , Grădina Doina (ora 20,30), Grădina Capitol (ora 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Victoria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Arta (orele 9; 12,30; 16), Gloria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Aurora (ora 20,15) , Grădina Arta (ora 20,15), Grădina Festival (ora 20,30). HAIDUCH LUI SAPTECAI; ZESTREA DOMNITEI RALU : rulează la Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30). CLANUL SICILIENILOR : ru­lează la Doina (orele 11,30; 14; 16,30) . REGELE LEAR­­ rulează la Doina (ora 19,30). APA CA UN BIVOL NEGRU : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare) . PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : (orele 18,45; 20,15). IUBIRE : rulează la Buzeşti (o­­rele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Dacia (orele 8,45—20 în continua­re), Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). DA­I ÎNAINTE. COWBOY : ru­lează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (ore­le 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30), Fla­mura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Herăstrău (ora 20,30), Grădina Tomis (ora 20,15) SI CAII SE ÎMPUŞCA, NU-I AŞA 7 : rulează la Bucegi (orele 15,15; 18; 20,30), Mioriţa (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20), Grădina Bucegi (ora 20,30). PRINTRE COLINELE VERZI : rulează la Progresul (orele 15,30; 18, 20,15). DOMICILIUL CONJUGAL : ru­lează la înfrăţirea (orele 15.30; 17.45: 20), BUTCH CASSIDY SI SUN­DANCE KID ! rulează la Unirea (orele 16: 18,15), Popular (orele 15.30; 18: 20,15), Rahova (orele 15.30; 18: 20.15), Grădina Unirea (ora 10.3.01. CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la Lira (orele 15.30, 18), Grădina Lira (ora 20,15). SUNETUL MUZICII : rulează la Drumul Sării (orele 15.30; 19.15). SERATA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15), Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). ELEFANTUL SLOWLY : rulea­ză la Giulești (orele 15.30; 17,45; 20), Floreasca (orele 16; 18;15; 20.30). SECRETUL DIN SANTA VIT­­TORIA : rulează la Pacea (orele 16, 19). MIHAI VITEAZUL : rulează la Crîngași (orele 15, 19), Vitan (ora 16), Grădina Vitan (ora 20,15). CAZUL C. L : rulează la Vol­ga (orele 9,15; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). BATALIA DE PE NERETVA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 19). Viitorul (orele 16; 19,30). TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : rulează la Munca (orele 15,30; 18, 20,15). ULTIMA RELICVA : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). MARIANA, AGENTUL 0555 : rulează la Cinemateca — Union (orele 9; 10,30) ; DUELUL LUNG (orele 12,30; 14,30) ; TOPKAPI (o­­rele 16,30; 18,45) ; AMEŢEALA (ora 21); Opera Română (la Arenele Romane) : SEARA VIENEZA — ora 20 ; Teatrul de Operetă : LO­GODNICUL DIN LUNĂ — ora 19,30 ; Teatrul Mic : CUM SE JEFUIEŞTE O BANCĂ — ora 20 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BIMBIRICA — ora 19,30 ; (la Grădina Boema) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu" (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : FLOARE DE CACTUS — ora 20 ; (la Teatrul de vară „23 August“) : REVISTA LA VOLAN — ora 20 ; Ansamblul „Rapsodia Română“ : LA IZVOA­RE DE FRUMUSEŢE — ora 18,30. „Azi, pe stadionul „23 August“ Finala Campionatului republican al şcolilor profesionale Campionatul republican al şcolilor profesionale — com­petiţie la care au participat în fazele de masă, pe minister şi pe zonă aproximativ 4 000 de echipe — îşi va desemna, azi, cîştigătoarea. Formaţiile şcolii profesionale Nicolina Iaşi şi Grupului şcolar Cen­­trocoop Constanţa se vor în­­tîlni­­ de la ora 10 pe tere­nul central din Parcul sportiv „23 August“ — în finala cam­pionatului. Jocurile din ca­drul turneului final au în­ceput duminică la Bucureşti şi au reunit la start 15 echi­pe, împărţite în patru serii, prin tragere la sorţi. Ocupan­tele locurilor I în serii s-au întîlnit ieri, în meciurile semifinale. Iată rezultatele : Şcoala profesională Nicolina Iaşi-Grupul şcolar UCECOM Galaţi 1—0 (1—0) ; singurul gol al meciului a fost marcat în minutul 15 de Mihăilă. Grupul şcolar Centrocoop Constanţa-Grupul şcolar In­dustria lemnului Suceava 2—0 (1—0). Au înscris Bratu (auto­gol) şi Pîngăreanu. Subliniem performanţa „un­­sprezecelui“ din Iaşi care reuşeşte să se califice pentru a consecutiv în fi­nala competiţiei. Anul trecut ieşenii au fost învinşi de re­prezentanţii Grupului şcolar petrol Ploieşti. Cine ştie, poa­te că de data asta... Tot azi, de la ora 8.30, se va juca­­ în deschidere pe „23 August“ şi meciul pentru locurile 3—4, între echipele învinse ieri în semifinale. ,Cupa şcolilor sportive“ In municipiul Gh. Gheor­ghiu-Dej s-a disputat recent „Cupa Şcolilor sportive" la Judo — ediţia 1971, competiţie _ organizată de Ministerul In­­gj văţămîntului în colaborare cu || federaţia de specialitate. Au luat startul — în cadrul celor­­ 10 categorii de greutate ale juniorilor I şi II — un număr­­ de 70 de tineri sportivi judo­ka, printre care s-au aflat şi­­ cîţiva componenţi al lobului 9 naţional de juniori. Spec­aliş-­­ tii prezenţi la concurs au foat unanimi In a menţiona şi­ve­­a­lul tehnic ridicat al întreceri- | lor, explicat prin „folosii«* g de către participanţi a unei largi game de elemente şi « procedee tehnice, orientarea către judecarea fiecărui mo-­­ ment de luptă şi nu doar prin folosirea combativităţii« — _ după cum ne-a relatat prof.­­ MIHAI P1NTEA, directorul­­ Şcolii sportive din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej. In clasa- _ mentul general pe echipe, primul loc şi „Cupa Şcolilor 9 sportive" a revenit elevilor de la Şcoala sportivă nr. 2 Bucu­- c­reşti pregătiţi de prof. Mihai Brăileanu, urmaţi de Şc. spor- 9 tivă din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej şi Şc. sportivă _ „Unirea" Iaşi. INDIVIDUAL : 9 Juniori I : Marcel Nuţu, A-­­­drian Hanincop, Ion Petrof, Dumitru Nichifor, Horia Vi-­­­şan ; Juniori II : Mirc­ea Ena- I­ehe, Vasile Prioroc, Marin­a Florea, Vasile Bidiac, Virgil­­ Pirvu, R. VIOREL ■ • 17,00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoală. Consultaţii pentru examenele de admitere. Literatu­ră română . Simbolismul româ­nesc. Prezintă conf. univ. Nico­­lae Balotă . Matematică . Proble­me de algebră (II). Prezintă conf. dr. Ion D. Ion • 18,00 Căminul. Emisiune de George Pietraru • 13,50 Lumea copiilor . Casa cu trei fetiţe. Emisiune muzical-dis­­tractivă de Erika Petruşa şi Ta­tiana Sireteanu. Prezintă Florian Pittiş • 19,10 Tragerea Loto O 19,20 1001 de seri­a 19,30 Tele­jurnalul de seară. Sport a 20,00 Reflector • 20,15 Univers XX. Dialog cu galaxiile. Emisiune de ing Dumitru Cucu © 21,00 Film artistic : „Les années roles« (Anii nebuni), a 22,15 Studio dans. Cu Cristina Hamei, Rodica Simion, Ruxandra Racoviţă, Sonia Dumitres­cu, Ton­­ Tugearu, Gheor­­ghie Căciuleanu, Pavel Rotaru. Emisiune de Marga Huss şi Ma­­rianta Banu e 22,40 Telejurnalul de noapte.

Next