Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)
1971-06-25 / nr. 6874
„SCHTEA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 25 IUNIE 1977 Întîlniri la C. C al P.C.R. Joi dimineaţa, tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu Habib Mohamed Kerim, secretar general al Partidului Democratic al Kurdistanului din Irak, care ne vizitează ţara, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii s-a făcut o informare reciprocă privind preocupările şi activitatea celor două partide, precum şi un schimb de păreri in legătură cu probleme de interes comun şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, întâlnirea a avut loc într-o ambianţă de cordialitate şi prietenie. Joi, 24 iunie, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu tovarăşii Erkki Salomaa, vicepreşedinte al Partidului Comunist Finlandez şi Erkki Kauppila, care îşi petrec concediul de odihnă în ţara noastră. La întîlnire a participat tovarăşa Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Tovarăşul Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică a plecat, joi seara, în R S.F Iugoslavia pentru a participa la lucrările sesiunii a Vl-a a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică. CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist condusă de Dumitru Gheorghişan, primsecretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C., care va participa, la Moscova, la o întîlnire a tinerilor din capitale ale ţărilor socialiste. La plecare, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, au fost de faţă Constantin Stoica, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C., activişti ai C.C. al U.T.C. ['ŞCOLASg'| TEST DE ÎNCREDERE ÎN... TESTE De cîteva zile pe uşa laboratorului de psihologie din cadrul Combinatului de confecţii şi tricotaje din Bucureşti a fost lipită o hîrtie cu inscripţia : NU DERANJAŢI, TESTĂM ! Cine pe cine testează ? .Şi cu ce scop? — înaintea examenului de admitere la şcoala profesională patronată de Combinat, selecţionăm pe bază de teste candidaţii care au aptitudini pentru meseria de confecţioner ţesături sau pentru cea de confecţioner tricotaje — ne lămureşte psihologul Rozalia Popescu-Vancu. Fiecare candidat este supus la 27 de teste. între acestea, cîteva teste specifice ne permit să determinăm dinamicitatea generală a tinerilor şi capacitatea lor de reprezentare spaţială, foarte importante pentru un confecţioner de precizie care lucrează manual. Astfel, dorim să demonstrăm că în cadrul examenului la şcoala profesională este absolut necesară introducerea unei probe eliminatorii de testare a aptitudinilor pentru o meserie sau alta. în acest scop, vom urmări evoluţia elevilor testaţi şi a celorlalţi după ce au fost repartizaţi în clase distincte. Este de aşteptat ca rezultatele celor dinţii să fie mai bune, dovedind practic necesitatea introducerii acestei probe în concursul propriuzis. I. MORARU „COMORILE BUCEGILOR" în aceste zile, pe agenda de acru a Comitetului judeţean Dîmboviţa al U.T.C. se află un important obiectiv : organizarea - colaborare cu consiliul judeean al sindicatelor, a festivaluui folcloric „Comorile Bucegior“ Locul desfăşurării • Placul Bucegi, Cabana Padina. La Festival vor participa formaţii artistice cu o bogată experienţă , păstrarea şi valorificarea tradiţiilor folclorice, fluieraşi, bîmbaşi, frunzaşi, tarafuri, echipe de dansuri populare, precum şi solişti vocali, instrumentişti şi rapsozi populari, ansambluri folclorice din judeţ, cei mai talentaţi artişti amatori din întreprinderi, comune, şcoli. Vor fi invitate şi formaţii artistice ale judeţelor Braşov, Prahova şi Argeş, în afară de spectacolul propriu-zis, festivalul folcloric va cuprinde concursuri artistice. sportive, turistice, o paradă a portului popular, numeroase activităţi distractive , întreceri de pescuit şi poveşti vînătoreşti, concursuri de forţă şi îndemânare. După evocarea unor tradiţii şi obiceiuri ciobăneşti, sărbătoarea folclorică din Bucegi se va încheia cu un carnaval la lumina focurilor „haiduceşti“. I.T. ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA POLITICA: „FETELE DESPRE BĂIEŢI, BĂIEŢII DESPRE FETE" DE M. STOIAN Pornind de la miile de răspunsuri date de 800 de fete şi băieţi la o anchetă întreprinsă cu concursul „Scînteii tineretului“ autorul relevă de fapt nu numai propriile sale opinii privind profilul moral, intelectual civic al tineretului, cit mai ales părerile tinerilor despre ei înşişi. Este desigur un nou prilej de alegere a termenilor adecvaţi pentru definirea actualei generaţii tinere sub raportul trăsăturilor sale fundamentale. „UN UNIVERS ÎNTR-O CARTE" Al doilea dintr-o serie de cinci consacrate cititorului tinăr, continuă o tematică abordată cu succes in primul volum, formulînd, sub semnături prestigioase, răspunsuri la o seamă de întrebări cruciale, de interes social : „Ce imagine are omul contemporan despre el însuși“, „Criza de ideal a tineretului ?“ „Există o „cheie“ a succesului“?, „în ce constă caracterul dăunător al carierismului ?“, „Ce este un act antisocial ?“. în volum mai pot fi găsite teme exclusiv reflexive dintre care amintim : „De ce filozofăm ?“, „Flagelul foamei — un însoţitor inevitabil al omenirii ?“, „Cum se explică persistenţa superstiţiilor “, „Care este locul prieteniei în scara valorilor morale ?“ etc. N. T. „FLOARE DE LOTUS" la a ll-a ediţie După cum ne comunică Gheorghe Foghiş, preşedintele Consiliului elevilor din municipiul Oradea, intre 27—29 august a.c. va avea loc la Oradea a 2-a ediţie a festivalului-concurs — „Floare de Lotus“. O noutate în regulament: înscrierea ca etapă preliminară a unei probe care solicită tuturor concurenţilor să-şi demonstreze cunoştinţele privind frumuseţile, bogăţiile şi realizările judeţului Bihor. Toate amănuntele privind desfăşurarea festivalului au fost comunicate comitetelor judeţene ale U.T.C., dintre care foarte multe şi-au şi anunţat participarea■ La Oradea, dat fiind numărul mare de amatori, pentru desemnarea reprezentanţilor Bihorului a avut loc o selecţie la care au participat elevii remarcaţi şi distinşi în cadrul concursurilor cultural-artistice desfăşurate în fiecare şcoală şi localitate. Ciştigătorii din anul trecut ai „Florii de lotus", elevii Margareta Chioreanu şi Jacob Fortişca din Baia Mare vor fi prezenţi pe scena festivalului şi in acest an. comm Sti SliHi. LEMN IGNIFUG Pentru protejarea lemnului şi mai ales a plăcilor fibrolemnoase şi aglomerate de acţiunea focului, tînărul cercetător Dumitru Baciu de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria lemnului, a elaborat un nou procedeu tehnologic de ignifugare chiar în timpul fabricaţiei. Este vorba de introducerea în plăci a unor substanţe cu proprietatea de a întîrzia propagarea focului. Noua metodă este mult mai eficace şi înlocuieşte vechiul procedeu de aplicare a unui strat de vopsea ignifugă la suprafaţă, care nu oferea nici o protecţie pentru cea mai mare parte a masei lemnoase. I. V. REUNIUNE CORALĂ DE LIMBĂ MAGHIARĂ Sub auspiciile Consiliului judeţean al oamenilor de naţionalitate maghiară şi ale Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, s-a constituit la Braşov reuniunea corală de limba maghiară, formată din 150 de membri — muncitori, profesori, medici, elevi. La concertul inaugural care a avut loc la Teatrul muzical au participat artişti profesionişti din Braşov, Cluj şi Tg. Mureş, artişti amatori precum şi ansamblul coral al Liceului „Unirea“ din Braşov. ADINA VELEA NICOLAE LUPU, director adjunct al Editurii didactice şi pedagogice despre : MANUALELE VIITORULUI AN ŞCOLAR — In ultimul timp, pe lingă volumul în continuă creştere al titlurilor şi tirajelor manualelor şcolare au intervenit şi unele schimbări în programa analitică şi, implicit, în structura şi conţinutul unor discipline şcolare. Totodată, s-au introdus noi obiecte de învăţămînt. Cum se vor reflecta toate aceste schimbări în preocupările Editurii didactice şi pedagogice ? , — învăţămîntul de cultură generală va beneficia în noul an şcolar de tipărirea a 522 titluri în peste 22 milioane de exemplare. De asemenea, o cerere tot mai accentuată de manuale se observă și din partea liceelor de specialitate. Angajamentul nostru are în vedere tipărirea a 127 de titluri în circa 350.000 exemplare, în timp ce pentru învăţămîntul profesional şi tehnic vom asigura tipărirea a 73 de titluri în 150.000 exemplare. — Ce s-a realizat pînă acum 7 — Din cele 722 de titluri planificate a fi editate pînă la 15 septembrie, s-au și tipărit 430. —, In ce stadiu se află tipărirea unor noi titluri de manuale originale, precum și a celor revizuite conform noilor programe analitice 7 — Mai mult de jumătate din acestea sînt deja în faza de tipărire. Pentru a ilustra mai bine sarcinile care ne revin, să amintim cîteva cifre : numai învăţămîntul de cultură generală beneficiază de editarea a 34 de titluri originale şi a încă 81 de titluri a căror structură s-a revizuit în proporţie de pînă la 65 la sută. De asemenea, pentru învăţămîntul profesional şi tehnic, datorită restructurărilor operate în ultimii ani, se vor tipări 38 de titluri originale şi 26 de titluri revizuite. Liceele de specialitate sunt prezente însă cu numai 11 titluri originale şi 19 titluri revizuite. M. CRISTEA Aspect din timpul manifestărilor prilejuite de ziua pionierilor la Turnu Severin Foto : GH. CUCU ANUNT UZINA OŢELUL ROŞU DIN ORAŞUL OŢELUL ROŞU, Jud. Caraş Severin recrutează absolvenţi ai şcolii generale cu virstă între 15—18 ani pentru EXAMENUL DE ADMITERE la Şc. Profesională din localitate in vederea şcolarizării în meseriile : • Lăcătuşi mecanici Industria siderurgică Lăcătuşi mecanici Industria construcţiilor de maşini ■ Strungari ■ Electricieni întreţinere şi reparaţii ■ Frezori rabetori morfezori • Reglori maşini unelte Sculeri matriţeri Termişti tratamentişti ■ Protejatori metale pe cale electrochimică şi termică Zidari şamotori Turnători formatori • Trefilatori trăgători ■ Oţeluri ■ Laminatori profile şi tablă - Şcolarizarea şi întreţinerea gratuită. ■ Se primesc candidaţi din toate judeţele ţârii. ... ŞI-AU PRADAT ŞCOALA. Vasile Ionescu şi Ioan Moraru, in virstă de 15 ani, elevi la şcoala generală din comuna Bethausen, judeţul Timiş, au lăsat deschise ferestrele clasei după terminarea cursurilor şi le-au escaladat apoi împreună cu încă doi complici : Vasile Lupulescu în virstă de 20 de ani, cooperator şi Ioan Sîrbu 25 de ani, elev anul I, grupul şcolar al uzinelor mecanice din Timişoara. Prejudiciul a fost recuperat. Se pune insă întrebarea cu ce obraz se vor întoarce pe băncile şcolii cei care au încercat să o prade. ... PLIMBĂREŢUL INFRACTOR Miliţia din Urziceni l-a depistat pe Gheor 24 He ghe Cristea din comuna Manasia, în virstă de 17 ani, care-şi găsise o ocupaţie rentabilă , se urca în trenuri iară legitimaţie de călătorie şi profitînd de neatenţia controlorilor călătorea pe trasee mai lungi sau mai scurte, însuşindu-şi diferite obiecte din bagajele celorlalţi călători. Pentru moment i s-a sistat dreptul la plimbări pe calea ferată. ...SCRIPTA VOLANT, REPETENŢIA RAMÎNE. Tocmai aceasta n-a ştiut Petre Cristea, elev în clasa a VI-a la şcoala generală din comuna „30 Decembrie“, jud. Ilfov, care, văzîndu-se în situaţia de repetent, s-a introdus în cancelaria şcolii, a sustras cataloagele, le-a stropit cu petrol şi le-a dat foc. In pofida acestei încercări disperate n-a fost promovat în clasa următoare, aşa cum se aştepta, ci a trebuit să facă cunoştinţă intr-un chip mai puţin plăcut cu organele de miliție. mod oficial ca „tabără a tinereţii“, îndreptindu-mă spre Sediu m-am oprit puţin la un loc de muncă. Aici am auzit un proaspăt inginer spunîndu-le băieţilor dintr-o echipă de mentori cam următoarele : „Fraţilor, poate că nu vă daţi prea bine seama de importanţa trebii pe care o facem noi aici, poate credeţi că facem un lucru oarecare, dar aflaţi că încă din 1850, adică de-acum 121 de ani, Karl Marx a semnalat importanţa electrificării, arătînd negru pe alb că ea va duce la o asemenea dezvoltare a forţelor de producţie incit capitalismul nu va mai fi în stare să le stăpînească. Nu vreau să fac aici filozofie, dar cred că vă daţi seama şi voi că dacă însuşi Marx — care este unul dintre părinţii ideologiei comunismu- I lui şi-i vedem poza pretutindeni — a spus ce-a spus despre electrificare — şi cînd ? în plină domnie a Regelui Abur ! — înseamnă că şi noi trebuie să privim cu alţi ochi treaba pe care o avem de făcut aici...“ Poate credeţi că acest mic discirs al inginerului a fost ţinut la vreun curs ideologic sau în vreo adunare de U.T.C. ? Ei bine, nu , el a fost pronunţat într-o scurtă şedinţă operativă, în zori, înainte de începerea unei noi zile de muncă N-am să uit niciodată tabloul acesta 10—15 băieţi adunaţi mănunchi sub cerul întunecat al iernii, lingă un mare cazan metalic acoperit de brumă, ascultîndu-1 concentraţi pe inginerul nostru, el însuşi un băieţandru, firav de ziceai că acu-acu îl dă jos o pală de vînt. Nu era o zi deosebită, ci o unitate obişnuită a celor 365 de zile de cînd sîntem şantier naţional al tineretului — iar inginerul nostru, după ce făcuse repartizarea lucrărilor pe ziua respectivă, înainte de a da comanda „Porniţi !“, îl invoca — nici mai mult nici mai puţin — pe Marx !... De ce v-am dat acest exemplu ? Ca să subliniez unul din marile cîştiguri spirituale — transformate vizibil în performanţe concrete — dobîndite pe şantierul nostru în ultimul an. L-aş numi : fundamentarea conştiinţei de sine. Adică, dezvoltarea, la majoritatea covîrşitoare a tinerilor noştri, a mîndriei de a lucra într-un sector industrial deosebit (tot în acea dimineaţă, inginerul cel tinăr le spunea mentorilor săi : „Cine crede că noi facem aici numai o termocentrală, se-nşală. Poate n-o să mă credeţi, dar facem istorie !“) şi a sentimentului că locul lor de muncă, obiectivul strădaniilor lor, este printre cele mai importante — şi, de la un moment dat, cel mai important — al domeniului. După cum se ştie, tineretului îi place, prin definiţie, competiţia. Ei bine noua formă de organizare, pe brigăzi şi detaşamente de tineret, a venit în mod nemijlocit în întîmpinarea acestei apetenţe. De pildă, parametrii finali ai lucrării — o forţă instalată mai mare decît întreaga parte românească a Porţilor de Fier ! — au făcut să sporească ambiţia tinerilor în a se strădui să devină, ca entitate colectivă, mai buni decît tovarăşii lor de la Dunăre... Am observat, pe parcursul acestui an, un fenomen interesant, un „viraj de atitudine“ care merită să fie semnalat : de unde, mai înainte, cînd venea vorba despre realizările Porţilor de Fier sau Lotrului, băieţii noştri cam băgau capul între umeri, invocând cu un vizibil complex de inferioritate calităţile celor de acolo, condiţiile pe care le au la-ndemînă, avansul evident al lucrărilor, ritmul accelerat al construcţiei, în ultima vreme ei au adoptat atitudinea bărbătească de competitori egali în torţe, gata să răspundă în orice împrejurare : „Putem să facem şi noi ce se face la Porţi sau la Lotru, ba putem s-o facem chiar mai bine, că doar şi obiectivul nostru este mai mare. “ Ce-a generat această atitudine ? 35 de zile avans în detonarea turbinei nr. 1 , terminarea cu o lună înainte de termen a centrajului dintre turbină şi generatorul de 200 Mw ; depăşirea cantităţii de deşeuri metalice prevăzute să fie predate la topire, cu 136 de tone şi multe altele. Realizări care poate n-ar spune prea mult, dacă n-ar fi vorba de un şantier care numai cu un an în urmă părea sortit să fie un teritoriu al pasului pe loc... JIUL — ȘI VIAŢA ŞANTIERULUI , PE O MATCA NOUA — Dacă ne gîndim bine, continuă interlocutorul nostru, chiar şi discursul despre Marx al tînărului inginer ţine de această nouă realitate. El nu este altceva decît reflexul strădaniei fiecărui conducător de formaţie a tineretului de la Rovinari de a găsi cele mai puternice şi eficiente „argumente“ în stimularea afectivă, spirituală a brigadierilor pe care-i conduce... Aş mai adăuga că momentul pe care-l evocam mai înainte ne-a sugerat nouă înşine, la comitetul de partid, la conducerea şantierului, la comitetul U.T.C., un întreg capitol al la■gendei de lucru. In virtutea acestei sugestii am introdus, în diferitele forme de dezbatere teoretică, un curs ad-hoc de istorie a electrotehnicii în lume şi în ţara noastră (cu implicaţiile social-politice ale fenomenului) şi din felul cum au primit tinerii aceste teme am înţeles şi mai bine că tînăra generaţie, la toate nivelele ei de pregătire profesională şi intelectuală, nu numai că nu este dezinteresată de istorie şi politică, dar chiar manifestă o pasiune deosebită pentru abordarea, din aceste unghiuri, a realităţilor imediate. Ce-aş putea să vă mai spun?... Acest an a însemnat, pentru şantierul nostru, în mod concret, următoarele împliniri : pregătirea şi turnarea a 15 000 m.c de betoane ; efectuarea a 3 000 m.c de zidărie ; executarea a 150 000 tone de confecţii metalice ; dislocarea a 516 000 m.c. de pămînt; montarea a 12 676 tone de echipament şi altele. Un volum de realizări care, desigur, nu ne mulţumeşte încă, dar care este incomparabil mai mare faţă de cel din perioada anterioară... Dacă ar fi de consemnat doar faptul că, în această perioadă, tinerii noştri au trăit evenimentul mutării Jiului într-o altă matcă şi tot ar fi de ajuns pentru a-mi susţine demonstraţia că... — Că însăşi viaţa şantierului dv. s-a mutat, în acest an, de cînd poartă pe frontispiciu ecusonul tinereții, într-o altă matcă, mai largă, mai prielnică, mai vie... — Este exact ce voiam să spun. ÎN VACANŢĂ „Moda care-mi place este aceea care nu face pe cineva mai urît decît este“, spunea o personalitate din lumea modei. O citez, pentru că în vacanţă hainele sunt mai îndrăzneţe, mai pline de fantezie şi de aceea mai aproape de pericolul ridicolului... Shorturile rămîn piesa de rezistenţă în garderoba de vacanţă a acestei veri. Confecţionate din stambă — un material cu floricele — sau din doc, cu bluze din acelaşi material sau asortat — din şaten pentru zi, din mătase pentru seară Fără a uita recomandarea făcută, pentru că, dacă nu aveţi picioare frumoase, sportul poate fi înlocuit cu un compleu compus din fustă lungă cu despicături adinei şi un mic bolerou din acelaşi material. Fireşte, pentru vacanţă sunt potrivite culorile vii, floricelele naive şi albul în risipă. Costumul de baie în două piese, croşetate din bumbac şi în culori diferite, lansat drept o noutate a acestei veri, poate fi uşor realizat de orice tînără care ştie să ţină un croşet în mină Pantalonii din pînză uşoară, din in imprimat, mai ales lungi, neevazaţi, sau trei sferturi constituie o altă piesă purtabilă la munte sau la mare. După-amiaza şi seara rochii, cu o lungime cel puţin „midi“ — dacă nu se poate pînă la gleznă — largi, cu multe, multe volane. Oricum, o rochie de vacanţă trebuie să aibă cel puţin un accent plin de veselie şi excentricitate. In vara aceasta creatorii de modă se întrec în a inventa modele cu mine, din cele mai ciudate, largi, sau strimte, cu despicături, decupeuri... Oricum, dovediţi cumpătare , evitaţi să cădeţi în extrema culorilor ţipătoare, prost asortate, antiestetice. Probaţi spiritul practic; căutaţi în magazine materiale ieftine, cu imprimeuri neaşteptate, de efect. Eventual pentru shorturi sau un compleu bluzăshort transformaţi rochiţele „mini“, demodate,, sau vechilor costume de baie adăugaţi-le o floricică tricotată . ,,amănuntele“ pot înviora sau schimba total aspectul unui ansamblu. ANETA DUMITRIU Pagină organizată de GEORGETA RUTA gFIWVi! Ti » rui? |i D V. LI KI R HELLO DOLLY : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20). LA REVEDERE, PRIETENE : rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Scala (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15); Stadionul Dinamo (ora 20,30). ESOP : rulează la Capitol (orele 16,30; 18,45; 21). MN ARŞIȚA NOPTH : rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 14). DIN NOU DESPRE DRAGOSTE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF : rulează la Festival (orele 9,15; 12; 15,30; 18,15; 21), Feroviar (orele 9,15; 12; 15,15; 18; 20,45), Excelsior (orele 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,30), Modern (orele 8,45; 11,30; 14,15; 17, 20), Grădina Modem (ora 20,30). SPRIJINITI-L PE ȘERIF : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) , Grădina Doina (ora 20,30), Grădina Capitol (ora 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : rulează la Victoria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Arta (orele 9; 12,30; 16), Gloria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Aurora (ora 20,15) , Grădina Arta (ora 20,15), Grădina Festival (ora 20,30). HAIDUCH LUI SAPTECAI; ZESTREA DOMNITEI RALU : rulează la Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30). CLANUL SICILIENILOR : rulează la Doina (orele 11,30; 14; 16,30) . REGELE LEAR rulează la Doina (ora 19,30). APA CA UN BIVOL NEGRU : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare) . PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : (orele 18,45; 20,15). IUBIRE : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Dacia (orele 8,45—20 în continuare), Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). DAI ÎNAINTE. COWBOY : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Herăstrău (ora 20,30), Grădina Tomis (ora 20,15) SI CAII SE ÎMPUŞCA, NU-I AŞA 7 : rulează la Bucegi (orele 15,15; 18; 20,30), Mioriţa (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20), Grădina Bucegi (ora 20,30). PRINTRE COLINELE VERZI : rulează la Progresul (orele 15,30; 18, 20,15). DOMICILIUL CONJUGAL : rulează la înfrăţirea (orele 15.30; 17.45: 20), BUTCH CASSIDY SI SUNDANCE KID ! rulează la Unirea (orele 16: 18,15), Popular (orele 15.30; 18: 20,15), Rahova (orele 15.30; 18: 20.15), Grădina Unirea (ora 10.3.01. CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la Lira (orele 15.30, 18), Grădina Lira (ora 20,15). SUNETUL MUZICII : rulează la Drumul Sării (orele 15.30; 19.15). SERATA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15), Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). ELEFANTUL SLOWLY : rulează la Giulești (orele 15.30; 17,45; 20), Floreasca (orele 16; 18;15; 20.30). SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : rulează la Pacea (orele 16, 19). MIHAI VITEAZUL : rulează la Crîngași (orele 15, 19), Vitan (ora 16), Grădina Vitan (ora 20,15). CAZUL C. L : rulează la Volga (orele 9,15; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). BATALIA DE PE NERETVA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 19). Viitorul (orele 16; 19,30). TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : rulează la Munca (orele 15,30; 18, 20,15). ULTIMA RELICVA : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). MARIANA, AGENTUL 0555 : rulează la Cinemateca — Union (orele 9; 10,30) ; DUELUL LUNG (orele 12,30; 14,30) ; TOPKAPI (orele 16,30; 18,45) ; AMEŢEALA (ora 21); Opera Română (la Arenele Romane) : SEARA VIENEZA — ora 20 ; Teatrul de Operetă : LOGODNICUL DIN LUNĂ — ora 19,30 ; Teatrul Mic : CUM SE JEFUIEŞTE O BANCĂ — ora 20 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BIMBIRICA — ora 19,30 ; (la Grădina Boema) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu" (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : FLOARE DE CACTUS — ora 20 ; (la Teatrul de vară „23 August“) : REVISTA LA VOLAN — ora 20 ; Ansamblul „Rapsodia Română“ : LA IZVOARE DE FRUMUSEŢE — ora 18,30. „Azi, pe stadionul „23 August“ Finala Campionatului republican al şcolilor profesionale Campionatul republican al şcolilor profesionale — competiţie la care au participat în fazele de masă, pe minister şi pe zonă aproximativ 4 000 de echipe — îşi va desemna, azi, cîştigătoarea. Formaţiile şcolii profesionale Nicolina Iaşi şi Grupului şcolar Centrocoop Constanţa se vor întîlni de la ora 10 pe terenul central din Parcul sportiv „23 August“ — în finala campionatului. Jocurile din cadrul turneului final au început duminică la Bucureşti şi au reunit la start 15 echipe, împărţite în patru serii, prin tragere la sorţi. Ocupantele locurilor I în serii s-au întîlnit ieri, în meciurile semifinale. Iată rezultatele : Şcoala profesională Nicolina Iaşi-Grupul şcolar UCECOM Galaţi 1—0 (1—0) ; singurul gol al meciului a fost marcat în minutul 15 de Mihăilă. Grupul şcolar Centrocoop Constanţa-Grupul şcolar Industria lemnului Suceava 2—0 (1—0). Au înscris Bratu (autogol) şi Pîngăreanu. Subliniem performanţa „unsprezecelui“ din Iaşi care reuşeşte să se califice pentru a consecutiv în finala competiţiei. Anul trecut ieşenii au fost învinşi de reprezentanţii Grupului şcolar petrol Ploieşti. Cine ştie, poate că de data asta... Tot azi, de la ora 8.30, se va juca în deschidere pe „23 August“ şi meciul pentru locurile 3—4, între echipele învinse ieri în semifinale. ,Cupa şcolilor sportive“ In municipiul Gh. Gheorghiu-Dej s-a disputat recent „Cupa Şcolilor sportive" la Judo — ediţia 1971, competiţie _ organizată de Ministerul Ingj văţămîntului în colaborare cu || federaţia de specialitate. Au luat startul — în cadrul celor 10 categorii de greutate ale juniorilor I şi II — un număr de 70 de tineri sportivi judoka, printre care s-au aflat şi cîţiva componenţi al lobului 9 naţional de juniori. Specaliş- tii prezenţi la concurs au foat unanimi In a menţiona şivealul tehnic ridicat al întreceri- | lor, explicat prin „folosii«* g de către participanţi a unei largi game de elemente şi « procedee tehnice, orientarea către judecarea fiecărui mo- ment de luptă şi nu doar prin folosirea combativităţii« — _ după cum ne-a relatat prof. MIHAI P1NTEA, directorul Şcolii sportive din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej. In clasa- _ mentul general pe echipe, primul loc şi „Cupa Şcolilor 9 sportive" a revenit elevilor de la Şcoala sportivă nr. 2 Bucu- creşti pregătiţi de prof. Mihai Brăileanu, urmaţi de Şc. spor- 9 tivă din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej şi Şc. sportivă _ „Unirea" Iaşi. INDIVIDUAL : 9 Juniori I : Marcel Nuţu, A-drian Hanincop, Ion Petrof, Dumitru Nichifor, Horia Vi-şan ; Juniori II : Mircea Ena- Iehe, Vasile Prioroc, Marina Florea, Vasile Bidiac, Virgil Pirvu, R. VIOREL ■ • 17,00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoală. Consultaţii pentru examenele de admitere. Literatură română . Simbolismul românesc. Prezintă conf. univ. Nicolae Balotă . Matematică . Probleme de algebră (II). Prezintă conf. dr. Ion D. Ion • 18,00 Căminul. Emisiune de George Pietraru • 13,50 Lumea copiilor . Casa cu trei fetiţe. Emisiune muzical-distractivă de Erika Petruşa şi Tatiana Sireteanu. Prezintă Florian Pittiş • 19,10 Tragerea Loto O 19,20 1001 de seria 19,30 Telejurnalul de seară. Sport a 20,00 Reflector • 20,15 Univers XX. Dialog cu galaxiile. Emisiune de ing Dumitru Cucu © 21,00 Film artistic : „Les années roles« (Anii nebuni), a 22,15 Studio dans. Cu Cristina Hamei, Rodica Simion, Ruxandra Racoviţă, Sonia Dumitrescu, Ton Tugearu, Gheorghie Căciuleanu, Pavel Rotaru. Emisiune de Marga Huss şi Marianta Banu e 22,40 Telejurnalul de noapte.