Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)
1971-06-11 / nr. 6862
.,SCÂNTEIA TINERETULUI"pag. 2 |#1: VINERI 11 IUNIE 1971 Primirea directorului general al Oficiului elervan al Naţiunilor Unite — La Consiliul de Stat Vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, a primit, în cursul dimineţii de joi, pe directorul general al Oficiului Naţiunilor Unite din Geneva, Vittorio Winspeare Guicciardi, care face „ o vizită în ţara noastră, la invitaţiaMinisterului Afacerilor Externe. — La Ministerul Afacerilor Externe La 10 iunie 1971, Vittorio Wanspeare Guicciardi, director general al Oficiului Naţiunilor Unite din Geneva, care, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, se află într-o vizită în ţara noastră împreună cu soţia, a fost primit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. Cu acest prilej, au fost abordate probleme privind colaborarea României cu Oficiul european al O.N.U. La primire au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ion Dalcu, ambasador, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Oficiul Naţiunilor Unite din Geneva. Constantin Ene, director în M.A.E. în continuare, ministrul afacerilor externe a oferit un dejun în onoarea oaspeţilor. La dejun au participat Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Ioan Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Ecobescu, Ion Datcu, şi alte persoane oficiale. Au luat, de asemenea, parte Niccolo Moscate, ambasadorul Italiei la Bucureşti. S. A. Chedid, directorul Centrului de Informare al O.N.U. la Bucureşti. V. V. Guicciardi a avut, de asemenea, discuţii la Ministerul Afacerilor Externe, cu Nicolae Ecobescu, pe teme privind activităţile Oficiului european al Naţiunilor Unite. ★ V. V. Guicciardi a făcut joi dimineaţa o vizită la Ministerul Invăţămintului, unde a avut o întrevedere cu ministrul Mircea Maliţa. ★ în cursul după-amiezii oaspetele a făcut o vizită la Centrul de perfecţionare a cadrelor de conducere din întreprinderi — C.E.P.E.C.A. — de la Otopeni şi la Centrul de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite din Bucureşti. Joi după-amiază, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit pe participanţii la Sesiunea Comitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit. Joi dimineaţa a plecat la Viena delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită în Austria, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria. La plecare, pe aeroportul internaţional Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Dumitru Popescu,membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Andrei Vela, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Dumitru Lazăr, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Păţan, a primit joi după-amiază, pe senatorul american Abraham Ribkoff, aflat într-o vizită particulară în ţara noastră. Delegaţia condusă de ministrul educaţiei din Danemarca, Helge Larsen, care ne vizitează în prezent ţara, a avut joi o întrevedere cu ministrul învăţămintului,Mircea Maliţa, şi membri ai conducerii ministerului, cu care a discutat probleme privind organizarea învăţămintului din cele două ţări, precum şi perspectivele de colaborare în acest domeniu. In ţara noastră a sosit o delegaţie economică guvernamentală din Malayezia, condusă de Abdul Gaffar Baba, ministrul dezvoltării naţionale şi rurale din această ţară. Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială in Canada La invitaţia secretarului de Stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Manescu, va face o vizită oficială in Canada, intra 15 si 18 iunie 1971. • Piatra Neamţ: Succinte consideraţii la mijloc de festival • Succesele scenografiei româneşti prezente la Praga•Competiţia adezivilor industriali • Serbări folclorice în jud. Braşov • Cei mai mici şcolari în spectacol • La „Telecinemateca“ — premiere nedorite de nimeni • Azi, meciul cu Iugoslavia în „Cupa Davis“ 11 iVi ’ •T .... PIATRA NEAMŢ 71 ! PROFIL INCERT La va cînd transmit. Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret Şi copii se află exact la jumătatea desfăşurării sale. Orice concluzie nu poate fi, aşadar, decit înjumătăţită. Orice verdict definitiv riscă să se pomenească răsturnat pină la sfirşitul acestei săptămâni teatrale. Sîntem, cel mult, la ora supoziţiilor. Şi totuşi... Şi totuşi, îndrăznesc să afirm încă de pe acum că, după cum o demonstrează unele momente ale Festivalului, teatrul românesc pentru copii este pe un drum bun, de continuare tot mai insistentă a unei personalităţi distincte. Mărturie stă admirabila demonstraţie de vervă, de fantezie, de spontaneitate care este spectacolul Harap Alb, în regia Zoei Anghel-Bianca, prezentat de Teatrul tineretului din Piatra Neamţ. Mărturie stă deopotrivă nivelul de limpezire a profesionalităţii pe care l-a atins trupa specializată a Teatrului bucureştean „Ion Creangă“ (prezentă aici cu „Pinocchio“ de Raffaello Lavagna), şi mai cu seamă cîţiva dintre tinerii ei actori în frunte cu Alexandrina Halic, cu Daniela Anencov, cu Janine Stavarache. Mai îndrăznesc să afirm insă, tot de pe acum că şi acest festival mi-a lăsat deschis un semn de întrebare asupra noţiunii de „Teatru pentru tineret“. Spectacolele văzute pină azi sunt, sub acest raport, contradictorii şi nedumeritoare. în ce mă priveşte, continui să cred că mesajul politic şi estetic al unei opere precum „Leonce şi Lena“, se apropie incomparabil mai mult de un asemenea ideal decit imaginea naiv-literaturizantă asupra tineretului pe care o propune bunăoară „Prestigioasa Loredaria“ de Anca Bursan şi Gh. Panco. Fără îndoială, simpozionul teoretic care va începe în dimineaţa zilei de mîine şi ale cărei numeroase şi variate comunicări au şi fost multiplicate şi puse la dispoziţia participanţilor, va oferi prilejul unor confruntări interesante de opinii in acest timp problematic. SEBASTIAN COSTIN I ......A. IDENTIFICAREA UNEI CĂRŢI RARE Biblioteca documentară de stat „Teleki-Bolyai“ din Tîrgu Mureş , instituţie care de 170 de ani adăposteşte un bogat şi valoros fond de tipărituri, cărţi şi manuscrise — a intrat în posesia unei foarte preţioase cărţi, făcînd parte din vechile tipărituri româneşti, apărute in secolul al XVIII-lea. Specialiştii au stabilit că este vorba de „Ceaslovul" tipărit la Iaşi, in anul 1777, în timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica. Scrisă cu litere cirilice, cartea are 348 de foi. Gravurile interioare aparţin celebrului gravor Gavril Stribirski. In prezent doar Biblioteca universitară din Iaşi mai deţine un astfel de vechi ceaslov. CRONICARUL NOSTRU VĂ RECOMANDA... ...Pe Iuri Iarvent în rolul principal al filmului REGELE LEAR regizat de Grigori Kozintev după bine cunoscuta piesă a lui Shakespeare. Este al treilea film realizat de Kozintev după texte „sacre" ale literaturii : DON QUIJOTE și HAMLET. Timema HELLO DOLLY : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20), 100 DE DOLARI PENTRU ŞERIF : rulează la Scala (orele 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30), Festival (orele 7,45; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 2130), Stadionul Dinamo (ora 20,15), Grădina Festival (ora 20,15). ŞI CAII SE ÎMPUŞCA, NU-I ASA ? rulează la Capitol (orele 9,15; 11,45), Feroviar (orele 9; 1145; 15; 18; 20,30), Modern (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20), Grădina Modern (ora 20,30), REGELE LEAR ; rulează la Capitol (orele 14,15; 17, 20). APA CA UN BIVOL NEGRU ! rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13 45; 16,15; 18,15; 20,30), BATALIA DE PE NERETVA ; rulează la Grivița (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9; 12,30; 16, 19,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19 30), Grădina Aurora (ora 20), FACEREA LUMII ; rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18,15; 20,30), Grădina Bucegi (ora 20,30), VULPILE ȘIŞORICEII , rulează la Timpuri Noi (orele 9—20 15 în continuare). Prof. univ. arh. TRAIAN NIŢESCU despre : QUADRIENALA DIN PRAGA In capitala R.S. Cehoslovace are loc cea de a doua ediţie a „Quadrienalei din Praga“, manifestare la care ţara noastră participă pentru prima oară Ţara noastră va fi reprezentată cu lucrări pentru toate cele trei secţiuni ale expoziţiei : naţională, tematică („Shakespeare“) şi arhitectură de teatru. Manifestarea reuneşte scenografi şi tehnicieni de teatru din peste 30 de ţări In cadrul ei, România va prezenta pe o suprafaţă de aproximativ 250 mp, circa 100 schiţe artistice, tehnice şi fotografii, selectate din „Trienala de Scenografie“ găzduită recent de Sala Dalles. Sft va realiza astfel o privire de ansamblu a succeselor scenografiei româneşti din ultimii patru ani. Secţiunea naţională va cuprinde, in afară de materialul iconografic şi machetele expuse, elemente scenografice, costume şi recuzită folosite in diferite spectacole, în cadrul secţiunii „arhitectură de teatru“ se vor prezenta proiecte, schiţe şi idei care vor releva preocupările actuale ale scenografilor şi arhitecţilor de specialitate. Tot în această perioadă, se vor desfăşura şi lucrările celui de-al II-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Scenografilor şi Tehnicienilor de teatru. Delegaţia ţării noastre, compusă din arh. sc. Liviu Ciulei — preşedintele Centrului Român, arh. sc. Paul Bortnovski (vicepreşedinte), arh. sc. Traian Niţescu (secretar general) arh. Petre Pădureţ şi ing. Virgil Petrovici (membri) Va prezenta referate de specialitate în contextul celor două teme ale Congresului : „Teatrul în săli cu destinaţii multiple“ şi „Noile forme de expresie în teatru şi scenografie“. L. P. SĂRBĂTORI FOLCLORICE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV Iulie, august, septembrie, în aceste luni au loc în împrejurimile Braşovului numeroase săi TEORIA PENIŢEI — Şapte lei costă, dom'le, sticla asta de-o litră de ţuică pe care-am băgat-o în buzunar fără să-mi dau seama. Şapte lei ! Ce atîta tevatură pentru şapte lei ! Am greşit — am greşit, că aşa se mai întîmplă la „Autoservire", prea stau toate la vedere, „pe bune". Ştiu eu pe alţii care iau cu chilele — şi încă premeditat, fiu ca mine — şi nu-i mai prinde nimeni. Iar eu s-o păţesc numai pentru o sticluţă s-o plătesc de trei ori — că, uite, am bani — ţi lăsaţi-mă-n pace. Uite v-o plătesc şi nici n-o iau, că, dacă vreţi să ştiţi, mie nici nu-mi place băutura. O pun la loc în galantar, na, ca să vedeţi că nu m-au făcut pe mine nici şapte, nici paişpe, nici două’ş’unu de lei. Hai, zău, că mă grăbesc, după masă am şcoală. Ia domn' responsabil banii şi spune-i vinzătoarei să nu mai ducă atîta muncă de educaţie cu mine, că s-a adunat lumea ca la urs... Ia uite, dom’le, aţi chemat şi miliţia ! Tov, locotenent, zău dacă oamenii ăştia sunt serioşi , să vă pună ei pe drumuri pentru şapte lei !•„ Nu mă lua de mină că merg singur. Poţi să-mi faci proces verbal, poţi să-mi dai ce amendă vrei, poţi să mă şinchizi, dar eu tot o să zic că n-aveţi dreptate : de ce să faceţi atîta tevatură pentru nişte pirliţi de şapte lei ? ! — Ce nu-mi place mie în toată treaba asta, zice după aceea locotenentul filozofînd, este că băieţaşul ăsta de 16 ani — pe care-l trimisei cu maşina la sector, anume ca să-l ridice părinţii dintr-un loc mai, hm, neplăcut — nu e un şmecher. Adică, pricepeţi dumneavoastră, el nu se preface cînd zice că pentru o tentativă de furt de şapte lei nu merită să ne sesizăm. El chiar crede asta, e convins că furtul e furt numai dacă e vorba de ceva mai acătării. înţelegeţi, pentru el, nu gestul contează, ci valoarea obiectului furat. De-aia zic că nu-mi place cazul ăsta , că, poate n-o să mă credeţi, dar tocmai dintre „nevinovaţi" de ăştia se întîmplă de se-aleg infractorii ăia de care se tot miră lumea zicînd : Ce-i lipsea, dom'le, de s-a apucat să fure, că avea părinţi cumsecade şi mergea bine cu şcoala şi nu era nici derbedeu .... Că de-aia le-am şi spus, la sector, la o-ntîlnire cu părinţii şi cadrele didactice . Tovarăşe, cînd îl vezi pe-ăl mic că îşi însuşeşte un arşic sau o peniţă de la un tovarăş de joacă sau un coleg, nu-i trece cu vederea : arată-i că a comis o infracţiune. Iar dacă fapta se repetă, nu-l ierta , arde-l ca la carte, că dacă nu faci aşa, tot dumneata vii peste cîţiva ani la mine la sector şi-ncepi să plîngi . Nu se poate să fi furat, tovarăşe locotenent, că era copil cuminte, pun mîna-n foc pentru el... Aşa le-am spus, da' am impresia că nu i-am convins pentru că un tată chiar mi-a şi zis că fac... teoria peniţei, că privesc lucrurile prea rigid, prea profesional. Auzi, rigid !... Parcă n-aşi fi şi eu tată... PETRE DRAGU PRINTRE COLINELE VERZI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18; 20,15), O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI : rulează la Luceafărul (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Mioriţa (orele 9; 12 30; 16; 19,30), Grădina Doina (ora 20), Tomis (orele 9; 12,30; 16), Grădina Tomis (ora 20). DAI ÎNAINTE COWBOY : rulează la Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), București (orele 8 30; 11; 13,30; 16; 18.30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Capitol (ora 20,15), Arenele Romane (ora 20), Favorit (orele 9 15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20,30). Z : rulează la Moșilor (orele 15,30; 18; 20,30). ELEFANTUL SLOWLY : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). BUTCH CASSIDY ȘI SUNDANCE KID : rulează la Lumina (rei( 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). CLANUL SICILIENILOR : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). , DOMICILIUL CONJUGAL : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Arta (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,30), Grădina Arta (ora 20,15). CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la Dacia (orele 8,45—20 în continuare). PREŢUL PUTERII : rulează la Unirea (orele 15,30; 18, 20,15), Grădina Unirea (ora 20,15). SERATA : rulează la Lira (orele 15,30, 18), Grădina Lira (ora 20,15). HAIDUCII LUI ŞAPTECAI ; ZESTREA DOMNIŢEI RALU : rulează la Munca (orele 15, 19). MIHAI VITEAZUL : rulează la Cosmos (orele 15, 19). CAZUL C.L. : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18, 20,15). 100 DE CARABINE : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). EU, FRANCISC SKORINA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). SUNETUL MUZICII : rulează la Giulești (orele 15,30; 19), Volga (orele 9,30; 12,45; 16,15; 19,45), Grădina Herăstrău (ora 20,15). PE COMETA : rulează la Pacea (orele 36; 18, 20). TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18, 20,15). VAGABONDUL : rulează la Popular (orele 10; 15,30, 19). LOS TARANTOS : rulează la Vitán (orele 15,30; 18), Grădina Vitán (ora 20,15). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). CRONOMETRUL : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). B.D. INTRĂ ÎN ACŢIUNE : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). VINERI, 11 IUNIE 1971 Teatrul de Operetă : SE MĂRITĂ FETELE — ora 19,30 ; Teatrul National ,,I. L. Caragiale“ (Sala Studio) : SA NU-ȚI FACI PRĂVĂLIE CU SCARĂ — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : D-ALE CARNAVALULUI — ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (la Grădina Boema) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; Teatrul Giuleşti (la Parcul Herăstrău) : GEAMANDURA — ora 20 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Str. Academiei) : DE CE A FURAT ZMEUL MINGEA — ora 17 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : REVISTA LA VOLAN — ora 19,30 ; (la Parcul Herăstrău) : FLOARE DE bători folclorice. Iată cîteva dintre acestea. In 4 iulie, în satul turistic Şirnea are loc sărbătoarea „Măsura laptelui“ ; 18 iulie — oraşul Săcele găzduieşte „Tîrgul feciorilor“; 29 iulie la Fundata — „Nedeia munţilor“; 15 august, la Predeal, „Ecoul înălţimilor“; 29 august, la Făgăraş, „Cununa“; 19 septembrie, la Rupea, „Carnavalul cetăţii“; 28 septembrie, la Bran, „Răvăşitul oilor“. Excursioniştii, amatorii de inedit care participă la aceste sărbători tradiţionale sunt răsplătiţi cu minunate spectacole folclorice, care mai păstrează încă savoarea inegalabilă a autenticității. ADINA VELEA ŞURUBURILE BAT ÎN RETRAGERE Şuruburile şi sudura constituie astăzi principalele şi cele mai uzuale moduri de îmbinare a corpurilor metalice. Numai că în ambele cazuri este nevoie de o manoperă destul de mare şi de un consum suplimentar de material. Pe de altă parte, dacă ne referim la sudură, nu putem trece cu vederea că operaţia în sine necesită aparate şi instalaţii destul de complicate. Dar dacă vrem să asamblăm corpuri din ieftin sau material plastic cu altele din metal ? Avem de-a face în acest caz cu operaţii destul de dificile, uneori practic imposibile. Aşa se explică valul de cercetări menite să găsească adezivi de tot felul, destinaţi lipirii unei game cit mai mari de produse. Ultimii ani au angajat în această competiţie a căutărilor tot mai multe ţări. Aşa au apărut adezivii pentru piele sau lemn, metal sau sticlă etc. De curind încă un asemenea produs s-a înscris în cataloagele de specialitate. Este vorba de preparatul japonez „Aron-Alpha“, fabricat în Europa de firma elvețiană „Panacol A.G.“, sub denumirea de Cianolit. Spre deosebire de adezivii clasici, acesta are un caracter universal, fiind destinat lipirii corpurilor de orice fel. Deşi tehnologia propriuzisă de asamblare se efectuează la temperatura camerei, nu este totuşi necesară nici o prelucrare prealabilă a suprafeţelor. Una din problemele ce se ridică la obţinerea adezivilor moderni constă în proprietatea lor de a putea fi întrebuinţaţi la montajul în serie pe bandă. Pentru aceasta trebuie ca timpul de lipire să fie extrem de mic, de ordinul secundelor. Se are, totodată, în vedere rezistenţa legăturii dintre corpuri în medii umede sau cu temperatură ridicată. Toate acestea înseamnă de fapt o creştere a productivităţii şi o reducere în acelaşi timp a preţului de cost. Calculele întocmite pe baza experienţelor arată că folosirea adezivilor moderni în locul asamblărilor cu şuruburi, reduce de 5 ori preţul de cost al operaţiei, iar înlocuirea metodelor obişnuite de lipire aduce o scădere a investiţiilor de 10 ori. V. IOAN T£iSCîî«EMAT£.CA CONFRUNTĂRI ŞI EXIGENŢE Hotărît lucru, din fosta TELECINEMATECA, care într-o vreme ne aduna in jurul micului ecran in fiecare miercuri seara, nu a mai rămas decit genericul. De multe, foarte multe săptămîni, asistăm la un cortegiu de filme in care, de la melodrama cea mai desuetă la comedia lipsită de gust, drumul deloc glorios al acestei emisiuni nu a mai cunoscut excepţii. La început s-a renunţat, în modul cel mai discret posibil, la acei oameni de specialitate care de bine de rău prefaţau filmele, apoi, pe nebăgate in seamă, s-a ajuns la situaţia de azi. Ultima emisiune, miercuri 9 iunie a.c. a fost o rhustră a lipsei de respect faţă de ţinuta iniţială a emisiunii. Filmul lui Henri Koster, Desirée, producte Century Fox, cu Marlon Brandt şi Merle Oberohi în rolurile principale, pune în discuţie gustul selecţionerilor. Desirée se înscrie în linia filmelor făcute special pentru pensionari sau văduve plictisite. De mult nu ne-a mai fost dat să asistăm la o intrigă atit de subțire, cusută cu cea mai albă dintre ate, la un dialog atit de artificios, de un retorism supărător, capabil să adoarmă pe cel mai zelos cineast. Marion Brando, în rolul lui Napoleon, se achită cu profesionalitate de partitura cu totul ingrată care îi e pusă la dispoziţie. De altfel, din tot filmul, doar jocul acestui fermecător actor reţine atenţia. Poate că sîntem nedrepţi, dar ne-am săturat de siropurile de trandafiri şi parfumurile de muşeţel stătut servite sub recomandarea de culmea ironiei, premieră pe ţară. Desigur, bănuim că la mijloc sunt şi unele, plauzibile, motive, dar de aici şi pină la situaţia actuală este un drum destul de lung, am spune chiar drumul de la bine la rău. Telecinemateca a fost o emisiune urmărită cu Interes şi ar fi păcat ca un bun cîştigat cu atîta trudă, în Cîţiva ani, să se piardă cu atîta uşurinţă. I în sfîrşit, am vrea să fim bine înţeleşi, nu dorim imposibilul, cunoaştem şi noi, în parte, dificultăţile pe care le întimpină cei care alcătuiesc această emisiune dar nu înţelegem abandonarea oricăror exigenţe şi a oricărui discernămint. ŞTEFAN STOIAN Sub îndrumarea învăţătoarei DOINA VĂTĂŞELU, cei mai mici elevi — clasa 1 D — Şcoala generală nr. 156 — Bucureşti, au oferit, ieri, părinţilor, cadrelor didactice un frumos program artistic ocazionat de „serbarea abecedarului“. Foto : A. PRUNDEANU • UN CEC IN ALB... Ion Stanică (18 ani) din Seleasca (Olt) credea că a descoperit o metodă nouă de a trai fără să muncească. In cîteva săptămîni, profitînd şi de neatenţia unor funcţionari, el a izbutit să scoată de la unităţile C.E.C. din raza municipiului Piteşti aproape 4 000 de Iei, pe baza unui carnet falsificat. Prins în flagrant la sesizarea unui casier vigilent, infractorul şi-a asigurat de pe acum un „cec" în alb a cărui valoare, în ani de detenţiune, o va stabili instanţa de judecată. • •• PRACTICA FATALĂ... Elevii şcolii profesionale de pe lingă întreprinderea Metalurgică Aiud se află în stagiul de practică. Dar, se pare, cei responsabili cu îndrumarea şi supravegherea practicanţilor nu se prea omorau cu firea întru îndeplinirea acestor atribuţii. Aşa se face că, mai in fiecare zi, elevii semnau condica de prezenţă nu la întreprindere ci... pe malul Mureşului, la scăldat. In asemenea împrejurări şi-a aflat sfirşitul elevul Viorel Georgescu (10 ani), care s'a înecat în apele rîului tn timp ce... făcea practică în uzină. fS li • •• HOŢUL I)E CAI... In secolul automobilului mai există, totuşi, oameni care încearcă să trăiască de pe urma furtului de cai. Am reţinut doar unul dintre cele cîteva cazuri petrecute în ultima vreme. Este vorba de Iosif Papp (26 ani) din Valea lui Mihai (Bihor), un geambaş tînăr dar hotărît să facă avere cu orice preţ. El obişnuia să „aranjeze“ şi să vînda caii furaţi de alţii sad de el însuşi, ori să prezinte drept sănătoase animale bolnave. In aproape doi ani el a co- mercializat, astfel, peste 30 de cai, veniturile ilicite obţinute pe această cale depăşind 50 000 lei. • LOZURI FARA NOROC... La cooperativa de consum din comuna Şirna (Prahova) s-a comis o spargere, în urma căreia au dispărut bani, o serie de mărfuri silozuri în plic. Cercetările lucrătorilor de miliţie, ajutaţi de elevii şcolii din localitate, au dus la descoperirea rapidă a obiectelor furate — într-un tufiş din marginea satului — precum şi a autorilor faptei. Nicolae Gheorghe (18 ani), fără ocupaţie, abia ieşit din institutul de reeducare şi Sandu Nicolae (20 ani), tot pierde vară, au constatat astfel că toate lozurile erau necişligătoare, ba mai mult, că de pe urma acestor lozuri îşi vor pierde, pentru o vreme, libertatea. Redactorul paginii IOAN VOICU CACTUS — ora 20 ; Circul Globus : ARENA PRIMĂVERII — ora 19,30; Ansamblul „Rapsodia română“ : LA IZVOARE DE FrrUMUSEŢE — ora 18,30. VINERI, 11 IUNIE 1971 • 14,30 Tenis de cîmp : România (Ion Ţiriac, Ilie Năstase) — Iugoslavia (Bora Ivanovici, Zeliko Franulovici) în cadrul semifinalelor zonei europene a „Cupei Davis“. Primele două meciuri de simplu (Transmisiune directă de la Arena Progresul). In pauză , reportajul „10 minute cu maestrul emerit al sportului, Emilian Cristea“ a 18,50 Lumea copiilor, în emisiunea de azi veţi urmări pe colegii voştri desenînd... pe trotuar într-o veritabilă întrecere a imaginaţiei • 19,10 Tragerea Loto * 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară. Sport • 20,10 Reflector • 20,25 Panoramic ştiinţific. Caleidoscop • 21,10 Film artistic : „Oglinda cu două feţe“ — o producţie a studiourilor franceze, în rolurile principale : Michéle Morgan şi Bourvilo 22,45 Filmul documentar „Imagini din Londra“. Comentariul Catinca Ralea • 23,00 Telejurnalul de noapte. Centenarul Nicolae Iorga Sesiune ştiinţifică comemorativă Sub auspiciile Academiei Republicii Socialiste România şi Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, joi a avut loc la Bucureşti, sesiunea ştiinţifică comemorativă, organizată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga. Au participat academicieni, profesori universitari,cercetători, alţi oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi membri din ţară ai familiei lui Nicolae Iorga şi fiicele şi nepoatele sale, sosite cu acest prilej din Italia şi Argentina. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei. In continuare, au vorbit prof. Mihai Berza, prof. Dimitrie Păcurariu, prof. Constantin Ciopraga, prof. arh. Grigore Ionescu şi prof. Dumitru Macrea. In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice care, prin prisma învăţăturii marxist-leniniste, a analizat concepţiile filozofice ale lui Nicolae Iorga asupra dezvoltării istoriei. Vorbitorul a relevat faptul că savantul român a prezentat istoria poporului nostru în strînsă conexiune cu aceea a popoarelor învecinate, îndeosebi a celor din sud-estul Europei. Totodată, vorbitorul a arătat că opera marelui savant nu poate fi interpretată decit încadrind-o în epoca in care a trăit şi şi-a desfăşurat prodigioasa sa activitate, a analizat meandrele activităţii politice în decursul vremii a lui Nicolae Iorga, insistînd asupra poziţiei sale militante împotriva primejdiei hitleriste care ameninţa pacea şi libertatea popoarelor. Tovarăşul Miron Constantinescu a scos în evidenţă necesitatea continuării cercetării lucrărilor marelui istoric, recomandînd în acest sens Institutului de istorie din Bucureşti crearea unui colectiv interdisciplinar de studiu sistematic a operei lui Nicolae Iorga. (Agerpres) Primirea delegaţiei de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română Joi dimineaţa, tovarăşul Pompiliu Macovei, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a primit delegaţia de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română (A.P.S.R.), condusă de tovarăşul V. P. Kuidikin, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei „Znanie“, membru in conducerea centrală a A.P.S.R., care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită in schimb de experienţă în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au participat tovarăşii Mihai Roşiariu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S.. şi Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost prezent V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la București.* In aceeași zi, delegația a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre patrie. SPORT • SPORT România Iugoslavia in „Cupa Davis“ Azi începe la Bucureşti, pe terenul central din Parcul sportiv „Progresul", unul dintre cele mai importante şi mult aşteptate meciuri din actuala ediţie a „Cupei Davis“ , partida România-Iugoslavia. Cele două echipe s-au înfruntat şi anul trecut la Maribor, victoria revenind atunci cu 3—2, tenisirienilor iugoslavi. Ieri, în Holul hotelului Lido, în prezenţa arbitrului austriac Otto Heidrich, a avut loc tragerea la sorţi a partidelor din prima zi. Sorţii au decis ca derbyul meciului, Ilie Năstase- Zeliko Franulovici, să se joace chiar azi. Cei doi redutabili tenismeni s-au întîlnit anul acesta de două ori — pe terenuri acoperite, în S.U.A. — împărţindu-şi victoriile. Ilie Năstase acuză, în continuare, o stare gripală, însoţită de temperatură. Să sperăm că azi se va prezentă în plenitudinea forţelor Meciul va începe la ora 14,30. Partida a doua, de simplu, aduce faţă în faţă pe veteranul Ion ţiriac şi Bora Iovanovici. Sîmbătă se va juca partida de dublu (de la ora 15,30), iar duminică (de la ora 14,30) se vor disputa ultimele două meciuri de simplu : Franuiloviei-Țiriac, și Iovanovici-Nastase. Dată fiind importanța reuniunii, organizatorii au sporit capacitatea tribunelor de la ,.Progresul s crifică 700 de locuri. DERBY-UL A DURAT DOAR 22 DE MINUTE ! Ca niciodată, terenul Tineretului a fost luat cu asalt ieri după amiază de cîteva mii de iubitori ai handbalului, cu toată căldura toridă şi capacitatea mult prea mică a tribunelor. Jocul dintre Universitatea Bucureşti şi Universitatea Timişoara a fost aşteptat cu un interes dublat de situaţia celor două echipe, de onoarea pe care ele o aveau de apărat, mai presus de miza celor două puncte. Timişorencele — campioanele de anul trecut — ajunse acum, cu mare greutate, pe locul secund al clasamentului, doreau victoria pentru a arăta că, deşi speranţele lor la titlu sunt minime, ele au totuşi cea mai ridicată valoare dintre toate teamurile noastre divizionare. Acelaşi lucru il doreau insă şi elevele antrenorului emerit C. Popescu, instalate autoritar pe poziţia de lider. Partida a fost însă de natură să infirme aşteptările bucureştencelor, care au evoluat sub posibilităţile lor. Primele minute de joc au consemnat cîteva faze de mare spectacol create de cele două ,,combatante", scorul alternind de ambele părţi. Totul a durat însă numai pină în minutul 22 cînd timişorencele obţin un avans substanţial de 4 puncte : 10—6. Repriza a doua a evidențiat cîteva încercări ale bucureştencelor de a egala, dar in final victoria avea să revină tot campioanelor de anul trecut, cu rezultatul de 15—13. Pe urmele unui semnal s. O. S. Intr-un raid-anchetă publicat în ziarul nostru în legătură cu neuniformitatea şi inconsecvenţa introducerii gimnasticii în cîteva şcoli şi licee din Capitală — intitulat „S.O.S. Gimnastica zilnică“ — relatam, între altele, şi despre situaţia întîlnită la Liceul „Dumitru Petrescu“ din sectorul VIII. Iată că la scurt interval, urmare criticilor ziarului, am avut plăcuta revelaţie de a constata, la acelaşi liceu, o situaţie radical schimbată în bine. Ieri, de pildă, între orele 15,10— 15,20 un grup masiv de circa 300 de elevi ai claselor V—VII executau complexele de exerciţii. Mai mult decît atît, elevii au executat aceste exerciţii pe fondul unui amuzant cîntec de 3 strofe şi un refren, special compus de profesoara de educaţie fizică. Un element în plus, deci, care contribuie la angrenarea elevilor la această îndeletnicire plăcută. „Critica ziarului a avut rol stimulator — ne relata profesoara de educaţie fizică LAURA CAFRIŢA. De altfel, atunci cînd ea a fost formulată, toate pregătirile erau făcute pentru a se începe gimnastica zilnică. Semnalul dv. ne-a impulsionat startul“. Bucuroși de a avea ocazia unor astfel de constatări, ne propunem să mai reînnoimi vizita la Liceul „Dumitru Petrescu“. Sperăm ca strofele cîntecului să nu fie uitate prea repede... VIOREL RABA FOTBAL’ Balcaniada echipelor de tineret A fost stabilit programul de desfăşurare a partidelor din cadrul „Cupei Balcanice“ la fotbal rezervată echipelor de tineret. După cum am mai anunţat, la această competiţie participă selecţionatele Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei şi României. Iată datele la care va juca reprezentativa ţări noastre : 5 iulie — cu Bulgaria ; 7 iulie — Cu Iugoslavia ; 9 iulie — cu Grecia; 11 iulie — cu Albania. Toate meciurile se vor disputa la Atena. ★ In şedinţa ţinută aseară din care au fost judecate actele de indisciplină comise în ultima etapă de campionat “, comisia de disciplină a F.R.F. a dat dovadă de clemenţă : 3 din cei 4 fotbalişti eliminaţi de pe teren au fost „achitaţi“. Este vorba de Pop (Rapid), Ghirca (Farul) şi Columban (Petrolul Videle) . Grozea (Petrolul Ploieşti) a fost suspendat o etapă.