Scînteia Tineretului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 7553-7577)
1973-09-01 / nr. 7553
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 cin FOLOSIŢI PENTRI PRODICŢIE AVANSUL OBŢINUT DE CONSTRUCTORI? Trustul de construcţii industriale din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a predat noua capacitate de la I.M. „Ceahlăul“ din P. Neamţ, cu 120 de zile mai devreme. Am vrut să ştim cum sunt folosite cele 120 de zile smulse timpului ? Ritmul de producţie al noilor capacităţi e încă unul gifut, cel mai adesea în distonanţă cu graficele stabilite. Realizarea, după cum era de aşteptat, înainte de termen sau măcar în termen, a parametrilor proiectaţi, rămîne deocamdată un deziderat. Mai mult decit atît, două fierăstraie circulare, un generator de atmosferă, o trusă de control pentru lacuri şi vopsele şi o presă hidraulică de redresare, prevăzute în documentaţia economică, se lasă aşteptate fără rezultat iar pentru producerea echipamentului de irigaţii sau a betonierelor, forul tutelar nu a asigurat desfacere sau a contractat unele utilaje la termeni necorespunzători. Pe scurt. Centrala industrială de maşini agricole şi Ministerul industriei construcţiilor de maşini grele au datoria să acţioneze mult mai energic în sprijinul acestei întreprinderi. Mai sprinten nu se mişcă însă nici conducerea întreprinderii şi, în ceea ce o priveşte, nici organizaţia U.T.C. Cele 12 000 om, are absenţe înregistrate în primul semestru al anului în curs exprimă nu numai o frecvenţă ci şi întreaga suită de note proaste din catalogul producţiei, din activitatea organizaţiei de tineret. Nu absolvim desigur, de răspundere conducerea întreprinderii, factorii administrativi dar cum cei 1 000 de muncitori angajaţi să deservească noile capacităţi sunt în majoritate tineri, organizaţia U.T.C. este înscrisă din oficiu la cuvînt. Şi, o intervenţie cerută impetuos de realitate nu poate fi în nici un caz formulată în termenii programului de activitate al comitetului U.T.C. care se rezumă să prevadă cîteva acţiuni prea generale, cotangente la realitate şi fără termene concrete. ION CHIRIAC Azi răspund cei vizaţi în articolul: „UN PENSIONAR, UN STAGIAR ŞI UN AL TREILEA CE URMEAZĂ SĂ PLECE“ Intr-unul din numerele trecute ale ziarului, relatam (in articolul „Un pensionar, un stagiar şi un al treilea ce urmează să plece“), în ce mod neeficient fusese „rezolvată“ problema trimiterii unor specialişti care să contribuie la punerea in funcţiune a Turnătoriei centrale Cimpina. Precizam acolo, o dată in plus, ce însemnătate poate să aibă prezenţa unor cadre cu experienţă, ingineri şi muncitori, în etapa de construcţiemontaj, şi ■ subliniam că fără această prezenţă chiar termenul de punere in funcţiune şi • calitatea investiţiei ar putea fi periclitate. Ne-am adresat din nou M.I.C.M.G.-ului , ne răspunde de această dată tovarăşul Virgil Nogea, directorul adjunct al Direcţiei personal şi invăţămînt. — Asigurarea cu specialişti a noilor obiective este o problemă destul de dificilă dar, in nici un cazde nerezolvat. Totul e ca centralele să gîndească în perspectivă şi să stabilească din timp ce forţe sînt necesare viitoarelor întreprinderi, nu să ne înainteze în ultima clipă liste de necesar de cadre. In toamna aceasta, în spiritul documentelor de partid, problema asigurării cu cadre va fi rezolvată nu numai pentru cazul la care ne referim în mod deosebit ci, pe întreg ministerul. Astfel, pentru cele circa 30 de întreprinderi noi sau cu puternice dezvoltări în anul în curs, am repartizat 216 de absolvenţi din promoţia 1973, care să se familiarizeze cu utilajele încă din etapa de montaj sau de probe tehnologice şi vom transfera 166 de specialişti cu vechime, din centrale, care să asigure propriu-zis intrarea în funcţiune a noilor obiective, precum şi să contribuie la formarea noilor cadre. Dacă ne referim la Turnătoria Cîmpina, şi în acest caz proporţia stabilită pe minister a fost respectată, au fost repartizaţi 10 absolvenţi din promoţia 1973 (ingineri metalurgi, economişti, subingineri) şi urmează ca pină la 31 august să fie transferaţi din centrală 5 specialişti cu experienţă. După cum precizam în articiolul amintit, un obiectiv nou, cum este cel de care ne ocupăm, are nevoie nu numai de specialişti cu pregătire superioară ci şi de un număr mare de cadre cu studii medii, de maiştri şi de muncitori cu mare experienţă. Deoarece nici pină azi n-au sosit la Cimpina cei 26—27 muncitori categoria 6-a „transferaţi“ de minister sau de centrală (nimeni n-ar putea preciza cine ar fi făcut această „operaţie“, în fapt inexistentă !) ne-am adresat tovarăşului V. Cheşcheş — şef serviciu personal-invăţămint în Centrala industrială utilaj tehnologic, chimic, petrolier şi minier, pentru a afla totuşi ce s-a făcut, concret, in această problemă . Odată cu intrarea in funcţiune a Turnătoriei centrale, cele două secţii de turnătorie, de la întreprinderile mai vechi, „Neptun“ şi „Uzina Mecanică“, vor înceta să mai funcţioneze şi personalul lor va fi transferat la noua întreprindere. Pentru transferarea celorlalţi specialişti, din alte domenii, am găsit multă înţelegere din partea organelor locale, aşa că putem considera problema deja rezolvată. Putem aminti şi alte măsuri. Cea mai mare parte a salariaţilor turnătoriei au fost trimişi la specializare, in unităţi similare din ţară, in special la Zalău, unde s-au confruntat cu problemele punerii în funcţiune. Atenţia noastră şi a conducerii întreprinderii s-a concentrat şi asupra pregătirii cadrelor tinere , în prezent se află la şcolarizare 347 viitori muncitori, iar un număr de 139 de absolvenţi ai cursurilor de calificare sunt deja angajaţi şi lucrează cot la cot cu constructorii la lucrările de montaj. Experienţa aceasta le va fi de un real folos... Intrarea în funcţiune a turnătoriei, in viitorul cel mai apropiat, înseamnă desigur doar gongul inaugural, ce va anunţa o serie întreagă de astfel de debuturi. Cind anna din secţii va începe să producă, alături, vor continua să se ridice ziduri noi. ..Setea“ de cadre a marii unităţi industriale este de-abia la început şi nu va fi uşor de astîmpărat. De aceea, concomitent cu turnătoria trebuia „să intre in funcţiune“ şi grupul său şcolar, cel care va furniza, an de an, noi cadre de metalurgi, strungari, frezori etc., nu numai turnătoriei, ci şi altor două mari întreprinderi. La minister ni s-a spus că din motive multiple (amplasament dificil, deschiderea tardivă a finanţării, lipsa unor utilaje şi a prefabricatelor), inaugurarea acestei şcoli va avea loc in cadrul improvizat al unui local vechi şi nu în clădirea care urma să-şi primească primii elevi in această toamnă. Vizitind şantierul noii şcoli, am avut însă o surpriză plăcută. Deşi, în zi de duminică, echipa de constructori se afla la lucru. Sosiseră şi prefabricatele şi macaraua restantă, iar construcţia se afla intr-un stadiu destul de avansat ca să îndreptăţească optimismul şefului punctului de lucru, Gheorghe Ilie : „ Tot ce vedeţi, aici, adică o clădire ,,la roşu“ deocamdată, cu un subsol foarte complicat, parter şi un etaj, am ridicat intr-o lună, de cind am fost aprovizionaţi cu tot ce ne trebuie. Dacă aprovizionarea va merge in acelaşi ritm, noi ne angajăm să dăm beneficiarului la 15 septembrie şcoala terminată în interior, iar căminul şi cantina la 30 decembrie. Clţiva dintre membrii echipei, tinerii C- Radu, Şt. Irimia, N. Geană, D-tru Stuparu, Costel Comănici, ne-au asigurat şi ei că vor respecta angajamentul. In toamnă, deci, dacă va asigura constructorilor ajutorul aşteptat, turnătoria va putea beneficia de prima sa pepinieră de cadre dotată, deocamdată, cu 8 săli de clasă şi 4 laboratoare. MONICA ZVIRJINSCHI TURNATORIA CÂMPINEANĂ VA AVEA SPECIALIŞTII AŞTEPTAŢI 125 TONE DE METAL ECONOMISIT (Urmare din vag.. I) cele de finisaj au fost doar două pirghii folosite cu deosebită eficienţă. Tinerii au venit şi ei cu noi iniţiative de mai buna stivuire şi păstrare a materialelor, au organizat numeroase acţiuni de gospodărire, au purtat flacăra iniţiativei pe celelalte şantiere ale trustului. Şi aşa, de la începutul anului, în această unitate au fost economisite peste 125 tone de ciment. Numai aici, pe şantierul 2, au fost tencuite cu mortar provenit din economii 16 apartamente. Pe întregul trust se preconizează ca pe 1973 să se tencuiască în aceste condiţii 158 apartamente. Dar nu numai Vasile Gurzu şi ceilalţi zidari se mindresc cu roadele propriilor iniţiative. Parchetară şi zugravii de pe şantierul 2 raportează la rindul lor realizarea a 14 şi respectiv 36 apartamente din materiale economisite. Şi să mai adăugăm că pină la sfirşitul anului se are in vedere realizarea in cadrul Trustului de construcţii din Galaţi a 105 apartamente cu parchet din material economisit şi a 289 apartamente cu vopsitorie din economii. I.A.S. Miercurea Ciuc. La cosit pe finetele de munte. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ (Urmare din pag. I) CONSTANTIN CIOLACU, secretarul comitetului U.T.C. de la cooperativa agricolă de producţie din Gherghiţa, judeţul Prahova : „Practic, la noi campania agricolă de toamnă a început din moment ce am predat deja peste 50 de tone de sfeclă de zahăr şi am fertilizat 92 de hectare unde griul urmează după griu. Sintem pregătiţi şi pentru momentele de virf ale acesteia. Spaţiile necesare pentru depozitarea a 900 tone produse care vor rămine in folosinţa noastră sint verificate şi reparate puţin, adăposti chiar de miine primele cantităţi. Avem de recoltat 200 hectare sfeclă, 420 hectare porumb, 130 hectare floarea-soarelui, de semănat cu griu 400 hectare. Cum producţia se anunţă a o depăşi pe cea planificată ne îngrijim pentru transportarea ei operativă şi fără pierderi. Pentru toate mijloacele de transport de care dispunem — patru autocamioane, şase tractoare cu nouă remorci, 25 de atelaje, la care se vor adăuga cele închiriate de la secţia S.M.A. — au fost stabilite echipele de deservire in care majoritatea o constituim noi, tinerii. Organizaţia U.T.C. şi-a luat angajamentul ca, in afara recoltării suprafeţelor pe care membrii ei le-au avut în acord global, să stringă recolta de pe 30 de hectare aparţinînd membrilor cooperatori mai in virstă şi să o transporte la locurile de depozitare. Ca şi in anul trecut tineri ca Neaga Gheorghe, Simonica Serban, Mincu Badea, Agapia Creţu, Ioan Mihai, Nicolae Minea, Gheorghe Anton sau Marin Iordache vor fi prezenţi in fiecare zi in cîmp, contribuind cu toată puterea la recoltarea şi transportul porumbului, sfreclei, florii-soarelui, legumelor“. PETRE BANCAU, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Frumoasa, judeţul Teleorman . „După cum aţi văzut şi dumneavoastră tinerii noştri dau măsura potenţialului lor chiar în aceste zile, la insilozarea porumbului de pe cele 80 hectare cultivate anul acesta. Aşa că in privinţa forţelor manuale şi a randamentului lor în campania de recoltare nu avem nici o grijă. Pentru a le fructifica aportul cit mai bine — mă gindesc că organizaţia U.T.C ne-a adus la cunoştinţă chiar înfiinţarea unor echipe speciale ale tineretului care vor prelua pe cont propriu o parte din lucrări , va trebui să organizăm fără greşeală munca în această perioadă. Intr-o recentă şedinţă a consiliului de conducere, la care au participat şi secretarii organizaţiei comunale şi pe cooperativă ale U.T.C., s-a întocmit în detaliu planul operativ de campanie, cu responsabilităţi precise pe oameni, pe utilaje şi mijloace de transport. în total, tinerii vor recolta peste o treime din cele aproape 1 200 hectare de porumb pe care le avem, asigurînd şi transportul cantităţilor care vor rezulta, după aprecierile făcute recent de circa 1 600 tone porumb boabe. Cam de aceeaşi proporţie va fi ajutorul lor şi la celelalte culturi : floarea-soarelui, sfecla de zahăr, struguri, legume de toamnă“ TEODORA DUŢA, contabilşef al cooperativei agricole de producţie Sălciile, judeţul Prahova, locţiitor al secretarului U.T.C. : „Ca om al cifrelor vă rog să îmi permiteţi ca înainte de toate să vă dau cîteva... cifre, semnificative cred pentru modul în care noi abordăm campania de toamnă. întreaga suprafaţă de arături de vară planificată de 1 175 hectare a fost realizată încă de pe data de 22 august a.c. Toate arăturile au fost efectuate la adincimi de peste 30 de centimetri, pe suprafeţele afectate de excesul de umiditate pentru a sparge harpanul iar pe celelalte fiind indicat la un interval de 3—4 ani. Cu fertilizarea celor 800 hectare ce urmează să fie insămînţate cu griu şi orz sintem puţin cam supăraţi pentru că nu ni se livrează decit 90 din cele 130 tone de superfosfat planificate. Am luat insă măsura ca pe restul suprafeţei să administrăm gunoi de grajd. Pină azi au fost deja fertilizate 1 75 hectare cu peste 1 200 tone. Acordăm o atenţie deosebită suprafeţei de 400 hectare de la ferma noastră specializată în producţia seminţelor, unde vom însămînţa soiurile de mare productivitate Aurora, Dacia şi Caucaz. Pentru celelalte suprafeţe sămînţa, reţinută de la ferma specializată, a fost selectată şi pregătită. Semănătorile au fost reparate încă din vară. In ceea ce priveşte recoltatul, deoarece avem suprafeţe mari şi pentru operativitate, am hotărit folosirea maşinilor în cea mai mare proporţie. Astfel, întreaga suprafaţă de 250 hectare floarea-soarelui va fi recoltată mecanizat cu 2 combine Gloria şi 5 combine C1—C3 dotate cu dispozitiv pentru floarea-soarelui. Porumbul pe care il avem de predat la fondul de stat va fi recoltat, de asemenea, mecanizat. Toate mijloacele de transport sunt pregătite iar echipele de deservire stabilite.“ N. R. Interlocutoarea noastră nu a făcut nici o referire la măsurile preconizate de către organizaţia U.T.C. pentru că acestea nu existau. „Nu ne-am gindit încă dar o să ne gindim“ — ni, s-a spus. Este necesară o operativitate mai mare şi în ceea ce priveşte stabilirea şi organizarea contribuţiei celor peste 50 de utecişti din cooperativă, agricolă de producţie cit şi a celorlalţi tineri din sat, căci ea este necesară şi aşteptată de către membrii cooperatori. (Urmare din pag. I) rea la peste 210 mii de hectare. Şi totuşi, pină acum n-am spus nimic despre munţii bărăganului. Cooperatorii din Dor Mărunt realizează primii in istoria Bărăganului mari producţii de griu la hectar. Apare astfel primul munte. Premiul I pe ţară pentru media realizată la hectar la cultura griului este primit de cooperatorii din Dor Mărunt. Preşedintele C.A.P.-ului, C. Popa, ştie că la acel steag cu fireturi de aur se uită mulţi. Ii surprinde pe unii invitaţi cum îi fură din ochi steagul. Steagul de unitate fruntaşă pe ramură este decernat Întreprinderii agricole de stat din Ograda, consfinţind unitatea cu cele mai bune rezultate dintre toate I.A.S.-urile ţării. Toamna lui 1972 găseşte mecanizatorii Bărăganului, cooperatorii, toţi specialiştii animaţi de un singur gînd. „Să însămînţăm plinea anului viitor în aşa fel incit ea să crească ca într-o covată uriaşă. Se fac ogoarele de vară şi pămîntul este „frămîntat“ de grape, discuri, tăvăluge. Semănătorile sînt aliniate la start. Dar, încep ploile, ploile ce nu mai contenesc ziua şi noaptea. Pămîntul musteşte. Oamenii se uită cu ciudă la cer. Apare un termen nou in Bărăgan FEREASTRA TIMPULUI. Cum a încetat ploaia şi pămîntul s-a zvîntat atît cit să nu încarce semănătorile, se lucrează în cîmp. Ferestrele nu sînt numai ale zilei, ci şi ale nopţilor. Se seamănă la lumina farurilor şi putem vorbi despre o nouă constelaţie a Bărăganului. lalomiţenii îşi făureau în acele nopţi „carele“ mici şi mari. Incrincenarea continuu pină cind meşterii plinii raportează că au însămînţat întreaga suprafaţă. In primăvară, iarna care ne uitase cu ninsoarea începe să sărăcească norii şi să înăbuşe cîmpia cu o plapumă groasă, insămînţatul mazării este oprit. Pregătirea terenurilor pentru floarea soarelui la fel. Liniştea aceasta albă aduce în inima Bărăganului cea mai mare... nelinişte. Pretutindeni oamenii luptă la înlăturarea excesului de umiditate. In primăvara anului 1973 ialomiţenii au cumpărat HI! » «Hmilui atitea cizme de cauciuc ci in zece ani. Se sapă rigole, şanţuri, canale şi apa este pusă pe goană. Nu i se dă o clipă voie să sufoce griul răsărit perie. Vine luna iulie şi începe recoltatul. Recoltatul griului semănat in ferestrele timpului, din care mai bine de jumătate la lumina constelaţiei ialomiţene. Apar munţii de la Stelnica, Făcăieni, Bordoşani şi Ograda. Gloriile — combinele — plutesc asemeni unor ambarcaţiuni peste valurile de griu. Îşi rotesc zbaterile din zori şi pină noaptea tirziu cind cade rouă. Totul pentru ca recoltatul să fie scurtat. Se înregistrează recorduri care însă durează doar o singură zi. Recolta entuziasmează, mobilizează. Oamenii îşi văd visurile cu ochii. Munca din toamnă şi primăvară se transformă în munţi atinşi şi culeşi cu ochiul şi ghidul. Ialomiţa aduce din plin piine la masa ţării. In fiecare zi pe harta de la Direcţia agricolă apar noi munţi. La Smirna, Griviţa, lazu, Coliba, Grindu etc. nume ce se confundă cu oamenii, cu nume de mecanizatori, cooperatori, brigadieri, fermieri şi ingineri. Toţi ca unul au ridicat în Bărăgan munţii vredniciei şi conştiinţei. Şi printre ei foarte mulţi tineri. Bărăganul este astăzi o întinsă şcoală a plinii. Mecanizatorii ialomiţenii îşi cunosc atit de bine meseria, incit pe drept cuvînt trebuie să le spunem maiştri. A fi agricultor e astăzi o profesie, cum ar fi mecanic, electrician, rectificator, electronist chiar. In Bărăgan se învaţă agricultura in şcoli. Propriu zis două orea a claselor de la Călăraşi, Ciulniţa şi Mărculeşti şi alta a practicii ce se desfăşoară pe sute de mii de hectare. Ar fi trebuit totuşi să scriu ceva despre nea Mitică de la Pietroiu (Dumitru Dumitru, directorul I.A.S. Pietroiul care în această vară a împlinit 25 de ani de cind se numără printre cei mai mari brutari ai ţării: despre Constantin Gib, Marin Ştefan şi Ioan Nicolae, directori la I.A.S.-urile din Ograda, Stelnica şi Făcăieni. Despre cel mai tinăr consiliu de conducere din Bărăgan, cel al cooperativei din satul Smirna, comuna Griviţa, al cărui, preşedinte, inginerul Vasile Berbecel, deşi nu are decit 30 de ani, s-a impus printre personalităţile din agricultura Bărăganului. Pe cei care nu au trecut prin Bărăgan îi invităm să se oprească mai mult în locurile unde se înalţă munţii de nîie. Fiindcă dacă pe cei din această vară nu i-au văzut, dacă munţii din această vară le-au scăpat, ii pot vedea, se înţelege, pe cei ai anului viitor. Tocmai în aceste zile se pregătesc temeliile munților din câmpia anului viitor. SÍMBÂTA 1 SEPTEMBRIE 1973 ...Probe. Aspect din Institutul de Studii și Cercetări Transporturi. Foto : ST. WEISS O TEMĂ DE REFLECŢIE Se prezentau concluziile unei brigăzi a C.C. al U.T.C. care analizase, spre sfirşitul anului şcolar trecut, activitatea U.T.C. in şcolile judeţului Timiş. Problema pe prim plan, era „ce să facem ca organizaţiile de clasă să trăiască o viaţă dinamică, să fie cu adevărat locul unde utecistul se manifestă ca membru activ al organizaţiei ?“. — Ce facem mai curînd cu organizaţiile U.T.C. ale claselor a XII-a ? — a intervenit în discuţie secretara comitetului U.T.C dintr-un foarte bun liceu timişorean. In clasele mai mici organizaţia lucrează, are acţiuni, în clasa a XII-a, insă, organizaţia este dominată de pasivitatea uteciştilor, face planuri în van. Ii scăpăm din mină, uneori nu se poate lucra nici cu birourile, uteciştii acceptind greu o muncă de răspundere. Intervenţia a fost reţinută, cu atît mai mult cu cit nu era întiia oară cind putea fi auzită o asemenea remarcă uşor alarmantă. De ce o asemenea stare de îngrijorare pentru inactivitatea unor utecişti care pină la finele clasei a Xl-a erau activi ? — Cu uteciştii dintr-a XII-a organizaţia U.T.C. nu mai poate realiza nimic. Poate că ar trebui ca acolo unde se duc — la facultate sau la un anumit loc de muncă — să li se ceară caracterizarea organizaţiei U.T.C. din liceu, de care să se ţină seama şi care să-i determine să activeze pină in ultima zi de şcoală. — Cine îi scapă din mină pe uteciştii din ultima clasă,organizaţia ? — a fost întrebată secretara. Dar organizaţia clasei o formează ei. uteciştii, in afara lor nu poate exista. — Organizaţia este condusă de nişte utecişti, aceştiadevin, intr-un fel, liderii claselor. Ei sint cei care nu„mai..reuşesc să... im pupă K’.iîyîfi'li — Sria am vrut...cfc" fantTsi secretara:........Lue Kuife'Ian^pean -182 ie~finiri pe 76SMZ3srna araza"Lim6ti i acestiartTl—virtuteaunei funcțiiincredintaieratiă cănu conduc de undeva,. de' departe. ci din aceeași ctgsă,,,din aceeași.j-bancă cu colegiicare i-au ales ? Se pare că, adesea, uită, din moment ce se consideră că antidotul pentru acel „ii scăpăm pe utecişti din mină“ se află intr-o caracterizare care să-i oblige să fie tot timpul utecişti. — Şi atunci, ce soluţie există? a venit replica secretarei. Activul nostru U.T.C. e plin de bune intenţii, "realizează sondaje, consultări printre utecişti, le cerem propuneri. Aici este momentul sâ notămcă, alături de alte clişee utilizate, din păcate chiar de către utecişti la o virstă cind clişeele le displace, formula „între- prindem sondaje, investigăm, consultăm“ este abuziv folosită, uneori ca o justificare a necunoaşterii pulsului unui colectiv dinlăuntrul său. De ce se corplică inutil lucrurile ? Intr-o clasă cu 30 de utecişti care-şi duc laolaltă zi de zi, timp de şase ore, viaţa de şcoală — şi nu de azi de ieri, ci de trei ani, ori chiar de mai mulţi — de ce trebuie să se întreprindă sondaje şi care este sensul şi forma consultărilor ? Aici problemele sunt şi trebuie să fie ştiute de către toţi. „Consultările“ sunt discuţiile zilnice iar iniţiativele nu pot fi aşteptate birocratic. — Cu ce tragere de inimă poţi lucra cu colegii mai mari, dacă ei vin la adunări gata plictisiţi, iar la alte acţiuni la care-i chemăm, vin obligaţi ori de loc? De cele mai multe ori se simt frustraţi de timpul pe care vor să-l dedice învăţăturii şişi întregea nemulţumirea faţă de cei dintr-a XII-a aceeaşi secretară. Să punem problema şi altfel şi să nu-i catalogăm pe uteciştii dintr-a XII-a aceeaşi secretară. Poate că dezbaterile sunt pe alături de preocupările lor din ultimul ceas al vieţii de şcoală. Poate că acţiunile la care sunt chemaţi nu corespund acestei situaţii, nu ţin seama de ceea ce-i frămintă acum în mod deosebit. Un asemenea an şcolar care finalizează viaţa de elev, solicită organizaţia clasei să-şi îndrepte atenţia spre fiecare tinăr, cu problemele sale, creind acel climat de afectivitate care să nu anuleze nici responsabilitatea şi nici exigenţa. Numai un asemenea climat poate face posibilă desfăşurarea unor colocvii colegiale şi, evident, etice, desfăşurate de la coleg la coleg — chiar dacă va fi de faţă şi tovarăşa dirigintă — discuţii deschise şi destinse infinit mai valoroase decit mult uzitata temă generală „ce să fiu“. Cu condiţia să se desfăşoare cu grija de a nu lovi, de a nu blama, de a nu jigni, ori a face presiuni. Nu se poate uita că este anul când organizaţia U.T.C. lucrează asupra împlinirii maturizării membrilor săi — maturizare morală, politică, maturizarea deciziilor, care să nu înlesnească comodităţi şi uşurinţă în tratarea viitorului, să nu admită alterarea generozităţii virstei prin calcule exacerbat individualiste. Viaţa de organizaţie este acum, mai mult ca oricând, viaţa colectivului in totalitatea sa, compusă din amănunte, din acţiunile acelea mici şi cu efect direct, asupra fiecăruia. Or, tocmai asta se înţelege mai anevoie : că acţiune nu se numeşte neapărat ceva la care participă mulţi elevi. . . ceva care „să se vadă“ de departe. Constituirea unor grupuri de elevi pe criteriul profesiunii către care aspiră — şi care să fie ajutat să se edifice asupra .. carierei alesă. "Să se pregătească — înseamnă spre exemplu, acţiune de organizaţie. Viaţa organizaţiei U.T.C. trebuie să ţină seama de particularul acestei clase şi să evite generalităţile. In fond, e vorba de acea intuiţie şi iniţiativă a adecvării rapide la ceea ce cere viaţa organizaţiei clasei a XII-a in fiecare moment al său. Un simţ pe care trebuie să-l aibă tocmai liderii, nepresupunînd nici un moment însă aservirea intereselor atît de diverse ale colectivului intereselor celor cinci care conduc. Poate că nu vor rămîne documente la dosar, procese verbale de şedinţe, programe de activitate, dar va rămîne altceva. E mult mai mult să faci din cei 30 de utecişti o autentică organizaţie, părtaşi la tot ceea ce se intîmplă, corectind tendinţa de retragere a fiecăruia în camera sa de lucru, opac la ceea ce nu reprezintă el, preocuparea lui, inchizînd ochii, egoist, la întîmplările de fiecare zi ale clasei, ale colegilor, aceasta trebuie avut in vedere. Studenţii anului 1, intr-o anchetă făcută după un prim semestru de studenţie la Matematică şi Automatică, ne-au declarat cu mîndrie că au obţinut rezultate foarte bune la învăţătură, în acest prim an, dar regretau absenta spiritului colectiv, se simţeau ca simpli indivizi figurînd într-o grupă studenţească, avind, in cel mai fericit caz, un prieten in fostul coleg de liceu. Recunoaşteau că viaţa de asociaţie nu s-a închegat, că primează principiul „fiecare cu treaba sa“. Cauza 7 Unii au avut curajul s-o numească ca fiind şi un reflex al lipsei de activitate obştească din ultimul an de şcoală, a camaraderiei care se toceşte în acest ani. Aşa, şi este. Secretara U.T.C. care, intre altele, trece acum în clasa a XII-a, a înţeles cu siguranţă că nu poate fi vorba de o scăpare din mină a uteciştilor din ultimul an, de găsirea unei soluţii de a-i ţine în friu, ci de un alt mod de a lucra, mobil, sensibil, la obiect cu organizaţia U.T.C. a ultimei clase liceale, de a-i detaşa ca solicitări si preocupări de ceilalţi utecişti ai şcolii. Cum ? In rîndurile de faţă nu se află decit o introducere la acest „cum“, continuarea o lăsăm p° seama celor care intră acum intr-a XII-a, ca şi a celor care au fost în această clasă, a activiştilor din şcoală, pe care-i invităm să-şi spună cuvântul. LUCREŢIA LUSTIG Utecistul din ultima clasă de liceu CARTEA PEDAGOGICĂ Peste 50 titluri de noi studii şi tratate cu caracter pedagogic — un tiraj de 300 090 exemplare — a realizat Editura didactică şi pedagogică pentru viitorul an de invăţămînt. Unul dintre cele mai importante , „Tratatul de pedagogie practică", elaborat de ui colectiv, de specialişti, sub îndrumarea conf. dr. Traian Pop. Menţionăm volumele : „Scrieri pedagogice“ de D. Gusti, „Şcoala din Transilvania in lupta pentru realizarea unirii din 1918“, de V. Popeangă, „Aspecte ale organizării invăţămintului profesional in România, între 1869-1948“, de C. Nicolae, „învăţămintul in ţinutul Sucavei, între 1779-1918“, de V. I. Goraş. Legarea invăţămintului de practică, una din principalele cerinţe ale şcolii noastre, este amplu analizată în lucrările intitulate : „îndrumătorul de activitate practică“, „Ghid pedagogic al maistrului instructor“, „Caiete de schițe pentru lucrări practice" etc. Debut şcolar: DEFINITIVATUL La 1 septembrie, începe in întreaga ţară examenul de definitivat pentru cadrele didactice, la care sunt înscrişi peste 8 000 profesori, învăţători şi educatoare. înainte de examen, Ministerul Educaţiei şi învăţămintului a sprijinit candidaţii prin consultaţii individuale şi colective ce s-au desfăşurat în vacanţele de iarnă şi de primăvară ale anului şcolar 1972-1973. La cerere, au fost acordate consultaţii şi la catedrele de specialitate ale Institutului central de perfecţionare a personalului didactic, din Bucureşti, precum şi ale filialelor sale din Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Craş