Scînteia Tineretului, mai 1974 (Anul 30, nr. 7758-7783)

1974-05-03 / nr. 7760

ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR ROMÂNO-CAMBODGIENE Desfăşurate într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, convorbirile dintre delegaţia română, condusă de Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guver­nului, şi delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Na­ţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F. U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G. R.U.N.C., comandantul-şef al forţelor armate populare de eli­berare naţională, s-au încheiat joi dimineaţa prin adoptarea unui comunicat comun. Docu­mentul a fost semnat de şefii celor două delegaţii. La încheierea convorbirilor şi ceremonia semnării comunicatu­lui comun au luat parte Gheor­­ghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi alţi membri ai Guvernului. In numele preşedintelui Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, al Comitetului Central al Partidu­lui, al Guvernului, al poporului român, primul ministru Manea Mănescu a exprimat profunda satisfacţie pentru documentul semnat care­­marchează un mo­ment important în dezvoltarea relaţiilor de prietenie între na­ţiunile celor două ţări. Noi vă dorim noi succese în lupta dumneavoastră dreaptă pentru eliberarea patriei, pentru o viaţă nouă şi fericită. In încheierea alocuţiunii sale, primul ministru a adresat urări pentru prietenia de nezdrunci­nat româno-cambodgiană, pen­tru sanătatea, fericirea şi viaţă lungă a şefilor de stat ai Româ­niei şi Cambodgiei — tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi prinţul No­rodom Siam­k­i, pentru victoria finală a poporului cambodgian, pentru pace în lume. Răspunzînd, viceprim-minis­­trul Khieu Samphan a exprimat vii mulţumiri poporului român, Partidului Comunist Român şi Guvernului pentru primirea căl­duroasă şi atenţia deosebită de care delegaţia cambodgiană s-a bucurat in timpul vizitei. Solicitudinea pe care a mani­­festat-o preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi sprijinul ferm al poporului, Partidului Comunist Român şi Guvernului român constituie pentru poporul şi forţele armate populare de eli­berare naţională din Cambodgia o mare încurajare în luptă. Ne exprimăm profunda noastră re­cunoştinţă. Vizita în România, convorbi­rile pe care le-am avut cu Ex­celenţa sa Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu Excelenţa Sa domnul Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. şi prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi cu alţi conducători ai ţării dumneavoastră şi numeroa­sele contacte cu diferite cercuri ne-au permis să apreciem mai bine remarcabilele succese ale poporului român, precum şi eforturile neobosite pe care România le depune pentru edi­ficarea economiei­ sale, păstra­rea independenţei şi suveranită­ţii sale, cit şi pe plan interna­ţional pentru promovarea unor relaţii de la stat la stat pe baza deplinei egalităţi. Delegaţia noastră mulţumeşte din toată inima partidului co­munist, Guvernului Republicii Socialiste România, sub condu­cerea eminentului lor con­ducător, preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a ne fi acordat posibilitatea să facem această vizită. COM La invitaţia Guvernului Re­publicii Socialiste România, o delegaţie a Frontului Unit Na­ţional al Cambodgiei şi a Gu­vernului Regal de Uniune Na­ţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al Comitetului central al Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei, viceprim­­ministru şi ministru al apărării naţionale al Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cam­bodgiei, comandantul şef al Forţelor armate populare de eli­berare naţională, şi avînd ca şef adjunct pe long Sary, consilier special la preşedinţia Con­siliului de Miniştri, a efectuat o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România, între 29 aprilie şi 2 mai 1974. Delegaţia Frontului Unit Na­ţional al Cambodgiei şi Guver­nului Regal de Uniune Naţio­nală al Cambodgiei a fost pri­mită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Şeful delegaţiei a transmis, cu acest prilej, tova­răşului Nicolae Ceauşescu un mesaj prietenesc de bune urări din partea prinţului Norodom Sianik, şeful statului Cambod­­gia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei. La rin­­dul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis prinţului Norodom Sianuk urări de sănă­tate şi fericire, de noi succese în lupta dreaptă a poporului cambodgian pentru libertate şi independenţă, în cursul primirii­, care a de­curs într-o atmosferă de adincă solidaritate şi prietenie frăţeas­că, a avut loc o convorbire pri­vind evoluţia raporturilor bila­terale şi un larg schimb de ve­deri asupra situaţiei din Cam­­bodgia, precum şi cu privire la unele probleme internaţionale de interes comun. Delegaţia cambodgiana a vizi­tat unităţi industriale, obiec­tive social-culturale şi militare şi a participat la adunarea populară din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai. De asemenea, delegaţia a fost prezentă la mitingul de so­lidaritate cu lupta dreaptă a po­porului cambodgian, care a a­­vut loc la Uzinele 23 August. Pretutindeni, oaspeţii cambod­­gieni au fost primiţi cu o deo­sebită căldură şi ospitalitate, expresie a sentimentelor de sin­ceră prietenie şi solidaritate pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul frate cambod­gian. Delegaţia F.U.N.C. şi G.R.U.N.C. condusă de Khieu Samphan a purtat convorbiri oficiale cu o delegaţie română, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului. La convorbiri au participat : — din partea română : Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru, minis­trul educaţiei şi învăţămîntului, Gheorghe Pană, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macoves­cu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Ion Gheorghe, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului apărării naţionale, şeful Marelui Stat Major, şi Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe. — din partea cambodgiana : Ieng Sary, consilier special la preşedinţia Consiliului de Mi­niştri, şef adjunct al delega­ţiei, Sarin Chhak, ministrul afa­cerilor externe, doamna Ieng Thirith, ministrul educaţiei populare şi al tineretului, şi Chea San, ambasadorul Cam­bodgiei în România. Convorbirile oficiale, ca şi celelalte primiri şi întrevederi au constituit un bun prilej de informare reciprocă cu privire la preocupările actuale ale po­poarelor român şi cambodgian, la posibilităţile de extindere a relaţiilor bilaterale şi la aspecte de importanţă majoră ale situa­ţiei internaţionale. Primul ministru al Guvernu­lui Republicii Socialiste Româ­nia a informat delegaţia cam­­bodgiană despre preocupările actuale ale conducerii de partid şi de stat, despre modul în care poporul român se pre­găteşte să întîmpine a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub dominaţia fas­cistă şi al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. In prezentarea făcută, au fost evi­denţiate avîntul şi entuziasmul cu care întregul popor român depune eforturi susţinute în ve­derea realizării planului cincinal înainte de termen, pentru Delegaţia Frontului Unit Na­ţional al Cambodgiei şi Guver­nului Regal de Uniune Naţio­nală al Cambodgiei condusă­ de Khieu Samphan, membru al Bi­roului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., UNICAT CO transpunerea în viaţă a amplu­lui program de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru ridicarea în­tregii naţiuni pe noi culmi ale civilizaţiei. Partea cambodgiană a dat o înaltă apreciere realizărilor deosebite dobîndite­ de po­porul român, sub conduce­rea Partidului Comunist Ro­mân, în opera de dezvoltare economică şi socială, relevînd că succesele României socialis­te constituie o experienţă in­structivă pentru multe ţări în curs de dezvoltare. De asemenea, partea cambod­giană a dat o înaltă apreciere politicii internaţionale clarvăză­toare duse de România, de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, politică pusă consecvent în slujba întăririi păcii şi dezvol­tării cooperării în întreaga lume. Şeful delegaţiei cambodgiene a informat partea română asu­pra evoluţiei situaţiei din Cambodgia şi a succeselor re­purtate de eroicul popor cam­bodgian în lupta sa dreaptă Îm­potriva imperialismului, pentru independenţă, suveranitate şi li­bertate, subliniind că în prezent forţele patriotice cambodgiene sunt mai puternice ca oricind pe toate planurile : militar, politic, economic şi diplomatic. Partea română a dat o înaltă apreciere marilor victorii înre­gistrate de eroica rezistenţă cambodgiană împotriva inter­venţiei imperialiste străine şi a trădătorilor de ţară Lon Noi, Sirik Matak, Son-Ngoc Thanh, Cheng Hong, In Tam, Long Boret, Sosthene Fernandez, re­­afirmind poziţia sa consecventă de deplină simpatie şi solidari­tate militantă faţă de lupta dreaptă a poporului cambodgian. Nutrind încredere nestrămutată că victoria finală va aparţine eroicului popor cambodgian şi forţelor armate populare de eli­berare naţională, guvernul şi poporul român vor acorda in continuare sprijinul lor politic, diplomatic, material şi moral po­porului frate cambodgian pen­tru realizarea aspiraţiilor sale juste de pace, progres, inde­pendenţă naţională şi neutrali­tate, în lupta sa dreaptă împo­triva imperialismului şi a unel­telor acestuia. Partea română a apreciat că prin lupta sa eroică, prin victo­riile repurtate, poporul cambod­gian işi aduce o contribuţie importantă la eforturile genera­le ale popoarelor din Indochina de a trăi în libertate şi inde­pendenţă, de a-şi hotărî desti­nele potrivit aspiraţiilor lor. De asemenea, partea română a dat o înaltă apreciere succeselor ob­ţinute pe plan internaţional de către Frontul Unit Naţional al Cambodgiei şi de Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, care întreţin relaţii cu peste 60 de state şi guverne, se bucură de sprijinul şi solida­ritatea tuturor forţelor progre­siste din lume, de simpatia opi­niei publice mondiale. Partea română susţine cu fermitate luările de poziţii pe deplin juste ale Frontului Unit Naţional şi Guvernului Regal de Uniune Naţională din Cambodgia, în conducerea po­porului cambodgian pe calea luptei hotărite, fără compromi­suri, pînă la victoria totală, pen­tru a se ajunge la reglementarea justă a problemei cambodgiene, care constă in punerea în apli­care a celor cinci puncte ale declaraţiei din 23 martie 1970 a prinţului Norodom Sianuk, şeful statului şi preşedintele Frontu­lui Unit Naţional din Cambod­gia. Partea cambodgiană a expri­mat şi cu acest prilej o vie gra­titudine şi recunoştinţă poporu­lui şi guvernului Republicii So­cialiste România, ilustrului pre­şedinte al României socialiste, Nicolae Ceauşescu, pentru spri­jinirea consecventă a poporului cambodgian în Înfăptuirea idea­lurilor sale de libertate şi in­dependenţă, în lupta contra in­tervenţiei imperialiste. Părţile au evidenţiat rolul tot mai important care incumbă ţărilor mici şi mijlocii ale lumii în abordarea şi soluţionarea problemelor majore ale contem­poraneităţii, ca şi rolul lor în lupta împotriva politicii impe­rialiste de agresiune, dominaţie şi dictat, pentru ca relaţiile din­tre toate statele să fie aşezate pe baze noi, pe principiile res­pectării stricte a independenţei şi suveranităţii naţionale, ega­lităţii în drepturi, neamesteca­ Pentru Guvernul Republicii Socialiste România, MANEA MĂNESCU ★ ★ ★ comandantul şef al forţelor ar­mate populare de eliberare na­ţională, care, la invitaţia Gu­vernului Republicii Socialiste România, a făcut o vizită ofici­ală de prietenie în ţara noastră, a părăsit, joi, Capitala. La plecare, pe aeroportul O­­ MNU lui in treburile interne, respec­tului şi avantajului reciproc, pentru înlăturarea din relaţiile internaţionale a utilizării forţei sau ameninţării cu forţa. Cele două părţi salută cu căl­dură victoriile mari, istorice repurtate de către popoarele vietnamez şi laoţian. Părţile au condamnat încer­cările imperialiste şi ale regi­mului de la Saigon de a întîrzia şi sabota punerea în aplicare a hotărîrilor cuprinse în Acordul de la Paris cu privire la Viet­nam. Totodată, cele două părţi şi-au reafirmat întregul lor spri­jin pentru politica şi acţiunile consecvente ale Republicii De­mocrate Vietnam şi Guvernu­lui Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud menite să conducă la aplicarea integrală a tuturor prevederilor Acordului menţionat, pentru ca populaţia Vietnamului de sud să poată trece nestingherit la con­struirea unei vieţi noi, potrivit aspiraţiilor sale legitime. Cele două părţi au salutat succesele obţinute de poporul din Laos în lupta sa patriotică antiimperialistă şi au exprimat dorinţa ca acest popor să-şi re­alizeze aspiraţiile sale şi să construiască un Laos liber, in­dependent, democrat, neutru şi paşnic. In cadrul convorbirilor, cele două părţi au scos în relief succesele obţinute de forţele re­voluţionare şi democratice din Asia, Africa şi America Latină împotriva colonialismului, neo­­colonialismului şi imperialismu­lui. Părţile au subliniat necesi­tatea aplicării riguroase a pre­vederilor Declaraţiei O.N.U. cu privire la acordarea indepen­denţei ţărilor şi popoarelor care se mai află sub dominaţia co­lonială şi a rezoluţiilor referi­toare la decolonizare, apartheid şi discriminare rasială şi, în a­­cest sens, şi-au reafirmat soli­daritatea lor militantă cu miş­cările de eliberare naţională din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate sub do­minaţia străină. Şefii celor două delegaţii au salutat cu profundă satisfacţie proclamarea ca stat independent a Guineei Bissau şi au exprimat sprijinul lor activ faţă de lupta poporului din Gui­neea Bissau şi Insulele Capului Verde pentru obţinerea victo­riei complete împotriva colo­nialismului şi imperialismului. Cele două părţi au subliniat că situaţia actuală este favo­rabilă luptei de eliberare na­ţională şi impune intensificarea acţiunilor pentru cucerirea in­dependenţei şi suveranităţii na­ţionale. Ele s-au pronunţat pen­tru dreptul imprescriptibil al popoarelor de a utiliza şi îm­bina toate formele şi căile de luptă politică şi diplomatică, in­clusiv lupta armată, pentru a scutura jugul asupririi străine, pentru a pune capăt intervenţi­ei străine în treburile interne ale popoarelor şi naţiunilor, pentru ca fiecare popor să-şi poată alege liber calea dezvol­tării economice şi regimul său politic şi social. Părţile au su­bliniat rolul de mare importan­ţă pe care îl are ajutorul dat de ţările socialiste, de celelalte forţe antiimperialiste popoarelor care luptă pentru eliberarea na­ţională, pentru apărarea drep­tului fiecărui popor de a fi stăpînul propriilor sale destine. Cu privire la reglementarea crizei din Orientul Apropiat, ce­le două părţi au subliniat nece­sitatea retragerii trupelor is­­raeliene din teritoriile arabe ocupate, garantării securităţii, integrităţii şi suveranităţii tu­turor statelor din zonă şi asigu­rării drepturilor legitime ale poporului arab palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale. Părţile au subliniat impor­tanţa pe care guvernele lor o acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite. Partea română a scos în evidenţă faptul că singurul re­prezentant legitim al poporului cambodgian la O.N.U. este G.R.U.N.C., contestînd pretenţii­le trădătorilor lom­olişti de la Pnom Penh de a reprezenta po­porul cambodgian la Naţiunile Unite.­­­Cele două părţi au constatat că actuala vizită oficială de prietenie a delegaţiei cambod­giene condusă de Khieu Sam­phan şi Ieng Sary, ca şi con­vorbirile care au avut loc, s-au desfăşurat cu succes şi au con­tribuit la întărirea prieteniei şi solidarităţii dintre cele două ţări şi popoare. Pentru Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei KHIEU SAMPHAN Bucureşti, 2 mai 1974 topeni, delegaţia a fost salutată de Manea Mănescu, Paul Nicu­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, ge­neral de armată Ion Ioniţă,­ George Macovescu, ministrul a­­facerilor externe, şi alţi mem­bri ai guvernului, generali şi o­­fiţeri superiori. Adunarea Generală a O. N. U. a adoptat două importante documente Pentru democratizarea vieţii economice mondiale Miercuri seara tîrziu, plenara Adunării Generale a O.N.U. a adoptat prin consens „Declaraţia asupra creării unei noi ordini economice internaţionale“ şi „Programul de acţiune“ — docu­mente a căror menire este de a declanşa procesul de revizuire a structurilor actualelor sisteme economice, comerciale şi finan­­ciar-valutare internaţionale şi de a croi astfel drumul spre de­mocratizarea vieţii economice mondiale şi reducerea decalajelor care separă ţările în curs de dezvoltare de statele industriali­zate. Subliniind faptul că „actua­la ordine economică internaţio­nală se află în direct conflict cu evoluţiile prezente din rela­ţiile politice şi economice in­ternaţionale“, declaraţia relevă imperativul participării depli­ne a ţărilor în curs de dezvol­tare la procesul de formulare şi aplicare a tuturor hotărîrilor care preocupă întreaga comu­nitate umană. In continuarea declaraţiei sint enumerate principiile care tre­buie să stea la baza noii ordini economice internaţionale, su­­bliniindu-se in primul rînd „egalitatea suverană a state­lor, inadmisibilitatea dobindirii de teritorii prin forţă, integrita­tea teritorială şi neintervenţia în treburile interne ale altor state“. De asemenea, sunt în­scrise principiile cooperării, par­ticipării egale şi efective a sta­telor la rezolvarea problemelor economice în interesul comun al tuturor statelor şi ţinîndu-se seama de necesitatea de a se asigura accelerarea progresului economic al statelor in curs de dezvoltare, dreptul popoarelor de a-şi alege propriul lor sis­tem economic şi social, suvera­nitatea permanentă a fiecărui stat asupra resurselor sale na­turale. Totodată, în acest docu­ment se insistă asupra punerii sub control a activităţilor cor­poraţiilor supranaţionale, asu­pra dreptului statelor în curs de dezvoltare de a reintra în pose­sia resurselor lor naturale, spo­ririi ajutorului multilateral că­tre popoarele care încă mai zac sub jugul colonial. Unul dintre punctele esenţiale ale declaraţiei este stabilirea unor raporturi juste şi echitabi­le între preţurile materiilor pri­me şi ale celorlalte produse ex­portate de statele in curs de dezvoltare şi preţurile produse­lor manufacturate importate de acestea din statele industriali­zate. Pentru facilitarea prograsului economic şi social al statelor subdezvoltate şi în curs de dez­voltare, declaraţia prevede spo­rirea ajutorului către aceste ţări, asigurarea creşterii com­petitivităţii produselor lor de export pe piaţa internaţională, dreptul lor de a beneficia de un tratament preferenţial şi nereciproc, transferul de teh­nologie şi resurse financiare că­tre aceste ţări, necesitatea ca ele să-şi concentreze toate re­sursele lor cauzei dezvoltării. „Planul de acţiune“, adoptat de plenară, are menirea de a asigura transpunerea în viaţă a prevederilor declaraţiei asu­pra creării unei noi ordini e­­conomice internaţionale. In domeniul materiilor prime, care împreună cu dezvoltarea au format obiectivele dezbate­rilor prezentei sesiuni extra­ordinare a Adunării Generale, programul subliniază necesitatea eradicării tuturor formelor de dominaţie străină, discriminare rasială, colonialistă, neocolonia­­listă, apartheid şi de exploa­tare, prin exercitarea suvera­nităţii permanente a statelor a­­supra resurselor lor naturale, precum şi prin măsuri de redo­­bindire, exploatare, dezvoltare, marketing şi distribuire a a­­cestor resurse în interesele na­ţionale. In scopul ameliorării penu­­riei de alimente şi produse a­­groalimentare, programul preve­de măsuri concrete pentru sti­mularea mecanizării agriculturii şi dezvoltării industriei alimen­tare în statele în curs de dez­voltare, pentru prevenirea po­luării apelor internaţionale, ca­re constituie importante resur­se de hrană pentru întreaga co­munitate umană, pentru asigu­rarea importării de îngrăşăminte chimice şi alimente la preţuri rezonabile de către statele în curs de dezvoltare, fără condi­ţii şi fără a agrava situaţia de­ja precară a balanţelor lor de plăţi externe, pentru eliminarea barierelor şi discriminărilor din comerţul cu produse alimentare al acestor ţări. Pentru însănătoşirea circui­tului mondial de valori materia­le, programul de acţiune preve­de măsuri destinate ameliorării termenilor de schimb pentru produsele exportate de statele în curs de dezvoltare, respec­tării angajamentelor asumate de statele industrializate prin stra­tegia internaţională a dezvol­tării, accesului liber pe pieţele ţărilor dezvoltate prin elimina­rea barierelor netarifare, a practicilor restricţioniste şi dis­criminatorii, crearea unor me­canisme internaţionale care să asigure stabilirea preţurilor, aplicarea, îmbunătăţirea şi ex­tinderea sistemului generalizat preferenţial pentru exporturile statelor în curs de dezvoltare. Măsuri importante se prevăd şi în domeniul reformării siste­mului monetar internaţional, pu­nerii sub control a inflaţiei, compensării pagubelor cauzate de inflaţie ţărilor în curs de dezvoltare şi garantării valorii reale a rezervelor de valută ale acestor tari. Una dintre con­diţiile esenţiale ale succesului negocierilor vizînd revizuirea actualului sistem monetar este participarea tuturor statelor la aceste negocieri. Avîndu-se în vedere greutăţi­le enorme întîmpinate de grupul statelor subdezvoltate ale lu­mii în toate domeniile vieţii economice şi sociale, plenara A­­dunării Generale a adoptat, la propunerea ţărilor nealinia­te, un program special, con­­ţinînd măsuri de urgenţă meni­te să contribuie la ameliorarea situaţiei acestor ţări grav a­­fectate de crizele economice recente. CAIRO 2 (Agerpres). — Joi dimineaţa, secretarul Departa­mentului de Stat al S.U.A., Henry Kissinger, a părăsit E­­giptul unde a avut convorbiri cu preşedintele Anwar Sadat. Potrivit agenţiilor internaţio­nale de presă, el a examinat cu şeful statului egiptean ulti­mele mutaţii intervenite în e­­voluţia situaţiei din Orientul Apropiat, în contextul actuale­lor eforturi depuse pentru so­luţionarea ei pe cale politică. O atenţie specială a fost acor­dată dezangajării forţelor mi­litare siriene şi israeliene pe frontul din înălţimile Golan, TEL AVIV 2 (Agerpres). — Sosit, joi, la Tel Aviv, în ca­drul turneului de­­ convorbiri întreprins în Orientul Apropiat, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., Henry Kissinger, s-a întîlnit cu Abba Eban, mi­nistrul israelian de externe, cu membri ai guvernului de la Tel Aviv, cu care a discutat probleme privind realizarea unui acord de dezangajare pe frontul din înălţimile Golan. DAMASC 2 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Damasc, reluat de agenţiile United Press International şi France Presse, a declarat că apărarea antieriană siriană a doborît, joi după-amiază, două avioane aparţinind unei forma­ţiuni israeliene care a încercat să­ atace poziţiile siriene de pe Muntele Hermon. El a menţio­nat, de asemenea, că duelurile de artilerie grea şi de tancuri au continuat în zona masivului muntos şi în alte sectoare ale frontului, adăugind că „inami­cul a bombardat obiective ci­vile din mai multe sate situate în apropierea liniei frontului“. TEL AVIV 2 (Agerpres).­­ Purtătorul de cuvînt al Coman­damentului militar de la Tel Aviv a anunţat că aviaţia is­­raeliană a bombardat joi, în cursul dimineţii şi după-amia­­ză, obiective militare siriene din regiunea Muntelui Hermon, precum şi concentrări palesti­niene de pe versantul occiden­tal al masivului muntos. Tot­odată, el a declarat că, in tim­pul duelurilor de artilerie de pe înălţimile Golan, au fost a­­tinse obiective din jurul loca­lităților Kissoue și Qatana si­tuate, la sud și sud-vest de ca­pitala siriană. FRAŢII JDERI : Patria (orele 9; 12; 15; 18, 21) ; Bucureşti (o­­rele 8 30; 11.15; 14,15; 17,15; 20.15­) ; LUMINILE ORAŞULUI : Scala (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45; 21).CAT BALLOU : Luceafărul (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,30; 20 45); Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45); MARELE MAESTRU : Victoria (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,15; 20.30) . HOŢUL DE PIERSICI : Central (orele 9,15; 11.30; 13,45; 16; 18,15; 20.30) . SALUT ŞI ADIO : Doina (orele 12.30; 15; 17,15; 19,45; program de desene animate pentru copii ore­le 9,45; 11,15). OMUL DIN ÎNALTA SOCIETA­TE : Casa Filmului (orele 15; 17,30; 20); Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20 45) ; Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). PORTILE ALBASTRE ALE O­­RASULUI : Lumina (orele 9; 11,15; 13,30; 15; 18,30; 20,45) ; Arta (ore­le 15,30; 17,45; 20). VALEA PRAFULUI DE PUS­CA : Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) ; Melodia (o­­rele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45); Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). TREI SCRISORI SECRETE: Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) ; Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). UN COMISAR ACUZA : Bucegi (orele 15,45; 18; 20,15) ; Cotroceni (orele 13,45; 16; 18,15; 20,30) ; Vol­ga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) . RIO LOBO : Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; Fla­căra (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). SECRETUL LUI BUDDHA : Pa­cea (orele 15,30; 18; 20.15). MARELE PREMIU : Drumul Să­rii (orele 15,30; 19). PĂCALĂ : Ferentari (orele 11; 15,30; 19) ; Popular (orele 11,30; 16; 19). CIDUL : Buzești( orele 9; 12,30; 16; 19,30) ; Floreasca (orele 10; 15,30; 19). TARUL IVAN ÎȘI SCHIMBĂ PROFESIA­­ Lira (orele 15,30; 18; 20.15) . LE MANS : Giulesti (orele 15.30; 18; 20.15) ; Mosilor (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). CĂLĂREŢUL FARA CAP : Cos­mos (orele 15.30; 18; 20.15) SAMBIZANGA : Unirea (orele 15,45; 18; 20,15). NUNTA DE PIATRA : Viitorul (orele 20,15). OMUL DIN LA MANCHA : Vii­torul (orele 15,30, 18). FANTASTICA AVENTURĂ A LUI ..NEPTUN“­: Munca (orele 16; 18, 20) ; Progresul (orele 15,30; 13; 20,15). AL ŞAPTELEA CARTUŞ : înfrăţirea (orele 15,30; 13; 20,15). BUNĂ SEARA DOAMNA CAMP­BELL : Crîngaşi (orele 16; 18,15). AURUL NEGRU DIN OKLAHO­MA : Vitan (orele 15,30; 18; 20.15); CÎNTECUL NORVEGIEI : Raho­va (orele 15,30; 19). CE DRUM SA ALEGI: Grivita (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; 20 30); Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); DILIGENTA (ora 14,30) ; SABO­TAJ (ora 16,30) ; ...ȘI SALUTA RÎNDUNELELE (ora 18,45) ; FE­MEIA DISPĂRUTĂ (ora 20,45), rulează la Cinemateca „Union“. VINERI, 3 MAI 1974 PROGRAMUL­­ 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Emisiune în limba germană. 19,10 File eroice de istorie. Aniversarea marii demonstraţii antifasciste din 1 Mai 1939. 19,30 Telejurnal. 20,00 1001 de seri . Povestea lui Rum­­cats. 20,10 Româ­n­a — Anul XXX. Revista social-politică TV. 20,45 în frumoasa lună mai. Pagini din operete. 21.10 Film artistic : „Structura cristalului“ — produc­ţie a studiourilor cinematografice poloneze. 22.25 24 de ore. PROGRAMUL II 17.30 Telex. 17.35 Film pentru tineret : „Clinele sălbatic Dingo“ — producţie a studiourilor Len­­film. 19.10 File eroice de istorie. Aniversarea marii demonstraţii antifasciste din 1 Mai 1939. 19.30 Telejurnal. 20,00 1001 de seri. 20.10 Pagini din muzica de cameră. 20.40 o viaţă pentru o idee : Gheorghe Bănciulescu. 21,10 Bucu­­reştiul azi. 21,25 Portativ ’74. 21,50 Teatru scurt : „Pasiune plus ra­ţiune” de Al. Mirodan. SÎMBATA, 4 MAI 1974 PROGRAMUL I 9,00 Carnavalul primăverii. 10,00 Mindră zi de primăvară. Cîntece şi dansuri populare. 10,40 în parc fanfara cîntă... Muzică de pro­menadă. 11,00 Glasul tinereţii. Concert cu public susţinut în Sala Casei de Cultură a Sindica­telor din Buzău de tineri inter­preţi de muzică uşoară şi popu­lară descoperiţi de emisiunile ,,Steaua fără nume“ şi „Floarea din grădină“. 12,00 Pagini de umor : Aventuri în epoca de pia­tră. 12,50 Avanpremieră. 13,00 Al­bum distractiv. 16,00 Magazin sportiv. 17,00 Al treilea gong ! Spectacol susţinut de Circul de Stat din Bucureşti. 17,45 Farmecul muzicii. 18,45 Lumea copiilor. 19,15 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Zi de mai ! Montaj literar-mu­zical. 20,30 Avanpremieră. 20,35 Film serial . COLUMBO. 21,35 Parada duetelor. Telespectacol umoristic-muzical cu public. 22,50 Telejurnal. DUMINICA, 5 MAI 1974 PROGRAMUL I 8,30 Deschiderea programului. Gimnastica pentru toţi. 8,40 Cra­vatele roşii. 9,35 Film serial pen­tru copii . CARTARI. 10,00 Viaţa satului. 11,15 Publicitate. 11,20 Documentar TV. Goticul Rarăului. Pietrele Doamnei. 11,45 Bucuriile muzicii. 12,30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 16.00 Dru­muri în istorie. 16,20 Film serial : 17 CLIPE ALE UNEI PRIMĂVERI. 17.30 Cîntare patriei. 18.50 Fotbal : Dinamo—Rapid. Transmisiune di­rectă de la Stadionul „33 August". 20.30 Telejurnal. Săptămîna politi­că internă şi internaţională în imagini. 21.00 Un şerif la New York sau... Şofer improvizat — premieră pe ţară. 22.10 Telejurnal. 22.20 Duminica sportivă. PROGRAMUL II 10.00—11,45 Matineu simfonic. Concertul Filarmonicii de Stat „George Enescu”. 18,50 Avanpre­mieră. 18,55 Ce ştim şi ce nu ştim despre... 19,25 O viaţă de cal. Un mînz s-a născut în Nordul îndepărtat... — documentar artis­tic. 19,50 Muzică populară inter­pretată de elevi ai Şcolii populare de artă din Bucureşti. 20,05 Film serial pentru copii : GEORGE. Episodul „George peţitorul“. 20,30 Telejurnal. 21,00 Refrene lirice. 21,20 Film serial : COLUMBO. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Bucureşti. Piaţa „Scritell*. Tel ! 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA* «_ Serviciul Import Export Presă — Bucureşti — Calea Griviței nr. 64—66 P.O.B. — 2001. Tiparul " Combinatul poligrafic ,­Casa Scînteii" Ultimele momente ale bătăliei electorale sunt dominate de radiografia sondajelor. Statele ma­jore ale grupărilor poli­tice încearcă să desci­freze răspunsul la între­barea vitală : cum vor vota francezii la 5 mai ? Fireşte, dincolo de inves­tigaţiile intensificate ale instituţiilor specializate rămîne încă o dilemă : distribuţia procentelor semnalată de sondaje îşi va găsi confirmarea la urne­C­ompetiţia pentru Elysée a cunoscut o săptămină „fier­binte“. Apropierea momentului în care francezii vor depu­ne buletinele de vot în urne a determinat o maximă intensifi­care a duelului politic. Turneele candidaţilor se desfăşoară non­stop, intr-un epuizant maraton, atmosfera a devenit mai încăr­cată, milioane de afişe inundă zidurile, apariţiile pe micul e­­cran poartă amprenta momen­tului decisiv care se apropie în­văluit de incertitudine. Ca in­tr-un final de meci dramatic, concurenţii încearcă să acumu­leze puncte — poate cele mai preţioase pentru „a forţa des­tinul“. L’AURORE constata „lupta de gladiatori“ angajată între Chaban-Delmas şi Giscard d’Estaing iar LE FIGARO re­leva că, potrivit sondajelor, „depărtarea nu face decit să se adâncească“­intre cei doi expo­nenţi ai vechii majorităţi, avan­sul ministrului economiei şi fi­nanţelor ingrijorînd pe prietenii fostului premier. Toate aceste sondaje au incitat pe Chaban- Delmas să înmulţească lovitu­rile la adresa periculosului său adversar. Dar sondajele sunt in­terpretate de LA NATION printr-o optică diferită: „Chaban are in mod net mai multe şan­se decit Giscard să învingă pe Mitterrand in turul al doilea“. Este intersant că o treime din deputaţii gaullişti preferă să asiste în calitate de spectatori la competiţia dintre Chaban- Delmas şi Giscard d’Estaing. Totuşi, observă LE MONDE, „pină acum Chaban-Delmas şi Giscard d’Estaing nu au făcut nimic care să facă imposibile regăsirile ulterioare“. Ziarul remarcă, in acelaşi timp, că Franţois Mitterrand, candidatul unic al stingii (pentru întâia oară există un candidat comun al forţelor de stingă la primul tur al scrutinului prezidenţial) „apare destins în faţa unor au­ditorii considerabile“. In mulţimea sondajelor care preced prima rundă a alegerilor prezidenţiale (dacă nici un can­didat nu obţine 51 la sută din voturi, atunci francezii revin la urne la 19 mai) s-au remarcat cele privind opţiunile tinerilor. Mai întîi se cuvine o remarcă : dreptul de a intra în cabina de votare îl au doar cei care au atins vîrsta de 21 de ani. Sute de mii de tineri francezi între 18—21 ani sunt, astfel, lipsiţi de posibilitatea de a-şi spune cu­­vîntul în ceea ce priveşte viito­rul lor şi viitorul ţării. Despre aceşti tineri LE MONDE publică un ciclu de reportaje : „Les jeunes sans voix“. Decepţia, amărăciunea unei existenţe ce­nuşii, dorinţa de prefaceri reale se regăsesc în frazele multora din interlocutorii aleşi de repor­terul parizian. Ultimul număr din revista L’EXPRESS prezintă un sondaj realizat printre tinerii ce vor fi prezenţi la vot. Ce gîndesc cei 8 000 000 de tineri şi tinere aflaţi pe scara vîrstei între 21—30 ani ? Sunt tineri care s-au năs­cut între 1944 şi 1954 — o ge­neraţie care n-a cunoscut răz­boiul şi nici urmările lui ime­diate. Doar 9 la sută dintre ei se arată, în mod categoric, lip­siţi de interes faţă de bătălia electorală şi nu intenţionează, de aceea, să voteze. 45 la sută dintre cei investigaţi îşi expri­mă preferinţa pentru candida­tul stingii, Franţois Mitterrand. Aceasta înseamnă că peste 3 000 000 de tineri vor vota in favoarea lui Mitterrand. Procen­tajul tinerilor care se pronunţă în sprijinul exponentului stingii este superior celui al adulţilor (42—43 la sută). Pentru Giscard d’Estaing s-au arătat dispuşi să voteze 27 la sută din tinerii ale­gători iar Chaban-Delmas în­truneşte adeziunea doar a 23 la sută din aceşti alegători. In li­nii mari, se manifestă aceleaşi tendinţe ca şi în cadrul corpu­lui electoral luat în ansamblul său. Sondajul reprodus de L’EX­PRESS este, însă, deosebit de interesant sub cîteva aspecte care depăşesc problema alegerii viitorului preşedinte. La o în­trebare privind situaţia generală din Franţa, doar 2 la sută din tinerii interogaţi au afirmat că „lucrurile trebuie să rămină aşa cum sunt“, 53 la sută s-au pronunţat pentru reforme, iar 43 la sută pentru „foarte profunde reforme“. Dorinţa de schimbare trebuie, de altfel, plasată in contextul preocupărilor cotidie­ne. Examenul problemelor celor mai acute pentru tineri este simptomatic. 93 la sută dintre ei pun pe prim plan lupta contra creşterii preţurilor. Urmează dificila problemă a şomajului (pe care 92 la sută din tineri o consideră importantă in defini­rea opţiunii lor), reducerea ine­galităţilor sociale (87 la sută), posibilitatea formării profesiona­le (79 la sută). Nu lipseşte nici protecţia mediului înconjurător de pe acest tabel al preocupă­rilor unei generaţii confruntate cu multiple dificultăţi. Revista AVANTGARDE, editată de Miş­carea Tineretului Comunist Francez, intr-un apel electoral către tineri, sublinia revendică­rile esenţiale ale acestei genera­ţii, ceea ce trebuie să se schim­be. Revista denunţa „şomajul, costul vieţii, nesiguranţa zilei de miine, selecţia socială, refu­zul dreptului de vot la 18 ani“. Intilnirea cu urnele este pre­cedată de ultimele sondaje. In­decişii trebuie să pună capăt ezitării. Opţiunea trebuie să se producă. In favoarea cărui can­didat se va înclina balanţa ? Verdictul electoral aparţine, încă, incertitudinii. Doar urnele ne vor dezvălui tainele sale. EUGENIU OBREA­ C Tinerii francezi şi întîlnirea cu urnele Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa In ultimele zile, organele de lucru ale Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Eu­ropa, , care dezbat problemele cooperării economice între sta­tele participante, şi-au conti­nuat intr-un ritm intens activi­tatea de elaborare a documen­telor finale. In Subcomisia pentru coope­rare tehnico-ştiinţifică, după ce s-a realizat un acord în ce pri­veşte domeniile de cooperare şi măsurile pentru eliminarea ob­stacolelor existente in acest sec­tor, s-a trecut la discutarea şi redactarea secţiunii de docu­ment privind formele şi meto­dele de cooperare. Discuţiile au loc pe baza propunerilor făcute de mai multe delegaţii, între care şi delegaţia României. A­­ceste propuneri prevăd o multi­tudine de forme de cooperare, cum ar fi organizarea unui nu­măr mai mare de conferinţe, simpozioane, colocvii şi alte re­uniuni ştiinţifice şi tehnice, asi­gurarea unei largi difuzări între toate statele participante a in­formaţiilor şi rezultatelor cer­cetării tehnico-ştiinţifice. In Subcomisia privind mediul înconjurător s-a elaborat un text referitor la cooperarea între statele participante în vederea armonizării normelor de protec­ţie a mediului, ceea ce va faci­lita schimbul de date şi infor­maţii în acest domeniu. In ceea ce priveşte problema dezvoltării turismului, discuţiile s-au concentrat, în special, asu­pra unor acţiuni menite să faci­liteze cooperarea în acest dome­niu. De asemenea, printre for­mulările acceptate, se află şi recomandarea privind adoptarea de măsuri destinate să proteje­ze mediul înconjurător şi patri­moniul cultural, artistic şi isto­ric în condiţiile creşterii conti­nue a turismului internațional. Situaţia din Portugalia Purtătorul de cuvînt al juntei militare, Mariz Fernandes, a anunţat că generalul Spinola şi-a reluat consultările în vede­rea formării unui guvern pro­vizoriu civil, întrerupte datorită sărbătoririi zilei de 1 Mai. Tot­odată, el a anunţat că forţele armate continuă să urmărească pe agenţii fostei poliţii politice şi pe membrii­ organizaţiilor ex­tremiste de dreapta. Fernandes a precizat că există numeroşi membri ai fostelor organizaţii extremiste şi ai poliţiei politice care deţin încă depozite de arme şi muniţii. Purtătorul de cuvînt a afirmat, de asemenea, că mai mulţi membri ai fostei poliţii se­crete s-au predat autorităţilor, iar o parte din aceştia au fost eliberaţi după cercetări. Joi, junta militară a dat pu­blicităţii un comunicat, reluat de agenţia France Presse, prin care anunţă începerea unui pro­ces de „însănătoşire a structu­­­rii forţelor armate şi a institu­ţiilor publice". 40.362 ES

Next