Scînteia Tineretului, mai 1974 (Anul 30, nr. 7758-7783)
1974-05-03 / nr. 7760
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR ROMÂNO-CAMBODGIENE Desfăşurate într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, convorbirile dintre delegaţia română, condusă de Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului, şi delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F. U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G. R.U.N.C., comandantul-şef al forţelor armate populare de eliberare naţională, s-au încheiat joi dimineaţa prin adoptarea unui comunicat comun. Documentul a fost semnat de şefii celor două delegaţii. La încheierea convorbirilor şi ceremonia semnării comunicatului comun au luat parte Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi alţi membri ai Guvernului. In numele preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al Comitetului Central al Partidului, al Guvernului, al poporului român, primul ministru Manea Mănescu a exprimat profunda satisfacţie pentru documentul semnat caremarchează un moment important în dezvoltarea relaţiilor de prietenie între naţiunile celor două ţări. Noi vă dorim noi succese în lupta dumneavoastră dreaptă pentru eliberarea patriei, pentru o viaţă nouă şi fericită. In încheierea alocuţiunii sale, primul ministru a adresat urări pentru prietenia de nezdruncinat româno-cambodgiană, pentru sanătatea, fericirea şi viaţă lungă a şefilor de stat ai României şi Cambodgiei — tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi prinţul Norodom Siamki, pentru victoria finală a poporului cambodgian, pentru pace în lume. Răspunzînd, viceprim-ministrul Khieu Samphan a exprimat vii mulţumiri poporului român, Partidului Comunist Român şi Guvernului pentru primirea călduroasă şi atenţia deosebită de care delegaţia cambodgiană s-a bucurat in timpul vizitei. Solicitudinea pe care a manifestat-o preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi sprijinul ferm al poporului, Partidului Comunist Român şi Guvernului român constituie pentru poporul şi forţele armate populare de eliberare naţională din Cambodgia o mare încurajare în luptă. Ne exprimăm profunda noastră recunoştinţă. Vizita în România, convorbirile pe care le-am avut cu Excelenţa sa Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu Excelenţa Sa domnul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi cu alţi conducători ai ţării dumneavoastră şi numeroasele contacte cu diferite cercuri ne-au permis să apreciem mai bine remarcabilele succese ale poporului român, precum şi eforturile neobosite pe care România le depune pentru edificarea economiei sale, păstrarea independenţei şi suveranităţii sale, cit şi pe plan internaţional pentru promovarea unor relaţii de la stat la stat pe baza deplinei egalităţi. Delegaţia noastră mulţumeşte din toată inima partidului comunist, Guvernului Republicii Socialiste România, sub conducerea eminentului lor conducător, preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a ne fi acordat posibilitatea să facem această vizită. COM La invitaţia Guvernului Republicii Socialiste România, o delegaţie a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al Comitetului central al Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, viceprimministru şi ministru al apărării naţionale al Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, comandantul şef al Forţelor armate populare de eliberare naţională, şi avînd ca şef adjunct pe long Sary, consilier special la preşedinţia Consiliului de Miniştri, a efectuat o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România, între 29 aprilie şi 2 mai 1974. Delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei a fost primită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Şeful delegaţiei a transmis, cu acest prilej, tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj prietenesc de bune urări din partea prinţului Norodom Sianik, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei. La rindul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis prinţului Norodom Sianuk urări de sănătate şi fericire, de noi succese în lupta dreaptă a poporului cambodgian pentru libertate şi independenţă, în cursul primirii, care a decurs într-o atmosferă de adincă solidaritate şi prietenie frăţească, a avut loc o convorbire privind evoluţia raporturilor bilaterale şi un larg schimb de vederi asupra situaţiei din Cambodgia, precum şi cu privire la unele probleme internaţionale de interes comun. Delegaţia cambodgiana a vizitat unităţi industriale, obiective social-culturale şi militare şi a participat la adunarea populară din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai. De asemenea, delegaţia a fost prezentă la mitingul de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului cambodgian, care a avut loc la Uzinele 23 August. Pretutindeni, oaspeţii cambodgieni au fost primiţi cu o deosebită căldură şi ospitalitate, expresie a sentimentelor de sinceră prietenie şi solidaritate pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul frate cambodgian. Delegaţia F.U.N.C. şi G.R.U.N.C. condusă de Khieu Samphan a purtat convorbiri oficiale cu o delegaţie română, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului. La convorbiri au participat : — din partea română : Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Ion Gheorghe, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului apărării naţionale, şeful Marelui Stat Major, şi Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe. — din partea cambodgiana : Ieng Sary, consilier special la preşedinţia Consiliului de Miniştri, şef adjunct al delegaţiei, Sarin Chhak, ministrul afacerilor externe, doamna Ieng Thirith, ministrul educaţiei populare şi al tineretului, şi Chea San, ambasadorul Cambodgiei în România. Convorbirile oficiale, ca şi celelalte primiri şi întrevederi au constituit un bun prilej de informare reciprocă cu privire la preocupările actuale ale popoarelor român şi cambodgian, la posibilităţile de extindere a relaţiilor bilaterale şi la aspecte de importanţă majoră ale situaţiei internaţionale. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România a informat delegaţia cambodgiană despre preocupările actuale ale conducerii de partid şi de stat, despre modul în care poporul român se pregăteşte să întîmpine a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub dominaţia fascistă şi al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. In prezentarea făcută, au fost evidenţiate avîntul şi entuziasmul cu care întregul popor român depune eforturi susţinute în vederea realizării planului cincinal înainte de termen, pentru Delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., UNICAT CO transpunerea în viaţă a amplului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru ridicarea întregii naţiuni pe noi culmi ale civilizaţiei. Partea cambodgiană a dat o înaltă apreciere realizărilor deosebite dobîndite de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în opera de dezvoltare economică şi socială, relevînd că succesele României socialiste constituie o experienţă instructivă pentru multe ţări în curs de dezvoltare. De asemenea, partea cambodgiană a dat o înaltă apreciere politicii internaţionale clarvăzătoare duse de România, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, politică pusă consecvent în slujba întăririi păcii şi dezvoltării cooperării în întreaga lume. Şeful delegaţiei cambodgiene a informat partea română asupra evoluţiei situaţiei din Cambodgia şi a succeselor repurtate de eroicul popor cambodgian în lupta sa dreaptă Împotriva imperialismului, pentru independenţă, suveranitate şi libertate, subliniind că în prezent forţele patriotice cambodgiene sunt mai puternice ca oricind pe toate planurile : militar, politic, economic şi diplomatic. Partea română a dat o înaltă apreciere marilor victorii înregistrate de eroica rezistenţă cambodgiană împotriva intervenţiei imperialiste străine şi a trădătorilor de ţară Lon Noi, Sirik Matak, Son-Ngoc Thanh, Cheng Hong, In Tam, Long Boret, Sosthene Fernandez, reafirmind poziţia sa consecventă de deplină simpatie şi solidaritate militantă faţă de lupta dreaptă a poporului cambodgian. Nutrind încredere nestrămutată că victoria finală va aparţine eroicului popor cambodgian şi forţelor armate populare de eliberare naţională, guvernul şi poporul român vor acorda in continuare sprijinul lor politic, diplomatic, material şi moral poporului frate cambodgian pentru realizarea aspiraţiilor sale juste de pace, progres, independenţă naţională şi neutralitate, în lupta sa dreaptă împotriva imperialismului şi a uneltelor acestuia. Partea română a apreciat că prin lupta sa eroică, prin victoriile repurtate, poporul cambodgian işi aduce o contribuţie importantă la eforturile generale ale popoarelor din Indochina de a trăi în libertate şi independenţă, de a-şi hotărî destinele potrivit aspiraţiilor lor. De asemenea, partea română a dat o înaltă apreciere succeselor obţinute pe plan internaţional de către Frontul Unit Naţional al Cambodgiei şi de Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, care întreţin relaţii cu peste 60 de state şi guverne, se bucură de sprijinul şi solidaritatea tuturor forţelor progresiste din lume, de simpatia opiniei publice mondiale. Partea română susţine cu fermitate luările de poziţii pe deplin juste ale Frontului Unit Naţional şi Guvernului Regal de Uniune Naţională din Cambodgia, în conducerea poporului cambodgian pe calea luptei hotărite, fără compromisuri, pînă la victoria totală, pentru a se ajunge la reglementarea justă a problemei cambodgiene, care constă in punerea în aplicare a celor cinci puncte ale declaraţiei din 23 martie 1970 a prinţului Norodom Sianuk, şeful statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional din Cambodgia. Partea cambodgiană a exprimat şi cu acest prilej o vie gratitudine şi recunoştinţă poporului şi guvernului Republicii Socialiste România, ilustrului preşedinte al României socialiste, Nicolae Ceauşescu, pentru sprijinirea consecventă a poporului cambodgian în Înfăptuirea idealurilor sale de libertate şi independenţă, în lupta contra intervenţiei imperialiste. Părţile au evidenţiat rolul tot mai important care incumbă ţărilor mici şi mijlocii ale lumii în abordarea şi soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii, ca şi rolul lor în lupta împotriva politicii imperialiste de agresiune, dominaţie şi dictat, pentru ca relaţiile dintre toate statele să fie aşezate pe baze noi, pe principiile respectării stricte a independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamesteca Pentru Guvernul Republicii Socialiste România, MANEA MĂNESCU ★ ★ ★ comandantul şef al forţelor armate populare de eliberare naţională, care, la invitaţia Guvernului Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în ţara noastră, a părăsit, joi, Capitala. La plecare, pe aeroportul O MNU lui in treburile interne, respectului şi avantajului reciproc, pentru înlăturarea din relaţiile internaţionale a utilizării forţei sau ameninţării cu forţa. Cele două părţi salută cu căldură victoriile mari, istorice repurtate de către popoarele vietnamez şi laoţian. Părţile au condamnat încercările imperialiste şi ale regimului de la Saigon de a întîrzia şi sabota punerea în aplicare a hotărîrilor cuprinse în Acordul de la Paris cu privire la Vietnam. Totodată, cele două părţi şi-au reafirmat întregul lor sprijin pentru politica şi acţiunile consecvente ale Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud menite să conducă la aplicarea integrală a tuturor prevederilor Acordului menţionat, pentru ca populaţia Vietnamului de sud să poată trece nestingherit la construirea unei vieţi noi, potrivit aspiraţiilor sale legitime. Cele două părţi au salutat succesele obţinute de poporul din Laos în lupta sa patriotică antiimperialistă şi au exprimat dorinţa ca acest popor să-şi realizeze aspiraţiile sale şi să construiască un Laos liber, independent, democrat, neutru şi paşnic. In cadrul convorbirilor, cele două părţi au scos în relief succesele obţinute de forţele revoluţionare şi democratice din Asia, Africa şi America Latină împotriva colonialismului, neocolonialismului şi imperialismului. Părţile au subliniat necesitatea aplicării riguroase a prevederilor Declaraţiei O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor care se mai află sub dominaţia colonială şi a rezoluţiilor referitoare la decolonizare, apartheid şi discriminare rasială şi, în acest sens, şi-au reafirmat solidaritatea lor militantă cu mişcările de eliberare naţională din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate sub dominaţia străină. Şefii celor două delegaţii au salutat cu profundă satisfacţie proclamarea ca stat independent a Guineei Bissau şi au exprimat sprijinul lor activ faţă de lupta poporului din Guineea Bissau şi Insulele Capului Verde pentru obţinerea victoriei complete împotriva colonialismului şi imperialismului. Cele două părţi au subliniat că situaţia actuală este favorabilă luptei de eliberare naţională şi impune intensificarea acţiunilor pentru cucerirea independenţei şi suveranităţii naţionale. Ele s-au pronunţat pentru dreptul imprescriptibil al popoarelor de a utiliza şi îmbina toate formele şi căile de luptă politică şi diplomatică, inclusiv lupta armată, pentru a scutura jugul asupririi străine, pentru a pune capăt intervenţiei străine în treburile interne ale popoarelor şi naţiunilor, pentru ca fiecare popor să-şi poată alege liber calea dezvoltării economice şi regimul său politic şi social. Părţile au subliniat rolul de mare importanţă pe care îl are ajutorul dat de ţările socialiste, de celelalte forţe antiimperialiste popoarelor care luptă pentru eliberarea naţională, pentru apărarea dreptului fiecărui popor de a fi stăpînul propriilor sale destine. Cu privire la reglementarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi au subliniat necesitatea retragerii trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, garantării securităţii, integrităţii şi suveranităţii tuturor statelor din zonă şi asigurării drepturilor legitime ale poporului arab palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale. Părţile au subliniat importanţa pe care guvernele lor o acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite. Partea română a scos în evidenţă faptul că singurul reprezentant legitim al poporului cambodgian la O.N.U. este G.R.U.N.C., contestînd pretenţiile trădătorilor lomolişti de la Pnom Penh de a reprezenta poporul cambodgian la Naţiunile Unite.Cele două părţi au constatat că actuala vizită oficială de prietenie a delegaţiei cambodgiene condusă de Khieu Samphan şi Ieng Sary, ca şi convorbirile care au avut loc, s-au desfăşurat cu succes şi au contribuit la întărirea prieteniei şi solidarităţii dintre cele două ţări şi popoare. Pentru Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei KHIEU SAMPHAN Bucureşti, 2 mai 1974 topeni, delegaţia a fost salutată de Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, general de armată Ion Ioniţă, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi alţi membri ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori. Adunarea Generală a O. N. U. a adoptat două importante documente Pentru democratizarea vieţii economice mondiale Miercuri seara tîrziu, plenara Adunării Generale a O.N.U. a adoptat prin consens „Declaraţia asupra creării unei noi ordini economice internaţionale“ şi „Programul de acţiune“ — documente a căror menire este de a declanşa procesul de revizuire a structurilor actualelor sisteme economice, comerciale şi financiar-valutare internaţionale şi de a croi astfel drumul spre democratizarea vieţii economice mondiale şi reducerea decalajelor care separă ţările în curs de dezvoltare de statele industrializate. Subliniind faptul că „actuala ordine economică internaţională se află în direct conflict cu evoluţiile prezente din relaţiile politice şi economice internaţionale“, declaraţia relevă imperativul participării depline a ţărilor în curs de dezvoltare la procesul de formulare şi aplicare a tuturor hotărîrilor care preocupă întreaga comunitate umană. In continuarea declaraţiei sint enumerate principiile care trebuie să stea la baza noii ordini economice internaţionale, subliniindu-se in primul rînd „egalitatea suverană a statelor, inadmisibilitatea dobindirii de teritorii prin forţă, integritatea teritorială şi neintervenţia în treburile interne ale altor state“. De asemenea, sunt înscrise principiile cooperării, participării egale şi efective a statelor la rezolvarea problemelor economice în interesul comun al tuturor statelor şi ţinîndu-se seama de necesitatea de a se asigura accelerarea progresului economic al statelor in curs de dezvoltare, dreptul popoarelor de a-şi alege propriul lor sistem economic şi social, suveranitatea permanentă a fiecărui stat asupra resurselor sale naturale. Totodată, în acest document se insistă asupra punerii sub control a activităţilor corporaţiilor supranaţionale, asupra dreptului statelor în curs de dezvoltare de a reintra în posesia resurselor lor naturale, sporirii ajutorului multilateral către popoarele care încă mai zac sub jugul colonial. Unul dintre punctele esenţiale ale declaraţiei este stabilirea unor raporturi juste şi echitabile între preţurile materiilor prime şi ale celorlalte produse exportate de statele in curs de dezvoltare şi preţurile produselor manufacturate importate de acestea din statele industrializate. Pentru facilitarea prograsului economic şi social al statelor subdezvoltate şi în curs de dezvoltare, declaraţia prevede sporirea ajutorului către aceste ţări, asigurarea creşterii competitivităţii produselor lor de export pe piaţa internaţională, dreptul lor de a beneficia de un tratament preferenţial şi nereciproc, transferul de tehnologie şi resurse financiare către aceste ţări, necesitatea ca ele să-şi concentreze toate resursele lor cauzei dezvoltării. „Planul de acţiune“, adoptat de plenară, are menirea de a asigura transpunerea în viaţă a prevederilor declaraţiei asupra creării unei noi ordini economice internaţionale. In domeniul materiilor prime, care împreună cu dezvoltarea au format obiectivele dezbaterilor prezentei sesiuni extraordinare a Adunării Generale, programul subliniază necesitatea eradicării tuturor formelor de dominaţie străină, discriminare rasială, colonialistă, neocolonialistă, apartheid şi de exploatare, prin exercitarea suveranităţii permanente a statelor asupra resurselor lor naturale, precum şi prin măsuri de redobindire, exploatare, dezvoltare, marketing şi distribuire a acestor resurse în interesele naţionale. In scopul ameliorării penuriei de alimente şi produse agroalimentare, programul prevede măsuri concrete pentru stimularea mecanizării agriculturii şi dezvoltării industriei alimentare în statele în curs de dezvoltare, pentru prevenirea poluării apelor internaţionale, care constituie importante resurse de hrană pentru întreaga comunitate umană, pentru asigurarea importării de îngrăşăminte chimice şi alimente la preţuri rezonabile de către statele în curs de dezvoltare, fără condiţii şi fără a agrava situaţia deja precară a balanţelor lor de plăţi externe, pentru eliminarea barierelor şi discriminărilor din comerţul cu produse alimentare al acestor ţări. Pentru însănătoşirea circuitului mondial de valori materiale, programul de acţiune prevede măsuri destinate ameliorării termenilor de schimb pentru produsele exportate de statele în curs de dezvoltare, respectării angajamentelor asumate de statele industrializate prin strategia internaţională a dezvoltării, accesului liber pe pieţele ţărilor dezvoltate prin eliminarea barierelor netarifare, a practicilor restricţioniste şi discriminatorii, crearea unor mecanisme internaţionale care să asigure stabilirea preţurilor, aplicarea, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului generalizat preferenţial pentru exporturile statelor în curs de dezvoltare. Măsuri importante se prevăd şi în domeniul reformării sistemului monetar internaţional, punerii sub control a inflaţiei, compensării pagubelor cauzate de inflaţie ţărilor în curs de dezvoltare şi garantării valorii reale a rezervelor de valută ale acestor tari. Una dintre condiţiile esenţiale ale succesului negocierilor vizînd revizuirea actualului sistem monetar este participarea tuturor statelor la aceste negocieri. Avîndu-se în vedere greutăţile enorme întîmpinate de grupul statelor subdezvoltate ale lumii în toate domeniile vieţii economice şi sociale, plenara Adunării Generale a adoptat, la propunerea ţărilor nealiniate, un program special, conţinînd măsuri de urgenţă menite să contribuie la ameliorarea situaţiei acestor ţări grav afectate de crizele economice recente. CAIRO 2 (Agerpres). — Joi dimineaţa, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., Henry Kissinger, a părăsit Egiptul unde a avut convorbiri cu preşedintele Anwar Sadat. Potrivit agenţiilor internaţionale de presă, el a examinat cu şeful statului egiptean ultimele mutaţii intervenite în evoluţia situaţiei din Orientul Apropiat, în contextul actualelor eforturi depuse pentru soluţionarea ei pe cale politică. O atenţie specială a fost acordată dezangajării forţelor militare siriene şi israeliene pe frontul din înălţimile Golan, TEL AVIV 2 (Agerpres). — Sosit, joi, la Tel Aviv, în cadrul turneului de convorbiri întreprins în Orientul Apropiat, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., Henry Kissinger, s-a întîlnit cu Abba Eban, ministrul israelian de externe, cu membri ai guvernului de la Tel Aviv, cu care a discutat probleme privind realizarea unui acord de dezangajare pe frontul din înălţimile Golan. DAMASC 2 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Damasc, reluat de agenţiile United Press International şi France Presse, a declarat că apărarea antieriană siriană a doborît, joi după-amiază, două avioane aparţinind unei formaţiuni israeliene care a încercat să atace poziţiile siriene de pe Muntele Hermon. El a menţionat, de asemenea, că duelurile de artilerie grea şi de tancuri au continuat în zona masivului muntos şi în alte sectoare ale frontului, adăugind că „inamicul a bombardat obiective civile din mai multe sate situate în apropierea liniei frontului“. TEL AVIV 2 (Agerpres). Purtătorul de cuvînt al Comandamentului militar de la Tel Aviv a anunţat că aviaţia israeliană a bombardat joi, în cursul dimineţii şi după-amiază, obiective militare siriene din regiunea Muntelui Hermon, precum şi concentrări palestiniene de pe versantul occidental al masivului muntos. Totodată, el a declarat că, in timpul duelurilor de artilerie de pe înălţimile Golan, au fost atinse obiective din jurul localităților Kissoue și Qatana situate, la sud și sud-vest de capitala siriană. FRAŢII JDERI : Patria (orele 9; 12; 15; 18, 21) ; Bucureşti (orele 8 30; 11.15; 14,15; 17,15; 20.15) ; LUMINILE ORAŞULUI : Scala (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45; 21).CAT BALLOU : Luceafărul (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,30; 20 45); Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45); MARELE MAESTRU : Victoria (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,15; 20.30) . HOŢUL DE PIERSICI : Central (orele 9,15; 11.30; 13,45; 16; 18,15; 20.30) . SALUT ŞI ADIO : Doina (orele 12.30; 15; 17,15; 19,45; program de desene animate pentru copii orele 9,45; 11,15). OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE : Casa Filmului (orele 15; 17,30; 20); Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20 45) ; Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). PORTILE ALBASTRE ALE ORASULUI : Lumina (orele 9; 11,15; 13,30; 15; 18,30; 20,45) ; Arta (orele 15,30; 17,45; 20). VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) ; Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45); Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). TREI SCRISORI SECRETE: Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) ; Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). UN COMISAR ACUZA : Bucegi (orele 15,45; 18; 20,15) ; Cotroceni (orele 13,45; 16; 18,15; 20,30) ; Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) . RIO LOBO : Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; Flacăra (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). SECRETUL LUI BUDDHA : Pacea (orele 15,30; 18; 20.15). MARELE PREMIU : Drumul Sării (orele 15,30; 19). PĂCALĂ : Ferentari (orele 11; 15,30; 19) ; Popular (orele 11,30; 16; 19). CIDUL : Buzești( orele 9; 12,30; 16; 19,30) ; Floreasca (orele 10; 15,30; 19). TARUL IVAN ÎȘI SCHIMBĂ PROFESIA Lira (orele 15,30; 18; 20.15) . LE MANS : Giulesti (orele 15.30; 18; 20.15) ; Mosilor (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). CĂLĂREŢUL FARA CAP : Cosmos (orele 15.30; 18; 20.15) SAMBIZANGA : Unirea (orele 15,45; 18; 20,15). NUNTA DE PIATRA : Viitorul (orele 20,15). OMUL DIN LA MANCHA : Viitorul (orele 15,30, 18). FANTASTICA AVENTURĂ A LUI ..NEPTUN“: Munca (orele 16; 18, 20) ; Progresul (orele 15,30; 13; 20,15). AL ŞAPTELEA CARTUŞ : înfrăţirea (orele 15,30; 13; 20,15). BUNĂ SEARA DOAMNA CAMPBELL : Crîngaşi (orele 16; 18,15). AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA : Vitan (orele 15,30; 18; 20.15); CÎNTECUL NORVEGIEI : Rahova (orele 15,30; 19). CE DRUM SA ALEGI: Grivita (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; 20 30); Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); DILIGENTA (ora 14,30) ; SABOTAJ (ora 16,30) ; ...ȘI SALUTA RÎNDUNELELE (ora 18,45) ; FEMEIA DISPĂRUTĂ (ora 20,45), rulează la Cinemateca „Union“. VINERI, 3 MAI 1974 PROGRAMUL 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Emisiune în limba germană. 19,10 File eroice de istorie. Aniversarea marii demonstraţii antifasciste din 1 Mai 1939. 19,30 Telejurnal. 20,00 1001 de seri . Povestea lui Rumcats. 20,10 Româna — Anul XXX. Revista social-politică TV. 20,45 în frumoasa lună mai. Pagini din operete. 21.10 Film artistic : „Structura cristalului“ — producţie a studiourilor cinematografice poloneze. 22.25 24 de ore. PROGRAMUL II 17.30 Telex. 17.35 Film pentru tineret : „Clinele sălbatic Dingo“ — producţie a studiourilor Lenfilm. 19.10 File eroice de istorie. Aniversarea marii demonstraţii antifasciste din 1 Mai 1939. 19.30 Telejurnal. 20,00 1001 de seri. 20.10 Pagini din muzica de cameră. 20.40 o viaţă pentru o idee : Gheorghe Bănciulescu. 21,10 Bucureştiul azi. 21,25 Portativ ’74. 21,50 Teatru scurt : „Pasiune plus raţiune” de Al. Mirodan. SÎMBATA, 4 MAI 1974 PROGRAMUL I 9,00 Carnavalul primăverii. 10,00 Mindră zi de primăvară. Cîntece şi dansuri populare. 10,40 în parc fanfara cîntă... Muzică de promenadă. 11,00 Glasul tinereţii. Concert cu public susţinut în Sala Casei de Cultură a Sindicatelor din Buzău de tineri interpreţi de muzică uşoară şi populară descoperiţi de emisiunile ,,Steaua fără nume“ şi „Floarea din grădină“. 12,00 Pagini de umor : Aventuri în epoca de piatră. 12,50 Avanpremieră. 13,00 Album distractiv. 16,00 Magazin sportiv. 17,00 Al treilea gong ! Spectacol susţinut de Circul de Stat din Bucureşti. 17,45 Farmecul muzicii. 18,45 Lumea copiilor. 19,15 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Zi de mai ! Montaj literar-muzical. 20,30 Avanpremieră. 20,35 Film serial . COLUMBO. 21,35 Parada duetelor. Telespectacol umoristic-muzical cu public. 22,50 Telejurnal. DUMINICA, 5 MAI 1974 PROGRAMUL I 8,30 Deschiderea programului. Gimnastica pentru toţi. 8,40 Cravatele roşii. 9,35 Film serial pentru copii . CARTARI. 10,00 Viaţa satului. 11,15 Publicitate. 11,20 Documentar TV. Goticul Rarăului. Pietrele Doamnei. 11,45 Bucuriile muzicii. 12,30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 16.00 Drumuri în istorie. 16,20 Film serial : 17 CLIPE ALE UNEI PRIMĂVERI. 17.30 Cîntare patriei. 18.50 Fotbal : Dinamo—Rapid. Transmisiune directă de la Stadionul „33 August". 20.30 Telejurnal. Săptămîna politică internă şi internaţională în imagini. 21.00 Un şerif la New York sau... Şofer improvizat — premieră pe ţară. 22.10 Telejurnal. 22.20 Duminica sportivă. PROGRAMUL II 10.00—11,45 Matineu simfonic. Concertul Filarmonicii de Stat „George Enescu”. 18,50 Avanpremieră. 18,55 Ce ştim şi ce nu ştim despre... 19,25 O viaţă de cal. Un mînz s-a născut în Nordul îndepărtat... — documentar artistic. 19,50 Muzică populară interpretată de elevi ai Şcolii populare de artă din Bucureşti. 20,05 Film serial pentru copii : GEORGE. Episodul „George peţitorul“. 20,30 Telejurnal. 21,00 Refrene lirice. 21,20 Film serial : COLUMBO. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Bucureşti. Piaţa „Scritell*. Tel ! 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA* «_ Serviciul Import Export Presă — Bucureşti — Calea Griviței nr. 64—66 P.O.B. — 2001. Tiparul " Combinatul poligrafic ,Casa Scînteii" Ultimele momente ale bătăliei electorale sunt dominate de radiografia sondajelor. Statele majore ale grupărilor politice încearcă să descifreze răspunsul la întrebarea vitală : cum vor vota francezii la 5 mai ? Fireşte, dincolo de investigaţiile intensificate ale instituţiilor specializate rămîne încă o dilemă : distribuţia procentelor semnalată de sondaje îşi va găsi confirmarea la urneCompetiţia pentru Elysée a cunoscut o săptămină „fierbinte“. Apropierea momentului în care francezii vor depune buletinele de vot în urne a determinat o maximă intensificare a duelului politic. Turneele candidaţilor se desfăşoară nonstop, intr-un epuizant maraton, atmosfera a devenit mai încărcată, milioane de afişe inundă zidurile, apariţiile pe micul ecran poartă amprenta momentului decisiv care se apropie învăluit de incertitudine. Ca intr-un final de meci dramatic, concurenţii încearcă să acumuleze puncte — poate cele mai preţioase pentru „a forţa destinul“. L’AURORE constata „lupta de gladiatori“ angajată între Chaban-Delmas şi Giscard d’Estaing iar LE FIGARO releva că, potrivit sondajelor, „depărtarea nu face decit să se adâncească“intre cei doi exponenţi ai vechii majorităţi, avansul ministrului economiei şi finanţelor ingrijorînd pe prietenii fostului premier. Toate aceste sondaje au incitat pe Chaban- Delmas să înmulţească loviturile la adresa periculosului său adversar. Dar sondajele sunt interpretate de LA NATION printr-o optică diferită: „Chaban are in mod net mai multe şanse decit Giscard să învingă pe Mitterrand in turul al doilea“. Este intersant că o treime din deputaţii gaullişti preferă să asiste în calitate de spectatori la competiţia dintre Chaban- Delmas şi Giscard d’Estaing. Totuşi, observă LE MONDE, „pină acum Chaban-Delmas şi Giscard d’Estaing nu au făcut nimic care să facă imposibile regăsirile ulterioare“. Ziarul remarcă, in acelaşi timp, că Franţois Mitterrand, candidatul unic al stingii (pentru întâia oară există un candidat comun al forţelor de stingă la primul tur al scrutinului prezidenţial) „apare destins în faţa unor auditorii considerabile“. In mulţimea sondajelor care preced prima rundă a alegerilor prezidenţiale (dacă nici un candidat nu obţine 51 la sută din voturi, atunci francezii revin la urne la 19 mai) s-au remarcat cele privind opţiunile tinerilor. Mai întîi se cuvine o remarcă : dreptul de a intra în cabina de votare îl au doar cei care au atins vîrsta de 21 de ani. Sute de mii de tineri francezi între 18—21 ani sunt, astfel, lipsiţi de posibilitatea de a-şi spune cuvîntul în ceea ce priveşte viitorul lor şi viitorul ţării. Despre aceşti tineri LE MONDE publică un ciclu de reportaje : „Les jeunes sans voix“. Decepţia, amărăciunea unei existenţe cenuşii, dorinţa de prefaceri reale se regăsesc în frazele multora din interlocutorii aleşi de reporterul parizian. Ultimul număr din revista L’EXPRESS prezintă un sondaj realizat printre tinerii ce vor fi prezenţi la vot. Ce gîndesc cei 8 000 000 de tineri şi tinere aflaţi pe scara vîrstei între 21—30 ani ? Sunt tineri care s-au născut între 1944 şi 1954 — o generaţie care n-a cunoscut războiul şi nici urmările lui imediate. Doar 9 la sută dintre ei se arată, în mod categoric, lipsiţi de interes faţă de bătălia electorală şi nu intenţionează, de aceea, să voteze. 45 la sută dintre cei investigaţi îşi exprimă preferinţa pentru candidatul stingii, Franţois Mitterrand. Aceasta înseamnă că peste 3 000 000 de tineri vor vota in favoarea lui Mitterrand. Procentajul tinerilor care se pronunţă în sprijinul exponentului stingii este superior celui al adulţilor (42—43 la sută). Pentru Giscard d’Estaing s-au arătat dispuşi să voteze 27 la sută din tinerii alegători iar Chaban-Delmas întruneşte adeziunea doar a 23 la sută din aceşti alegători. In linii mari, se manifestă aceleaşi tendinţe ca şi în cadrul corpului electoral luat în ansamblul său. Sondajul reprodus de L’EXPRESS este, însă, deosebit de interesant sub cîteva aspecte care depăşesc problema alegerii viitorului preşedinte. La o întrebare privind situaţia generală din Franţa, doar 2 la sută din tinerii interogaţi au afirmat că „lucrurile trebuie să rămină aşa cum sunt“, 53 la sută s-au pronunţat pentru reforme, iar 43 la sută pentru „foarte profunde reforme“. Dorinţa de schimbare trebuie, de altfel, plasată in contextul preocupărilor cotidiene. Examenul problemelor celor mai acute pentru tineri este simptomatic. 93 la sută dintre ei pun pe prim plan lupta contra creşterii preţurilor. Urmează dificila problemă a şomajului (pe care 92 la sută din tineri o consideră importantă in definirea opţiunii lor), reducerea inegalităţilor sociale (87 la sută), posibilitatea formării profesionale (79 la sută). Nu lipseşte nici protecţia mediului înconjurător de pe acest tabel al preocupărilor unei generaţii confruntate cu multiple dificultăţi. Revista AVANTGARDE, editată de Mişcarea Tineretului Comunist Francez, intr-un apel electoral către tineri, sublinia revendicările esenţiale ale acestei generaţii, ceea ce trebuie să se schimbe. Revista denunţa „şomajul, costul vieţii, nesiguranţa zilei de miine, selecţia socială, refuzul dreptului de vot la 18 ani“. Intilnirea cu urnele este precedată de ultimele sondaje. Indecişii trebuie să pună capăt ezitării. Opţiunea trebuie să se producă. In favoarea cărui candidat se va înclina balanţa ? Verdictul electoral aparţine, încă, incertitudinii. Doar urnele ne vor dezvălui tainele sale. EUGENIU OBREA C Tinerii francezi şi întîlnirea cu urnele Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa In ultimele zile, organele de lucru ale Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa, , care dezbat problemele cooperării economice între statele participante, şi-au continuat intr-un ritm intens activitatea de elaborare a documentelor finale. In Subcomisia pentru cooperare tehnico-ştiinţifică, după ce s-a realizat un acord în ce priveşte domeniile de cooperare şi măsurile pentru eliminarea obstacolelor existente in acest sector, s-a trecut la discutarea şi redactarea secţiunii de document privind formele şi metodele de cooperare. Discuţiile au loc pe baza propunerilor făcute de mai multe delegaţii, între care şi delegaţia României. Aceste propuneri prevăd o multitudine de forme de cooperare, cum ar fi organizarea unui număr mai mare de conferinţe, simpozioane, colocvii şi alte reuniuni ştiinţifice şi tehnice, asigurarea unei largi difuzări între toate statele participante a informaţiilor şi rezultatelor cercetării tehnico-ştiinţifice. In Subcomisia privind mediul înconjurător s-a elaborat un text referitor la cooperarea între statele participante în vederea armonizării normelor de protecţie a mediului, ceea ce va facilita schimbul de date şi informaţii în acest domeniu. In ceea ce priveşte problema dezvoltării turismului, discuţiile s-au concentrat, în special, asupra unor acţiuni menite să faciliteze cooperarea în acest domeniu. De asemenea, printre formulările acceptate, se află şi recomandarea privind adoptarea de măsuri destinate să protejeze mediul înconjurător şi patrimoniul cultural, artistic şi istoric în condiţiile creşterii continue a turismului internațional. Situaţia din Portugalia Purtătorul de cuvînt al juntei militare, Mariz Fernandes, a anunţat că generalul Spinola şi-a reluat consultările în vederea formării unui guvern provizoriu civil, întrerupte datorită sărbătoririi zilei de 1 Mai. Totodată, el a anunţat că forţele armate continuă să urmărească pe agenţii fostei poliţii politice şi pe membrii organizaţiilor extremiste de dreapta. Fernandes a precizat că există numeroşi membri ai fostelor organizaţii extremiste şi ai poliţiei politice care deţin încă depozite de arme şi muniţii. Purtătorul de cuvînt a afirmat, de asemenea, că mai mulţi membri ai fostei poliţii secrete s-au predat autorităţilor, iar o parte din aceştia au fost eliberaţi după cercetări. Joi, junta militară a dat publicităţii un comunicat, reluat de agenţia France Presse, prin care anunţă începerea unui proces de „însănătoşire a structurii forţelor armate şi a instituţiilor publice". 40.362 ES