Scînteia Tineretului, iunie 1974 (Anul 30, nr. 7785-7808)

1974-06-03 / nr. 7785

"SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Un subiect de permanentă actualitate PREGĂTIREA POLITICO-IDEOLOGICĂ A ACTIVULUI U.T.C. Recent, cu prilejul unor convorbiri, tovarăşul Mircea Ionescu, secretar al Comitetului jude­ţean Prahova al U.T.C., ne relata că­: „Preci­zările elaborate de Biroul C.C. al U.T.C. şi Biroul Comitetului Executiv al Consiliului U.A.S.C.R. privind pregătirea politico-ideologica a tuturor cadrelor U.T.C. salariate şi obşteşti, au început deja să prindă viaţă. In judeţul Prahova, noul sistem unitar de pregătire va reuni un activ de peste 18 000 de tineri, mem­brii tuturor comitetelor şi birourilor organiza­ţiilor U.T.C. Au fost luate toate măsurile pen­tru organizarea în bune condiţii a invăţămin­­tului politico-ideologic al cadrelor U.T.C. pe în­treaga filieră. In primul rînd ne-a preocupat or­ganizarea instruirilor cu întreg activul jude­ţean, realizind în acest sens o diferenţiere, pe categorii de organizaţii : din industrie, agricul­tură, cooperaţie, invăţămînt etc. Cu acest prilej s-au făcut recomandări privind elaborarea te­maticilor, a graficului de desfăşurare a lecţii­lor, s-au dat indicaţii bibliografice, s-a trecut efectiv la constituirea cercurilor. Toate aceste măsuri au fost luate ţinindu-se seamă de ca­tegoria colectivelor de tineri, de specificul uni­tăţilor, iar în ceea ce priveşte tematica au fost respectate criterii în raport de pregătirea medie pe care o posedă cursanţii, de nevoile pe care le reclamă locul de muncă, de problemele pe care le ridică organizaţiile U.T.C. respective şi altele. Bibliografia va fi selecţionată atît pen­tru cursanţi cit şi pentru propagandişti, punin­­du-se accent pe cunoaşterea documentelor de partid şi de stat, pe cunoaşterea hotărîrilor C.C. al U.T.C. privind formale şi metodele folo­site de organele şi organizaţiile U.T.C. în rea­lizarea sarcinilor ce le revin“. In unităţile unde numărul celor din activ este mare, s-au constituit cursuri de invăţămînt pe grupuri de organizaţii. De exemplu, la între­prinderea de utilaj chimic vor funcţiona cinci cercuri, după cum urmează : un cerc care va reuni toate birourile organizaţiilor de ucenici, altul la Fabrica de utilaj chimic, altul la secţia „Nord“ şi două la „­Centru“, în timp ce la în­treprinderea .. „Feroemail“ întregul activ — care numără numai 34 de tineri — va fi grupat în­­tr-un singur cerc. Membrii comitetelor U.T.C. subordonate direct municipiului vor fi cooptaţi în cercuri separate,,în funcţie de specificul lor : sănătate, P.T.T.R., servicii etc. Toate aceste măsuri fiind luate, se aşteaptă deschiderea, care în unele cercuri a şi avut loc deja. Amănunte asupra organizării şi deschiderii pregătirii politico-ideologice a activului am căutat să aflăm la Comitetul municipal Ploieşti al U.T.C. Din discuţiile pe care le-am purtat cu tovarăşul Nicolae Oprea, prim-secretar al comitetului municipal U.T.C., am reţinut că d­e fapt noul sistem de pregătire nu se va declanşa pe un teren gol, întrucît membrii comitetelor şi birourilor U.T.C. au participat pînă acum la învăţămîntul de partid, iar in cadrul biroului municipal au avut loc pină în prezent diverse dezbateri şi discuţii pe anumite teme. Odată cu trecerea la noul sistem se asigură însă perma­nentizarea şi continuitatea pregătirii, se oferă un cadru propice dezbaterilor, dîndu-se posibi­litatea , avind în vedere că numărul cursan­ţilor nu este mai mare de 40 — aprofundării problematicii puse în discuţie. „Studiul indivi­dual — arăta primul secretar — stă la baza pre­gătirii întregului activ municipal“. In elaborarea tematicii orientative destinată cercurilor de pregătire s-a stabilit un număr de 21 de teme, dintre care cinci de politică generală, cum sunt cele destinate cunoaşterii fondului naţional de dezvoltare economico­­socială, planificării forţei de muncă, activităţii de comerţ exterior etc. Numărul relativ mic al dezbaterilor de ordin general este explicat prin faptul că cei care participă la aceste cursuri au mai­­beneficiat pînă in prezent­ de expuneri şi dezbateri de acest gen ; în noua formă de pre­gătire se va insista cu precădere asupra unor formulări, termeni şi noţiuni care cer aprofun­dări şi concretizări. In rest, temele sunt deta­liate, fiind stabilite in raport de sarcinile ce revin organizaţiei U.T.C. în toate, domeniile de activitate. S-au avut in vedere aici teme ca : ..Disciplina socialistă — disciplină liber consim­ţită“. ..Organizarea lucrului în schimburi şi eficienţa economică“. „Ciclul de fabricaţie şi căile scurtării lui“ şi altele. Organizaţia U.T.C. de la întreprinderea ,,Fero­email“ se numără printre cele care au deschis deja învăţămintul politico-ideologic destinat ca­drelor. Prima temă prezentată : „Realizarea in totalitate a programului de investiţii şi pune­rea in funcţiune a obiectivelor planificate — condiţie hotărâtoare a îndeplinirii înainte de termen a planului cincinal“. De ce tocmai cu această temă ? „Pentru că în întreprinderea noastră — ne-a răspuns Dumitru Stănescu, se­cretarul comitetului U.T.C. — sunt probleme deosebite cu investiţiile. Am considerat că în­­văţămîntul nostru trebuie să fie în primul rînd adaptat la cerinţele unităţii noastre“. După părerea cursanţilor de aici, începutul este de bun augur, avindu-se în vedere îndeo­sebi seriozitatea cu care a fost pregătită des­chiderea invăţămintului politico-ideologic re­zervat tuturor activiştilor U.T.C. ION TOMESCU Cultivatori de plante medicinale Ca obiectiv al activităţii de muncă voluntar-patriotică, co­lectarea plantelor medicinale a devenit pentru tinerii judeţului Argeş o preocupare ce se bucură de tot mai mult interes. Anual, în medie, uteciştii arge­şeni livrează o cantitate de circa 30 tone plante medicinale. O iniţiativă a elevilor — aceea de a cultiva pe terenuri special a­­menajate şi întreţinute aseme­nea plante — dă tot mai multe roade. Astfel, elevii Liceului a­­gricol Curtea de Argeş, au plan­tat mentă, gălbenele, levănţică etc. pe un hectar de teren pri­mit de la I.A.S. din localitate şi execută toate lucrările de în­treţinere a tunurilor, străduin­­du-se să-şi onoreze cit mai bine sarcinile contractuale cu centrul de­ plante medicinale Găeşti. Aceeaşi activitate desfăşoară şi elevii liceelor Vedea şi Costeşti, ai Şcoli generale Merişani şi al­tele pe loturile şcolare. Două tabere de vară, vor fi organizate cu circa 100 elevi, la Prislop şi Ghimbav pentru strîngerea plantelor medicinale. Aşadar, o notă bună pentru elevii argeşeni şi, la această... materie. V. RAVESCU UTECIŞTII ANULUI XXX Printre vizitatorii de ieri ai Muzeului de istorie a parti­dului comunist, a mişcării revoluţio­nare şi democrati­­ce din România se numără şi 640 de tineri din Cimpu­­lung Muscel, jude­ţul Argeş. Citind in documentarul de istorie al­­muzeului pagini de neui­tat ale luptei clasei muncitoare şi Partidului Co­munist Român, muncitorii între­prinderii miniere, întreprinderii me­canice şi elevii grupurilor şcolare ale celor două în­treprinderi mus­­celene, întîmpină cea de a XXX-a aniversare şi cel de al XI-lea Con­gres al Partidului Comunist­­ Român cu hotărîrea de a cunoaşte la fel de bine trecutul şi prezentul patriei. Cu acest grup, numărul tinerilor din Cimpulung Muscel, care au vi­zitat în acest an Muzeul de istorie a partidului comu­nist, ajunge la 7 600. Tovarăşul Paul Bărboi, primul se­cretar al comi­tetului orăşenesc U.T.C., declara că pină la 23 August acest muzeu va fi vizitat de toţi cei 10 500 utecişti ciţi numără organizaţia orăşenească. „Ex­cursii tematice in cinstea celor două mari evenimente ale anului, preciza el, am organizat şi organizăm in conti­nuare şi în alte locuri şi muzee is­torice din ţară“. Programul ex­cursiei tematice de la muzeul din Ca­pitală a cuprins şi inmînarea carnete­lor U.T.C. unui număr de elevi ai­­celor două grupuri şcolare. Cu ei, nu­mărul tinerilor pri­miţi pină anim în acest an jubiliar de organizaţia orăşe­nească U.T.C. din Cimpulung Muscel ajunge la 940. N. C. MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE LICEUL DE ELECTROTEHNICĂ BUFTEA cu sediul in oraşul Buftea, judeţul Ilfov, şoseaua Bucu­reşti — Tirgovişte, km. ZI. Primeşte înscrieri in treapta I de liceu industrial in anul şcolar 1974/1975, pentru pregătirea cadrelor necesa­re Ministerului Energiei Electrice în secţiile : A) ELECTROTEHNICA — specialitatea, • electrician pentru centrale staţii şi reţele electrice. B) MECANICA — specialităţile, • mecanic pentru utilaje şi instalaţii termoenergetice, • electromecanic pentru utilaje şi instalaţii hidroener­getice, • electromecanic pentru utilaje de construcţii. C) CONSTRUCŢII — specialităţile: • constructor pentru construcţii civile şi industriale, • constructor pentru construcţii hidrotehnice, • instalator pentru construcţii. Se pot înscrie băieţi şi fete, promoţia 1974, a clasei a VIII-a, care nu depășesc vîrsta de 17 ani la 15 iunie 1974. Elevii beneficiază de burse, cantină, cămin, precum și de alte drepturi conform reglementărilor H.C.M. 354/1974. înscrierile se fac in perioada : 9—20 iunie 1974, pe baza următoarelor acte : — cerere individuală tip (vizată de directorul şcolii generale). — fişa medicală (inclusiv analiza sângelui şi micro efectuate recent). — buletin de identitate. Informaţii suplimentare la secretariatul liceului, la te­lefon 16 16 47. Decada discului sovietic Magazinul Muzica găzdu­ieşte o in­portantă ma­nifestare artistică . Deca­da discului sovietic, or­ganizată de întreprinderea sovietică de comerţ exterior Mejdunardonaia kniga din Moscova, în colaborare cu Casa de, discuri Electrecord. Printre sutele de titluri pre­zente în expoziţie se disting opere din patrimoniul uni­versal al muzicii simfonice,, camerale, corale, de operă şi balet şi din creaţia cla­sică şi contemporană sovie­tică. Numeroase nume de compozitori şi artişti-inter­­preţi de prestigiu se înscriu în bibliografia expoziţiei, de la Beethoven, Brahms,­ Liszt, Debussy, Ceaikovski, Proko­fiev, Stravinski şi pînă la in­terpreţi de frunte ca : Ghe­­nad Rojdestvenski, Emil Ghilels, Sviatoslav Richter, David Oistrah, Mstislav Ros­tropovich Muzica folclorică rusă este de asemenea pre­zentă printr-un bogat număr de discuri, bucurîndu-se și de o aleasă interpretare. A. P. In editura POLITICĂ au apărut: • Consfătuirea pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste (27 februarie - 1 martie 1974). • Cum stăpîniţi „maşina timpului" ? - o anchetă in­ternaţională de Carol Ro­man­• Materialismul dialectic şi ştiinţele moderne, vol. XV. Epistemologie. Orientări contemporane.­­ Partid iubit, părinte drag, iţi mulţumim ! ROMÂNIA FILM­ PREZINTĂ pe HENRY FONDA şi MAUREEN O’HARA în filmul american Căluţul rolfo Ecranizare după John Steinbeck Regia : Robert Totten liceul industrial de mecanică Nr. 4 SEMĂNĂTOAREA cu sediul în Bucureşti, Spl. Independenţei nr. 317 - sector 7 telefon 49 45 40, tramvai 9, 14 Primeşte candidaţi băieţi şi fete pentru anul I de liceu, din toată ţara pentru meseriile STRUNGAR, LĂCĂTUŞ, FREZOR, MATRIŢER, SUDOR. Înscrierile s® fac pînă la 20 iunie 1974, pe baza cererii tip eliberată şi certificată de şcoala generală, a fişei me­­­­dicale însoţită de buletinul de analiza sîngelui şi micro. Admiterea se face FĂRĂ EXAMEN dacă numărul candi­daţilor nu depăşeşte cele 684 locuri puse în concurs. Examenul constă în probe scrise la matematică şi limba română sau fizică la alegere. Elevii beneficiază de burse de stat şi de întreprindere, conform legilor în vigoare. Liceul asigură masă, iar cămin în limita locurilor dis­ponibile. In aceleaşi condiţii şi meserii, se primesc candidaţi şi pentru ŞCOALA PROFESIONALĂ,­­ absolvenţi a 8—10 clase, care la 15 iunie 1974, au 16 ani împliniţi. Întreprinderea de transport bucureşti ANGAJEAZĂ URGENT DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI ŞI DIN TOATE JUDEŢELE ŢĂRII • CONDUCĂTORI AUTO PENTRU AUTOBUZE Se pot prezenta posesori ai permisului de conducere pentru autovehicule categoria „D" sau categoria „C" avind o practică efectivă de minim un an şi vîrsta minimă de 22 ani. • CONDUCĂTORI AUTO PENTRU TAXIMETRE ŞI CA­MIOANE - bărbaţi şi femei, posesori ai permisului de conducere corespunzător categoriei de autovehicule. întreprinderea dispune de un parc nou de autobuze şi taximetre. Se asigură : - Salariul tarifar corespunzător clasei, iar pentru şoferii de autobuze spor de 10% şi orice alte sporuri legale. Pentru nefamilişti cazarea în căminele întreprinderii. - Masa la cantină la preţuri convenabile. - Legitimaţii de călătorie pe mijloacele de transport în comun pentru întreaga familie. - Stabilirea domiciliului in municipiul București, potrivit prevederilor Decretului 307/1971. Pentru autobuze doritorii se vor adresa la sediul Ex­ploatării Transport Autobuze din Calea Şerban Vodă nr. 164, sectorul 5, telefoni 23 61 54. Biroul personal, invățămînt, salarizare, unde pot primi orice alte infor­maţii, iar pentru taximetre şi camioane la sediul Ex­ploatării Transport Camioane Taximetre — Biroul per­sonal, invăţămînt, salarizare, str. Galaţi nr. 216, secto­rul 2, telefon: 11­39 20. 9 IUNIE 1974 tragerea specială PRONOEXPRES BOXEXPRES EXCURSII In R.D.CERMANI SI ITALIA Alte amănunte în prospectele existente în a­­gențiile Loto-Pronosport. Sîmbătă 8 iunie 1974 este ULTIMA ZI pen­tru procurarea biletelor. * Un spectacol omagial „FLACĂRA LUI AUGUST“ ! Dedicat celei de a XXX-a a­­niversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al P.C.R., spectacolul omagial Flacăra lui August se înscrie în repertoriul ansamblului Rapsodia Română ca o nouă şi remarcabilă reuşi­tă. Caracterul pregnant patriotic şi militant este potenţat de cali­tatea artistică superioară a pro­gramului, de ţinuta interpretării. Realizat după scenariul semnat de Petri Mihail şi Ştefan Gheor­­gh­e, spectacolul urmăreşte evo­carea istoriei României, de la Decebal şi pînă în zilele pre­zentului, relevarea forţei morale şi spirituale a poporului, a pu­terii sale de luptă şi de înflori­re ca naţiune independentă şi stăpînă pe propriul destin. Folosind o largă varietate de mijloace artistice : montajul de versuri (autor poetul Victor Tul­bure), poemul coral, evoluţia co­regrafică, proiecţiile de diapozi­tive şi filme realizatorii creează tablouri unitare, distincte, ce se derulează dinamic şi armonios în arhitectura spectacolului. După poemul coral în primă audiţie, Se înalţă treizeci de stindarde, scris de compozitorul Gheorgh­e Dumitrescu, pe versu­rile lui Victor Tulbure, progra­mul se dezvoltă în şase ta­blouri : Pagini de istorie, Au­gust de purpură, August de aur, Şantierele patriei, Holde îmbel­şugate, Munca şi bucuria ei, Slavă preşedintelui dinţii. Or­chestra, condusă de artistul eme­rit Victor Popescu, şi corul an­samblului dirijat de Anatol Go­­reaev-Soroceanu, au susţinut compartimentul cu ponderea cea mai mare în spectacol. În momentele şi montajele co­regrafice, realizate de maestrul coregraf Ştefan Gheorghe, au fost valorificate resursele dansu­lui cu subiect, integrat aici ca­racterului militant, agitatoric al­ spectacolului. Inspirate din munca de pe şantiere, din mine, din ţesătorii sau oţelării, din laboratoarele chimice, dansurile au pus in evi­denţă disponibilităţile şi valoarea corpului de balet al ansamblului. ALINA POPOVICI (Urmare din pag. I) fundată cu literatura clasicilor genului de la noi sau aiurea. Toată această terifiantă, recu­zită de mucava este pusă în mişcare pentru a ne oferi emo­ţii violente, întilnirea şi trăirea „marelui eveniment“. O falsă cheie a succesului bazată pe o rudimentară psihologie! închizi asemenea cărţi, nedumerit, în­curcat, şocat, cu un stăruitor gust sălciu. Două lucruri atrag insă aten­ţia în mod deosebit. Primul se referă la violenţa limbajului, faţă de care crimele, escroche­riile, şantajele, delaţiunile ima­ginate sunt simple, banale şi inofensive figuri de stil. Să exemplificăm vorbirea acestor „duri“. „Văzuse că-mi ţineam pantalonii cu mina, dar pesem­ne voia să-i exprim lucrul acesta pe cale bucală". „Sper totuşi că pistruiata nu a­­vea de gind să mă dezbrace, fiindcă nu înghit asta nici de la doctoriţe cărora, printr-o taci­tă convenţie socială, le este per­mis să te despoaie“... — „ ...S-o laşi mai moale cu basmul ăsta. Vezi de altul, ţi-o zic ca un frate mai mare, vezi de altul că ăsta-i de duminică. Mai bine zi-ne cine-i mortu ? — Mai­că-ta ! Am vrut s-o fac budin­că“. O victimă a devenit „na­tură moartă“, un anchetator are o „căpăţînă mare cu­ o oală de cantină“, mintea detectivu­lui, aflat la un moment dat in impas, a început „să dea ra­teuri“ ş.a.m.d. (Epilog pentru alţii). Intr-o altă carte, De-a v-aţi ascunselea, echipa de „ci­neaşti“ condusă de regizorul Socrate Cotoi, „făptură sensibi­lă la intelect" şi acoliţii locali ai acestuia discută la un „bai­­ram-party, de groază", ca şi în viaţa cea de toate zilele, cam aşa : — „Şi zici că neică ăla m-a tras în piept?" — .....Maes­trule, or te fac, am un subiect de roman criminal, lux... a-n­­tîia !“... — „Nu face canei, maestre, lăsaţi“... — „Mai taci odată crăcănatule ! După ce m-ai nenorocit, făcîndu-mi praf living-room-ul, mai şi răgi ca un bou ?...“ etc, etc. Dacă într-o singură pagină „eroii“ nu s-au făcut cretini, bouleni, debili mintali, idioţi, imbecili patenţi, demenţi, dacă nu se înjură de cel puţin trei ori, pagina aceia, pare unor „autori“ fadă. Orice cititor, cit de cit consecvent, al unei ase­menea literaturi, cit de cît avi­zat, îşi dă cu uşurinţă seama că nu citim „printre rînduri“, pu­­dibonzi, vexaţi ca „doamnele" AVENTURI DUBIOASE înscrise în „Armata salvării“ la impurităţile lumii. Ciudat este faptul că acest limbaj argotic, folosit excelent ca procedeu literar de un Rai­ ,­mond Chandler, de pildă, pen­tru a caracteriza medii şi per­sonaje, nu pare a fi selecţionat din realitate, ci mai degrabă impus acesteia, prin asemenea numeroase şi specializate „în­dreptare lingvistice". Un al doilea aspect s-ar referi nu la mai puţin ciudata tendin­ţă, descifrabilă nu numai in cărţile amintite, de a plasa se­diul crimei în mediile artistice, cu precădere chiar în cel al pictorilor. Gheorghe Ştefan au­torul unei cărţi „ceva“ mai­ bune decît media la care ne re­ferim, încearcă chiar să teoreti­zeze pe cîteva pagini fenomenul de deplasare a infracţiunii din­­tr-un mediu în altul. Bineînţe­les, nimeni nu confundă litera­tura cu realitatea, romanul cu articolul de atitudine, nimeni nu vede, în consecinţă, in fieca­re intelectual un delincvent po­tenţial. Este însă stranie stă­ruinţa multor autori de a fal­sifica spiritul şi atmosfera unui mediu, de a vedea in pictori un soi de paraziţi dubioşi (ce fu­mează ţigări străine „cu miros de ceapă prăjită“) şi nume greu de pronunţat, gata să falsifice orice, în doctori sau avocaţi, oameni cinici şi dezabuzaţi ce ascund sub haina onorabilităţii grele şi cumplite taine, în ac­tori şi actriţe... ce să mai vor­bim! O absolventă de filosofie din­­tr-o carte citată deja ne apare ca o Borgia, un pictor drept jalnic şi mărunt trişor, „Hanul artiştilor“ un loc mai înspăi­­mîntător decit catacombele din „tvlisterele Parisului“ unde vicii şi perversităţi încă necunoscute naturii umane, „se experimen­tează“ sub interdicţia fatalelor jurăminte. Este straniu să ob­servi cum sub pana unor scrii­tori contemporani improvizaţi renasc concepţii retrograde ca­racteristice burghezului filistin al secolului al XIX-lea, care vedea in artişti o umanitate compromisă, in inteligenţa omu­lui cultivat „căruia niciodată nu ştii ce-i umblă prin cap", premisele crimei ; este straniu să observi cum infracţiunea pă­răseşte zona instinctelor, a re­laţiilor promiscue, a întlmp­lări­­lor nefericite pentru a se cui­bări adine in zona raţiunii, ca­pabilă să încerce intre atîtea sublime cutezanţe spirituale şi pe cea­­ sub semnul cărei ma­lefice fascinaţii ? — a crimei rece şi calculat săvîrşite. Iată aspecte asupra cărora se cuvine să medităm mai serios. Romanul poliţist trebuie să fie în primul rînd literatură, şi genul, se ştie, a ispitit prodi­gioase talente, a creat personaje şi opere antologice. Abdicarea de la principiile şi rigorile unei autentice literaturi nu poate fi justificată prin sloganul „renta­bilităţii“, ignorînd influenţa no­civă a acestei producţii subar­­tistice difuzată în proporţii de masă. DE LA ATENEUL TINERETULUI, LA ATENEUL ROMÂN Sub acest generic,­­Comitetul U.T.C. al sectorului I a orga­nizat recent, la Sala Mică a Palatului R.S.R., un concert de muzică de­­ cameră susţinut de Ica Macarie, elevă a Liceului de muzică nr. 2 „George Enescu“. Bucurîndu-se de aprecie­rea publicului încă de la primele sale apariţii în concertele date la Ateneul tineretului, distinsă cu titlul de laureată a Festivalului republican al şcolilor de artă (ediţia 1973) şi cu alte citeva premii internaţionale (Medalia de argint la Festi­valul de la Taormina — Italia, in anul 1971), tînăra pianistă este astăzi recunoscută ca una dintre speranţele pianisticii ro­mâneşti, înzestrată cu un temperament de factură lirică, cu predis­poziţii spre analiză minuţioasă, Ica Macarie îmbină studiul metodic cu căutarea spiritului afectiv al muzicii pe care o descifrează. Oprindu-se, de preferinţă, asupra concertelor­­ şi sonatelor din creaţia lui Haydn, Mozart, Schumann, Schubert, Ica Macarie are încă de pe acum un repertoriu pe cit de bogat, pe atît de pretenţios şi de ales. Roadele eforturilor sale de a-şi însuşi şi perfecţiona tehnica instrumentală au început să se arate. La recitalul Schumann, de la Sala Mică, pianista a avut un auditoriu numeros : elevi, profesori, iubitori ai mu­zicii camerale. Calitatea şi fineţea interpretării au justificat pe deplin aplauzele, succesul recitalului. A. P. La Somova, în judeţul Tul­­cea, s-a inaugurat recent pri­mul foto-cineclub sătesc. Membrii acestuia,­ elevi, ti­neri funcţionari, cooperatori se instruiesc în prezent, sub conducerea directorului cămi­nului cultural, Valeriu Nani, pentru­ a da primul tur de manivelă la producţia lor de debut : „Specificul peisajului în balta Somova“. Tinerii cine­­clubişti şi-au propus să reali­zeze şi pelicule de populariza­re a experienţelor pozitive, pe teme de protecţia muncii şi al­tele, pentru a veni în sprijinul unităţilor economice din co­mună. Cînd se vor reda mai bine au de gînd să realizeze chiar un jurnal săptămînal de actualități ale comunei. 3 IUNIE 1974

Next