Scînteia Tineretului, iunie 1975 (Anul 31, nr. 8095-8119)

1975-06-02 / nr. 8095

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, a prezentat o informare cu pri­vire la vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. ■ De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Con­stantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convor­birile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşul Kim Ir Sen, vizita înalţilor oaspeţi co­reeni drept o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti, de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi po­poarele celor două ţări, la întărirea unităţii ţă­rilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebi­tă satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extin­derea colaborării multilaterale româno-coreene, exprimă hotărîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţări de a conlucra strîns, atît în con­strucţia socialistă, cît şi în afirmarea cu putere a principiilor socialismului, cauzei colaborării intre naţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că în cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri pri­vind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi do­cumentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşu­­­­lui Kim Ir Sen servesc intereselor ambelor po­poare prietene, edificării cu succes a socialis­mului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţe­legere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat apre­cierea şi sprijinul partidului, statului şi poporu­lui nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă promovată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale na­ţiunii coreene, de unificare paşnică şi indepen­dentă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prietenie şi colaborare ro­­mâno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă satisfac­ţia sa deplină faţă de evoluţia pozitivă a rela­ţiilor româno-elene, faţă de rezultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avînd o mare importanţă semnarea Declaraţiei solem­ne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe prin­cipii noi, de egalitate, de respect al independen­ţei şi suveranităţii naţionale. Convorbirile din­tre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constan­tin Karamanlis. Declaraţia solemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită în relaţiile dintre România şi Grecia, servesc intereselor celor două popoare, cauzei colabo­rării şi păcii în regiunea Balcanilor, în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă con­vingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă po­zitivă asupra rezolvării paşnice a problemelor litigioase existente în regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii re­ciproc acceptabile şi echitabile. Este în intere­sul general al statelor din Balcani ca proble­mele litigioase din această zonă să fie soluţio­nate pe cale politică, în interesul păcii şi al co­laborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca minis­terele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu pri­lejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat şi rezolvat unele probleme ale activi­tăţii de investiţii şi ale participării României la schimburile economice, tehnico-ştiinţifice şi cul­turale internaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul activităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurate de partidul nostru. Pentru creşterea in spiritul normelor civilizaţiei socialiste, a tinerei generaţii Recentul Decret al Consiliului de Stat cu privire la stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de ali­mentaţie publică cuprinde o­ se­rie de reglementări ale căror consecinţe practice vizează in­tr-un chip deosebit tineretul, creează un cadru foarte favora­bil organizării mai riguroase a timpului şi activităţii fiecăruia in spiritul unei atitudini civili­zate şi responsabile faţă de timpul şi preocupările celorlalţi. Este evident că în elaborarea şi stabilirea unor astfel de mă­suri se pleacă de la necesitatea creşterii unui tineret viguros, a cărui datorie patriotică este să-şi însuşească temeinic cele mai valoroase cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii, educat in spiritul dragostei faţă de muncă, capa­bil să înfăptuiască marile ope­re ce ne aşteaptă în­­ mersul nostru înainte. Civilizaţia socia­listă este o civilizaţie a omului multilateral dezvoltat, armonios şi echilibrat, conştient de natu­ra preocupărilor lui şi tocmai de aceea sensibil la valoarea ine­stimabilă a ordonării timpului dedicat pregătirii şi instruirii proprii. Creşterea unui tineret viguros, cultivat şi instruit sub raportul normelor etice ale ci­vilizaţiei socialiste nu este o operă ce se înfăptuieşte de la sine, spontan, ci reclamă con­cursul conjugat al mai multor Instanţe, instituţii, factori. Deci­siv este însă aportul personal, modul în care fiecare dintre noi ştim şi învăţăm să ştim ce să facem cu condiţiile de care dis­punem, condiţii faţă de care partidul şi statul nostru mani-Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire la stabi­lirea programului de funcţionare a unită­ţilor comerciale şi de alimentaţie publică testă o neslăbită atenţie şi soli­citudine. Canalizarea riguroasă a resurselor de energie fizică şi spirituală a tineretului in direc­ţia obiectivelor majore ale în­tregului nostru program de dez­voltare in cadrul căruia se im­­plinesc şi se valorifică aspira­ţiile fiecărui tînăr presupune o temeinică pregătire, învăţătură, seriozitate, calificare inaltă, o educaţie permanentă, ţinută mo­rală superioară. Pentru că, In ultimă instanţă, nivelul morali­tăţii este o chestiune de cultu­ră, de eradicare a ignoranţei. Iar toate acestea sunt incompa­tibile cu risipa de timp, cu ig­norarea şi încălcarea normelor convieţuirii civilizate, a liniştii publice necesare recreării şi o­­dihnei active, creatoare, a tutu­ror cetăţenilor. Mai mult ca oricind, eficienţa organizării timpului şi vieţii fiecăruia de­pinde nemijlocit de consensul unanim asupra normelor ce tre­buie respectate. în contextul re­glementărilor recente este vizat, intre altele, timpul liber al ce­tăţeanului. Este cazul să medi­tăm cu mai multă seriozitate asupra acestei noţiuni. Sunt ti­neri care, prin destinaţia pe care i-o dau, fac să se creadă că „timpul liber“ este un para­dis al lenei şi inactivităţii, o bruscă suspendare a gîndirii, un segment sustras, mortificat, al timpului de instruire, de per­fecţionare continuă, de optimi­zare a resurselor personale. Mentalitate profund eronată, dăunătoare procesului continuu, neîntrerupt, permanent de for­mare a individualităţii armo­nioase. Fără a subaprecia rolul efortului fizic, este cazul să nu uităm nici un moment că în­treaga noastră dezvoltare în (Continuare in pag. a II-a) LA UN PAHAR ÎN PLUS, TOTDEAUNA E CEVA ÎN MINUS Cîteva cazuri-argumente împotriva excesului de alcool Maistrul de lingă mine se uită mai ales dintr-o parte şi vorbeş­te încet, cu grep­tate, aşa cum vorbesc oamenii despre lucruri care-i dor. îmi cere să nu dau numele omului despre care dis­cutăm. Ii spun că nu se poate. „De ce nu se poate ?“ — „Pen­tru că poate astfel se trezeşte“ — nu mai adaug la propriu şi la figurat pentru că nici un joc de cuvinte nu este îngăduit atunci cînd e în discuţie soarta unui om. „Eu l-am crescut pe Marian Pricop. Am făcut din el un ■udor care la douăzeci de ani batea pe mulţi in meserie. S-a încurcat, naiba ştie cum, cu doi bişniţari din port. Cum se strecurau şi scăpau de miliţie nu ştiu, dar uite că se strecurau. De bişniţă nu s-a luat Marian al meu, dar de băutură da. A început să vină obosit la lucru. Nu spunea ce are, beat nu l-ara văzut la lucru, dar totul se află. Am încercat să vorbesc cu el, i se schimbase şi graiul şi cuvin­tele — că „ce vreau cu el, nu lu­crează ?“ De lucrat, lucra. Pină-ntr-o zi, ştiţi cum se în­­timplă. Venise mai mahmur de­cit oricind, am vrut chiar să-l trimit acasă. Dar trăiam un eveniment aici, in şantierul nos­tru, ştiţi, cum sunt constănţenii noştri, că ziceţi că sunteţi con­­stănţean, au aşa, o nerăbdare să vadă lucrul terminat. Era o zi frumoasă, soarele lucea, noi terminam o navă. Şi atunci s-a întimplat, i-a scăpat aparatul, n-a văzut nimeni ce s-a întim­plat, de fapt. Marian Pricop s-a SERGIU CONSTANTINESCU (Continuare­ in pag. a II-a) Nr. 8095 4 PAGINI ANUL XXXI, SERIA II, 30 BANI LUNI 2 IUNIE 1975 U MUZEUL DE ISTORIE fl[ REPUBLICII SOCIAUSTE ROMÂNIA Expoziţie dedicată primei uniri a Tarilor Române sub Mihai Viteazul Citiţi în numărul următor al ziarului prima parte a serialului nostru dedicat evocării prin intermediul mărturiilor cuprinse în expoziţie a drumului de înfăptuire a primei uniri politice a Țârilor Române de către Mihai Viteazul. Duminică pe stadioane • UN NOU­­­ STRĂ­LUCIT SUCCES AL GIMNASTICII ROM­NEȘTI­­ La Campionatul euro­pean, desfășurat la Berna, DAN GRECU a cucerit titlul de cam­pion continental şi me­dalia de aur, iar MIHAI BORŞ — medalia de argint. UN SPORT DE MASA• Dispute pasionante, participare numeroasă la întrecerile : „CUPEI SCÎNTEII TI­NERETULUI LA TE­NIS“. • FOTBAL: In preliminariile Cam­pionatului european, grupa a IV-a, ROM­NIA — SCOȚIA 1—1 (1-0). Dobrin trimite o pasă ideală, Lucescu centrează cu precizie, iar Dudu Georgescu înscrie, spectaculos, cu capul : 1—6 pentru România ! Toto : GH. CUCU INTERVIURILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU , acordate pentru Televiziunea mexicană (Canalul 13) şi trimişii speciali ai ziarelor „El Nacional“, „El Dia“ şi „Excelsior“ După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 22 mai, pe Modesto Seara Vazquez, comentator al Televiziunii mexicane, Luiz Ortiz Monasterio, Rafael Castilleja şi Jorge Aymami, trimişi speciali ai ziarelor „Excelsior", „El Nacional" şi „El Dia". Cu acest prilej tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat interviuri pentru televiziunea şi ziarele respective mexicane. Pentru Televiziunea mexicană (Canalul 13) Întrebare : Care sunt priorităţile actualului plan economic al României şi cele ale planului viitor ? RĂSPUNS : Actualul plan cincinal al României, care se încheie in acest an, a deschis etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, în centrul prevederi­lor planului stau dezvoltarea în ritm înalt a industriei şi moder­nizarea in continuare a agricul­turii socialiste, ca factori esen­ţiali pentru înfăptuirea obiec­tivului de care am vorbit. Vă pot spune că prevederile refe­ritoare la dezvoltarea industriei în acest cincinal se realizează cu succes. Pe ansamblu, planul cincinal se va îndeplini înainte de termen, iar unele judeţe, în­tre care şi Capitala ţării, 11 vor realiza în numai patru ani şi jumătate. Planul viitor, pe anii 1976— 1980, şi, în perspectivă, direc­ţiile dezvoltării pînă în 1990 ac­centuează — conform celor sta­bilite de Congresul al XI-lea al partidului — activitatea de fău­rire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, punînd in continuare accentul pe creşte­rea forţelor de producţie, pro­gresul în ritm înalt al Indus­triei, agriculturii, urmînd ca în cincinalul următor să depăşim­­ stadiul de ţară în curs de dez-­­ voltare şi să ne apropiem trep-­­ tat, pînă în 1990, de ţările dez-­ voltate din punct de vedere eco­­nomic. Un alt obiectiv pe care II considerăm esenţial pentru în­făptuirea programului stabilit de Congresul al XI-lea este afirmarea puternică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in tolate sec­toarele de activitate Conside­răm că întreaga dezvoltare a so­cietăţii noastre socialiste tre­buie să aibă la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, ale teh­nicii, ale cunoaşterii umane in general. Şi nu aş putea să închei fără să menţionez că şi în actualul cincinal, şi in cincinalul viitor, şi în perspectivă tot ceea ce realizăm are ca scop fundamen­tal ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregu­lui nostru popor. Considerăm că ţelul politicii partidului nos­tru de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate îl constituie omul, bunăstarea şi fericirea lui. ÎNTREBARE : In ceea ce priveşte noua ordine econo­mică internaţională — consi­deraţi satisfăcătoare bazele fixate in Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor ? RĂSPUNS : Consider Carta drepturilor şi îndatoririlor eco­nomice ale statelor — iniţiată de preşedintele Echeverria şi la care România a subscris în întregime — ca o bază bună, ca un document care impulsionea­ză lupta popoarelor pentru rea­lizarea noii ordini economice internaţionale. înfăptuirea a­­cestui deziderat este însă foarte complexă şi se cer eforturi sus­ţinute din partea tuturor popoa­relor. Desigur, cele mai inte­resate in această privinţă sunt ţările în curs de dezvoltare, dar pentru a se ajunge la soluţio­narea problemelor economice complexe şi la înfăptuirea noii ordini economice internaţionale, deci la aşezarea relaţiilor dintre state pe principii noi de egali­tate, echitate, de respect re­ciproc şi de colaborare multila­terală, se cere o participare ac­tivă a tuturor naţiunilor, a tu­turor statelor pentru elaborarea deplină a tuturor normelor care să stea la baza noii ordini eco­nomice internaţionale. Carta drepturilor şi îndatoririlor eco­nomice ale statelor constituie o bază pentru desfăşurarea tra­tativelor concrete la care, după părerea mea, trebuie să parti­cipe neapărat toate statele. Nu­mai aşa concluziile şi principiile adoptate în comun vor fi res­pectate şi îndeplinite de toate statele. Întrebare : ce opţiuni au ţările mijlocii si mici in­tr-o lume dominată de mari­le puteri ? RASPUNS : Aş dori, în pri­mul rînd, să menţionez că, după părerea mea, nu se mai poate vorbi astăzi de o lume dominată de marile puteri, ţi­­nînd seama că raportul de forţe pe plan internaţional s-a schimbat radical, că popoarele îşi afirmă cu putere voinţa de a fi stăpine pe bogăţiile naţio­nale, de a înfăptui o politică independentă , evenimentele din anul acesta demonstrează cu pu­tere acest lucru. Iată de ce a­­preciez că ţările mici şi mijlo­cii, care dealtfel au jucat şi joacă un rol important in trans­formarea revoluţionară a lumii, în lupta de eliberare naţională, pentru progres social, în schim­barea raportului de forţe, au posibilităţi noi de a înfăptui o politică proprie de dezvoltare economică-socială independentă, de a asigura popoarelor respec­tive bunăstarea şi fericirea — desigur, cu condiţia ca ele să fie hotărite in a-şi apăra inde­pendenţa şi suveranitatea, să acţioneze într-o solidaritate tot mai deplină pentru afirmarea noilor principii şi relaţii inter­naţionale. ÎNTREBARE : In cadrul cooperării economice şi po­litice dintre ţările mijlocii şi mici, vedeţi vreo dificultate in faptul că unele se ba­zează pe un sistem de econo­mie planificată şi altele pe un sistem de economie de piaţă ? RĂSPUNS : Existenţa ţârilor cu orinduiri sociale diferite este un rezultat al dezvoltării istorice, al trecerii diferitelor ţări pe calea socialismului sau pe calea unei economii inde­pendente. Prezenţa unor deosebiri în dezvoltarea economică nu poate să constituie însă o piedică în­tr-o colaborare bazată pe prin­cipiile egalităţii între ţările cu economie planificată şi cele care au un sistem de economie de piaţă. Dealtfel, viaţa demon­strează că în toate ţările acţiu­nea de planificare economică, de soluţionare a problemelor în contextul intereselor naţionale şi de intervenţie a societăţii, a statului in dirijarea activităţii economice devine tot mai im­portantă. De aceea considerăm că există toate condiţiile pentru o largă colaborare economică intre statele cu orinduiri sociale şi cu economii diferite. întrebare : ce posibili­tăţi reale consideraţi că e­­xistă pentru dezvoltarea re­laţiilor economice dintre Me­xic şi România ? (Continuare in pag. a IIl-a) IN PAGINA A ll-A In intîmpinarea Congresului al X-lea al U.T.C. şi a Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R. Adunarea activului U.T.C. din armată De dimineaţă pînă seara ACTIVITATE SUSŢINUTĂ ! LUMEA COPIILOR I Desen de Codin Cocioabă, elev, clasa a V-a B, Şcoala generală I " nr. 179, Bucureşti * FLORI PENTO PARTID I Flori de munte, flori de şes, Gîndul tău cel înțelent­­ Pentru tine le-am cules Ne invadă drumul drept ! Drag Partid, lumină vie, Surîzînd ne-ai dat în dar­­ De la om şi de la glie. Minunat abecedar ! Flori de munte, flori de şes ! Pentru tine le-am cules. ^ LAVINIA COSMA­­ Şcoala generală nr. 4, Arad­­ IN PAG. A III-A :­­ Un zîmbet într-o floare­­ (însemnări despre o expoziţie de fotografii) (

Next