Scînteia Tineretului, iulie 1975 (Anul 31, nr. 8120-8187)
1975-07-01 / nr. 8120
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 Raport de înaltă mîndrie patriotică CINCINALUL DIN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE TELEGRAME ADRESATE Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, De pe plaiul de legendară istorie românească al Bucovinei, de aici de unde fiecare stejar poartă în el o filă de cronică, de unde cetăţile străbunilor apărători de ţară stau faţă în faţă cu temerarele cetăţi ale prezentului socialist, glasul inimilor noastre, contopit cu graiul buciumelor, îşi îndreaptă căldura recunoştinţei şi dragostei neţărmurite către dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, ctitor de ev comunist pe pămîntul scump al României, ginditor epocal şi promotor al noii ordini pe glob, şi vă raportează, cu deosebită bucurie, că astăzi, 28 iunie 1975, harnicii bucovineni au înfăptuit angajamentul de onoare luat în faţa dumneavoastră — realizarea prevederilor actualului plan cincinal în patru ani şi jumătate. Rezultat al perseverenţei de care comuniştii au dat dovadă, al efortului permanent şi neprecupeţit depus de fiecare om al muncii, oglindă a conştiinţei comuniste înaintate a maselor largi de pe aceste meleaguri, realizarea actualului plan cincinal cu 6 luni mai devreme va însemna, pînă la sfîrşitul anului, un spor la producţia globală industrială de peste 4,6 miliarde Iei, concretizat în 58,9 milioane lei mașini-unelte de prelucrat metal ; 134 milioane lei piese de schimb auto ; 455 000 tone barită ; 434,7 milioane lei mobilă ; 390 000 mc lemn pentru celuloză ; 173 900 mc. cherestea ; 25 000 tone plăci aglomerate ; 7 600 tone hîrtie ; 1168 tone carne ; 3 543 tone preparate din carne ; 2 585 tone conserve de legume ; 92 000 hi bere şi altele. Vă raportăm, totodată, mult stimate tovarăşe secretar general, că planul aferent primului semestru din acest an a fost îndeplinit în ziua de 23 iunie, cu 7 zile mai devreme, ceea ce ne va da putinţa ca pină la sfîrşitul acestei luni să realizăm o producţie suplimentară în valoare de peste 200 milioane lei. In frumoasele noastre împliniri se încorporează grija părintească de care ne-am bucurat din partea partidului şi statului, din partea dumneavoastră, personal, mult iubite conducător, dăruirea totală cu care ştiţi să slujiţi partidul şi patria şi care a constituit un minunat exemplu pentru fiecare dintre oamenii muncii suceveni, mîndri şi recunoscători faţă de conducătorul lor iubit şi venerat. Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi ne reafirmăm întreaga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vizionară a partidului şi statului nostru, direcţionată cu atîta claritate şi consecvenţă revoluţionară de către personalitatea dumneavoastră de răsunet mondial, spre cele mai umane şi nobile deziderate ale contemporaneităţii , înţelegerea, colaborarea şi pacea în lume. Prezentindu-vă acest raport muncitoresc, ne angajăm în faţa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom dovedi, în toate ocaziile, cea mai înaltă conştiinţă comunistă şi cel mai profund patriotism, că eforturile noastre vor fi îndreptate în continuare spre realizarea şi depăşirea prevederilor planului de producţie pe acest an, pregătirea în cele mai bune condiţiuni a declanşării cincinalului 1976—1980, traducînd in fapt, astfel, luminoasele prevederi ale Programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului — Programul făuririi pe pămîntul milenar al străbunilor noştri a celei mai drepte şi umane societăţi din cite a cunoscut istoria, societatea comunistă. Să ne trăiţi cu ţara şi poporul! NICOLAE : Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi ne reafirmăm întreaga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vizionară a partidului şi statului nostru BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN SUCEAVA AL P.C.R. Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Cu alese sentimente de recunoştinţă, bucurie şi profund respect izvorit din adincul conştiinţei lor, oamenii muncii din judeţul Covasna — români şi maghiari — vă raportează îndeplinirea planului cincinal 1971— 1975 la 30 iunie 1975. Trăind acest moment, învestit cu adinei semnificaţii politice şi economice, al îndeplinirii angajamentului asumat de organizaţia judeţeană de partid Covasna după Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1972, gîndurile tuturor locuitorilor acestor meleaguri se îndreaptă către Comitetul Central al partidului, către dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, căruia îi datorăm tot ceea ce am reuşit să îndeplinim în acest timp. Impetuoasa şi multilaterala dezvoltare a judeţului nostru exprimă cu puterea faptelor grija dumneavoastră părintească manifestată în permanenţă, preţioasele indicaţii şi îndrumări pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru întreprinse pe aceste meleaguri în anii 1967, 1968, cînd au fost puse bazele industrializării. încercăm astăzi sentimente de adîncă emoţie şi recunoştinţă, avînd fericitul prilej de a vă mulţumi încă o dată, din adincul inimilor noastre, pentru această grijă pe care ne-aţi purtat-o şi o purtaţi, pentru minunatele zile pe care Ie trăim în România socialistă, sub semnul deplinei împliniri a măreţului program adoptat de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Urmare a politicii înţelepte, promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor patriei, la a cărei elaborare vă aduceţi o inestimabilă contribuţie, năzuinţele locuitorilor din judeţul Covasna de a vedea aceste meleaguri rodind pe calea industrializării sunt astăzi împlinite. Producţia globală industrială, care a înregistrat în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 16,3 la sută, este în 1975 de 2,2 ori mai mare decât în 1970, întreaga producţie din acel an fiind realizată, în prezent, numai în 171 de zile. In acest cincinal au fost puse în funcţiune 15 noi obiective industriale şi dezvoltări, creîndu-se astfel peste 7 000 noi locuri de muncă. S-au realizat impunătoarea platformă industrială în oraşul Tîrgu Secuiesc, noi unităţi industriale şi modernizarea celor existente în celelalte oraşe ale judeţului, a crescut rapid nivelul productivităţii muncii, care este cu 70 la sută mai mare decit cel obţinut în 1970, iar volumul exportului, a cărui cotă din cincinal s-a înfăptuit încă la 25 mai 1974, reprezintă azi peste 20 la sută din producţia marfă fabricată, îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen, dovadă a muncii pline de abnegaţie şi devotament a tuturor colectivelor de muncă în frunte cu comuniştii, permite judeţului nostru să realizeze pină la sfîrşitul acestui an o producţie globală suplimentară de 1,6 miliarde lei, echivalent cu aproape dublul întregii producţii globale industriale din 1967. Sporul de producţie ce se va realiza peste prevederile planului reprezintă mobilier din lemn in valoare de 134 milioane lei, peste 2 milioane mp plăci din aşchii de lemn, peste 46 mii mc cherestea răşinoase şi fag, 14 300 mii mp ţesături tip bumbac şi altele. Toate acestea au asigurat premisele dezvoltării tuturor laturilor vieţii sociale a judeţului Covasna, au condus la ridicarea continuă a nivelului de tirai material şi spiritual al tuturor locuitorilor acestor meleaguri. Se vor da în folosinţă peste 5 800 apartamente din fondurile şi cu sprijinul statului, noi spaţii comerciale, 60 de săli de clasă, peste 1200 locuri în creşe şi grădiniţe, un spital cu policlinică, sala de sport cu 1 200 locuri, casa de cultură a sindicatelor, hotel în oraşul Sfintu Gheorghe, hoteluri sanatoriale în oraşul Covasna şi altele. Fâcînd bilanţul experienţei muncii economico-organizatorice dobîndite în aceşti ani de organizaţia judeţeană de partid, se reliefează puternic valoarea inestimabilă a îndrumărilor şi indicaţiilor dumneavoastră pentru sporirea continuă a rolului conducător al organizaţiilor de partid, ca factor determinant în polarizarea talentului, hărniciei şi priceperii, a voinţei întregului nostru popor intr-un torent de monolit pe drumul făuririi viitorului minunat al patriei noastre comune. Ca o expresie a politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român, impresionant este programul dezvoltării social-economice a judeţului in perioada 1976—1980, in lumina Directivelor aprobate de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Producţia industrială de 10 miliarde lei înseamnă un ritm mediu manual de creştere a acesteia de peste 26 la sută, circa 25 000 noi locuri de muncă, care vor face ca ponderea populaţiei active ocupate in ramurile neagricole să ajungă la circa 72 la sută în 1980, fată de 55 la sută în 1975. Urmînd fără preget pilduitorul dumneavoastră exemplu de patriot înflăcărat, neobosit militant, de dăruire şi pasiune in tot ceea ce faceţi pentru înflorirea continuă a patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului, pentru creşterea prestigiului internaţional al României, vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom cunoaşte datorie mai înaltă decit slujirea cu devotament şi pasiune a cauzei Partidului Comunist Român, că vom depune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoasele sarcini ce ne stau în faţă să le îndeplinim în mod exemplar. Mîndri că trăim şi muncim conduşi de gloriosul Partid Comunist Român, conducere pe care cu strălucire o întruchipaţi dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, personalitate proeminentă a vieţii politice internaţionale, cel mai stimat şi iubit fiu al acestui popor, pentru ale cărui năzuinţe luptaţi cu toată fiinţa dumneavoastră, ne exprimăm şi cu acest prilej totala adeziune şi ataşamentul deplin faţă de clarvăzătoarea politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, pusă în slujba adevărului, a dreptăţii, pentru crearea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Vă rugăm să ne permiteţi, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in numele Biroului Comitetului judeţean de partid, al Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, al tuturor locuitorilor judeţului, români, maghiari, să vă adresăm cu stimă, respect şi profund ataşament cele mai calde şi sincere urări de sănătate, fericire şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici, pentru a ne conduce cu aceeaşi dragoste, pasiune şi dăruire pe drumul cutezanţei şi belşugului, pentru triumful socialismului şi comunismului în ţara scumpă nouă tuturor — Republica Socialistă România. Vom depune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoasele sarcini ce ne stau în faţă să le îndeplinim în mod exemplar BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi au primit un grup de elevi Cuvintul preşedintelui Nicolae Ceauşescu tovarăşa Elena Ceauşescu şi studenţi americani Domnule preşedinte al Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“, Doamnă Morgan, Doamnelor şi domnilor, Prieteni şi tovarăşi, Dragi prieteni studenţi şi tineri americani, Dragi prieteni şi tovarăşi studenţi şi tineri români, Este o deosebită bucurie să ne întilnim în acest cadru cu „Ambasadorii prieteniei“ americani şi cu „Ambasadorii prieteniei“ români care au fost in Statele Unite — ceea ce simbolizează relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţările noastre. Intr-adevăr, activitatea „Ambasadorilor prieteniei“ inaugurată cu ciţiva ani in urmă a dat posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a tinerilor români şi americani. Sunt bucuros că anul acesta prima grupă de „Ambasadori ai prieteniei“, tineri români, au fost in Statele Unite. Sper că vor urma şi alte grupe, prin aceasta dezvoltindu-se o colaborare tot mai strînsă între tineretul din cele două ţări. Este adevărat că activitatea „Ambasadorilor prieteniei“ a fost uşurată de relaţiile bune existente între ţările noastre, relaţii care au progresat continuu în ultimii ani. Deci, ca să spun aşa, a existat o influenţă reciprocă asupra activităţii generale de dezvoltare a colaborării romăno-americane, precum şi asupraactivităţii „Ambasadorilor prieteniei“. Sper că acest climat favorabil din ultimii ani va cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică, şi că — în acest cadru — prietenia şi schimburile tot mai largi dintre tineretul şi dintre popoarele noastre se vor intensifica. (Aplauze). Mulţumesc în mod călduros tuturor grupurilor universităţilor care ne-au prezentat astăzi cite un scurt program de cîntece ; ne-au produs o deosebită plăcere talentul şi arta lor interpretativă. Vă adresăm mulţumiri şi urări de succese tot mai mari în activitatea dumneavoastră — desigur, şi artistică — dar mai cu seamă în însuşirea celor mai noi cunoştinţe ale ştiinţei şi culturii. (Aplauze). Mulţumesc, de asemenea, şi grupului de tineri români care ne-au prezentat cîteva cîntece, demonstrînd că în cursul vizitei lor în Statele Unite au reprezentat cu cinste cîntecul românesc, arta poporului nostru. Le doresc şi lor mari succese în întreaga activitate — îndeosebi în însuşirea ştiinţei şi culturii. (Aplauze). Dragi prieteni şi tovarăşi, Dacă activitatea „Ambasadorilor prieteniei“ s-a intensificat, dacă există posibilitatea ca tineretul ţărilor noastre să se viziteze, să se cunoască mai bine, să se apropie, aceasta este rezultatul nemijlocit şi al marilor schimbări care s-au produs şi se produc în lumea de astăzi. Cred că putem aprecia, cu satisfacţie, că este deosebit de bine ca popoarele, tineretul să se poată intîlni şi cunoaşte, să poată colabora. Aceasta impune să facem totul pentru ca vechea politică a „războiului rece“ să fie pentru totdeauna lichidată, ca omenirea să păşească tot mai ferm pe calea colaborării, a prieteniei şi păcii. (Vii aplauze). România şi Statele Unite sunt două ţări cu orînduiri sociale diferite ; dar viaţa demonstrează că ele pot conlucra in mod constructiv, in interesul celor două popoare, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte. De fapt oamenii, popoarele, toate naţiunile doresc să aibă asigurat dreptul la o viaţă liberă, de a-şi făuri viitorul aşa cum doresc, fără nici un amestec din afară, de a munci pentru binele şi fericirea lor, pentru o lume a păcii şi colaborării. Poate că tineretul înţelege şi mai bine că progresul fiecărei naţiuni, perspectiva unei vieţi îmbelşugate şi fericite pentru tinerele generaţii sunt nemijlocit legate de o politică nouă, de egalitate, de respect al fiecărei naţiuni, de colaborare paşnică. Lumea obţine cuceriri tot mai mari în domeniul ştiinţei, al cunoaşterii în general. Dar multe din aceste cuceriri nu sunt, din păcate, puse încă pe deplin în serviciul omului, al fericirii şi bunăstării popoarelor. Trebuie să facem totul — şi tineretul poate şi trebuie să joace un rol activ — pentru schimbarea fundamentală a concepţiei despre relaţiile internaţionale, pentru a pune în serviciul civilizaţiei omeneşti toate cuceririle ştiinţei şi cunoaşterii universale. Eu am, intr-adevăr, o mare încredere în viitorul omenirii. Am o mare încredere in tineretul ţării mele, în tineretul din toate ţările, ştiind că el va acţiona cu toată fermitatea pentru ca lumea de mîine să fie o lume nouă în care generaţiile tinere să se poată întrece în tot ceea ce este mai bun — în munca şi lupta pentru bunăstarea şi fericirea omului, in artă, cultură, în ştiinţă, în crearea de bunuri materiale şi spirituale mai multe şi mai bune, în înnobilarea vieţii omului, in asigurarea pe pămînt a unei vieţi noi, fericite, pentru întreaga omenire. (Vii şi puternice aplauze). Am reţinut iniţiativa dumneavoastră, domnule Morgan, de a organiza o intilnire mondială a tineretului, a „Ambasadorilor prieteniei“ cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la independenţa Statelor Unite. Nu ştiu dacă voi putea da curs invitaţiei de a fi prezent acolo, în orice caz voi găsi un prilej ca prin reprezentanţii români să fac cunoscut punctul meu de vedere, al poporului român. (Aplauze). Am dori ca intilnirea care este legată de acest bicentenar să constituie un simbol al eforturilor tinerei generaţii de pretutindeni pentru o lume a bunăstării şi fericirii, fără nici un fel de discriminare, in care fiecare om să se simtă cu adevărat liber şi stăpîn pe destinele sale. (Aplauze). Vă rog să nu-mi luaţi un nume de rău dacă aş sugera ca toate aceste întîlniri ale „Ambasadorilor prieteniei" tineri să decurgă sub îndemnul de a se respecta independenţa şi voinţa fiecărui popor, pornindu-se de la faptul că nici un popor nu poate fi liber dacă nu recunoaşte libertatea şi independenţa altui popor. (Aplauze). Am reţinut, de asemenea, cu multă satisfacţie, viitorul program de schimburi cu România. Doresc să urez Fundaţiei să realizeze cu mai multe schimburi, nu numai cu România, ci şi cu alte state, pe linia cunoaşterii şi apropierii între tineri, intre popoare. Să realizăm, intr-adevăr, o emulaţie, o întrecere între tineretul din ţările noastre, între tineretul din întreaga lume, dar o întrecere în a promova ştiinţa, cultura, arta, iu a asigura oamenilor o viaţă mai demnă şi mai liberă. (Aplauze prelungite). Vă rog să nu credeţi că subapreciez problemele complexe care mai sunt încă de soluţionat in lume. Dar, pornim de la această mare convingere că apropierea şi colaborarea popoarelor, a tineretului pot — şi dorim — să servească cauzei soluţionării acestor probleme complexe pe o cale nouă, în interesul tuturor naţiunilor lumii. Vă rog să transmiteţi guvernatorilor, senatorilor, preşedinţilor universităţilor dumneavoastră, odată cu mulţumirile pentru mesajele pe care mi le-au adresat, urarea şi dorinţa noastră de a dezvolta tot mai puternic colaborarea şi prietenia dintre România şi Statele Unite, dintre tineretul ţărilor noastre. (Aplauze). Aş dori, de asemena, să exprim mulţumiri preşedintelui Ford pentru primirea pe care a rezervat-o „Ambasadorilor români ai prieteniei“. Cu acest prilej, prieteni şi tovarăşi, aş dori să exprim încă o dată mulţumirile noastre pentru programul minunat pe care ni l-aţi prezentat şi vă doresc să vă simţiţi în continuare cit mai bine în România. Şi să reveniţi cit mai des ! Multă sănătate şi fericire tuturor ! (Aplauze puternice, prelungite). Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, luni la amiază, la Palatul Republicii, un grup de studenţi şi elevi americani, care ne vizitează ţara în cadrul programului „Ambasadorii prieteniei“. Au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Paul Niculescu, Dumitru Popescu, Ion Traian Ştefânescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Vasile Nicoloioiu, Cristina Luca şi Enache Radu, secretari ai C.C. al U.T.C., Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei S.U.A. la Bucureşti. Tinerii americani au fost însoţiţi de Harry W. Morgan, preşedintele Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“ (A.F.F.), împreună cu soţia. Cappy Morgan, director executiv al A.F.F., precum şi de Richard Stratton, Jim Ford, Pam Ford, Jacques Courtemanche, directori ai programului. Ruck Rogers şi Jack W. Kukuk, directori ai programului Alianţa pentru educaţia artistică din cadrul Centrului John Kennedy pentru artă interpretativă. Erau prezenţi numeroşi muncitori, studenţi şi elevi bucureşteni care s-au aflat in cursul acestui an in Statele Unite ale Americii, ca „Ambasadori ai prieteniei“, intorcind sozitele tinerilor americani efectuate în ţara noastră. A luat cuvintul preşedintele Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“, Harry W. Morgan, care, evocînd tradiţiile deja statornicite ale programului „Ambasadorii prieteniei“, a subliniat . Fundaţia noastră a sprijinit venirea în România a unui număr de circa 6 000 de tineri americani în calitate de ambasadori ai prieteniei. Aceşti tineri americani au fost salutaţi cu entuziasm şi autentică ospitalitate peste tot unde au călătorit, peste tot unde au dat spectacole. Nu este nici o îndoială că puntea înţelegerii şi a prieteniei a fost ferm construită de către tineretul din ambele ţări. Vă suntem profund recunoscători dumneavoastră, tuturor prietenilor noştri români. Ne amintim numeroasele ocazii cînd dumneavoastră, domnule preşedinte, doamnă Ceauşescu, ne-aţi primit cu toată căldura pe noi şi pe tinerii americani aici in România. De fapt, în fiecare an, încă de la începuturile activităţii fundaţiei noastre, i-aţi felicitat pe tinerii noştri pentru contribuţia pe care o aduc în acest fel la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii. Referindu-se apoi la contribuţia tinerilor români, vorbitorul a subliniat ecoul larg de care s-a bucurat vizita in S.U.A. a ambasadorilor prieteniei din tara noastră. Sunt fericit să vă raportez dumneavoastră, domnule preşedinte, că ei au fost pretutindeni cei mai buni..cei mai talentaţi tineri care au vizitat vreodată Statele Unite. In cursul celor trei săptămîni petrecute in America, aceşti tineri au călătorit mult, au vizitat şcoli, fabrici, spitale în circa 30 de localităţi, în toată ţara. Este semnificativ faptul că acestea sunt tocmai localităţile care au avut sau trimit acum ambasadori ai prieteniei în România. Prin urmare, în fiecare localitate s-a creat sau exista o legătură firească de prietenie cu vizitatorii noştri români. Fundaţia noastră primeşte sute de scrisori de mulţumire din partea unor oameni de pe tot cuprinsul Americii, care s-au intilnit cu tinerii români, i-au găzduit sau au participat la unul din concertele lor. Americanii aflaţi astăzi în această sală sunt primii participanţi selecţionaţi pentru un nou program comun de schimburi. Cred că vorbesc în numele tuturor atunci cînd subliniez că ospitalitatea de care ne-am bucurat pe tot cuprinsul acestei ţări deosebit de frumoase a fost cu adevărat copleşitoare. Organizarea şi punerea în aplicare a vastului nostru program au fost extraordinare ; exprimăm recunoştinţă, pentru faptul că ne-au fost arătate nemijlocit realizările şi progresele obţinute de România, de români. Dumneavoastră şi poporul dumneavoastră aveţi deplin temei de a fi mîndri de organizaţiile dumneavoastră de tineret, studenţeşti şi dorim să conlucrăm , cu ei şi mai strîns, mai mult, în anii viitori. Suntem convinşi, domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, că această experienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea schimburilor culturale şi în domeniul invăţămîntului intre tineri români şi tineri americani reprezintă o manifestare firească a propriei dumneavoastră filozofii, a încrederii dumneavoastră in tinerii din lumea întreagă. Ştim, de asemenea, că numai un conducător avînd hotărîrea, viziunea şi dispus să dea sprijinul pe care-l daţi dumneavoastră poate transforma un asemenea program în realitate. Am simţit cu siguranţă acelaşi sprijin şi aceeaşi încurajare atunci cînd ne-am aflat împreună cu preşedintele Ford la Casa Albă. Ca şi dumneavoastră, preşedintele Ford ne-a cerut să lărgim şi să adîncim programele comune de schimburi cu România şi cu alte ţări ale lumii. Programul nostru iniţial — a spus vorbitorul —, prevăzut numai pentru perioada de vara, devine aici, în România, din ce in ce mai mult un program care tinde să cuprindă întregul curs al anului. Anul acesta, de pildă, tinerii americani vor vizita România timp de şase din cele 12 luni. In toamna acestui an vom organiza împreună cu Centrul „John Kennedy“ pentru artă interpretativă şi Alianţa pentru invăţămîntul artistic. O vizită specială de două săptămini în România, efectuată de pedagogi americani cu renume care doresc să studieze şi să cunoască tradiţiile folclorice ale României. Anul viitor, in 1976, Statele Unite îşi vor sărbători cea de-a 200-a aniversare. Şi in România, după cite ştiu, vă pregătiţi pentru centenarul aniversării independenţei în 1977. In cursul acestor ani jubiliari atit pentru România cit şi pentru Statele Unite dorim să trimitem cit mai mulţi tineri americani in România, să primim cit mai mulţi români in Statele Unite. Sperăm că avînd sprijinul dumneavoastră, domnule preşedinte, prietenia dumneavoastră, Fundaţia noastră va reuşi în anul viitor să lărgească aria de cuprindere a acestor schimburi, trecînd dincolo de artele interpretative. Poate că in viitor vom reuşi să dezvoltăm un schimb de experienţă mai larg in domeniul învăţămîntului şi educaţiei pentru tineri, in domeniul ştiinţelor exacte, tehnologiei, agriculturii, medicinei, pentru a aminti numai cîteva domenii posibile. In continuarea alocuţiunii, Harry W. Morgan a anunţat că fundaţia va convoca o „Săptămînă a prieteniei mondiale“ in cursul sărbătoririi bicentenarului Statelor Unite şi va invita tineretul tuturor naţiunilor lumii să-şi trimită proprii ambasadori ai prieteniei in America. Aceşti ambasadori ai prieteniei — a spus el — se vor intilni în toamna anului 1976 pentru a examina şi a discuta principiile in baza cărora putem cu toţii trăi in pace, prietenie şi dreptate. Cred că nu sunt mulţi conducători în lumea de azi care să fi inspirat mai mult tineretul decit dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru a crede in aceste principii, pentru a lupta pentru ele, pentru pace, prietenie, dreptate. Prin urmare, avînd încrederea profundă în rolul pe care dumneavoastră îl jucaţi in promovarea păcii mondiale, eu, în calitate de preşedinte al Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“, vă adresez invitaţia de a veni in Statele Unite anul viitor pentru a rosti o cuvintă de in faţa acestei adunări mondiale a tinerilor. Ştim că veţi aduce cu dumneavoastră mesajul păcii, prieteniei şi dreptăţii pentru tinerii din lumea întreagă. In încheiere, Harry W. Morgan a exprimat cele mai vii mulţumiri pentru onoarea de a fi primiţide preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. In continuarea întîlnirii, grupuri de elevi şi studenţi de la Dwight Englewood High School şi Rutgers University — ambele instituţii de invăţămînt din statul New Jersey — şi de la universităţile din Michigan şi Arkansas, au interpretat fiecare, cu sensibilitate şi măiestrie, cite un scurt program artistic. Asistenţa a audiat, de asemenea, un program artistic oferit de Corul „Gaudeamus“ al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“, care a vizitat S.U.A. in acest an, in cadrul aceluiaşi program al prieteniei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi prezenţi la această intilnire cu tinerii americani, au răsplătit cu vii aplauze spectacolul prezentat. In semn de omagiu faţă de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, reprezentanţii grupurilor de elevi şi studenţi americani le-au oferit, rînd pe rind, la sfîrşitul fiecărei părţi din programul artistic susţinut, buchete de flori şi simbolice daruri , plachete, medalii, embleme. Odată cu acestea, ei au inminat mesaje şi scrisori adresate de guvernatorul statului Michigan, de senatori şi membri ai Congresului, din New Jersey şi Arkansas, de primari ai unor oraşe, conducători de colegii şi institute de învăţămînt superior, in care sunt exprimate calde aprecieri pentru atenţia de care se bucură in Romăniia programul „Ambasadorii prieteniei“, sentimente de recunoştinţă pentru ospitalitatea oferită tinerilor americani de către poporul ţării noastre. Aceste mesaje relevă că vizitele tinerilor americani au loc in numele idealurilor de pace şi prietenie pentru care România, preşedintele Nicolae Ceauşescu militează cu consecvenţă in viaţa internaţională. Primit cu îndelungi aplauze, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu se fotografiază apoi in mijlocul grupurilor de tineri americani şi români, precum şi împreună cu conducătorii Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“ şi „Centrului John Kennedy pentru artă interpretativă“, îşi iau un călduros rămas bun în aplauzele îndelungi ale tuturor celor, prezenţi la această intilnire. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU •, a primit delegaţia Uniunii Poporului Togolez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dimineaţa, delegaţia Uniunii Poporului Togolez, formată din Yao Kunala Eklo, secretar permanent al Uniunii, ministru de interne, şeful delegaţiei, şi Kokou Amedegnato, membru al Comitetului Central al Uniunii, directorul Agenţiei togoleze de presă, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., efectuează o vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., ministru de interne. Conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Togo şi preşedinte al Uniunii Poporului Togolez, general Gnassingbe Eyadema, un cald mesaj de prietenie, de profundă stimă şi preţuire, iar poporului român urări de pace şi prosperitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să adreseze la întoarcerea în patrie un cordial salut prietenesc preşedintelui Gnassingbe Eyadema, împreună cu urări de succes poporului togolez în dezvoltarea de sine-stătătoare a patriei sale, pe calea progresului economic şi social. Salutînd pe membrii delegaţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că vizita lor în România reprezintă o mărturie pregnantă a dorinţei reciproce de a întări bunele relaţii statornicite între partidele, ţările şi popoarele noastre. Oaspeţii, relevînd că împărtăşesc pe deplin această apreciere, au exprimat tovarăşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru onoarea de a-i fi primit, precum şi satisfacţia lor pentru modul fructuos în care s-a desfăşurat vizita, pentru ospitalitatea ce le-a fost rezervată în timpul şederii în România. Ei au subliniat, totodată, impresia deosebită pe care le-a prilejuit-o contactul, nemijlocit cu marile realizări obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în dezvoltarea rapidă şi multilaterală a ţării. Convorbirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei a evidenţiat interesul comun pentru extinderea, tot mai rodnică, a conlucrării dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Poporului Togolez, pentru intensificarea schimburilor de vizite şi de experienţă, pentru amplificarea şi aprofundarea relaţiilor dintre România şi Togo , pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural — în folosul şi spre binele am- belor popoare, al cauzei colaborării şi înţelegerii între naţiuni, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie. MARȚI 1 IULIE 1975