Scînteia Tineretului, iulie 1975 (Anul 31, nr. 8120-8187)

1975-07-01 / nr. 8120

„SC­INT­EIA TINERETULUI" pag. 2 Raport de înaltă mîndrie patriotică CINCINALUL D­IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE TELEGRAME ADRESATE Mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, De pe plaiul de legendară is­torie românească al Bucovinei, de aici de unde fiecare stejar poartă în el o filă de cronică, de unde cetăţile străbunilor apă­rători de ţară stau faţă în faţă cu temerarele cetăţi ale prezen­tului socialist, glasul inimilor noastre, contopit cu graiul bu­ciumelor, îşi îndreaptă căldura recunoştinţei şi dragostei ne­ţărmurite către dumneavoas­tră, mult stimate şi iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedinte al Republicii So­cialiste Româ­nia, ctitor de ev comunist pe pămîntul scump al României, ginditor epocal şi promotor al noii ordini pe glob, şi vă ra­portează, cu de­osebită bucurie, că astăzi, 28 iu­nie 1975, harni­cii bucovineni au înfăptuit an­gajamentul de onoare luat în faţa dumnea­voastră — rea­lizarea prevede­rilor actualului plan cincinal în patru ani şi ju­mătate. Rezultat al perseverenţei de care comuniştii au dat dovadă, al efortului permanent şi nepre­cupeţit depus de fiecare om al muncii, oglindă a conştiinţei co­muniste înaintate a maselor largi de pe aceste meleaguri, realizarea actualului plan cin­cinal cu 6 luni mai devreme va însemna, pînă la sfîrşitul anu­lui, un spor la producţia globală industrială de peste 4,6 miliarde Iei, concretizat în 58,9 milioane lei mașini-unelte de prelucrat metal ; 134 milioane lei piese de schimb auto ; 455 000 tone barită ; 434,7 milioane lei mobi­lă ; 390 000 mc lemn pentru celu­loză ; 173 900 mc. cherestea ; 25 000 tone plăci aglomerate ; 7 600 tone hîrtie ; 1168 tone carne ; 3 543 tone preparate din carne ; 2 585 tone conserve de legume ; 92 000 hi bere şi altele. Vă raportăm, totodată, mult stimate tovarăşe secretar gene­ral, că planul aferent primului semestru din acest an a fost în­deplinit în ziua de 23 iunie, cu 7 zile mai devreme, ceea ce ne va da putinţa ca pină la sfîrşi­tul acestei luni să realizăm o producţie suplimentară în va­loare de peste 200 milioane lei. In frumoasele noastre împliniri se încorporează grija părinteas­că de care ne-am bucurat din partea partidului şi statului, din partea dumneavoastră, personal, mult iubite conducător, dăruirea totală cu care ştiţi să slujiţi partidul şi patria şi care a constituit un minunat exem­plu pentru fiecare dintre oame­nii muncii suceveni, mîndri şi recunoscători faţă de conducă­torul lor iubit şi venerat. Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi ne reafirmăm întrea­ga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vi­zionară a partidului şi statului nostru, direcţionată cu atîta cla­ritate şi consecvenţă revoluţio­nară de către personalitatea dumneavoastră de răsunet mon­dial, spre cele mai umane şi nobile dezide­rate ale contem­poraneităţii , înţelegerea, co­laborarea şi pacea în lume. Prezentindu-vă acest raport muncitoresc, ne angajăm în faţa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că vom dovedi, în toate ocaziile, cea mai înaltă conştiinţă comu­nistă şi cel mai profund patrio­tism, că efortu­rile noastre vor fi îndreptate în continuare spre realizarea şi depăşirea pre­vederilor planu­lui de produc­ţie pe acest an, pregătirea în cele mai bune condiţiuni a de­clanşării cincinalului 1976—1980, traducînd in fapt, astfel, luminoasele prevederi ale Pro­gramului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului — Programul făuririi pe pămîntul milenar al străbunilor noştri a celei mai drepte şi umane so­cietăţi din cite a cunoscut isto­ria, societatea comunistă. Să ne trăiţi cu­ ţara şi poporul! NICOLAE : Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi ne reafirmăm întreaga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vizionară a partidului şi statului nostru BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN SUCEAVA AL P.C.R. Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Cu alese sentimente de recu­noştinţă, bucurie şi profund res­pect izvorit din adincul conşti­inţei lor, oamenii muncii din judeţul Covasna — români şi maghiari — vă raportează înde­plinirea planului cincinal 1971— 1975 la 30 iunie 1975. Trăind acest moment, învestit cu adinei semnificaţii politice şi economice, al îndeplinirii anga­jamentului a­­sumat de orga­nizaţia judeţea­nă de partid Covasna după Conferinţa Na­ţională a P.C.R. din 1972, gîndu­­rile tuturor lo­cuitorilor aces­tor meleaguri se îndreaptă către Comitetul Cen­tral al partidu­lui, către dum­neavoastră, sti­mate tovarăşe secretar general, căruia îi dato­răm tot ceea ce am reuşit să îndeplinim în acest timp. Impetu­oasa şi multi­laterala dezvol­tare a jude­ţului nostru exprimă cu pu­terea faptelor grija dumnea­voastră părin­tească manifes­tată în permanenţă, pre­ţioasele indicaţii şi îndrumări pe care ni le-aţi dat cu ocazia vi­zitelor de lucru întreprinse pe aceste meleaguri în anii 1967, 1968, cînd au fost puse bazele industrializării. încercăm astăzi sentimente de adîncă emoţie şi recunoştinţă, avînd fericitul pri­lej de a vă mulţumi încă o dată, din adincul inimilor noastre, pentru această grijă pe care ne-aţi purtat-o şi o purtaţi, pen­tru minunatele zile pe care Ie trăim în România socialistă, sub semnul deplinei împliniri a mă­reţului program adoptat de is­toricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Urmare a politicii înţelepte, promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, de dez­voltare armonioasă a tuturor zo­nelor patriei, la a cărei elabo­rare vă aduceţi o inestimabilă contribuţie, năzuinţele locuitori­lor din judeţul Covasna de a ve­dea aceste meleaguri rodind pe calea industrializării sunt astăzi împlinite. Producţia globală in­dustrială, care a înregistrat în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 16,3 la sută, este în 1975 de 2,2 ori mai mare decât în 1970, întreaga pro­ducţie din acel an fiind reali­zată, în prezent, numai în 171 de zile. In acest cincinal au fost puse în funcţiune 15 noi obiec­tive industriale şi dezvoltări, creîndu-se astfel peste 7 000 noi locuri de muncă. S-au realizat impunătoarea platformă indus­trială în oraşul Tîrgu Secuiesc, noi unităţi industriale şi moder­nizarea celor existente în cele­lalte oraşe ale judeţului, a cres­cut rapid nivelul productivităţii muncii, care este cu 70 la sută mai mare decit cel obţinut în 1970, iar volumul exportului, a cărui cotă din cincinal s-a în­făptuit încă la 25 mai 1974, re­prezintă azi peste 20 la sută din producţia marfă fabricată, îndeplinirea actualului cinci­nal înainte de termen, dovadă a muncii pline de abnegaţie şi de­votament a tuturor colectivelor de muncă în frunte cu comuniş­tii, permite judeţului nostru să realizeze pină la sfîrşitul acestui an o producţie globală supli­mentară de 1,6 miliarde lei, e­­chivalent cu aproape dublul în­tregii producţii globale indus­triale din 1967. Sporul de pro­ducţie ce se va realiza peste prevederile planului reprezintă mobilier din lemn in valoare de 134 milioane lei, peste 2 milioa­ne mp plăci din aşchii de lemn, peste 46 mii mc cherestea răşi­­noase şi fag, 14 300 mii mp ţe­sături tip bumbac şi altele. Toate acestea au asigurat pre­misele dezvoltării tuturor laturi­lor vieţii sociale a judeţului Co­vasna, au condus la ridicarea continuă a nivelului de tirai material şi spiritual al tuturor lo­cuitorilor acestor meleaguri. Se vor da în folosinţă peste 5 800 apartamente din fondurile şi cu sprijinul statului, noi spaţii co­merciale, 60 de săli de clasă, peste 1200 locuri în creşe şi grădiniţe, un spital cu policlini­că, sala de sport cu 1 200 locuri, casa de cultură a sindicatelor, hotel în oraşul Sfintu Gheorghe, hoteluri sanatoriale în oraşul Covasna şi altele. Fâcînd bilanţul experienţei muncii economico-organizatorice dobîndite în aceşti ani de organi­zaţia judeţeană de partid, se re­liefează puternic valoarea inesti­mabilă a îndrumărilor şi indica­ţiilor dumneavoastră pentru spo­rirea continuă a rolului condu­cător al organizaţiilor de partid, ca factor determinant în po­larizarea talentului, hărniciei şi priceperii, a voinţei întregului nostru popor intr-un torent de monolit pe drumul făuririi vii­torului minunat al patriei noas­tre comune. Ca o expresie a politicii ştiin­ţifice a Partidului Comunist Român, impresionant este pro­gramul dezvoltării social-eco­­nomice a judeţului in pe­rioada 1976—1980, in lumina Directivelor aprobate de istori­cul Congres al XI-lea al Parti­dului Comunist Român. Pro­ducţia industrială de 10 miliarde lei înseamnă un ritm mediu m­­anu­al de creştere a acesteia de peste 26 la sută, circa 25 000 noi locuri de muncă, care vor face ca ponderea populaţiei acti­ve ocupate in ramurile ne­agricole să a­­jungă la cir­ca 72 la sută în 1980, fată de 55 la sută în 1975. Urmînd fără preget pilduito­rul dumnea­voastră exem­plu de patriot înflăcărat, neo­bosit militant, de dăruire şi pasiune in tot ceea ce faceţi pentru înflo­rirea continuă a patriei, pen­tru bunăstarea şi fericirea po­porului, pentru creşterea pres­tigiului interna­ţional al Româ­niei, vă asigu­răm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom cunoaşte datorie mai înaltă decit slujirea cu devota­ment şi pasiune a cauzei Parti­dului Comunist Român, că vom depune toată priceperea şi pu­terea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoasele sar­cini ce ne stau în faţă să le în­deplinim în mod exemplar. Mîndri că trăim şi muncim conduşi de gloriosul Partid Co­munist Român, conducere pe care cu strălucire o întruchipaţi dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, perso­nalitate proeminentă a vieţii politice internaţionale, cel mai stimat şi iubit fiu al acestui popor, pentru ale cărui năzuinţe luptaţi cu toată fiinţa dumnea­voastră, ne exprimăm şi cu acest prilej totala adeziune şi ataşa­mentul deplin faţă de clarvăză­toarea politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, pusă în slujba adevărului, a dreptăţii, pentru crearea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Vă rugăm să ne permiteţi, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in numele Biroului Comitetului judeţean de partid, al Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, al tuturor locuitorilor judeţului, români, maghiari, să vă adre­săm cu stimă, respect şi profund ataşament cele mai calde şi sin­cere urări de sănătate, fericire şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici, pentru a ne conduce cu aceeaşi dragoste, pasiune şi dăruire pe drumul cutezanţei şi belşugului, pentru triumful so­cialismului şi comunismului în ţara scumpă nouă tuturor — Republica Socialistă România. Vom depune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoasele sarcini ce ne stau în faţă să le îndeplinim în mod exemplar BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi au primit un grup de elevi Cuvintul preşedintelui Nicolae Ceauşescu tovarăşa Elena Ceauşescu şi studenţi americani Domnule preşedinte al Fun­daţiei „Ambasadorii prieteniei“, Doamnă Morgan, Doamnelor şi domnilor, Prieteni şi tovarăşi, Dragi prieteni studenţi şi ti­neri americani, Dragi prieteni şi tovarăşi stu­denţi şi tineri români, Este o deosebită bucurie să ne întilnim în acest cadru cu „Am­basadorii prieteniei“ americani şi cu „Ambasadorii prieteniei“ români care au fost in Statele Unite — ceea ce simbolizează relaţiile de prietenie şi colabora­re dintre popoarele şi ţările noastre. Intr-adevăr, activitatea „Am­basadorilor prieteniei“ inaugura­tă cu ciţiva ani in urmă a dat posibilitatea unei mai bune cu­noaşteri a tinerilor români şi americani. Sunt bucuros că anul acesta prima grupă de „Amba­sadori ai prieteniei“, tineri ro­mâni, au fost in Statele Unite. Sper că vor urma şi alte grupe, prin aceasta dezvoltindu-se o colaborare tot mai strînsă între tineretul din cele două ţări. Este adevărat că activitatea „Ambasadorilor prieteniei“ a fost uşurată de relaţiile bune existente între ţările noastre, re­laţii care au progresat continuu în ultimii ani. Deci, ca să spun aşa, a existat o influenţă reci­procă asupra activităţii genera­le de dezvoltare a colaborării romăno-americane, precum şi asupra­­­activităţii „Ambasadori­lor prieteniei“. Sper că acest climat favorabil din ultimii ani va cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică, şi că — în acest cadru — prietenia şi schimburile tot mai largi dintre tineretul şi din­tre popoarele noastre se vor in­tensifica. (Aplauze). Mulţumesc în mod călduros tuturor grupurilor universităţilor care ne-au prezentat astăzi cite un scurt program de cîntece ; ne-au produs o deosebită plăce­re talentul şi arta lor interpre­tativă. Vă adresăm mulţumiri şi urări de succese tot mai mari în acti­vitatea dumneavoastră — desi­gur, şi artistică — dar mai cu seamă în însuşirea celor mai noi cunoştinţe ale ştiinţei şi cul­turii. (Aplauze). Mulţumesc, de asemenea, şi grupului de tineri români care ne-au prezentat cîteva cîntece, demonstrînd că în cursul vizitei lor în Statele Unite au repre­zentat cu cinste cîntecul româ­nesc, arta poporului nostru. Le doresc şi lor mari succese în în­treaga activitate — îndeosebi în însuşirea ştiinţei şi culturii. (A­­plauze). Dragi prieteni şi tovarăşi, Dacă activitatea „­Ambasado­rilor prieteniei“ s-a intensificat, dacă există posibilitatea ca ti­neretul ţărilor noastre să se vi­ziteze, să se cunoască mai bine, să se apropie, aceasta este re­zultatul nemijlocit şi al mari­lor schimbări care s-au produs şi se produc în lumea de astăzi. Cred că putem aprecia, cu satisfacţie, că este deosebit de bine ca popoarele, tineretul să se poată intîlni şi cunoaşte, să poată colabora. Aceasta impune să facem totul pentru ca vechea politică a „războiului rece“ să fie pentru totdeauna lichidată, ca omenirea să păşească tot mai ferm pe calea colaborării, a prieteniei şi păcii. (Vii a­­plauze). România şi Statele Unite sunt două ţări cu orînduiri sociale diferite ; dar viaţa demonstrează că ele pot conlucra in mod con­structiv, in interesul celor două popoare, al făuririi unei lumi mai bune şi mai d­repte. De fapt oamenii, popoarele, toate naţiunile doresc să aibă a­­sigurat dreptul la o viaţă liberă, de a-şi făuri viitorul aşa cum doresc, fără nici un amestec din afară, de a munci pentru binele şi fericirea lor, pentru o lume a păcii şi colaborării. Poate că tineretul înţelege şi mai bine că progresul fiecărei naţiuni, perspectiva unei vieţi îmbelşugate şi fericite pentru ti­nerele generaţii sunt nemijlocit legate de o politică nouă, de egalitate, de respect al fiecărei naţiuni, de colaborare paşnică. Lumea obţine cuceriri tot mai mari în domeniul ştiinţei, al cu­noaşterii în general. Dar multe din aceste cuceriri nu sunt, din păcate, puse încă pe deplin în serviciul omului, al fericirii şi bunăstării popoarelor. Trebuie să facem totul — şi tineretul poate şi trebuie să joace un rol activ — pentru schimbarea fun­damentală a concepţiei despre relaţiile internaţionale, pentru a pune în serviciul civilizaţiei o­­meneşti toate cuceririle ştiinţei şi cunoaşterii universale. Eu am, intr-adevăr, o mare încredere în viitorul omenirii. Am o mare încredere in tinere­tul ţării mele, în tineretul din toate ţările, ştiind că el va ac­ţiona cu toată fermitatea pen­tru ca lumea de mîine să fie o lume nouă în care generaţiile tinere să se poată întrece în tot ceea ce este mai bun — în mun­ca şi lupta pentru bunăstarea şi fericirea omului, in artă, cultu­ră, în ştiinţă, în crearea de bu­nuri materiale şi spirituale mai multe şi mai bune, în înnobila­rea vieţii omului, in asigurarea pe pămînt a unei vieţi noi, fe­ricite, pentru întreaga omenire. (Vii şi puternice aplauze). Am reţinut iniţiativa dumnea­voastră, domnule Morgan, de a organiza o intilnire mondială a tineretului, a „Ambasadorilor prieteniei“ cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la independen­ţa Statelor Unite. Nu ştiu dacă voi putea da curs invitaţiei de a fi prezent acolo, în orice caz voi găsi un prilej ca prin re­prezentanţii români să fac cu­noscut punctul meu de vedere, al poporului român. (Aplauze). Am dori ca intilnirea care este legată de acest bicentenar să constituie un simbol al efortu­rilor tinerei generaţii de pretu­tindeni pentru o lume a bună­stării şi fericirii, fără nici un fel de discriminare, in care fie­care om să se simtă cu adevă­rat liber şi stăpîn pe destinele sale. (Aplauze). Vă rog să nu-mi luaţi un nume de rău dacă aş sugera ca toate aceste întîlniri ale „Ambasado­rilor prieteniei" tineri să de­curgă sub îndemnul de a se res­pecta independenţa şi voinţa fiecărui popor, pornindu-se de la faptul că nici un popor nu poate fi liber dacă nu recunoaş­te libertatea şi independenţa al­­tui popor. (Aplauze). Am reţinut, de asemenea, cu multă satisfacţie, viitorul pro­gram de schimburi cu România. Doresc să urez Fundaţiei să rea­lizeze cu­ mai multe schimburi, nu numai cu România, ci şi cu alte state, pe linia cunoaşterii şi apropierii între tineri, intre popoare. Să realizăm, intr-ade­văr, o emulaţie, o întrecere în­tre tineretul din ţările noastre, între tineretul din întreaga lume, dar o întrecere în a pro­mova ştiinţa, cultura, arta, iu a asigura oamenilor o viaţă mai demnă şi mai liberă. (Aplauze prelungite). Vă rog să nu credeţi că sub­­apreciez problemele complexe care mai sunt încă de soluţionat in lume. Dar, pornim de la a­­ceastă mare convingere că apro­pierea şi colaborarea popoare­lor, a tineretului pot — şi do­rim — să servească cauzei solu­ţionării acestor probleme com­plexe pe o cale nouă, în inte­resul tuturor naţiunilor lumii. Vă rog să transmiteţi guverna­torilor, senatorilor, preşedinţilor universităţilor dumneavoastră, odată cu mulţumirile pentru mesajele pe care mi le-au adre­sat, urarea şi dorinţa noastră de a dezvolta tot mai puternic co­laborarea şi prietenia dintre România şi Statele Unite, dintre tineretul ţărilor noastre. (Aplau­ze). Aş dori, de asemena, să exprim mulţumiri preşedintelui Ford pentru primirea pe care a rezervat-o „Ambasadorilor ro­mâni ai prieteniei“. Cu acest prilej, prieteni şi tovarăşi, aş dori să exprim încă o dată mulţumirile noastre pentru programul minunat pe care ni l-aţi prezentat şi vă do­resc să vă simţiţi în continuare cit mai bine în România. Şi să reveniţi cit mai des ! Multă sănătate şi fericire tu­turor ! (Aplauze puternice, prelungite). Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, luni la a­­miază, la Palatul Republicii, un grup de studenţi şi elevi ame­ricani, care ne vizitează ţara în cadrul programului „Ambasado­rii prieteniei“. Au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Paul Niculescu, Dumitru Popescu, Ion Traian Ştefânescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele ti­neretului, Vasile Nicoloioiu, Cri­stina Luca şi Enache Radu, se­cretari ai C.C. al U.T.C., Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei S.U.A. la Bucu­reşti. Tinerii americani au fost în­soţiţi de Harry W. Morgan, pre­şedintele Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“ (A.F.F.), împreună cu soţia­. Cappy Morgan, director executiv al A.F.F., precum şi de Richard Stratton, Jim Ford, Pam Ford, Jacques Courte­­manche, directori ai programu­lui. Ruck Rogers şi Jack W. Kukuk, directori ai programului Alianţa pentru educaţia artisti­că din cadrul Centrului John Kennedy pentru artă interpreta­tivă. Erau prezenţi numeroşi mun­citori, studenţi şi elevi bucu­­reşteni care s-au aflat in cursul acestui an in Statele Unite ale Americii, ca „Ambasadori ai prieteniei“, intorcind sozitele ti­nerilor americani efectuate în ţara noastră. A luat cuvintul preşedintele Fundaţiei „Ambasadorii priete­niei“, Harry W. Morgan, care, evocînd tradiţiile deja statorni­cite ale programului „Ambasa­dorii prieteniei“, a subliniat . Fundaţia noastră a sprijinit ve­nirea în România a unui număr de circa 6 000 de tineri americani în calitate de ambasadori ai prieteniei. Aceşti tineri ameri­cani au fost salutaţi cu entuzi­asm şi autentică ospitalitate pes­te tot unde au călătorit, peste tot unde au dat spectacole. Nu este nici o îndoială că puntea înţele­gerii şi a prieteniei a fost ferm construită de către tineretul din ambele ţări. Vă suntem­ profund recunoscători dumneavoastră, tuturor prietenilor noştri români. Ne amintim numeroasele oca­zii cînd dumneavoastră, domnule preşedinte, doamnă Ceauşescu, ne-aţi primit cu toată căldura pe noi ş­i pe tinerii americani aici in România. De fapt, în fiecare an, încă de la începuturile activităţii funda­ţiei noastre, i-aţi felicitat pe tinerii noştri pentru contribuţia pe care o aduc în acest fel la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii. Referindu-se apoi la contribu­ţia tinerilor români, vorbitorul a subliniat ecoul larg de care s-a bucurat vizita in S.U.A. a ambasadorilor prieteniei din tara noastră. Sunt fericit să vă raportez dumneavoastră, domnu­le preşedinte, că ei au­ fost pre­tutindeni cei mai buni.­.cei mai talentaţi tineri care au vizitat vreodată Statele Unite. In cursul celor trei săptămîni petrecute in America, aceşti tineri au călăto­rit mult, au vizitat şcoli, fabrici, spitale în circa 30 de localităţi, în toată ţara. Este semnificativ faptul că acestea sunt tocmai localităţile care au avut sau tri­mit acum ambasadori ai priete­niei în România. Prin urmare, în fiecare localitate s-a creat sau exista o legătură firească de prietenie cu vizitatorii noştri ro­mâni. Fundaţia noastră primeşte sute de scrisori de mulţumire din partea unor oameni de pe tot cuprinsul Americii, care s-au intilnit cu tinerii români, i-au găzduit sau au participat la u­­­­nul din concertele lor. Americanii aflaţi astăzi în a­­ceastă sală sunt primii partici­panţi selecţionaţi pentru un nou program comun de schimburi. Cred că vorbesc în numele tu­turor atunci cînd subliniez că ospitalitatea de care ne-am bu­curat pe tot cuprinsul acestei ţări deosebit de frumoase a fost cu adevărat copleşitoare. Orga­nizarea şi punerea în aplicare a vastului nostru program au fost extraordinare ; exprimăm recu­noştinţă, pentru faptul că ne-au fost arătate nemijlocit realizările şi progresele obţinute de Româ­nia, de români. Dumneavoastră şi poporul dumneavoastră aveţi deplin te­mei de a fi mîndri de organiza­ţiile dumneavoastră de tineret, studenţeşti şi dorim să con­lucrăm , cu ei şi mai strîns, mai mult, în anii viitori. Suntem­ convinşi, domnule pre­şedinte şi doamnă Ceauşescu, c­ă această experienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea schim­burilor culturale şi în domeniul invăţămîntului intre tineri ro­mâni şi tineri americani repre­zintă o manifestare firească a propriei dumneavoastră filozo­fii, a încrederii dumneavoastră in tinerii din lumea întreagă. Ştim, de asemenea, că numai un conducător avînd hotărîrea, viziunea şi dispus să dea spri­jinul pe care-l daţi dumnea­voastră poate transforma un a­­semenea program în realitate. Am simţit cu siguranţă acelaşi sprijin şi aceeaşi încurajare a­­tunci cînd ne-am aflat împreună cu preşedintele Ford la Casa Albă. Ca şi dumneavoastră, preşedintele Ford ne-a cerut să lărgim şi să adîncim progra­mele comune de schimburi cu România şi cu alte ţări ale lu­mii. Programul nostru iniţial — a spus vorbitorul —, prevăzut nu­mai pentru perioada de vara, devine aici, în România, din ce in ce mai mult un program care tinde să cuprindă întregul curs al anului. Anul acesta, de pil­dă, tinerii americani vor vizita România timp de şase din cele 12 luni. In toamna acestui an vom organiza împreună cu Cen­trul „John Kennedy“ pentru artă interpretativă şi Alianţa pentru invăţămîntul artistic. O vizită specială de două săptămini în România, efectuată de peda­gogi americani cu renume care doresc să studieze şi să cunoas­că tradiţiile folclorice ale Româ­niei. Anul viitor, in 1976, Statele Unite îşi vor sărbători cea de-a 200-a aniversare. Şi in România, după cite ştiu, vă pregătiţi pen­tru centenarul aniversării in­dependenţei în 1977. In cursul acestor ani jubiliari atit pentru România cit şi pentru Statele Unite dorim să trimitem cit mai mulţi tineri americani in Româ­nia, să primim cit mai mulţi români in Statele Unite. Spe­răm că avînd sprijinul dumnea­voastră, domnule preşedinte, prietenia dumneavoastră, Fun­daţia noastră va reuşi în anul viitor să lărgească aria de cu­prindere a acestor schimburi, trecînd dincolo de artele inter­pretative. Poate că in viitor vom reuşi să dezvoltăm un schimb de experienţă mai larg in do­meniul învăţămîntului şi educa­ţiei pentru tineri, in domeniul ştiinţelor exacte, tehnologiei, a­­griculturii, medicinei, pentru a aminti numai cîteva domenii posibile. In continuarea alocuţiunii, Harry W. Morgan a anunţat că fundaţia va convoca o „Săptă­­mînă a prieteniei mondiale“ in cursul sărbătoririi bicentenaru­lui Statelor Unite şi va invita tineretul tuturor naţiunilor lu­mii să-şi trimită proprii amba­sadori ai prieteniei in America. Aceşti ambasadori ai prieteniei — a spus el — se vor intilni în toamna anului 1976 pentru a e­­xamina şi a discuta principiile in baza cărora putem cu toţii trăi in pace, prietenie şi drep­tate. Cred că nu sunt mulţi con­ducători în lumea de azi care să fi inspirat mai mult tineretul decit dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru a crede in a­­ceste principii, pentru a lupta pentru ele, pentru pace, priete­nie, dreptate. Prin urmare, avînd încrederea profundă în rolul pe care dum­neavoastră îl jucaţi in promo­varea păcii mondiale, eu, în ca­litate de preşedinte al Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“, vă­ a­­dresez invitaţia de a veni in Statele Unite anul viitor pentru a rosti o cuvintă de in faţa a­­cestei adunări mondiale a ti­nerilor. Ştim că veţi aduce cu dumneavoastră mesajul păcii, prieteniei şi dreptăţii pentru ti­nerii din lumea întreagă. In încheiere, Harry W. Morgan a exprimat cele mai vii mul­ţumiri pentru onoarea de a fi primiţi­­de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. In continuarea întîlnirii, gru­puri de elevi şi studenţi de la Dwight Englewood High School şi Rutgers University — ambele instituţii de invăţămînt din sta­tul New Jersey — şi de la uni­versităţile din Michigan şi Ar­kansas, au interpretat fiecare, cu sensibilitate şi măiestrie, cite un scurt program artistic. Asis­tenţa a audiat, de asemenea, un program artistic oferit de Corul „Gaudeamus“ al Conservatoru­lui „Ciprian Porumbescu“, care a vizitat S.U.A. in acest an, in cadrul aceluiaşi program al prieteniei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi prezenţi la a­­ceastă intilnire cu tinerii ame­ricani, au răsplătit cu vii a­­plauze spectacolul prezentat. In semn de omagiu faţă de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, reprezentanţii grupurilor de e­­levi şi studenţi americani le-au oferit, rînd pe rind, la sfîrşitul fiecărei părţi din programul ar­tistic susţinut, buchete de flori şi simbolice daruri , plachete, medalii, embleme. Odată cu a­­cestea, ei au inminat mesaje şi scrisori adresate de guvernato­rul statului Michigan, de sena­tori şi membri ai Congresului, din New Jersey şi Arkansas, de primari ai unor oraşe, con­ducători de colegii şi institute de învăţămînt superior, in care sunt exprimate calde aprecieri pentru atenţia de care se bucură in Romăniia programul „Amba­sadorii prieteniei“, sentimente de recunoştinţă pentru ospitali­tatea oferită tinerilor americani de către poporul ţării noastre. Aceste mesaje relevă că vizi­tele tinerilor americani­­ au loc in numele idealurilor de pace şi prietenie­ pentru care România, preşedintele Nicolae Ceauşescu militează cu consecvenţă in via­ţa internaţională. Primit cu îndelungi aplauze, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu se fotografiază apoi in mijlocul grupurilor de tin­eri americani şi români, precum şi împreună cu conducătorii Fundaţiei „Am­basadorii prieteniei“ şi „Centru­lui John Kennedy pentru artă interpretativă“, îşi iau un căldu­ros rămas bun în aplauzele în­delungi ale tuturor celor, pre­zenţi la această intilnire. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU­­ •, a primit delegaţia Uniunii Poporului Togolez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dimineaţa, delega­ţia Uniunii Poporului Togolez, formată din Yao Kunala Eklo, secretar permanent al Uniunii, ministru de interne, şeful dele­gaţiei, şi Kokou Amedegnato, membru al Comitetului Central al Uniunii, directorul Agenţiei togoleze de presă, care, la invi­taţia C.C. al P.C.R., efectuează o vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., ministru de interne. Conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedin­telui Republicii Togo şi pre­şedinte al Uniunii Poporului To­golez, general Gnassingbe Eya­­dema, un cald mesaj de priete­nie, de profundă stimă şi pre­ţuire, iar poporului român urări de pace şi prosperitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să adreseze la întoarcerea în pa­trie un cordial salut prietenesc preşedintelui Gnassingbe Eya­­dema, împreună cu urări de suc­ces poporului togolez în dezvol­tarea de­ sine-stătătoare a pa­triei sale, pe calea progresului economic şi social. Salutînd pe membrii delega­ţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că vizita lor în Româ­nia reprezintă o mărturie preg­nantă a dorinţei reciproce de a întări bunele relaţii statornici­te între partidele, ţările şi po­poarele noastre. Oaspeţii, relevînd că împărtă­şesc pe deplin această aprecie­re, au exprimat tovarăşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru onoarea de a-i fi primit, precum şi satis­facţia lor pentru modul fructuos în care s-a desfăşurat vizita, pentru ospitalitatea ce le-a fost rezervată în timpul şederii în România. Ei au subliniat, tot­odată, impresia deosebită pe care le-a prilejuit-o contactul, nemijlocit cu marile realizări obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în dezvoltarea rapidă şi multilaterală a ţării. Convorbirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii­ delegaţiei a evidenţiat interesul comun pentru extinderea, tot mai rodnică, a conlucrării din­tre Partidul Comunist Român şi Uniunea Poporului Togolez, pen­tru intensificarea schimburilor de vizite şi de experienţă, pen­tru amplificarea şi aprofunda­rea relaţiilor dintre România şi Togo , pe plan politic, econo­mic, tehnico-ştiinţific, cultural — în folosul şi spre binele am-­ belor popoare, al cauzei colabo­rării şi înţelegerii între naţiuni, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prie­tenie. MARȚI 1 IULIE 1975

Next