Scînteia Tineretului, ianuarie 1977 (Anul 33, nr. 8589-8613)

1977-01-03 / nr. 8589

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Cele dinţii clipe ale noului an i-a găsit pe mulţi dintre tinerii ţării aflaţi la datorie, lingă cuptoarele in­candescente ale vetrelor nestinse de la Reşiţa, Hunedoa­ra, Galaţi, Tirgovişte, lingă pupitrele de comandă ale hidrocentralelor şi termocentralelor sau ale complexelor instalaţii din combinatele şi uzinele unde activitatea se desfăşoară fara întrerupere, lingă sondele din care ţîşneşte fără încetare ţiţeiul, inaugurînd activitatea din pri­­mu schimb al celui de al doilea an al cincinalului. Pe alţii i-a găsit la bordul locomotivelor, străbătind magis­tralele feroviare sau în carierele şi bazinele carbonifere care asigură n­­oi noapte materia primă necesară econo­miei naţionale. Prezenţi alaturi de numeroase colective care au păţit in 1977, aflindu-se la datorie, reporteri ai ziarului nostru au consemnat un fapt esențial : pretutindeni au «ost înregistrate succese de seamă incă din 10110!*11­­6 ac^v'tcJle»^munca tuturor înSyiiindu-S2 aii© încă de la început in ritmurile înalte pe care I« cere îndeplinirea exemplara a sarcinilor economice pe acest an. Pe vetrele nestinse ale muncii si dăruirii ,art? d® stel din acest an­ elaborată de side­­rurgişt« reşiţen, a coincis cu bătăile de gong care anunţau trecerea in anul al doilea al cincinalului, cinstea de a fi primit, acum la Început de an în faţa cuptoarelor, au avut-o tinerii conduşi de topitorul şef -Florea Bălan, care au scurtat timpul de elaborare a şarjei cu 30 de minute. Totodată, in bilanţul succeselor obţinute in primele ceasuri ale noului an se înscrie şi faptul că metalul obţinut la cuptorul nr. 4 este de cea mai ————— .............. bună calitate. Şi la Galaţi, la ora zero, se evacua fonta elabo­rată in furnalele 2 şi 4. Pe a­­ceeaşi mare platformă siderur­gică, la oţelărie schimbul con­dus de inginerul Mihai Pleşanu raporta odată cu primele şarje de oţel elaborate şi primele cantităţi de metal livrate peste plan. La fel ca in multe alte locuri din ţară, şi la Vlăhiţa, lin­gă furnalele unde activitatea nu încetează niciodată, comuniş­tii aflaţi la datorie elaborau cu 20 la sută mai multă fontă decit prevederile planului. La puţine minute, după ce acele ceasorni­cului au indicat solemn trecerea in noul an, au mai fost elaborate primele şarje in oţelăriile de la Tirgovişte, Cimpia Turzii. Hune­doara, din cuptoarele de carbid ale Combinatului chi­mic birnăveni. In noaptea aceasta de cumpă­nă între ani, la „instalaţia tine­retului" de la Combinatul petro­chimic Brazi, sub conducerea maistrului Gheorghe Bizinechi, uteciştii ce deservesc instalaţia au realizat peste 60 tone oxi­­etilen­ şi peste 50 tone mono­­etilen glicoz, obţinind astfel pri­mele surtrise ale anului 1977. Printre­­ prezenţi in noaptea revelionului la datorie, amintim aici numele tinerilor theorghi­ Aiecu, Ion Tudor, Marcel Atanasiu, Vasile Tancu, Ion Manole şi Ion Ţapu. Deşi revelionul muncii a fost sărbătorit la Rafinăria din Braşov cu 48 zile înainte de încheierea anului 1976, totuşi n-a lipsit atmosfera sărbătorească nici in această noapte de sfirşit, şi început de an. Am intilnit aici, in noaptea de revelion, un grup de utecişti care şi-au asumat sarcina supravegherii şi menţinerii in funcţiu­ne a instalaţiilor cu foc continuu. Printre ei, tinerii soţi Ioana şi Viorel Călin, Suzana şi Vasile Pop, pre­cum şi Elena Duică, Vasile Fodoroiu, Alexandru Co­­şurba, Nicolae Munteanu, Petru Solomon. In această noapte de sărbătoare au fost produse peste 80 tone uleiuri speciale care au şi fost expediate beneficiarilor. La randul lor, lucratorii­­schelelor de foraj Craiova începeau In această noapte marşul spre adincime la două sonde noi, in timp ce sapa instalaţiei de la agre­gatul condus de echipa maistrului Florian Dumitrescu atingea punctul final de proiect, 6 012 metri, In pri­mele ceasuri ale anului electricienii de la Iernut — care au realizat în 1916 aproape 15 la sută din intr­ea­­ga producţie de energie electrică a ţării — au con­semnat un important jubileu : termocentrală a pulsat economiei naţionale cel de-al, 60-lea miliard kw/h de la punerea in funcţiune a primului agregat. In aceeaşi noapte, muncitorii, inginerii, tehnicienii Combinatului de P­lianţi din Cimpurung Muscel au rea­lizat 1 200 tone ciment si 1 000 tone clincher ,,din pro­ducţia celui de-al doilea an al cincinalului. Cu rezul­tate peste prevederi, obţinute incă din primul schimb al anului, s-au prezentat şi colectivele de muncă de la Combinatul de fibre şi fire sintetice Iaşi. Combina­tul de hirtie Dej, hidrocentrala Porţile de Fier, Sche­lele de extracţie Argeş, Prahova, Dîmboviţa, Buzău, Combinatul metalurgic din Tulcea, unde s-au realizat peste pian 100 tone alumină calcinată. In prima oră a lunii ianuarie au primit „cale liberă" numeroase trenuri personale şi accelerate care duceau către case sau locuri de muncă pe primii călători ai anului. Pentru ei Departamentul Căilor Ferate a orga­nizat „minirevelioane" In vagoanele restaurant ataşate la trenurile ce au avut ore de plecare in această noapte. Premisă pentru noi recorduri Secţia uzinaj turbine a întreprinderii de maşini grele Bucureşti, Strungarii Dumitru Ciuciu şi Constantin Virse s-au depărtat pentru un minut de uriaşa maşină, şi-au şters cu un gest semnificativ sudoarea de pe frunţi, apoi şi-au privit ceasurile. Era ora 0, minutul 0 al lui 1977, l-am reîntilnit, în dimineaţa zilei de 2 ia­nuarie. Impresionanta coloană de metal pentru presa de 6 000 tone se rotea încet, prinsă in angrenajele ma­şinii. Alături, cei trei tineri din echipa de lăcătuşi turbine a lui Nicolae Panait — Ion Dumitru, Constan­tin Pantiloiu şi Ion Gidea — montau unul din compli­catele repere ale viitorului produs. Toţi oamenii din compartimentul mecano-energetic erau la posturi. Tra­diţia ca prima duminică a lunii să fie o zi de muncă plină, nu a fost nici de data aceasta dezminţită. Şeful acestui compartiment, tinărul inginer Alexandru Dinu, aflat intr-un scurt moment de răgaz, îmi declară : „Am ascultat cu cea mai­ mare­­atenţie metalul de Anul Nou al preşedintelui ţării şi am regăsit in el numeroase argumente mobilizatoare pentru munca noastră. In te­meiul acestor argumente vom face totul pentru desfă­şurarea cit mai bună a activităţii productive incă din aceste prinţe­nii* ale anului". Din nou, în secţiile unde se nasc agregatele gigant Tinărul strungar Octavian Oancea e in a doua lui zi de lucru din acest an. Piesa la care lucrează va fi gata înainte de termen. „In felul acesta — afirmă in­ginerul Constantin Grosu, şeful secţiei — presa de 6 000 va fi montată înainte de 15 ianuarie, data trecută in plan".­­Intr-o altă secţie — mecano-sudură — aceeaşi activitate febrilă. Se lucrează la finalizarea cuptorului de ciment pentru viitorul combinat Taşca-Bicaz. La turnătorie, din mina oamenilor inginerului Radu Iatan se nasc primele piese pentru primele turboagregate care vor purta embleme . Fabricat in 1977. La oțelărie, în preajma flăcărilor, alături de cuvele cu metal in­candescent, inginerul Ion Moldovan ii declară unuia din tinerii de la „evacuarea şarjei" : „Trei minute şi jumătate sub barem, sub timpul cel mai scurt pe care l-am realizat vreodată". Atelierul de maleabilizare de la întreprinderea Se­mănătoarea din Capitală nu este un loc de muncă cu foc continuu. Şi totuşi, aici, lucrul a început cu 24 de ore Înaintea celorlalte ateliere şi secţii, pentru că, aşa cum aveam să aflăm de la cei care au deschis filele noului an de muncă in ziua de 2 ianuarie, in acest atelier se pregătesc de fapt piesele necesare prelu­crării în toate celelalte secţii dispuse in fluxul tehno­logic al întregii întreprinderi. Cu pricepere şi răspun­dere sporită, tinerii Laurenţiu Georgescu, Alexandru Ciobotaru şi şeful de echipă Dumitru Oprea, suprave­gheau funcţionarea cuptoarelor ............................. de tratament termic, asigurind ca nici o şarjă să nu dureze mai mult de 25 de minute, ca fiecare conteiner ce urma să treacă sub temperatura de 956 grade să fie cit mai complet îm­pachetat. In ele, piese pentru un întreg schimb de lucru la Semănătoarea, dar şi piese pen­tru întreprinderile Dacia din Piteşti, Aro din Cimpulung şi Electroputere din Craiova. Aici, in atelierul unde ii întilnim pe aceşti tineri, se asigură, conform unor riguroase prevederi de plan 5 tone şi jumătate de pie­se. Aici, însă, primul schimb de muncă al anului a însemnat şi primul succes: au fost realizate 6 tone. Cu siguranţă că se crea astfel garanţia succeselor vii­toare. Consolidînd succesele înregis­trate în primul schimb al anu­lui colectivele de oameni care i-au înlocuit la ceasul zorilor pe cei ce şi-au petrecut noaptea Anului Nou la locul de muncă, acolo unde focul arde continuu, au raportat în continuare, în timpul care a trecut, noi şi im­portante realizări. La Galaţi, in zilele de 1 şi 2 ianuarie au fost elaborate suplimentar peste 400 tone fontă. In acelaşi loc, în primele două zile ale anului oţelarii au livrat peste plan 440 tone oţel, 300 tone laminate finite şi 200 tone cocs metalurgic. Im­portante sunt şi depăşirile înregistrate de siderurgiştii resi­eni ; ele se ridică la peste 360 tone fontă, 200 tone Oţel, 300 tone laminate finite şi alte produse Incadrindu-se in acelaşi ritm susţinut in care a în­ceput activitatea oamenilor muncii in noul an, ener­­geticieni bihoreni au dat sistemului energetic naţional primele patru milioane kw/h, după cum muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Aleşd au livrat oţelăriilor ţării peste sarcinile de plen. 500 tone cărămizi refrac­tare şi 50 tone cărămizi termoizolante, iar metalurgiştii orădeni au expediat suplimentar la Slatina 700 tone aluminiu. ...Aşadar, citeva din succesele primelor schimburi ale muncii. De astăzi vor reintra in ritmul firesc al acti­vităţii toate schimburile, întregul eşalon de efort şi creaţie al patriei. Cu toţii, decişi să dăm expresie concretă prin faptele noastre de muncă, prin noi succe­se insufletitoarelor îndemnuri cuprinse in Mesajul adresat de secretarul general al­ partidului, preşedin­tele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Întregului popor cu prilejul Anului Nou, pornim astăzi mai ho­­tăriti ca oricind să înscriem in cronica vie a timpului nostru socialist un nou an de împliniri, un an de mun­că la cotele cele mai înalte ale dăruirii, pentru trans­punerea in­­viată a prevederilor Programului partidului. Reportaj realizat de :. N. MILITARU, N. COȘOVEANU, P. PER­FIL, A. VELEA, I. CHIRIC, D. VASI­­LESCU, I. DANCEA, M. BORDA SEMNE BUNE DE BELŞUG tradiţionala vestire a „Pluguşorului“ confirmată de ritmurile muncii, de realizările obţinute ÎN PRIMELE SCHIMBURI ALE NOULUI AN Şase sporturi la­­ ora proiectelor CE ÎŞI PROPUN PENTRU 1977 A fost ’76 „anul Olimpiadei", a fost anul in care sportul româ­nesc, in ansamblu, a obţinut un bogat buchet de succese pe plan internaţional contribuind, astfel, la întărirea prestigiului de care se bucură România prin realizările ei din toate domeniile de activitate. Grijii cu care partidul şi statul nostru i-a înconju­rat permanent pe sportivi asigurindu-le minunate condiţii de pregătire şi viaţă, purtătorii culorilor tricolorului au căutat să-i răspundă prin rezultate de excepţie. De nenumărate ori steagul ţării a fost înălţat pe cel mai înalt catarg, de nenumărate ori imnul patriei a răsunat emoţionant in întreceri de anvergură­ La ora bilanţului anului 1976 — soldat cu cele mai rodnice re­zultate din istoria sportului romanesc : locul 5 pe naţiuni la J.O. de la Montreal (după numărul de medalii), 4 titluri de campioni olimpici, 9 titluri de vicecampioni olimpici, Nadia Comăneci — cea mai bună sportivă din lume, cit şi alte rezultate din diverse competiţii internaţionale — şi la început de an nou găzduim in coloanele ziarului nostru gindurile şi opiniile câtorva dintre artizanii victoriilor sportive româneşti, oamenii care, în ore grele de muncă, au plămădit succesele sportivilor şi care merită, ca şi elevii lor, cele mai alese aprecieri. „O nouă pleiadă de gimnaste la porţile consacrării" MARTA şi BELA KAROLY antrenori emeriţi „Este foarte greu pentru noi să aşternem pe hirtie citeva rinduri care se vor şi bilanţ şi deschidere spre viitor. Rezulta­tele sunt , cunoscute şi, acum, după ce ziarele au epuizat, se pare, cele mai onorante şi scli­pitoare epitete, după ce gimnas­tica românească­­şi-a căpătat a­­tributul de „şcoală“, antrenori­lor nu le este lesne să mai adauge ceva in plus. In ceea ce ne priveşte, am putea afirma că nu ne-a lipsit niciodată lu­ciditatea şi că niciodată succe­sele nu ne-au ameţit. Suntem­ conştienţi, de exemplu, că în viitor, vom avea de luptat cu adversari din ce in ce mai bine pregătiţi, că în multe ţări cu nume şi tradiţii in gimnastică s-a trecut la o reconsiderare a pregătirii sportivilor, astfel in­cit viitoarele întreceri de an­vergură nu se anunţă defel uşoare. Cunoscind toate aces­tea, noi ne-am îndreptat aten­ţia (şi ne-am înzecit eforturile) in două direcţii principale : menţinerea intr-o formă bună a „stelelor“ gimnasticii noastre şi pregătirea unei noi pleiade de tinere pe care dorim să le con­sacram pe plan internaţional. Schimbul de miine al gimnas­ticii româneşti este plămădit şi, in anul 1977, ca şi in anii ur­mători pină la J.O. din 1980, sperăm să-l putem afirma in marile competiţii care bat la uşă". „Preocuparea actuală - reîntinerirea loturilor" CORNELIU BIRSANESCU antrenor federal Acum, la începutul anului 1977, revăzind la „rece“ întrecerile o­­limpice, incerc regretul că am trecut pe lingă şansa reală de a obţine mai multe medalii olim­pice. Am convingerea că alături de campionul olimpic Vasile Diba, (caiac 1-500 m), care şi-a adjudecat şi o medalie de bronz (caiac 1-1 000 m), de cuplurile Gh. Simionov şi Gh. Danielov , (bronz la caiac 2-1 000 m) şi Mol­­lchin Policarp şi Serghei Larion (bronz la caiac 2-500 m). am fi putut obţine medalii şi la caia­cul 4-1 000 m (clasat pe locul 4) şi la canoe 1 (dacă Paţaichin evolua in forma care l-a con­sacrat). în prezent, am procedat la reîmprospătarea masivă a e­fectivului de canotori şi caiacişti prin testarea a peste 2 000 de ti­neri din care am reţinut 100 şi pe care ii vom învăţa „abc-ul" sportului cu padela şi pagaea. Totodată, am procedat şi la o reîntinerire a loturilor astfel că tinerii de perspectivă deţin acum o proporţie de peste 70 la sută. Prima mare verificare a forţelor urmează să aibă loc la Viepy (Franţa) in august 1977 la cam­pionatele europene de juniori, apoi, la campionatele mondiale din septembrie — pentru seniori — vom vedea dacă activitatea noastră va da roadele dorite. Pentru că intenţionăm şi o “re­considerare a metodicii de pre­gătire impunind, in primul rind, un volum şi o intensitate spori­te la antrenamente. Personal, cred că la „mondiale“ vom rea­liza rezultate şi mai bune decit cele obţinute la J.O. de la Montreal". „Vrem să schimbăm „argintul" olimpic cu „aurul" mondialelor şi europenelor !" ION CORNEANU şi ION CRISNIC antrenori federali Anul 1976, pentru sportul luptelor a fost unul dintre cele mai bogate in turnee interna­tionale. La lupte „libere", spor­tivii români au participat la 8 turnee (intre care am cuprins şi turneul olimpic) obţinind 14 medalii de aur şi 16 medalii de argint. La lupte „greco-romane“ In cele 8 turnee internaţionale, sportivii români au cucerit 18 medalii de aur şi 17 de argint. Analizind evoluţia luptătorilor noştri in anul 1976, am ajuns insă la concluzia că se impune cu necesitate o reîmprospătare a loturilor naţionale. In conse­cinţă, am început pregătirile cu un lot de 60 de luptători (la „libere") şi un altul de 00—80 luptători (la „greco-romane") in care au fost incluşi toţi tinerii cu reale perspective de care dispunem. La 1 ianuarie, am început pregătirile cu ei pentru anul 1977 — an in care­­ vor avea loc mari competiţii de lupte : campionatele mondiale, campionatele europene. Sperăm să ne intoarcem cu medalii da aur de la aceste confruntări". „România a devenit o putere în rugbiul european!" VALERIU IRIMESCU antrenor federal La 23 noiembrie 1975, cind am încercat evadarea din „com­plexul Franţă", chiar pe terenul acesteia, putini erau cei care prevedeau revenirea XV-ului ro­mân printre cele mai puternice din Europa. Părăseam terenul învinşi, după o partidă in care, pentru prima dată, încercam noua concepţie tactică bazată exclusiv pe atac. Pină atunci, în meciurile cu Franţa, şi nu numai cu ea, cuvintul de ordine era „apărarea". Am decis să a­­tacăm ! Să atacăm cu orice preţ ! Scorul de 36—12 cu care s-a încheiat partida se explică tocmai prin această tactică nouă, încă insuficient însuşită. Apoi, in 1976, a venit iar partida cu Franţa, la Bucureşti, partidă în care atit jucătorii, cit şi noi, tehnicienii, ne puseserăm toate speranţele. Despre acest meci s-ar putea scrie mult. A fost dramatic nu numai prin evolu­ţia scorului, ci mai ales prin faptul că ne jucam din nou şan­sa atacului in faţa echipei Fran­ţei. Terminăm învingători cu 15—12 reuşind astfel să aducem din nou România printre „ma­rile puteri“ in rugbiul european. Cu această victorie şansele noastre de a cîştiga ediţia 1976— 1977 a Campionatului european «a crescut considerabil şi lipi exprim convingerea că nu vom pierde un titlu care ar încununa munca noastră de aproape trei ani la crima echipei naţionale...“ „Pregatirea pugiliştilor — la nivelul cerinţelor internaţionale" Boxul românesc a confirmat şi in 1976 prestigiul de care se bucură pe toate meridianele glo­bului. Pe ringul de la Montreal, in cadrul celui mai disputat tur­neu olimpic, boxerii români au cucerit citeva medalii şi au adus echipa României pe locul doi in clasamentul neoficial pe naţiuni. Simion Cuţov şi Mircea Simon s-au reîntors în patrie cu meda­liile de vicecampioni olimpici. Alec Năstac (care a boxat acci­dentat dovedind nu numai un mare curaj, dar şi un fierbinte patriotism) şi Costică Dafinoiu au cucerit medalii de bronz. Problema care se pune acum şi care, vă asigur, îmi aduce nopţi albe, este cea a schimbului din­tre generaţii. Reîmprospătarea masivă a lotului naţional se im­pune cu necesitate. Dispunem de o serie de tineri boxeri talentaţi­­şi aici este locul să amintim alte succese ale boxului in 1976: ciştigarea Balcaniadei de tineret — 6 medalii de aur şi o evoluţie peste aşteptări la Campionatele europene de tineret , o medalie de aur, şi 3 medalii de argint), abia trecuţi de vârsta junioratu­lui şi de o altă serie de boxeri care s-au afirmat, recent, la campionatele individuale naţio­nale, ceea ce mă îndreptăţeşte să afirm că, la ora actuală, a­vem rezerve pentru primenirea lotului. Rămine, însă, de rezol­vat obiectivul cel mai greu : pregătirea acestor boxeri la ni­velul cerinţelor internaţionale“. „în grupa giganţilor de la Viena ne vom apăra şansele..." ŞTEFAN IONESCU antrenor federal in­ăptămină a­­ de sport Galaţi, real şi alte p prilejul să le întrecem­ ficiale din e. • Luni ugura, ţa­ra de bo­lilor spor­­.0 formaţii b­ea Ciuc, Cluj-Napo­­i. • Pati- Miercurea id de joi, in seria e hochei, echipe, liuc, in i se des­­republi­­ci patinaj ategoriei laice va naţional ru ju­­■ilor din timp de jocurile diviziei Vineri, 7 ianuarie, de la ora 14, sunt programate următoarele şase partide: Progresul Bucureşti — „U" Cluj Napoca, Mureşul Tg. Mureş — Constructorul Timi­şoara, Textila Buhuşi — Con­fecţia Bucureşti, Univ. Iaşi — Rapid, Universitatea Bucureşti — I.E.F.S. (derbiul etapei) şi Voinţa Odorhei — Universitatea Timişoara. Duminică 9 ianuarie, de la ora 19.25, se va disputa derbiul dintre protagonistele campionatului, Universitatea Timişoara şi Universitatea Bucureşti. • In Capitală, la pa­tinoarul „23 August", vor Începe duminică 9 ianuarie, jocurile e­­chipelor din prima grupă a di­viziei naţionale de hochei, con­­tind pentru turul III. In prima zi, de la ora 16, sunt programate meciurile: Steaua — Dunărea Galaţi şi Dinamo — S.C. Mier­curea Ciuc. • In programul a­­cestei săptămini sunt prevăzute şi o serie de competiţii rezer­vate specialiştilor in probele de schi. La Poiana Braşov vor avea loc, in zilele de 7—9 ia­nuarie, tradiţionalele concursuri de schi-fond dotate cu trofeul „Cupa Dinamo“, pentru catego­riile de juniori şi seniori. La Predeal, sâmbătă 8 şi dumi­nică 9 ianuarie, sunt progra­mate concursuri de schi la pro­bele de sărituri şi probe alpine, organizate de I.E.F.S. In ace­leaşi zile, la Poiana Braşov,, va avea loc un concurs de biatlon, organizat de A.S. Braşov. M. LERESCU ION POPA antrenor federal Echipa de hochei a României a ciştigat Campionatul mondial — grupa „B“ şi a promovat in grupa „A" — „grupa giganţilor” — reuşind astfel cea mai mare performanţă din istoria hocheiu­lui nostru în anul cind am săr­bătorit semicentenarul acestui sport in România. La bucuria fi­rească în urma acestui succes s-au adăugat grijile nu puţine şi nici minore. Sarcina noastră în anul viitor, în „arena cu lei de la Viena” este extrem de grea. Aceasta nu înseamnă că nu vom face tot ce ne stă in pu­tinţă pentru a da o replică ono­rabilă adversarilor noştri. Vom lupta, acesta-i cuvintul, cu toa­te forţele, ne vom apăra spor­tiv şansele. Oricum, echipa României a făcut o breşă in „înalta societate a hocheiului“ şi prin participarea la Campiona­tul mondial, grupa „A“, din 1977, nu vom avea decit de ciştigat în experienţă şi in maturitatea jocului... Ceea ce vom învăţa la acest campionat ne va ajuta să abordăm cu mai multă efica­citate problemele de fond ale hocheiului românesc şi, imi pla­ce să cred, va constitui punctul de plecare , in asaltul pe care a­­cest sport il va da in privinţa popularităţii in ţară. întotdea­una, evoluţia in compania elitei unui sport sau altul s-a soldat şi cu o emulaţie atit in rindul specialiştilor, cit mai ales in rin­dul tinerilor. Am convingerea că după campionatele mondiale, foarte mulţi tineri vor asalta patinoarele dorind să-şi însu­şească tainele hocheiului...“.­ Desigur, nu am putut cuprinde toate sporturile, nu am putut găzdui şi cuvintul altor specialişti care, de asemenea, au muncit cu destul folos pentru afirmarea sportului românesc. De la unii opinia publică spera mai mult (ne gîndim, de exemplu, la handba­­lişti), de la alţii (care activează in discipline ca atletism, volei, bob), aşteptăm cuvintul faptelor, cuvînt cu atit mai necesar cu cit şi in disciplinele amintite mai sus ne-am aflat cindva pe locuri fruntaşe în ierarhia mondială. Nutrim convingerea că în anul 1977, şi în continuare, în anii următori, vor exista destule prilejuri de a vorbi elogios şi despre activitatea altor antrenori, tehnicieni şi specialişti. Tuturor le adresăm tradiţionala urare : „La mulţi ani !“ şi putere de muncă pentru sporirea gloriei spor­tului românesc... . . . Grupaj realizat de TEODOR POGOCEANU în noul an sportiv Chii­anulu din Mierci localit urmăn atracti câmpie 3 ianu Ploieşt chei p­ tive, re din­ul Galaţi, ea, Răc ■ V moarul Ciu­c va 6 iarna a II-a la care • Tot­­ zilele de­făşoară cane de artistic copii. D începe şi de patini m­ari. • Galaţi se trei zile, din al 2­ feminine Ci TATEA SI EFICIENTA buna tutui gani: facto fern evid port redi terii tinii nua tie rire mii al iml tăț. fee ex de ee so bi V* P~ n« ai ri s* 0 d r­ 1 d e fr to: ■ t e n c . Tt t 1 S 3 h P c­ Z\ 4pl ■ii tag. I) conducere a munca or­­ă constituie ii mersului ista pune în rind, im­­a acţiunii de irilor de ma­­nuale, de ief­­r, de dimi­­de produc­­pentru spo­­îtregii econo­­sul mai rapid ,a întăririi şi nue a activi­­stai, a per­­corespunzător­ei etape de sim­i ale pro-­i­i economice­­ea în cele mai sarcinilor pre­­naţional unic îndeosebi ti­­plu cîmp de ibilităţi de spo­­ii sale respon­­, la înfăptuirea revin in cel al cincinalului o-ştiinţifice. la­­nivel superior itivă dobindită tinerilor din muncii produc­­inirea sarcinilor sifieîndu-şi for­­­le proprii de perfecţionare a ionale, de an­­■ zarea de creaţie­­. organizaţiile tului Comunist­­şi sporească în Mie pentru a fi­­rei constructive tuieşte ţara. In fiecărei organi­­ce de tineret tip firesc, acele flocirea cărora climat de im­ită a tinerilor rom­ilor fiecă­rui loc de muncă, de stimulare a iniţiativei în descoperirea şi aplicarea unor soluţii originale şi eficiente menite să contri­buie la reducerea consumurilor materiale, la economisirea ma­teriilor prime, a combustibilului şi energiei, la buna realizare a investiţiilor, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Organiza­ţiilor de tineret din industrie le revine ca o principală îndato­rire preocuparea directă, nemij­locită faţă de integrarea profe­sională a celor peste 600 000 de tineri care se vor califica in decursul cincinalului prin cursuri la locul de muncă. Ti­nerii cercetători, proiectanţi şi constructori îşi vor face un titlu de onoare din a participa nemijlocit la realizarea şi darea in funcţiune la termenele pla­nificate a tuturor capacităţilor de producţie, la elaborarea de noi tehnologii, de noi materiale de construcţie. Contribuţii spo­rite din partea tinerilor sunt de aşteptat, de asemenea, în asi­gurarea unui nivel calitativ su­perior la executarea lucrărilor agricole mecanizate, asumarea unor răspunderi mai mari in domeniul zootehniei, pomicul­­turii, viticulturii, al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, prin care să se asigure creşterea rapidă a forţei economice a cooperativelor agricole de pro­ducţie. Anul 1977, an în care vom sărbători centenarul inde­pendenţei de stat, eveniment de importanţă deosebită pentru afirmarea liberă a naţiunii noastre, in care va avea loc primul Festival naţional „Cin­­tarea României", expresie a muncii şi capacităţii­ de creaţie a poporului nostru, puternică manifestare a activităţii de edu­caţie politică, de ridicare a ni­velului de cultură al maselor, de afirmare a noului umanism revoluţionar, an in care se va desfăşură Conferinţa Naţională * PârUfiull.. .va dă, desigur, un impuls deosebit, participării­­ti­neretului la muncă, la întreaga activitate de realizare a planu­lui economic. In ace­st sens, or­ganizaţiile de tineret işi vor ra­porta activitatea politico-educa­­tivă, metodele şi mijloacele specifice de formare a unui ti­­năr cu înalte calităţi morale şi de voinţă, cu o concepţie înain­tată despre muncă şi viaţă la sarcinile economice concrete, la obiectivele in funcţie de înde­plinirea cărora ele işi vor pu­tea aprecia şi eficienţa. Dispunem, pentru tot ceea ce ne-am propus în 1977, pentru tot ceea ce urmărim să reali­zăm pină in 1980, pentru atin­gerea obiectivelor perioadei ur­mătoare, de un program clar de acţiune, de hotărîri limpezi. Indicaţiile date de secretarul general al partidului ca pe pri­mul plan să punem acum sta­bilirea măsurilor organizatorice pentru îndeplinirea lor, a căi­lor concrete, a soluţiilor prac­tice pe care să le urmăm cu consecvenţă în spiritul respon­sabilităţii comuniste, revoluţio­nare au pentru ţineţi semnifi­caţia unui principiu coordona­tor. Constituie un îndemn adre­sat şi tineretului, cerinţă for­mulată de secretarul general la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., aceea ca in 1977, „la toate nivelurile, in toate sectoarele să se manifeste cu putere spiritul revoluţionar novator, să se afirme din plin concepţia ştiinţifică revoluţio­nară". Procedind intr-un ase­menea mod, tineretul patriei socialiste va contribui cu ener­gia şi capacitatea sa creatoare, alături de întregul popor, la creşterea mai rapidă a­ forţei noastre economice, a avuţiei naţionale, temelie trainică a ridicării nivelului­ de trai ma­terial şi spiritual, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa însăşi a societăţii pe care o edi­ficăm, la afirmarea mai preg­nantă a României la schimbul mondial de valori. M. TACCIU Fotografia O. PLECAN în cupele europene la volei Patru dintre divizionarele de volei vor inaugur­a sezonul inter­naţional pe 1977, urmind să susţină, sâmbătă 8 şi duminică 9 ia­nuarie, primele jocuri oficiale din sferturile d­e finală ale cupe­lor europene. Voleibaliştii de la Dinamo Bucureşti, cu interna­ţionalii G. Udişteanu, IV. Schreiber, C. Oros, L. Dumănoiu, M­­Tutovan şi M. Păuşescu, vor juca in deplasare, cu campioana R.D. Germane. S.K. Leipzig, in cadrul „Cupei campionilor euro­peni“, simbătă 1 ianuarie. In aceeşi zi, sextetul feminin al­ clu­bului Dinamo va intîlni, tot in deplasare, formaţia Traktor Schwerin, campioana R.D. Germane. A doua zi, duminică 9 ia­nuarie, formaţiile Rapid-Beie şi Steaua-bâ­efi urmează să intil­­nească, in deplasare, pe T.S.K.A. Sofia şi, respectiv, Plemien Sosnowiec-Polonia, in sferturile de finală ale ,,Cupei cupelor“. Partidele retur din „C.C.E.“ sunt programate sâmbătă 15 ianuarie, in cuplaj, la Dinamo, iar cele din „Cupa cupelor“ se vor disputa duminică 16 ianuarie, in cuplaj la Floreasca. (M.L.). • După consumarea a zece runde, în campionatul mondial de şah pentru juniori, care se desfăşoară in localitatea olan­deză Groningen, conduc Lubomir Ftacnik (Cehoslovacia), Mark Diessen (S.U.A.) şi Ian Rogers (Autralia), cu cite 7.5 puncte, urmaţi de Evgheni Vladimirov (U.R.S.S.) — 7 puncte şi o partidă întreruptă. Şahistul ro­mân Ovidiu Foişor, care in run­da a zecea l-a învins pe italia­nul Roberto Messa, totalizează 5,5 puncte. • In cadrul turneului inter­naţional de fotbal pentru echipe de juniori, care se desfăşoară la Tel Aviv, selecţionata României a învins cu scorul de 2—1 (2—0) formaţia Suediei. Golurile echi­pei române au fost marcate de ştefan Popa şi Constantin Ig­nat. • La Bolzano a continuat tur­neul internaţional de hochei pe gheaţă pentru juniori dotat cu „Trofeul celor 6 naţiuni". Echi­pa României a învins cu scorul de 5—4 selecționata Bulgariei. LUNI 3 IANUARIE 1977 Simion Cuţov şi Mircea Simon printre cei mai valoroşi pugilişti din Europa Comisia de box de pe lin­gă A.I.P.S. (Asociaţia inter­naţională a presei sportive) a întocmit tradiţionalele cla­samente pe categorii de greutate ale celor mai buni boxeri din lume şi Europa, în clasamentul european, pe primul joc la categoriile se­­miuşoară şi grea figurează doi pugilişti români, SIMION CUŢOV, şi respectiv, MIR­CEA SIMON. In clasamentul mondial, Simion Cuţov şi Mircea Simon au fost tre­cuţi pe locul doi, iar „mij­lociul" Alee Năstac ocupă lo­cul 4. HANDBAL : Primele confruntări internaţionale - primele succese In prima zi a noului an s-a desfăşurat in Berlinul occiden­tal un turneu internaţional „fulger“ masculin de handbal, la care a participat şi o selec­ţionată a oraşului Bucureşti, al­cătuită din jucători de la clubu­rile Steaua şi Dinamo. Handbaliştii români au în­vins echipa Reykjavik şi o se­lecţionată a cluburilor din Berlinul occidental cu scoru­rile de 14—9 (8—3), respectiv 12—6 (6—4), şi au pierdut cu 6—11 (4—5) partida disputată in compania­ selecţionatei oraşului Moscova. Iată clasamentul final al com­petiţiei : 1. Moscova — 6 punc­te ; 2. Bucureşti — 4 puncte ; 3. Reykjavik — 2 puncte : 4. Berlinul occidental — zero puncte. ★ In prima zi a competiţiei in­ternaţionale masculine de hand­bal care se desfăşoară la Berlin, selecţionata universitară a României a obţinut două victo­rii. Handbaliştii români au în­trecut cu scorul de 18—11 selec­ţionata regiunii Berlin şi au ciştigat cu 15—12 partida susţi­nută cu echipa oraşului Mag­deburg. La turneu mai participă selec­ţionatele oraşelor Budapesta şi Berlin. * In cadrul turneului internaţio­nal masculin de handbal de la Rostock (R.D. Germană), echi­pa Minaur Baia Mare a învins cu scorul de 23—17 (11—6) for­mația poloneză Wybrzezie Gdansk. Intr-un alt loc, echipa locală Empor a dispus cu scorul de 20—17 (9—6) de formația Stadion Copenhaga.

Next