Scînteia Tineretului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 8717-8742)
1977-06-01 / nr. 8717
"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MARELE FESTIVAL NAŢIONAL ÎN FAZA REPUBLICANA Puterea de a transmite emoţia înaltă a poeziei patriotice • In sala Teatrului de comedie îşi dispută cu ardoare şansele 24 de colective teatrale, 19 colective de montaje literar-muzicale, 24 de recitatori • O constantă a recitalurilor de poezie — opţiunea pentru filonul de aur al liricii patriotice . Recitatorii ţărani, interpreţi ai propriei creaţii, au entuziasmat Vitalitatea unei arte străvechi La faza interjudeţeană a Festivalului ..Ciitarea României“ numărul colectivelor artistice prezente în concurs a fost impresionant : 870, cu 28 000 de interpreţi, o amplă desfăşurare de forţe artistice care şi-au disputat cu ardoare dreptul de a evolua în faza republicană. In aceste zile festive, cînd în citeva din sălile de spectacol bucureştene s-a ridicat cortina ,,finalei“, Capitala trăieşte bucuria de a găzdui 350 de colective artistice, cele mai bune din cele mai bune, în cadrul cărora au evoluat şi continuă să evolueze într-o competiţie strînsă, prin ştacheta ridicată a valorii concurentelor, deosebit de pasionantă, 14 000 de artişti amatori. In eleganta sală, a Teatrului de Comedie, mesagerii Thaliei din 39 de judeţe aşteaptă ,,verdictul juriului“ : 24 de colective teatrale care s-au prezentat în concurs cu lucrări dramatice contemporane şi clasice, 19 montaje literar-muzicale, 9 recitaluri de poezie, 24 de recitatori. Caracterul de competiţie exigentă se vede şi din această riguroasă selecţie: s-au prezentat în desfăşurarea scenică momente artistice impresionante, cu un bogat conţinut de idei din modalităţi artistice variate, complexe, care fac dificilă sarcina juriului şi stîrnesc ropote de aplauze spectatorilor. Vom sublinia aici diversitatea şi bogăţia repertoriului, patriotismul ardent al montajelor literar-muzicale, patosul şi măiestria recitatorilor. Vom reliefa de asemenea valoroasa contribuţie la cunoaşterea tezaurului artei noastre populare pe care întrecerea o prilejuieşte. Am urmărit montaje de versuri ostăşeşti, patriotice, de dragoste, baladeşti, de vitejie, haiduceşti, pe care recitatorii le-au adus pe scena concursului. în memoria publicului s-au înscris cu siguranţă spectacolele de teatru nescris, recitalurile de versuri din anii fierbinţi ai războiului pentru independenţă, poezia legată de tumultul, marii răscoale din 1907, ca şi lirica originală a citorva recitatori, poeţi COMPETIŢIA RECITATORILOR ţărani români, maghiari, germani, voci îngemănate într-o splendidă corală a cîntării trecutului de luptă, prezentului socialist al patriei unice, Republica Socialistă România. Notăm aici numai citeva din colectivele artistice care s-au impus prin puterea de a transfigura artistic o emoţie înaltă : montajul literar-muzical „Efigie“ prezentat de Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu ; montajul de versuri populare al Casei de cultură din Jibou ; montajul literar-muzical „Fără lege şi judecată. 1907“, al căminului cultural din Costeşti, Vilcea ; montajul literar-muzical „Rostul dragostei să-l ştim“, interpretat de artişti amatori de la Casa de cultură din Drobeta- Turnu Severin. în ceea ce priveşte recitatorii, mulţi din cei prezenţi pe scena finalei sunt personalităţi artistice distincte, înzestrate cu profundă sensibilitate, capabili să transmită mesajul vibrant, patriotic, revoluţionar al poemelor recitate (poeme alese cu grijă pentru valoare), din literatura noastră clasică şi contemporană. Am remarcat dintre ei pe Popuţa Constantin din Bihor, cu poezia „Trei doamne şi toţi trei“ de George Coşbuc, pe Eva Benedek cu poemul „Vis pe aeroport“ de Szilaghi Domokos şi Elisabeta Balogh cu poemul „Strămoşilor“ de Petre Ghelmez. Un loc aparte în această finală, prin înălţimea emoţiei şi semnificaţiei, l-au avut recitatorii poeţi ţărani sau recitatorii care au adus în concurs vechi balade, doine, unele complet necunoscute, făcînd în felul acesta un veritabil act de cultură : Stela Pintea din Satu Mare care a recitat o variantă, locală a „Mioriţei“ ; poetul ţăran Ghiţă- Baciu din judeţul Covasna- căminul cultural din Intorsura Buzăului care a recitat poeziile proprii „Eroilor din 1907“ şi „Neatîrnare“ ; Feher Iosif, ţăranul poet din comuna Bogata, judeţul Mureş, care după ce a recitat în limba maghiară poemul său „Săraci muncitori din timpuri“, l-a recitat din nou in româneşte în traducere proprie. Momente vii, de neuitat, momente de artă şi de înaltă simţire patriotică, socialistă, sub semnul cărora se înscrie această finală a primei ediţii a festivalului muncii şi creaţiei „Cintarea României“. SMARANDA JELESCU La Casa de cultură „Petőfi Sándor“, după trei zile de trecere în revistă a formaţiilor de teatru de păpuşi, au evoluat artiştii amatori din judeţele Sibiu, Constanţa, Prahova, Timiş, Teleorman şi Maramureş, Botoşani, Cluj, Suceava, Vrancea, Argeş, Dîmboviţa. Spectacolele lor au impus prin repertoriul bine ginditcu o adresă precisă, avind în vedere condiţia publicului căruia li se adresează, ca şi necesităţile educative vizate, prin calitatea interpretării şi ingeniozitatea soluţiilor regizorale şi plastice. Alături de prelucrări ale unor texte clasice ale scriitorilor români ori din folclor, am putut înregistra apariţia unor noi piese pentru teatrul de păpuşi. Ne-au reţinut atenţia inventivitatea punerii în scenă, modul in care artiştii amatori au reuşit să exploateze cu adinei semnificaţii şi strălucitoare efecte plastice simbioza om-păpuşă, animarea obiectelor, utilizarea măştilor populare in locul tradiţionalei păpuşi, utilizarea marionetelor îmbrăcate de actori etc. Toate acestea nu vin decit să demonstreze încă o dată, şi in acest domeniu, roadele emulaţiei artistice hrănite de întrecerile festivalului, ale sti■mulării uriaşului rezervor de energii creatoare care este poporul, roadele încurajării celor mai tinere talente, care vor duce miine, mai departe, lumina unei arte tradiţionale. .Festivalul este o întrecere de masă şi etapa republicană a formaţiilor de teatru păpuşăresc o ilustrează elocvent. Cine sunt artiştii ? La Constanţa, în formaţia cu notabile succese in ţară şi străinătate (Cehoslovacia, Belgia, Bulgaria), activează un zidar, un agent sanitar, un mecanic de întreţinere, educatoare, profesori. Judeţul Maramureş prezintă piesa Pintea Viteazul, pe care au animat-o cu mare forţă de sugestie tinerii de la cooperativa meşteşugărească „Mara“ din Sighetul Marmaţiei. O istorioară morală de Chira Dragomir a prins viaţă prin harul câtorva profesori şi elevi din Teleorman. La Cimpina (judeţul Prahova), o pledoarie pentru curaj este ilustrată de actori ce nu depăşesc vîrsta studiului. In satul Dumbrava (judeţul Timiş), care a prezentat în festival o savuroasă poveste satirică în limba maghiară (după un basm al culegătorului de folclor secui Benedek Elek), soţii Nagy, învăţători, au creat aici de mai mulţi ani o adevărată şcoală de artă păpuşărească. Ei conduc trei formaţii săteşti între care două compuse numai din elevii şcolii generale. La vîrsta păpuşilor aceştia dau viaţă păpuşilor pentru un public în pantaloni scurţi ! In aşteptarea verdictului juriului, care va avea dificila sarcină de a alege intre atîtea spectacole valoroase pe cele mai reprezentative, înregistrăm succesul deplin al manifestării, succes ce depăşeşte limitele scenei de concurs. Succes căruia îi datorăm astăzi descoperirea unor înzestraţi autori locali, a unor actori-minuitori de mare fantezie şi sensibilitate, a unor originali creatori de spectacole. Ei există intr-un număr impresionant, sunt răspindiţi pe o largă arie geografică, ceea ce face ca făclia artei lor să ardă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, să însufleţească şi să înnobileze copilăria fericită a celor mai tinere generaţii. O singură nedumerire, ca să ■ nu zicem rezervă. Privind orgarizarea propriu-zisă a vizionărilor. Sala unde s-au produs atîtea judeţe este miniaturală. Iar publicul de vîrsta deplinei maturităţi. Nici un copil în staturi. Poate că în afara concursului s-ar fi cuvenit iniţiate citeva gale de spectacole in şcoli şi în grădiniţe. O asemenea concentrare de forţe şi o asemenea realizare artistică de amploare îşi reclama, credem, şi publicul în numele căruia s-au pregătit cu atîta trudă şi bucurie, formaţiile. C. R. CONSTANTINESCU Formaţia de fluieraţi a căminului cultural din comuna Vinători, judeţul Iaţi. De un frumos succes s-a bucurat pe scena finalelor brigada artistică a metalurgiştilor din judeţul Olt. Pe scena marii finale — obiceiuri şi tradiţii de pe Raiuri bihorene. Fotografii de VALE RANGA La „ATELIER 35“. CERTITUDINI SI SEMNE PROMIŢĂTOARE TT In cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“, Comitetul municipiului Bucureşti al U.T.C. şi Comitetul U.T.C. al sectorului 1 au iniţiat intre 23—29 mai o săptămină cultural-artistică a tineretului, sub genericul 7 arte în 7 zile. Ziua artelor plastice, a V-a (27 mai), a cuprins drept principală manifestare vernisajul unei expoziţii de sculptură şi grafică a celor mai tineri artişti, mulţi dintre ei absolvenţi de numai un an sau doi ai institutelor noastre de artă, la galeriile „Orizont“, sala Cenaclului tineretului din U.A.P., cunoscut prin tradiţie sub denumirea de „Atelier 35“. Remarcăm in sculptură tineri creatori care recurg la îndrăzneţe stilizări ale modelului uman, care cultivă un modelaj vibrant şi sensibil (Gheorghe Adam, Viorel Fărcaş, Nicolae Fleissig, ■ Mihai Istudor, Leonard. Răchită, Előd Kocsis), ori tineri creatori care pornind de la aceleaşi premise generoase, — omul şi universul său spiritual — încheagă imagini alegorice, de o rafinată şi insolită sugestivitate (Ion Iancuţ, Mihai Istudor, cu interesantul său „proiect arhitectonic“). Observăm în acest domeniu un larg registru stilistic şi conceptual, in care coexistă armonios studiul şi factura realistă de interpretare a figurii umane (Dumitru Juravale, Liviu Rusu), cu libera traducere a unei realităţi mai cuprinzătoare — motivele vegetale sau organice, depun mărturie pentru ceea ce vrem să spunem — care scot in evidenţă puterea de sinteză şi invenţie a autorilor, cu accent fie pe euritmia decorativă (Manuela Sklodi, Bela Crişan), fie pe semnificaţii general umane (Tiberiu Benţe), în ciuda dimensiunilor reduse ale lucrărilor, a selecţiei severe dictate în primul rind de spaţiul restrins (fiecare artist este reprezentat de una sau două piese), putem identifica totuşi personalităţi distincte, o arie specifică a preocupărilor tinerilor expozanţi, un timbru original prin care se impun atenţiei publicului şi criticii. . Din păcate, nu suntem in posibilitatea de a spune acelaşi lucru despre grafică, domeniu ilustrat de 17 creatori . Lucrările, realizate in cele mai diverse tehnici, vădesc spontaneitate, vervă, un bagaj apreciabil de cunoştinţe profesionale. Dar toate au un aer comun, elaborate parcă cu prea mici diferenţe, fapt ce are darul de a ne atrage atenţia atit asupra modului în care instruieşte şi modelează o viitoare personalitate şcoala. Fireşte, este impropriu a formula judecăţi definitive despre talente, incontestabil autentic« talente, situate abia la început de drum, aflate in faza de articulare a unei viziuni originale— cînd, — faptul nu surprinde, pe nimeni — este aproape normal ca tînărul să imite o atitudine sau alta, să calchieze o soluție plastică sau alta. Oricum, asemenea constatări ne conduc la ideea că o reprezentare fragmentară a creaţiei unui debutant nu are darul de a fi pe deplin convingătoare, de a impune publicului o viziune artistică nouă. Răminem in consecinţă partizanii expoziţiei personale ori ai restrinsei expoziţii de grup, un asemenea situaţii, capabile să exprime cu mai multă claritate extensia şi profunzimea căutărilor tinerilor artişti. Antologiile, credem, sunt mai propice virstei retrospectivelor. Acordînd prezentei expoziţii ceea ce i se cuvine, fiindcă ne prilejuieşte intilnirea cu citeva lucrări de valoare, cu nume noi in plastica noastră, ale căror calităţi etalate, fie şi parţial, ne îndeamnă a le urmări cu interes in viitor, răminem la observaţia că „Atelier 35“ mai are încă unele datorii faţă de noii absolvenţi ai institutelor de artă. In locul „decupajului“ atelierului lor, prin dreptunghiul unei singure lucrări, aşteptăm, „secţiunea“ acestuia, în mai generoase expoziţii personale sau de grup, aşa cum spuneam. C. R. CONSTANTINESCU REVEDEREA O femeie in virstă urcă, încet, treptele căminului, scufundat la această oră în liniște. E împovărată de ginduri. îşi aduce aminte, cu un fugar zimbet de duioşie, că in urmă cu mai bine de douăzeci de ani, cind ii născuse pe băiatul pe care venea acum să-l viziteze, trăise un moment de fericire intensă, imposibil de exprimat în cuvinte. Dar, în scurt timp, in familia lor se instaurase din nou o atmosferă apăsătoare. De ce ? Drept răspuns, îi vine în minte imaginea unui bărbat încruntat, vorbind incoerent din cauza prea multelor pahare băute și ridicind mina să lovească. E soţul ei. De mai multe ori a hotărit să-l părăsească şi de fiecare dată n-a avut curaj. Spera că totul se va îndrepta cu timpul. îşi dorea din toată inima să se îndrepte. Dar s-a înşelat. El continua să se înstrăineze de ei, să-i jignească, să-i terorizeze. Şi poate că ea ar fi suportat totul mai uşor, dacă n-ar fi fost la mijloc copiii. In sufletul lor sensibil rămineau urme adinei. Fetiţa i se agăţa de poale şi o privea cu ochi mari, speriaţi, încă neinţelegind ce se intimplă. Iar băiatul... Nu i se destăinuia niciodată. Certat şi bătut fără motiv, alungat mereu de acasă, devenea, treptat, şi el un străin. Astfel au trecut anii. Fiul ei a absolvit şcoala — invăţind mai mult pe afară, pe mirişte — şi a hotărit să înceapă o viaţă nouă. Dar cum ? Nu avea, asemenea celorlalţi, un tată adevărat care să-l îndrume. Nu avea nici măcar o experienţă elementară a relaţiilor cu oamenii. Crescuse hăituit. Şi totuşi, la un moment dat, a plecat de acasă. A dispărut. Iar după mult, foarte mult timp, i-a trimis o scrisoare prin care o chema să-l vadă, tocmai la Sibiu. Adresa de pe plic indica doar atit : Căminul de tineret al întreprinderii de produse ceramice „Record“ Sibiu. Ea n-a stat mult pe ginduri. S-a suit în tren şi a venit, în timp ce femeia se lasă astfel în voia amintirilor şi urcă incet cu un pas bătrinesc, scările,în una din camerele căminului, fiul ei, G.L., aşteaptă. E emoţionat, ca înaintea unui examen. l£i mai aşază o dată, la o oglinda, cravata, îşi netezeşte, febril, o şuviţă de păr rebelă. Oare ce-ar spune despre el Ion Corcoz, administratorul căminului, dacă l-ar vedea ? Ar fi mulţumit 7 Ion Corcoz este omul care atunci, la Vaslui, l-a întîlnit la forţele de muncă şi i-a propus să vină cu el, la Întreprinderea „Record“ din Sibiu. La început, propunerea l-a derutat. De ce tocmai la Sibiu? Dar apoi, cînd necunoscutul i-a pus mina pe umăr cu aerul că între ei, bărbaţii, trebuie să se ajungă la o înţelegere, a acceptat. Niciodată nu mai fusese tratat astfel, ca de la egal la egal. La „Record“ nu l-a menajat nimeni. Nici nu i-ar fi plăcut să fie menajat. I s-a încredinţat un loc de muncă, la atelierul de blocuri dirn beton. A simţit de la început că nu e singur. Administratorul i-a dat banii „aşa, pentru prima lună, pină cînd ai să cîştigi şi tu“ —, a mers cu ei în oraş pentru a-i îndruma să cumpere citeva lucruri strict necesare, l-a prezentat celor din jur ca pe „un om de bază“. Şi totul în modul cel mai firesc, ca şi cum rolul de părinte s-ar fi înscris de la sine printre atribuţiile unui administrator. In acelaşi mod discret, s-a interesat de progresele lui în însuşirea profesiei şi l-a ajutat să depăşească momentele de impas, l-a convins să meargă intr-o excursie sau la o seară de dans. l-a determinat să intre treptat in rîndul oamenilor. G.L şi-a făcut prieteni. Prieteni adevăraţi. A absolvit repede cursul de ca- T Tificare Şi a ajuns unul dintre cei mai buni muncitori. Ii plăcea că are pentru cine să lupte, să se desăvîrşească. Ii plăcea că există cineva care se bucură de succesele lui. Acum îşi aşteaptă mama. Va fi o revedere în doi, poate cu lacrimi, dar numai cu lacrimi de bucurie. O revedere de la care Ion Corcoz, discret ca întotdeauna, va lipsi, fără însă ca tinărul să înceteze vreo clipă să-i simtă prezenţa. SPIRIT ACHIZITIV Trei litri de vopsea duce verde, două manşoane de cauciuc de la tuburile de oxigen, cinci vaze de flori confecţionate din fier şi treizeci şi doi de metri de cablu electric (la care se adaugă alţi treizeci vînduţi unui vecin) — acestea sunt bunurile pe care tinărul M.S. din Craiova le-a sustras de la întreprinderea unde lucra ca lăcătuş mecanic, ascunzîndu-le apoi la părinţii săi din comuna Maglavit. Lista, lipsită de orice logică, aproape absurdă, are totuşi semnificaţia ei : asemenea obiecte disparate, fără utilitate imediată şi de o valoare minimă nu pot fi colecţionate decit de cineva obsedat să obţină, să aibă, să acumuleze, indiferent ce şi indiferent cum. Pentru a-şi satisface această aviditate aproape neverosimilă în climatul nostru moral, M.S. a trebuit să recurgă la tot felul de trucuri pe cit de ingenioase pe atit de umilitoare. Pe de altă parte, părinţii lui M.S. au consimţit tacit să intre în posesia „prăzii“ aduse eşalonat şi meşteşugit, în sin sau în servietă, de fiul lor, dovedind că şi ei sau, mai exact spus, în primul rind ei păstrează din timpuri revolute o înţelegere individualistă, primară a proprietăţii. In aceste condiţii, este uşor de înţeles de la cine şi-a însuşit tînărul (verbul acesta, se pare, îl urmăreşte !) obiceiul de a aduna tot felul de lucruri mai mult sau mai puţin folositoare făcind, în acelaşi timp, o nesăbuită risipă de demnitate. Sunt fapte reprobabile care vor fi supuse — aşa cum este firesc — judecăţii aspre a colectivului de muncă din această unitate. ALEX. STEFANESCU Păpuşarii, în cert progres calitativ şi cantitativ Printre atîtea genuri artistice care-şi desfac evantaiul in cadrul Festivalului „Cintarea României“ am avut deosebita plăcere şi satisfacţie de a intilni echipele de păpuşari amatori. Urmăresc de citeva decenii această mişcare şi astăzi cu bucurie pot înregistra certul ei progres calitativ şi cantitativ, impulsul deosebit dat acestei mişcări de către întrecerile acestui festival de masă. Calitativ, pornind de la repertoriu, putem constata: varietate, valenţe literare autentice ale textelor, idei generoase menite să educe tînăra generaţie, interpretări valoroase, care pe alocuri pot sta alături de performanţele profesioniştilor. Cantitativ, o participare numerică nemaiintilnită pină acum, care ne-a adus bucuria de a înregistra noi debutanţi, in special tineri, care vădesc un real talent pentru acest domeniu artistic. O menţiune specială: mulţi dintre tinerii interpreţi sunt elevi ai liceelor pedagogice, şi faptul ni se pare de o acută importanţă, fiindcă atunci cind aceştia vor deveni educatori, vor contribui, nu ne indoim, la dezvoltarea acestei arte cu vechi tradiţii populare. Aş sugera chiar includerea in programa analitică a liceelor pedagogice a unor ore de artă păpuşărească. Efectele nu pot fi decit pozitive şi rapide, asigurind „schimbul de miine“, cum se spune, al teatrului destinat celor mici. Scriitorul ALECU POPOVICI, directorul Teatrului „Ion Creangă“ din Bucureşti, membru în juriu INSTITUTUL DE MEDICINA Şl FARMACIE BUCUREŞTI anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA X. Profesor — Catedra nr. 2, disciplina Fiziopatologie, poziţia 1. 2. Profesor — Catedra nr. 13, disciplina Chirurgie, Spitalul clinic 23 August, poziţia 1. 3. Asistent — Catedra nr. 11, disciplina Medicinâ internă, Baza Finanţe, poziţia 11. 4. Asistent — Catedra nr. 11, disciplina Medicinâ internă, Baza dr. şt. Stinca, poziţia 3. 5. Asistent — Catedra nr. 10, disciplina Medicină internă, Baza C.F.R. nr. 1, poziţia 4. FACULTATEA DE FARMACIE 1. Conferenţiar — Catedra nr. 36, disciplina Tehnică farmaceutică II, poziţia 2. 2. Conferenţiar — Catedra nr. 34, disciplina Chimie farmaceutică, poziţia 2. FACULTATEA DE SPECIALIZARE ŞI PERFECŢIONARE A MEDICILOR ŞI FARMACIŞTILOR 1. Conferenţiar — Catedra nr. 22, disciplina Igiena alimentaţiei, poziţia 1. 2. Conferenţiar — Catedra nr. 29, disciplina Chirurgie cardiovasculară, Spitalul Fundeni, poziţia 2. 3. Conferenţiar — Catedra nr. 23, disciplina Ortopedie-traumatologie, Baza Spitalul C.F.R. 2, poziţia 3. 4. Asistent — Catedra nr. 30, disciplina Pediatrie, Spitalul Fundeni, poziţia 9. FACULTATEA DE PEDIATRIE 1. Asistent stagiar — Catedra nr. 27, disciplina Obstetrico-ginecologie, Spitalul Giuleşti, poziţia 8. Candidaţii la concurs vor depune la Rectoratul Institutului de medicină şi farmacie Bucureşti, str. Dionisie Lupu nr. 37, in termen de 15 zile de la data publicării acestui anunţ in Buletinul Oficial, cererea de inscriere împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6, privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, Partea I, nr. 33, din 15 martie 1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Invăţâmintului nr. 84 539/1969. Cei care funcţionează intr-o instituţie de invăţămint superior sunt obligaţi să comunice în scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul va avea loc in termen de 15 zile de la data expirării termenului de inseriere. Pentru posturile de profesor şi conferenţiar, termenul de inseriere este de 30 zile de la data publicării acestui anunţ in Buletinul Oficial, iar concursul va avea loc in termenul legal. MIERCURI 7 IUNIE 1977 Vacanţa pionierilor Ne apropiem vertiginos de zilele vacanţei. De fapt, 4 600 de şoimi ai patriei de virstă preşcolară au şi inaugurat vacanţa in tabără , primele trenuri cu micii şoimi ai patriei au plecat, in 25 mai, spre Complexul pentru copii — Năvodari. Pină in 14 iunie, acest cunoscut sediu al vacanţelor copilăriei va fi stăpinit de ei. Vacanţa propriu-zisă va fi deschisă, tradiţional, in 19 iunie de „Ziua pionierilor“, sărbătorită in întreaga ţară, in fiecare şcoală, ca preludiu al verii pioniereşti, după ce, desigur, se vor face bilanţurile muncii dintr-un an şcolar. In acea zi, pionierii din multe centre de judeţ ne vor invita la acţiuni cultural-sportive de amploare, organizate pe stadioanele localităţilor. In Bucureşti, la Monumentul eroilor patriei, detaşamentele fruntaşe ale şcolilor din municipiu vor organiza o mare acţiune pionierească. In judeţul Constanţa, la Adamclisi, acolo unde a fost inaugurat, recent, in prezenta secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Muzeul şi monumentul restaurat, „Tropaeum Traiani“, un mare spectacol festiv va finaliza manifestările cultural-educative de masă pioniereşti organizate în judeţ in timpul anului şcolar. După această zi, vacanţa va intra in drepturile ei, aceasta presupunind, printre altele, deschiderea a zeci şi zeci de tabere pioniereşti. In judeţul Suceava, o tabără va găzdui concursul de interpretare artistică „Ciprian Porumbescu“ ; concursul patrulelor şcolare de circulaţie — faza pe ţară — are loc sub forma taberei, în judeţul Covasna. Se vor deschide o întreagă gamă de tabere cu caracter sportiv : tabăra de atletism — Cimpulung Muscel, Argeş, tabăra de aeromodelism — Sălişte, cea de navomodele — Galaţi. Se adaugă acestora raliul de carturi „Cupa Ovidius“ — Constanţa, Cupa „Scinteii tineretului“ la tenis de cîmp — Costineşti, festivalul de minibaschet al pionierilor etc. Litoralul se va bucura şi in acest an de prezenţa celor mai tineri artişti amatori, pionierii, formaţii artistice pioniereşti participante la Festivalul „Cintarea României“, fiind prezente aici între 17 august, la Serbările mării, iar intre 25 iulie şi 7 august, la Festivalul Litoral ’77 cuprinzird: tirgul de vară al pionierilor, festivalul fanfarelor pioniereşti, festivalul cîntecului şi dansului, concursul şi expoziţia de etnografie şi folclor. După cum se poate lesne observa, pionierii se reunesc, de regulă, in tabere, concursuri şi alte acţiuni îndrăgite, potrivit pasiunilor pe care le au şi a domeniilor de preferinţă. De pildă, minitehnicienii vor fi convocaţi in tabăra lor de creaţie tehnică, in august, in satul de vacanţă din Satu Mare. Dealtfel, anul acesta la Bucureşti şi Braşov, între 18— 24 iulie, se desfăşoară, sub egida Organizaţiei pionierilor, Intilnirea micilor tehnicieni din ţările balcanice. Creatori în domeniul literaturii se intilnesc, sub genericul „Tinere condeie“, la Santa, in judeţul Sibiu, iar redactorii şefi ai gazetelor „Semafor“ şi ai subredacţiilor pioniereşti vor face un schimb de experienţă in tabăra de la Dimbul Morii. Complexul Năvodari devine, şi in această vară, loc de intîlnire pentru pionieri români cu copii din multe ţări ale lumii, în cadrul taberei internaţionale, sub semnul prieteniei şi colaborării ; tot sub semnul acestei prietenii generoase, se va deschide in Bucureşti, la sfirşitul lunii august, Expoziţia de desene ale copiilor pe tema „Copiii lumii doresc pacea", organizată de Comitetul român pentru UNICEF. Despre taberele care se deschid intre 20 iunie—20 iulie, in fiecare judeţ, consacrate forumurilor judeţene pioniereşti, ca şi despre tabăra Forumului naţional al pionierilor, care se va desfăşura intre 4—17 august In Colibaşi, Argeş, am avut ocazia să scriem pe larg in ziarul nostru, acestea cuprinzind mii de pionieri intr-o activitate de instruire şi schimb de experienţă avind genericul „Spre comunism păşim cutezători“. Copiii ţării s-au obişnuit să considere fiecare vacanţă şi un sezon al muncii ; in această vacanţă, ca să luăm numai citeva exemple . 569 469 pionieri vor continua activitatea in cele 4 322 microcooperative de producţie, iar in 6 043 cercuri agrobiologice, 126 000 pionieri vor desfăşura acţiuni specifice , micii tractorişti şi mecanizatori, 24 OOO la număr, vor activa in cele 1400 cercuri. Munca din timpul vacanţei se va finaliza cu tradiţionala săptămină pionierească dedicată pregătirii şcolilor pentru noul an de invăţămint. Deocamdată, in aceste zile, copiii ţarii sunt sărbătoriţi cu dragoste de ziua lor — 1 Iunie. LUCREŢIA LUSTIG Un salon al cărţii pentru elevii premianţi In strada 13 Decembrie nr. 19 din Capitală s-a deschis recent o adevărată expoziţie-librărie, care are nu numai un element inedit, ci şi un caracter funcţional deosebit de important. Această librărie-expoziţie s-ar putea intitula „Salon al cărţilor pentru elevii premianţi“. Despre obiectivele acestei librării-expoziţie ne relatează tovarăşul Virgil Oltean, directorul coordonator al Centrului de librării Bucureşti. „ Au existat, in trecut, numeroase observaţii din partea cadrelor didactice, a părinţilor şi chiar a elevilor privind tematica nu întotdeauna potrivită cu criteriile, accesibilităţile şi interesuul pe care-i aveau cărţile oferite elevilor la sfirşit de an şcolar. Se semnala că nu se oferă cadrelor didactice posibilitatea de a participa direct la alegerea acestor cărţi. Prin deschiderea acestei librării-expoziţie cu destinaţie specială le oferim acum această posibilitate. Aici, împuterniciţii şcolilor vor putea adresa direct comenzile la titlurile care le stau la dispoziţie. începind cu clasa I şi terminînd cu ultimul an de liceu, se găsesc aici circa 1 000 de titluri, dintre care 250 apărute în primele luni ale acestui an. Gruparea lor a fost făcută după principii didactice , ca urmare a sugestiilor făcute de profesorii de diferite specialităţi. Standurile cuprind literatură pentru şcolarii mici, clasici ai literaturii române şi universale, literatură contemporană, social-politică, de educaţie patriotică şi morală, de informare ştiinţifică, de iniţiere tehnică etc. INSTITUTUL DE INVĂŢĂMINT SUPERIOR BAIA MARE anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi : CATEDRA DE MINE ŞI METALURGIE 1. Şef lucrări, disciplina Topografie, poziţia 10. 2. Şef lucrări, disciplina Maşini miniere şi instalaţii electromecanice, poziţia 11. 3. Şef lucrări, disciplina Exploatări miniere la zi, poziţia 14. 4. Şef lucrări, disciplina Metalurgia cuprului, poziţia 16. 5. Şef lucrări, disciplina Metalurgia Pb, Zn, poziţia 17. 6. Şef lucrări, disciplina Geometrie descriptivă şi desen, poziţia 18. 7. Asistent, disciplina Exploatări miniere subterane şi Exploatări miniere la zi, poziţia 31. 8. Asistent, disciplina Aeraj şi tehnica securităţii, poziţia 32. 9. Asistent, disciplina Utilaj minier, poziţia 35. CATEDRA DE ELECTROTEHNICA 1. Şef lucrări, disciplina Mecanica, rezistenţa materialelor şi organe de maşini: Tehnol. rep. şi într. utilaj minier şi Tehnologia materialelor, poziţia 13. 2. Asistent, disciplina Electrotehnică, poziţia 18. 3. Asistent, disciplina Instalaţii electrice miniere, poziţia 21. 4. Asistent, disciplina Maşini şi acţionări electrice şi Instalaţii electrice miniere, poziţia 22. 5. Asistent, disciplina Mecanica şi rezistenta materialelor, poziţia 24. 6. Asistent, disciplina Tehnologia materialelor, poziţia 26. CATEDRA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI FILOLOGIE 1. Conferenţiar, disciplina Psihologie şcolară, Sociologia educaţiei şi Practică pedagogică, poziţia 5. 2. Lector, disciplinele Limba engleză. Metodica predării limbii engleze. Curs practic limba engleză, poziţia 24. 3. Lector, disciplinele Literatură şi civilizaţia franceză. Curs practic de limba franceză, poziţia 27. 4. Lector, disciplinele Teoria literară şi literatură comparată, Literatura română, poziţia 29. Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul rectoratului Institutului de invăţămint superior din Baia Mare, Piaţa Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 1, în termen de 30 de zilepentru posturile de conferenţiar şi şef de lucrări) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial, cererea de înscriere, la care vor anexa actele prevăzute de Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial, partea I, nr. 33, din 15 martie 1969 și de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului nr. 84 539/1969. Concursul va avea loc la sediul Institutului de invățămint superior Baia Mare in conformitate cu prevederile art. 102—134 din legea sus-menţionată. Candidaţii la concurs trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute in Decretul nr. 54/1975 şi in Decretul nr. 153/1974. De asemenea, candidaţii sunt obligaţi să comunice în scris conducerii instituţiei sau întreprinderii unde îşi desfăşoară activitatea înscrierea la concurs. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul Institutului de Invăţămint superior, telefon 13873.