Scînteia Tineretului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 8976-9000)

1978-04-01 / nr. 8976

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I) CUVlNTARU TOVARĂŞULUI NICOLAI CAUSCSCU mari pe care le au. (Aplauze aprobative). Deşi s-au stabilit o serie de orientări clare cu privire la creşterea atribuţii­lor şi a răspunderilor consilii­lor populare, in practică aces­tea nu s-au realizat pe de­plin. Mai mult chiar, pe parcurs, au fost luate unele măsuri de restrîngere a­ unora din atribuţiile din trecut, mai cu seamă în unele probleme gospodăreşti şi, îndeosebi, în numirea cadrelor de speciali­tate din comune. M-am referit la aceste as­pecte care, după părerea mea, sunt esenţiale şi constituie cauza principală a multor neajunsuri din activitatea con­siliilor populare, cu gîndul şi cu hotărârea de a lua şi mă­surile necesare pentru a lichi­da aceste fenomene negative şi a asigura îmbunătăţirea acti­vităţii consiliilor populare în toate domeniile. (Aplauze pu­ternice). Aceasta impune să luăm măsuri ferme în spiritul prevederilor legilor ţării, al hotărârilor Congresului­ al XI-lea şi Conferinţei Naţio­nale, precum şi al hotărîrilor recentei plenare a Comitetului Central, pentru a lărgi atribu­­ţiunile consiliilor populare şi a asigura lichidarea stărilor de lucruri negative, ridicarea în­tregii activităţi la un nivel su­perior. Trebuie să punem capăt ma­nifestărilor de centralism ex­cesiv şi de neîncredere în for­ţa consiliilor populare, trecînd la aplicarea în viaţă a hotă­rîrilor de creştere a autono­miei şi de întărire a autocon­­ducerii şi autogestiunii econo­­mico-financiare a tuturor uni­tăţilor teritorial-administrati­­ve.­­(Aplauze puternice, pre­lungite). Trebuie să fie bine înţeles că ridicarea rolului consiliilor populare judeţene, municipa­le, orăşeneşti şi comunale, perfecţionarea activităţii aces­tora constituie unul din fac­torii hotărâtori pentru înde­plinirea în cele mai bune con­­diţiuni a hotărîrilor Congresu­lui al XI-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale din decembrie 1977, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea pro­gresului şi civilizaţiei. (Aplau­ze puternice). Stimaţi tovarăşi, în centrul activităţii orga­nizaţiilor de partid şi a consi­liilor populare orăşeneşti, mu­nicipale şi comunale trebuie să stea programul elaborat de Congresul al XI-lea, hotărârile Conferinţei Naţionale, de fău­rire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre co­munism. Sînt cunoscute aces­te hotărîri. Este cunoscut pla­nul de dezvoltare economico­­socială pînă în 1980. De aceea, nu mă voi referi acum la ele. Este necesar să luăm toate măsurile pentru a asigura în­făptuirea neabătută a planu­lui cincinal, a tuturor progra­melor de dezvoltare pe ra­muri, pe subramuri şi pe pro­duse, a planurilor de dezvol­tare teritorială a judeţelor, o­­raşelor şi comunelor, asigu­­rînd realizarea în întregime a prevederilor planului, în toa­te domeniile, pînă în 1980. în această privinţă, organi­zaţiile de partid, consiliile populare pe teritoriul cărora se află toate unităţile indus­triale, trebuie să acţioneze cu hotărîre atît pentru a asigu­ra înfăptuirea la timp a lu­crărilor de investiţii, darea în folosinţă a tuturor capacităţi­lor, cît şi pentru realizarea producţiei planificate. O atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de or­din calitativ, afirmării în via­ţă a revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice, trecerii de la acumula­rea cantitativă la o nouă ca­litate în toate domeniile vie­ţii economico-sociale, inclusiv în activitatea organelor de partid şi de stat. Lupta pen­tru introducerea progresului tehnic, pentru ridicarea nive­lului tehnic şi a calităţii pro­ducţiei trebuie să constituie preocuparea permanentă,­ de o zi cu zi, a tuturor organizaţiilor de partid, a tuturor consilii­lor populare, a tuturor oame­nilor muncii. O atenţie deo­sebită­­ trebuie să acordăm creşterii eficienţei economice, prin reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, pre­cum şi prin creşterea gradu­lui de valorificare a materii­lor prime şi materialelor. Tot­odată, este necesar să acor­dăm o atenţie sporită bunei organizări a producţiei şi a muncii, mecanizării şi auto­matizării proceselor de pro­ducţie şi creşterii, pe această bază, a productivităţii muncii în toate unităţile. Hotărîrile recente adoptate de Plenara Comitetului Central cu privi­re la perfecţionarea conduce­rii şi planificării, la trecerea la autoconducere şi autoges­­tiune a unităţilor economice şi la indicatorul de bază al producţiei nou create — ex­primat în producţia netă şi producţia fizică — trebuie să determine măsuri hotărîte în toate unităţile economico-so­ciale pentru aplicarea lor cu fermitate în viaţă, pentru o cointeresare puternică a fie­cărui om al muncii în ridica­rea calităţii şi­ a nivelului e­­ficienţei economice a întregii activităţi. (Aplauze puternice). Sarcini de mare răspundere revin consiliilor populare în domeniul agriculturii. Şi în a­­ceastă privinţă avem progra­me şi planuri foarte clare. La recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central în le­gătură cu problemele agricul­turii m-am referit pe larg la măsurile ce trebuie luate pen­tru a asigura înfăptuirea neabătută a acestor planuri şi dezvoltarea intr-un ritm mai intens a producţiei agri­cole pe teritoriul comunelor şi oraşelor, pentru realizarea unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate. Aşa cum am menţionat şi la prima Conferinţă cu pre­şedinţii consiliilor populare şi secretarii comitetelor de partid, consiliile populare co­munale, precum şi cele orăşe­neşti, care au agricultură, poartă întreaga răspundere şi trebuie să asigure desfăşura­rea normală şi unitară a în­tregii activităţi agricole, atît la întreprinderile de stat, la cooperativele agricole, cît şi la cetăţenii particulari. Consiliul popular trebuie să urmărească efectuarea la , timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, realizarea unei producţii cît mai mari, dezvoltarea armonioasă a tu­turor ramurilor agricole, în conformitate cu planurile şi programele stabilite. Mi-a produs o deosebită sa­tisfacţie ascultînd aici pe mai mulţi secretari de partid şi preşedinţi de consilii popu­lare care au înfăţişat o serie, de rezultate bune obţinute în dezvoltarea agriculturii. Din păcate însă, avem încă un nu­măr mare de comune şi loca­lităţi unde producţia agricolă nu este pe măsura posibilită­ţilor­ şi a eforturilor pe care le facem. Trebuie să fie lua­te toate măsurile pentru a se asigura realizarea programe­lor stabilite, atît în ce priveş­te producţia de cereale, de plante tehnice, în pomicultu­ră, viticultură, legumicultură, cît şi în ce priveşte zootehnia. Avem încă rămîneri în urmă în realizarea unora din aces­te programe. De aceea tre­buie să facem totul ca, în ur­mătorii trei ani din acest cin­cinal, să recuperăm aceste rămîneri în urmă şi să obţi­nem înfăptuirea tuturor pro­gramelor de creştere a pro­ducţiei agricole. . Rezultatele pe care le avem în multe comune, în multe unităţi agricole de stat şi co­operatiste, ca şi rezultatele pe care le obţin, mulţi cetăţeni, demonstrează cu putere că dis­punem de tot ce este necesar pentru a înfăptui programul de dezvoltare a producţiei a­­gricole. Stăm în puterea noas­tră, a organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, a cetă­ţenilor din fiecare localitate ca, pină în 1980, să realizăm producţii agricole cu mult superioare celor de pînă acum. (Aplauze puternice). Este necesar să acţionam cu toată hotărîrea în direcţia a­­sigurării în fiecare localitate atît a produselor necesare fondului de stat in conformi­tate cu planul, cu contractele încheiate, cît şi a produselor necesare consumului popu­laţiei. în această privinţă con­sider că în planul fiecărei lo­calităţi, oraş, comună, trebuie­­să se prevadă în mod distinct atît produsele ce urmează să fie livrate la fondul de stat cît şi cele ce urmează să se realizeze pentru consumul populaţiei, inclusiv­, pentru di­feriţi specialişti care lucrează în sate. Aş dori să menţionez şi în acest cadru cele stabilite la­ consfătuirea activului din a­­gricultură şi anume că o parte din producţia suplimentară de carne şi de alte produse zootehnice şi agricole obţinu­te peste prevederile planului în condiţiile realizării şi a efectivelor de animale stabi­lite, va putea fi lăsată unită­ţilor respective, comunei sau localităţii respective pentru a asigura o mai bună aprovi­zionare a acestor localităţi. (Aplauze puternice). Atrag însă foarte serios atenţia, to­varăşi, că trebuie să , luăm toate măsurile pentru a asigu­ra realizarea producţiei plani­ficate, pentru a obţine pro­ducţii suplimentare în toate domeniile, pentru a realiza efectivele de animale şi pro­ducţia animalieră de carne, de lapte, ouă şi altele, asigu­rând în întregime predările la fondul central şi, în acelaşi timp, necesarul pentru consu­mul populaţiei. Sarcini deosebite revin con­siliilor populare in dezvolta­rea industriei locale, a artiza­natului şi serviciilor. în a­­ceastă privinţă, pe lîngă rea­lizările însemnate pe care le avem, mai sînt încă multe de, făcut, trebuie acţionat cu, toată hotărîrea pentru a asi­gura satisfacerea în cît mai bune condiţiuni a cerinţelor oamenilor muncii, atît la ora­şe, cît şi la sate. Aş putea spu­ne că, în ce priveşte dezvol­tarea industriei locale, a arti­zanatului pe baza folosirii re­surselor locale, cît şi a servi­ciilor, ţinînd seama de nece­sităţile şi de cerinţele popu­laţiei, ale societăţii noastre în general, în multe localităţi suntem­ abia la început. Avem încă posibilităţi de a creşte de mai multe ori producţia în acest sector, de a pune deci o bază serioasă unor activităţi industriale în comună şi de a asigura, în acest fel, lucru permanent — şi în perioadele cînd nu sînt lucrări, agricole — pentru toţi cetăţenii. Şi trebuie să luăm măsuri ho­tărîte în această direcţie! (Aplauze puternice). Avem programe speciale în acest domeniu, inclusiv pen­tru asigurarea serviciilor. De aceea nu voi insista decît a­­supra necesităţii de a se lua toate măsurile pentru ca aces­te programe să nu rămînă pe hîrtie, ci să fie realizate în în­tregime. In mod deosebit consider că trebuie să ne ocupăm de dezvoltarea activităţii indus­triale, a artizanatului şi a serviciilor la sate, ţinînd sea­ma de creşterea tot mai mare a cerinţelor ţărănimii noas­tre muncitoare şi ale celor­lalţi locuitori ai comunelor. Un rol de mare însemnăta­te revine consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi co­munale în înfăptuirea pro­gramului­ de sistematizare a oraşelor şi satelor. Trebuie să spunem deschis că ceea ce am făcut pînă acum la sate în această direcţie este încă foarte puţin. Sînt, ce-i drept, începuturi­ bune. Sînt locali­tăţi unde s-au realizat o serie de lucrări importante, dar, în marea majoritate a comune­­lor şi satelor se lucrează încă defectuos, nu se acţionează cu toată fermitatea pentru în­făptuirea practică în viaţă a sistematizării localităţilor, pentru concentrarea lor, pen­tru realizarea noilor construc­ţii pe baza schiţelor şi a ma­chetelor de sistematizare. Este necesar să fie bine în­ţeles că înfăptuirea hotărîri­lor partidului şi statului pri­vind urbanizarea satelor, ri­dicarea gradului lor de civili­zaţie, — ca o condiţie a apro­pierii treptate a condiţiilor de viaţă de la sate de cele de la oraşe — impune măsuri ho­tărîte pentru înfăptuirea pro­gramului de sistematizare, pentru a face din fiecare co­mună o puternică unitate ad­ministrativă, un oraş agro­industrial care să asigure condiţii de muncă şi de via­ţă tot mai bune pentru toţi locuitorii. (Aplauze puter­nice). S-a vorbit aici de măsurile privind asigurarea apei, de canalizare, de drumuri, şo­sele, străzi şi alte lucrări edi­litare. Sunt cerinţe necesare şi îndreptăţite. Dar fără aplica­rea fermă a programelor de sistematizare, fără restringe­­rea suprafeţelor locuibile, fă­ră trecerea la construcţii de locuinţe cu mai multe nivele nu vom putea realiza în mod corespunzător modernizarea satelor ; e imposibil să asigu­răm materialele necesare pen­tru a asigura canalizarea, a­­ducţiunea de apă, energia electrică pe lungimea de ki­lometri şi zeci de kilometri a­ satelor noastre. Trebuie să înţelegem foarte bine şi să facem ca fiecare cetăţean să înţeleagă aceasta, că este ne­­cesar să urgentăm concen­trarea satelor şi comunelor în unităţi teritorial-administra­­tive bine organizate, incit să poată beneficia din plin de cuceririle civilizaţiei atît în domeniul edilitar, cît şi în ce priveşte :şcoala, căminul cul­tural şi alte domenii de acti­vitate. (Aplauze puternice). Deci, realizarea sistemati­zării şi restrîngerea suprafe­ţelor oraşelor şi comunelor constituie o cerinţă obligato­rie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gra­dului de urbanizare şi de ci­vilizaţie a tuturor localităţi­lor din patria noastră. Va trebui ca pînă în 1980 să definitivăm machetele ce­lor 300—350 de comune care urmează să devină, pînă în 1990, oraşe agroindustriale. în acelaşi timp, va trebui să ne ocupăm de a asigura planul de sistematizare şi machete pentru fiecare comună, astfel ca tot ceea ce se construieşte să se realizeze pe o bază nouă, ţinîndu-se seama de ce­rinţele urbanizării şi trans­formării, pînă la urmă, a fie­cărei localităţi rurale într-un oraş agroindustrial. (Aplauze puternice, prelungite). Insist asupra acestui lucru pentru a se înţelege bine că nu trebuie să considerăm nu­mărul de 300—350 de comu­ne pe care dorim să le trans­formăm în oraşe agro-indus­­triale pînă în 1990 ca o limi­tă maximă. De fapt, în ace­laşi timp trebuie să ne ocu­păm de fiecare comună , tot ceea ce facem în fiecare co­mună atît în domeniul dez­voltării economico-sociale, cît şi în celelalte domenii să meargă în aceeaşi direcţie. Fără nici o îndoială că vom găsi mulţi primari şi mulţi locuitori care să se ia la în­trecere cu cele 300—350 de comune şi să dorească şi ei ca, pînă în 1990, localităţile lor să se transforme în oraşe agro-industriale. (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Ţinînd seama de amploarea lucrărilor de construcţii, de modernizare a oraşelor şi sa­telor noastre, se impune să acordăm toată atenţia — mă refer îndeosebi la sate, dar aceasta priveşte şi oraşele — ca realizarea noilor construc­ţii de locuinţe să ţină seama de specificul arhitecturii din zona respectivă, să îmbi­ne cît mai armonios utilul cu frumosul, să dea oraşelor şi satelor patriei o înfăţişare nouă, demnă de epoca socia­lismului şi comunismului. (A­­plauze îndelungate). O atenţie deosebită trebuie să acordăm măsurilor de bună organizare şi îngrijire a să­nătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. în mod deo­sebit doresc să atrag atenţia asupra măsurilor de stabili­zare a cadrelor medicale la sate, prin trimiterea de me­dici cu experienţă, după ce au efectuat practica cîţiva ani în spitale şi centre puter­nice medicale (Aplauze), pen­tru a putea în acest fel să acordăm o asistenţă sanitară la un nivel cît mai corespun­zător, în toate oraşele şi co­munele patriei noastre, în noua Lege a asigurării sănă­tăţii populaţiei am hotărît să înscriem aceste prevederi şi altele, pornind de la faptul că practica în producţie, deci şi practica medicală, presupune ca absolvenţii, noii medici, să înveţe de la medici mai cu experienţă şi să-şi însu­şească profesiunea de medic nu numai din cărţi, ci şi din experienţa acelora care au practicat-o o perioadă înde­lungată. Nu dorim ca practi­ca să se facă pe spatele oa­menilor muncii! (Vii aplau­ze). Este necesar, de asemenea, să se acorde de către consi­liile populare o mai mare a­­tenţie desfăşurării învăţămân­tului în conformitate cu ho­­tărîrile Comitetului Central, cu prevederile legilor ţării privind organizarea învăţă­­mîntului pe baze noi, cu le­garea strînsă a învăţământului cu cercetarea şi producţia. Aşa cum am mai menţionat şi în­­ alte împrejurări, avem acum o bună organizare a în­­văţămîntului şi ea trebuie să ofere, pentru o lungă durată, cadrul sigur al desfăşurării în­tregii activităţi în acest do­meniu. Esenţial este acum să luăm măsurile de ridicare a nivelului calitativ al învăţă­­mîntului nostm­, în concordan­ţă cu cerinţele dezvoltării e­­conomico-sociale, pe baza ce­lor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi cunoaşterii umane. (A­­plauze puternice). Şi în aceas­tă privinţă, consiliile populare poartă răspunderea nemijloci­tă pentru realizarea în viaţă a măsurilor de ridicare a invă­­ţămîntului la nivelul cerut de, cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noas­tre. • în acest cadru trebuie să se acţioneze şi pentru dezvolta­rea, pe baze noi, a învăţămin­­tului profesional-agricol, în conformitate cu cerinţele pro­ducţiei agricole moderne, în aşa fel încît fiecare ţăran să urmeze cursurile profesionale, să devină un bun specialist agricol. în această direcţie, consider că este necesar să luăm, în fiecare judeţ, în fiecare comu­nă, măsuri concrete pentru or­ganizarea şcolilor agricole, in­clusiv a celor, de mecanizare. Practic, lucrătorul agricol, orice om al muncii din agri­cultură trebuie să lucreze cu tractorul şi maşinile agricole, să­­cunoască problemele agro­zootehnice. (Aplauze puter­nice). Cîţiva tovarăşi s-au referit aici la necesitatea asigurării unor tractorişti şi mecaniza­tori pentru perioadele de vîrf. Consider că această problemă este deosebit de importantă, dar ea trebuie soluţionată în fiecare judeţ şi comună. Nu cred că tovarăşii care s-au re­ferit la aceasta au avut în ve­dere ca să aibă nişte tracto­rişti şi mecanizatori în plus, pe care să-i folosească din cînd în cînd. Ar trebui ca, practic, toţi lucrătorii din a­­gricultură, începînd cu pre­şedintele cooperativei agricole, inginerul şef, contabilul şi în­tregul personal care lucrează în diferite domenii din coope­rativă, ca funcţionari, să ştie să conducă tractorul şi ma­şinile agricole, astfel încît în perioadele de vîrf ale lucrări­lor agricole să treacă şi să lu­creze nemijlocit pe tractoare şi maşini agricole. (Aplauze puternice). Pe plan mai ge­neral, consider că la nivelul comunei ar trebui avut în ve­dere ca şi alţi lucrători din diferite domenii, inclusiv de la consiliile populare, şi chiar preşedinţii consiliilor populare (Aplauze) să ştie să conducă tractoarele şi maşinile agrico­le, pentru ca, atunci cînd merg pe cîmp, nu numai să se uite la tractor, ci, dacă este nevoie, să ştie să pună mina şi să-i arate cel puţin tracto­ristului cum să are şi cum să lucreze mai bine. Şi, dacă are timp, chiar să mai lucreze şi ci­te­va ore. E chiar plăcut ! (Vii aplauze). Acţionînd în acest fel, orice problemă s-ar ridica cu privi­re la efectuarea lucrărilor a­­gricole în perioada de vîrf, se va putea soluţiona rapid in cadrul fiecărei unităţi agricole, al fiecărei localităţi. Pentru că, tovarăşi, ca să discutăm deschis, între noi — nu ne aud decît cei care sînt în faţa televizoarelor (Animaţie, vii a­­plauze) — se mai întimplă ca în comune, atunci cînd sînt lucrări de vîrf, să mai­ găseşti pe şanţuri, la bufete sau chiar şi pe la consiliile populare, încă un număr foarte mare de oameni. Dacă toţi ar pune mîna şi ar conduce un tractor, atunci ar fi prea mulţi ; nu am avea atîtea tractoare cîţi oameni avem în comună care în perioada respectivă stau şi nu lucrează ! (Animaţie ; vii aplauze). în felul acesta trebuie să înţelegem organizarea activi­tăţii de autoconducere şi auto­­gestiune, ca în toate localită­ţile să organizăm folosirea ra­ţională a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, dar în primul rând a celei mai valo­roase şi principale forţe de muncă, a forţei omeneşti, a oa­menilor, pentru că numai ei sînt aceia care reuşesc să pună în valoare tot ceea ce avem, să asigure dezvoltarea în ritm intens a patriei noastre. (A­­plauze puternice, prelungite). Dragi tovarăşi, Hotărîrile recentei Plenara a Comitetului Central al parti­dului cu privire la perfec­ţionarea conducerii şi planifi­cării activităţii economico-so­ciale se referă deopotrivă şi la activitatea consiliilor popu­lare de toate gradele. Se poa­te spune că am realizat un sis­tem organizatoric corespunză­tor, că s-au adoptat legi clare cu privire la desfăşurarea vie­(Continuare in pag. a III-a) Desfăşurate în prezenţa tova­răşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, lu­crările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie,­­ în Capitală, marele forum adop­­tind, după largi şi rodnice dez­bateri, hotărîri de o primă im­portanţă pentru activitatea or­ganelor locale ale puterii şi ad­ministraţiei de stat, pentru pro­gresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi co­munelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spi­rituale, pentru grandioasa o­­peră ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, in ultima zi a confe­rinţei, lucrările au fost, reluate în plen, in aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cu­prinzătoare şi exigentă a pro­blemelor multiple pe care le ridică buna conducere şi gos­podărire a localităţilor, dezvol­tarea accelerată a fiecărei aşe­zări­ urbane şi rurale, pe plan economic, social-cultural şi e­­dilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al ce­lor ce muncesc. Participanţii la forumul pre­şedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii patriei, au intîmpinat, in această dimineaţă — ca si in zilele precedente ale Conferin­ţei — pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului si statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şi­­însufleţire. Mi­nute in şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenta aclamând îndelung ,, Ceauşescu-P.C.R.!“. în sală se aflau, cu invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţii­lor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Du­mitru Sandu, preşedintele Con­siliului popular orăşenesc Zim­­nicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvintul tova­răşii Pogea Brincoveanu, pre­şedintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ia­lomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului­ secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Trifoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul , Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consi­liului popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pe­­cica, judeţul Arad, Suzana Gâ­­dea, ministrul educaţiei şi în­­văţămîntului. Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj. Vasile Petrache, preşedin­tele Consiliului popular comu­nal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările Con­ferinţei au fost conduse de to­varăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Ultima zi a lucrărilor S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au în­scris 125 tovarăşi, din care au luat cuvintul 77, din toate ju­deţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin con­siliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Tot­odată, vorbitorii au făcut nu­meroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului în in­dustrie şi agricultură, la siste­matizarea localităţilor şi gospo­dăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antre­narea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilu­lui şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-e­ducative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmind ca partici­panţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau obser­vaţii să le prezinte în scris se­cretariatului conferinţei. Prin votul lor unanim, parti­cipanţii au adoptat, apoi, Rezo­luţia si Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consilii­lor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientă­rilor si indicaţiilor cuprinse in cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a ob­servaţiilor şi propunerilor făcu­te în cadrul dezbaterilor. Rezo­luţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimind dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Con­stantin Dăscălescu a adresat to­varăşului Nicolae Ceauşescu ru­gămintea de a lua cuvintul în încheierea Conferinţei ne ţară a preşedinţilor consiliilor popu­lare. In aclamaţiile participanţilor, in entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Ampla cuvântare a secretaru­lui general al partidului­­ este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes si deplină apro­bare, ea fiind subliniată, in re­petate rinduri, cu vii si inde­­lungi aplauze, cu urale si ovaţii. La sfârşitul cuvântării, in sală domneşte o atmosferă care re­levă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tu­turor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, in gloriosul nostru partid comu­nist, conducătorul incercat­ al poporului pe calea luminoasă a socialismului si comunismului, în secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoa­re viaţă si activitate revoluţio­nară este indisolubil legat tot ce se făureşte in România de azi, spre gloria si măreţia ei.* Făcîndu-se ecoul acestor senti­mente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. In această impresionantă mani­festare isi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strinsă a tuturor fiilor s ţării in jurul partidului şi al secretarului său general, unitatea si forţa na­ţiunii noastre socialiste, deplina concordantă intre năzuinţele po­porului si politica partidului. In numele milioanelor de ce­tăţeni ai patriei, pe care-i re­prezintă in marele forum, parti­cipanţii au exprimat angaja­mentul ferm de a transforma in fapte importantele sarcini si orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotăririle Conferinţei pre­şedinţilor consiliilor populare, de a mobiliza întregul poten­ţial material si uman al jude­ţelor, oraşelor şi comunelor in vederea înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Programului partidului ela­borat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o Viaţă liberă, demnă şi tot mai imbel­­şugată poporului nostru, ridi­carea României pe trepte tot mai înalte de progres şi civili­zaţie. Secţiunea pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea ape­lor. In acelaşi spirit de înaltă responsabilitate comunistă, de profundă adeziune la politica partidului şi statului de dezvol­tarea multilaterală a patriei noastre, care au caracterizat, din prima zi lucrările Conferin­ţei pe ţară a preşedinţilor con­siliilor populare, s-au desfăşurat şi dezbaterile in secţiunea pen­tru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor. Lucrările secţiunii, la care au luat parte 371 de delegaţi şi invitaţi, au fost conduse de to­varăşul Ludovic Fazekas, mem­bru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean Harghita. Participanţii au dat o înaltă apreciere instituţionalizării, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acestui larg şi fel­prezentativ forum al preşedinţi­lor­­ consiliilor populare, expre­sie grăitoare a preocupării constante a partidului nostru pentru dezvoltarea şi adîncirea neîntreruptă a democraţiei so­cialiste, pentru atragerea tot mai largă a maselor la condu­cerea treburilor obşteşti, a în­­tregului proces de făurire a noii societăţi. In spiritul sarcinilor şi orientă­rilor formulate de secretarul ge­neral al partidului, la consfătui­rea de lucru consacrată proble­melor agriculturii din februarie anul acesta, vorbitorii au exami­nat, cu înaltă exigenţă, rezultate­le înregistrate în agricultură, în primii doi ani ai cincinalului, precum şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea integrală a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului cu privire la dez­voltarea şi modernizarea agri­culturii, creşterea neîncetată a producţiei vegetale si animale, înfăptuirea programelor stabi­lite pentru acest an si in perspectivă. Secţiunea pentru sistematiza­re, urbanizare, construcţii de lo­cuinţe si obiective social-cultu­­rale. Lucrările secţiunii,­­la care au participat 409 delegaţi şi un mare număr de invitaţi, au fost conduse de tovarăşul Gheorghe Tănase, preşedintele Consiliului popular judeţean Vaslui. Cei 36 de vorbitori au arătat că, pe baza hotărîrilor adoptate de conducerea partidului, a orientărilor şi indicaţiilor pre­ţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consiliile populare au desfăşurat, in ultimii doi ani, o amplă activitate în domeniul sistematizării localităţilor, al realizării programului de con­strucţii de locuinţe. Relevind preocuparea perma­nentă a partidului, a secretar­u­­lui general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru construirea in acest cincinal a peste un mi­lion de locuinţe, vorbitorii au analizat ‘pe larg sarcinile ce re­vin în această direcţie consi­liilor populare, au evidenţiat neajunsurile manifestate pină acum in activitatea lor, au sub­liniat necesitatea participării mai active a cetăţenilor înşişi în calitate de beneficiari la reali­zarea blocurilor de locuinţe şi au arătat că este necesar ca în continuare să fie diversificate proiectele tip pentru locuinţe si dotări Social-culturale. Secţiunea pentru activitatea de partid, munca politico-educa­­tivă de masă. Lucrările sec­ţiunii au fost conduse in prima parte de tovarăşul Vasile Potop, preşedintele Consiliului popular judeţean Buzău, iar în a doua parte de tovarăşul Gheorghe Roman, preşedintele Consiliului popular municipal Sighetu Marmaţiei, judeţul Ma­ramureş. Evidenţiind însemnătatea deo­sebită a conferinţei, vorbitorii au subliniat in mod deosebit ro­lul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedin­tele Republicii, in crearea siste­mului instituţionalizat al demo­craţiei noastre socialiste, care o­­feră cadrul necesar afirmării partidului ca factor conducător in îndrumarea intregii activităţi economice, sociale şi politice in viaţa societăţii. In luările lor de cuvint, ei au prezentat practica proprie în perfecţionarea stilu­lui şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale consiliilor populare, dezbaterile prilejuind un bogat şi rodnic schimb de experienţă. Secţiunea pentru activitatea­­ consiliilor populare in vederea realizării planului de dezvoltare economico-socială în profil te­ritorial pe anul 1978 şi pe în­tregul cincinal. Lucrările secţiunii au fost conduse de tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului popular al municipiului Bucu­­reşti. În spiritul orientărilor, sarci­nilor şi indicaţiilor date de se­cretarul general al partidului, participanţii la discuţii au exa­minat, cu înaltă exigenţă, acti­vitatea desfăşurată de consiliile populare. Participanţii la discuţii au re­levat, totodată, preocupările consiliilor populare pentru tra­ducerea in viaţă a sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului pentru acest cin­cinal de a transforma cantita­tea într-o nouă calitate in toa­te domeniile de activitate. De asemenea, ei au insistat asupra necesităţii ca ministerele şi or­ganele centrale de planificare să orienteze in mod judicios fondurile de investiţii pentru modernizarea producţiei, în scopul creşterii mai accentuate a productivităţii muncii şi ri­dicarea nivelului tehnico-calita­­tiv al produselor. Secţiunea pentru pregătirea forţei de muncă, învăţămint, cultură şi sănătate Lucrările secţiunii au fost conduse de tovarăşii Ion Ilies­cu, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consi­liului popular judeţean Iaşi, şi Valeriu Nicolescu, preşedinte al Consiliului popular municipal Piteşti. Reliefind rezultatele bune ob­ţinute în domeniile care au fă­cut obiectul dezbaterilor in sec­ţiune, vorbitorii s-au referit pe larg la modalităţile concrete de traducere in viaţă de către consiliile populare, sub con­ducerea organelor "si organiza­ţiilor de partid, a hotăririlor privind îmbunătăţirea conţinu­tului procesului de învăţămint, integrarea acestuia cu cerceta­rea si producţia, perfecţionarea sistemului de instruire practică a elevilor, in concordantă cu necesităţile concrete ale dezvol­tării economice, ale asigurării forţei de muncă a judeţelor, dezvoltării bazei tehnico-mate­­riale a unităţilor de învăţămint. In ceea ce priveşte domeniul culturii, vorbitorii au scos în evidenţă necesitatea realizării­ de către scriitori, de către cei­lalţi creatori, a unui număr sporit de opere de artă inspi­rate din problemele actuale ale construcţiei d desfăşurate a socia­lismului la oraşe şi sate, dez­voltării bazei materiale a cul­turii localităţilor rurale, îm­bunătăţirii actualelor reglemen­tări legate de funcţionarea bi­bliotecilor săteşti. Secţiunea pentru aprovizio­narea populaţiei şi dezvoltarea reţelei de servicii către popu­laţie. Lucrării© secţiunii au fost con­duse de tovarăşul Gheor­ghe Blaj, preşedintele Consiliu­lui popular judeţean Bihor. Vorbitorii au relevat preocu­parea constantă a partidului şi statului, grija permanentă mani­festată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru ridicarea con­tinuă a bunăstării oamenilor muncii, ilustrate de prevederile privind creşterea venitului naţio­nal, pe baza căreia se realizează majorarea suplimentară a retri­buţiei, alocarea unor fonduri mai mari in vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă in toate lo­calităţile tării. In cadrul secţiunii, numeroşi participanţi s-au angajat să con­tribuie cu toată energia si capa­citatea de care dispun la o mai bună şi mai ritmică aprovizio­nare a populaţiei. Secţiunea pentru perfecţiona­rea activităţii consiliilor popu­lare, dezvoltarea democraţiei şi participarea oamenilor muncii la conducerea întregii vieţi econo­­mico-sociale. Lucrările Secţiunii, la care au luat parte 375 de preşedinţi de consilii populare şi invitaţi, au fost conduse de tovarăşii Simion Dobrovici, preşedintele Consi­liului popular judeţean Vrancea, şi Barbu Dumitru, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Deta, judeţul Timiş. In numele tuturor oamenilor muncii pe care-i reprezintă, vor­bitorii au dat o înaltă apreciere contribuţiei decisive a secretaru­lui general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la crearea sistemului instituţional al democraţiei noastre socialiste, cadru propice pentru afirmarea tot mai puternică a rolului con­ducător al partidului in dirija­rea şi Îndrumarea activităţii e­­conomice, sociale, a muncii poli­tico-educative, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socia­liste, pentru transpunerea in practică a principiilor şi norme­lor comuniste de muncă şi viaţă. Este esenţial — au subliniat vorbitorii — să se acţioneze cu hotărire pentru folosirea deplină a cadrului instituţional creat in ultimii ani, astfel ca activitatea tuturor organismelor democraţiei noastre socialiste să capete un conţinut tot mai bogat, tot mai profund, ca ele să devină ade­vărate tribune de dezbatere efi­cientă şi de soluţionare de că­tre masele largi a problemelor din cele mai diverse domenii de activitate. Secţiunea pentru dezvol­tarea activităţilor de gospodărie comunală şi dotarea tehnico-edi­­litară a localităţilor. Lucrările secţiunii, la care au luat parte aproape 400 de pre­şedinţi de consilii populare şi invitaţi, au fost conduse de tova­răşul Ştefan Mocuţa, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular al judeţului Cluj. în cuvintul lor, participanţii la dezbateri au subliniat că , o­­dată cu succesele înregistrate in industrie şi agricultură, in celelalte ramuri ale economiei naţionale — s-a amplificat şi procesul de urbanizare şi mo­dernizare a localităţilor, s-au lărgit şi diversificat activităţile de gospodărie comunală şi lo­­cativă, bunele rezultate din e­­conomie permiţând alocarea unui volum sporit de investiţii pentru dezvoltarea zestrei tehni­­coi-fadilit­are a localităților. -------------------------------------­--------------------------------------------------------------,- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Conferinţa pe tara a preşedinţilor consiliilor populare SINTEZA LUCRĂRILOR PE SECȚIUNI După cum s-a anunţat, în cursul după-amiezii de joi, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au des­făşurat pe secţiuni, unde au luat cuvintul 335 de vorbitori, în­­tr-un spirit de înaltă responsabilitate şi angajare comunistă, participanţii la cele 8 secţiuni au continuat dezbaterea probleme­lor cuprinse in ordinea de zi a conferinţei, subliniind importanţa deosebită a acestui forum al democraţiei noastre socialiste, adre­­sind in numele cetăţenilor pe care ii reprezintă — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi — calde cuvinte de recu­noştinţă secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită şi grija permanentă care o poartă propăşirii materiale şi culturale a tuturor localităţilor ţării, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi viaţă ale întregului popor. SÍM­BATĂ 1 APRILIE 1978

Next