Scînteia Tineretului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 8976-9000)
1978-04-01 / nr. 8976
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I) CUVlNTARU TOVARĂŞULUI NICOLAI CAUSCSCU mari pe care le au. (Aplauze aprobative). Deşi s-au stabilit o serie de orientări clare cu privire la creşterea atribuţiilor şi a răspunderilor consiliilor populare, in practică acestea nu s-au realizat pe deplin. Mai mult chiar, pe parcurs, au fost luate unele măsuri de restrîngere a unora din atribuţiile din trecut, mai cu seamă în unele probleme gospodăreşti şi, îndeosebi, în numirea cadrelor de specialitate din comune. M-am referit la aceste aspecte care, după părerea mea, sunt esenţiale şi constituie cauza principală a multor neajunsuri din activitatea consiliilor populare, cu gîndul şi cu hotărârea de a lua şi măsurile necesare pentru a lichida aceste fenomene negative şi a asigura îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare în toate domeniile. (Aplauze puternice). Aceasta impune să luăm măsuri ferme în spiritul prevederilor legilor ţării, al hotărârilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale, precum şi al hotărîrilor recentei plenare a Comitetului Central, pentru a lărgi atribuţiunile consiliilor populare şi a asigura lichidarea stărilor de lucruri negative, ridicarea întregii activităţi la un nivel superior. Trebuie să punem capăt manifestărilor de centralism excesiv şi de neîncredere în forţa consiliilor populare, trecînd la aplicarea în viaţă a hotărîrilor de creştere a autonomiei şi de întărire a autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare a tuturor unităţilor teritorial-administrative.(Aplauze puternice, prelungite). Trebuie să fie bine înţeles că ridicarea rolului consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, perfecţionarea activităţii acestora constituie unul din factorii hotărâtori pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale din decembrie 1977, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, în centrul activităţii organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare orăşeneşti, municipale şi comunale trebuie să stea programul elaborat de Congresul al XI-lea, hotărârile Conferinţei Naţionale, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Sînt cunoscute aceste hotărîri. Este cunoscut planul de dezvoltare economicosocială pînă în 1980. De aceea, nu mă voi referi acum la ele. Este necesar să luăm toate măsurile pentru a asigura înfăptuirea neabătută a planului cincinal, a tuturor programelor de dezvoltare pe ramuri, pe subramuri şi pe produse, a planurilor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, asigurînd realizarea în întregime a prevederilor planului, în toate domeniile, pînă în 1980. în această privinţă, organizaţiile de partid, consiliile populare pe teritoriul cărora se află toate unităţile industriale, trebuie să acţioneze cu hotărîre atît pentru a asigura înfăptuirea la timp a lucrărilor de investiţii, darea în folosinţă a tuturor capacităţilor, cît şi pentru realizarea producţiei planificate. O atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de ordin calitativ, afirmării în viaţă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, trecerii de la acumularea cantitativă la o nouă calitate în toate domeniile vieţii economico-sociale, inclusiv în activitatea organelor de partid şi de stat. Lupta pentru introducerea progresului tehnic, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii producţiei trebuie să constituie preocuparea permanentă, de o zi cu zi, a tuturor organizaţiilor de partid, a tuturor consiliilor populare, a tuturor oamenilor muncii. O atenţie deosebită trebuie să acordăm creşterii eficienţei economice, prin reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, precum şi prin creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Totodată, este necesar să acordăm o atenţie sporită bunei organizări a producţiei şi a muncii, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie şi creşterii, pe această bază, a productivităţii muncii în toate unităţile. Hotărîrile recente adoptate de Plenara Comitetului Central cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării, la trecerea la autoconducere şi autogestiune a unităţilor economice şi la indicatorul de bază al producţiei nou create — exprimat în producţia netă şi producţia fizică — trebuie să determine măsuri hotărîte în toate unităţile economico-sociale pentru aplicarea lor cu fermitate în viaţă, pentru o cointeresare puternică a fiecărui om al muncii în ridicarea calităţii şi a nivelului eficienţei economice a întregii activităţi. (Aplauze puternice). Sarcini de mare răspundere revin consiliilor populare în domeniul agriculturii. Şi în această privinţă avem programe şi planuri foarte clare. La recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central în legătură cu problemele agriculturii m-am referit pe larg la măsurile ce trebuie luate pentru a asigura înfăptuirea neabătută a acestor planuri şi dezvoltarea intr-un ritm mai intens a producţiei agricole pe teritoriul comunelor şi oraşelor, pentru realizarea unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate. Aşa cum am menţionat şi la prima Conferinţă cu preşedinţii consiliilor populare şi secretarii comitetelor de partid, consiliile populare comunale, precum şi cele orăşeneşti, care au agricultură, poartă întreaga răspundere şi trebuie să asigure desfăşurarea normală şi unitară a întregii activităţi agricole, atît la întreprinderile de stat, la cooperativele agricole, cît şi la cetăţenii particulari. Consiliul popular trebuie să urmărească efectuarea la , timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, realizarea unei producţii cît mai mari, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor agricole, în conformitate cu planurile şi programele stabilite. Mi-a produs o deosebită satisfacţie ascultînd aici pe mai mulţi secretari de partid şi preşedinţi de consilii populare care au înfăţişat o serie, de rezultate bune obţinute în dezvoltarea agriculturii. Din păcate însă, avem încă un număr mare de comune şi localităţi unde producţia agricolă nu este pe măsura posibilităţilor şi a eforturilor pe care le facem. Trebuie să fie luate toate măsurile pentru a se asigura realizarea programelor stabilite, atît în ce priveşte producţia de cereale, de plante tehnice, în pomicultură, viticultură, legumicultură, cît şi în ce priveşte zootehnia. Avem încă rămîneri în urmă în realizarea unora din aceste programe. De aceea trebuie să facem totul ca, în următorii trei ani din acest cincinal, să recuperăm aceste rămîneri în urmă şi să obţinem înfăptuirea tuturor programelor de creştere a producţiei agricole. . Rezultatele pe care le avem în multe comune, în multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ca şi rezultatele pe care le obţin, mulţi cetăţeni, demonstrează cu putere că dispunem de tot ce este necesar pentru a înfăptui programul de dezvoltare a producţiei agricole. Stăm în puterea noastră, a organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, a cetăţenilor din fiecare localitate ca, pină în 1980, să realizăm producţii agricole cu mult superioare celor de pînă acum. (Aplauze puternice). Este necesar să acţionam cu toată hotărîrea în direcţia asigurării în fiecare localitate atît a produselor necesare fondului de stat in conformitate cu planul, cu contractele încheiate, cît şi a produselor necesare consumului populaţiei. în această privinţă consider că în planul fiecărei localităţi, oraş, comună, trebuiesă se prevadă în mod distinct atît produsele ce urmează să fie livrate la fondul de stat cît şi cele ce urmează să se realizeze pentru consumul populaţiei, inclusiv, pentru diferiţi specialişti care lucrează în sate. Aş dori să menţionez şi în acest cadru cele stabilite la consfătuirea activului din agricultură şi anume că o parte din producţia suplimentară de carne şi de alte produse zootehnice şi agricole obţinute peste prevederile planului în condiţiile realizării şi a efectivelor de animale stabilite, va putea fi lăsată unităţilor respective, comunei sau localităţii respective pentru a asigura o mai bună aprovizionare a acestor localităţi. (Aplauze puternice). Atrag însă foarte serios atenţia, tovarăşi, că trebuie să , luăm toate măsurile pentru a asigura realizarea producţiei planificate, pentru a obţine producţii suplimentare în toate domeniile, pentru a realiza efectivele de animale şi producţia animalieră de carne, de lapte, ouă şi altele, asigurând în întregime predările la fondul central şi, în acelaşi timp, necesarul pentru consumul populaţiei. Sarcini deosebite revin consiliilor populare in dezvoltarea industriei locale, a artizanatului şi serviciilor. în această privinţă, pe lîngă realizările însemnate pe care le avem, mai sînt încă multe de, făcut, trebuie acţionat cu, toată hotărîrea pentru a asigura satisfacerea în cît mai bune condiţiuni a cerinţelor oamenilor muncii, atît la oraşe, cît şi la sate. Aş putea spune că, în ce priveşte dezvoltarea industriei locale, a artizanatului pe baza folosirii resurselor locale, cît şi a serviciilor, ţinînd seama de necesităţile şi de cerinţele populaţiei, ale societăţii noastre în general, în multe localităţi suntem abia la început. Avem încă posibilităţi de a creşte de mai multe ori producţia în acest sector, de a pune deci o bază serioasă unor activităţi industriale în comună şi de a asigura, în acest fel, lucru permanent — şi în perioadele cînd nu sînt lucrări, agricole — pentru toţi cetăţenii. Şi trebuie să luăm măsuri hotărîte în această direcţie! (Aplauze puternice). Avem programe speciale în acest domeniu, inclusiv pentru asigurarea serviciilor. De aceea nu voi insista decît asupra necesităţii de a se lua toate măsurile pentru ca aceste programe să nu rămînă pe hîrtie, ci să fie realizate în întregime. In mod deosebit consider că trebuie să ne ocupăm de dezvoltarea activităţii industriale, a artizanatului şi a serviciilor la sate, ţinînd seama de creşterea tot mai mare a cerinţelor ţărănimii noastre muncitoare şi ale celorlalţi locuitori ai comunelor. Un rol de mare însemnătate revine consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale în înfăptuirea programului de sistematizare a oraşelor şi satelor. Trebuie să spunem deschis că ceea ce am făcut pînă acum la sate în această direcţie este încă foarte puţin. Sînt, ce-i drept, începuturi bune. Sînt localităţi unde s-au realizat o serie de lucrări importante, dar, în marea majoritate a comunelor şi satelor se lucrează încă defectuos, nu se acţionează cu toată fermitatea pentru înfăptuirea practică în viaţă a sistematizării localităţilor, pentru concentrarea lor, pentru realizarea noilor construcţii pe baza schiţelor şi a machetelor de sistematizare. Este necesar să fie bine înţeles că înfăptuirea hotărîrilor partidului şi statului privind urbanizarea satelor, ridicarea gradului lor de civilizaţie, — ca o condiţie a apropierii treptate a condiţiilor de viaţă de la sate de cele de la oraşe — impune măsuri hotărîte pentru înfăptuirea programului de sistematizare, pentru a face din fiecare comună o puternică unitate administrativă, un oraş agroindustrial care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune pentru toţi locuitorii. (Aplauze puternice). S-a vorbit aici de măsurile privind asigurarea apei, de canalizare, de drumuri, şosele, străzi şi alte lucrări edilitare. Sunt cerinţe necesare şi îndreptăţite. Dar fără aplicarea fermă a programelor de sistematizare, fără restringerea suprafeţelor locuibile, fără trecerea la construcţii de locuinţe cu mai multe nivele nu vom putea realiza în mod corespunzător modernizarea satelor ; e imposibil să asigurăm materialele necesare pentru a asigura canalizarea, aducţiunea de apă, energia electrică pe lungimea de kilometri şi zeci de kilometri a satelor noastre. Trebuie să înţelegem foarte bine şi să facem ca fiecare cetăţean să înţeleagă aceasta, că este necesar să urgentăm concentrarea satelor şi comunelor în unităţi teritorial-administrative bine organizate, incit să poată beneficia din plin de cuceririle civilizaţiei atît în domeniul edilitar, cît şi în ce priveşte :şcoala, căminul cultural şi alte domenii de activitate. (Aplauze puternice). Deci, realizarea sistematizării şi restrîngerea suprafeţelor oraşelor şi comunelor constituie o cerinţă obligatorie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gradului de urbanizare şi de civilizaţie a tuturor localităţilor din patria noastră. Va trebui ca pînă în 1980 să definitivăm machetele celor 300—350 de comune care urmează să devină, pînă în 1990, oraşe agroindustriale. în acelaşi timp, va trebui să ne ocupăm de a asigura planul de sistematizare şi machete pentru fiecare comună, astfel ca tot ceea ce se construieşte să se realizeze pe o bază nouă, ţinîndu-se seama de cerinţele urbanizării şi transformării, pînă la urmă, a fiecărei localităţi rurale într-un oraş agroindustrial. (Aplauze puternice, prelungite). Insist asupra acestui lucru pentru a se înţelege bine că nu trebuie să considerăm numărul de 300—350 de comune pe care dorim să le transformăm în oraşe agro-industriale pînă în 1990 ca o limită maximă. De fapt, în acelaşi timp trebuie să ne ocupăm de fiecare comună , tot ceea ce facem în fiecare comună atît în domeniul dezvoltării economico-sociale, cît şi în celelalte domenii să meargă în aceeaşi direcţie. Fără nici o îndoială că vom găsi mulţi primari şi mulţi locuitori care să se ia la întrecere cu cele 300—350 de comune şi să dorească şi ei ca, pînă în 1990, localităţile lor să se transforme în oraşe agro-industriale. (Aplauze puternice, îndelungate). Ţinînd seama de amploarea lucrărilor de construcţii, de modernizare a oraşelor şi satelor noastre, se impune să acordăm toată atenţia — mă refer îndeosebi la sate, dar aceasta priveşte şi oraşele — ca realizarea noilor construcţii de locuinţe să ţină seama de specificul arhitecturii din zona respectivă, să îmbine cît mai armonios utilul cu frumosul, să dea oraşelor şi satelor patriei o înfăţişare nouă, demnă de epoca socialismului şi comunismului. (Aplauze îndelungate). O atenţie deosebită trebuie să acordăm măsurilor de bună organizare şi îngrijire a sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. în mod deosebit doresc să atrag atenţia asupra măsurilor de stabilizare a cadrelor medicale la sate, prin trimiterea de medici cu experienţă, după ce au efectuat practica cîţiva ani în spitale şi centre puternice medicale (Aplauze), pentru a putea în acest fel să acordăm o asistenţă sanitară la un nivel cît mai corespunzător, în toate oraşele şi comunele patriei noastre, în noua Lege a asigurării sănătăţii populaţiei am hotărît să înscriem aceste prevederi şi altele, pornind de la faptul că practica în producţie, deci şi practica medicală, presupune ca absolvenţii, noii medici, să înveţe de la medici mai cu experienţă şi să-şi însuşească profesiunea de medic nu numai din cărţi, ci şi din experienţa acelora care au practicat-o o perioadă îndelungată. Nu dorim ca practica să se facă pe spatele oamenilor muncii! (Vii aplauze). Este necesar, de asemenea, să se acorde de către consiliile populare o mai mare atenţie desfăşurării învăţământului în conformitate cu hotărîrile Comitetului Central, cu prevederile legilor ţării privind organizarea învăţămîntului pe baze noi, cu legarea strînsă a învăţământului cu cercetarea şi producţia. Aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări, avem acum o bună organizare a învăţămîntului şi ea trebuie să ofere, pentru o lungă durată, cadrul sigur al desfăşurării întregii activităţi în acest domeniu. Esenţial este acum să luăm măsurile de ridicare a nivelului calitativ al învăţămîntului nostm, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economico-sociale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. (Aplauze puternice). Şi în această privinţă, consiliile populare poartă răspunderea nemijlocită pentru realizarea în viaţă a măsurilor de ridicare a invăţămîntului la nivelul cerut de, cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. • în acest cadru trebuie să se acţioneze şi pentru dezvoltarea, pe baze noi, a învăţămintului profesional-agricol, în conformitate cu cerinţele producţiei agricole moderne, în aşa fel încît fiecare ţăran să urmeze cursurile profesionale, să devină un bun specialist agricol. în această direcţie, consider că este necesar să luăm, în fiecare judeţ, în fiecare comună, măsuri concrete pentru organizarea şcolilor agricole, inclusiv a celor, de mecanizare. Practic, lucrătorul agricol, orice om al muncii din agricultură trebuie să lucreze cu tractorul şi maşinile agricole, săcunoască problemele agrozootehnice. (Aplauze puternice). Cîţiva tovarăşi s-au referit aici la necesitatea asigurării unor tractorişti şi mecanizatori pentru perioadele de vîrf. Consider că această problemă este deosebit de importantă, dar ea trebuie soluţionată în fiecare judeţ şi comună. Nu cred că tovarăşii care s-au referit la aceasta au avut în vedere ca să aibă nişte tractorişti şi mecanizatori în plus, pe care să-i folosească din cînd în cînd. Ar trebui ca, practic, toţi lucrătorii din agricultură, începînd cu preşedintele cooperativei agricole, inginerul şef, contabilul şi întregul personal care lucrează în diferite domenii din cooperativă, ca funcţionari, să ştie să conducă tractorul şi maşinile agricole, astfel încît în perioadele de vîrf ale lucrărilor agricole să treacă şi să lucreze nemijlocit pe tractoare şi maşini agricole. (Aplauze puternice). Pe plan mai general, consider că la nivelul comunei ar trebui avut în vedere ca şi alţi lucrători din diferite domenii, inclusiv de la consiliile populare, şi chiar preşedinţii consiliilor populare (Aplauze) să ştie să conducă tractoarele şi maşinile agricole, pentru ca, atunci cînd merg pe cîmp, nu numai să se uite la tractor, ci, dacă este nevoie, să ştie să pună mina şi să-i arate cel puţin tractoristului cum să are şi cum să lucreze mai bine. Şi, dacă are timp, chiar să mai lucreze şi citeva ore. E chiar plăcut ! (Vii aplauze). Acţionînd în acest fel, orice problemă s-ar ridica cu privire la efectuarea lucrărilor agricole în perioada de vîrf, se va putea soluţiona rapid in cadrul fiecărei unităţi agricole, al fiecărei localităţi. Pentru că, tovarăşi, ca să discutăm deschis, între noi — nu ne aud decît cei care sînt în faţa televizoarelor (Animaţie, vii aplauze) — se mai întimplă ca în comune, atunci cînd sînt lucrări de vîrf, să mai găseşti pe şanţuri, la bufete sau chiar şi pe la consiliile populare, încă un număr foarte mare de oameni. Dacă toţi ar pune mîna şi ar conduce un tractor, atunci ar fi prea mulţi ; nu am avea atîtea tractoare cîţi oameni avem în comună care în perioada respectivă stau şi nu lucrează ! (Animaţie ; vii aplauze). în felul acesta trebuie să înţelegem organizarea activităţii de autoconducere şi autogestiune, ca în toate localităţile să organizăm folosirea raţională a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, dar în primul rând a celei mai valoroase şi principale forţe de muncă, a forţei omeneşti, a oamenilor, pentru că numai ei sînt aceia care reuşesc să pună în valoare tot ceea ce avem, să asigure dezvoltarea în ritm intens a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Dragi tovarăşi, Hotărîrile recentei Plenara a Comitetului Central al partidului cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale se referă deopotrivă şi la activitatea consiliilor populare de toate gradele. Se poate spune că am realizat un sistem organizatoric corespunzător, că s-au adoptat legi clare cu privire la desfăşurarea vie(Continuare in pag. a III-a) Desfăşurate în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, în Capitală, marele forum adoptind, după largi şi rodnice dezbateri, hotărîri de o primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, in ultima zi a conferinţei, lucrările au fost, reluate în plen, in aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare şi exigentă a problemelor multiple pe care le ridică buna conducere şi gospodărire a localităţilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări urbane şi rurale, pe plan economic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii patriei, au intîmpinat, in această dimineaţă — ca si in zilele precedente ale Conferinţei — pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului si statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şiînsufleţire. Minute in şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenta aclamând îndelung ,, Ceauşescu-P.C.R.!“. în sală se aflau, cu invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumitru Sandu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Zimnicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvintul tovarăşii Pogea Brincoveanu, preşedintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Trifoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul , Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi învăţămîntului. Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj. Vasile Petrache, preşedintele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările Conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Ultima zi a lucrărilor S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvintul 77, din toate judeţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului în industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmind ca participanţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii să le prezinte în scris secretariatului conferinţei. Prin votul lor unanim, participanţii au adoptat, apoi, Rezoluţia si Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientărilor si indicaţiilor cuprinse in cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor. Rezoluţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimind dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Constantin Dăscălescu a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvintul în încheierea Conferinţei ne ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In aclamaţiile participanţilor, in entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Ampla cuvântare a secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes si deplină aprobare, ea fiind subliniată, in repetate rinduri, cu vii si indelungi aplauze, cu urale si ovaţii. La sfârşitul cuvântării, in sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, in gloriosul nostru partid comunist, conducătorul incercat al poporului pe calea luminoasă a socialismului si comunismului, în secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă si activitate revoluţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte in România de azi, spre gloria si măreţia ei.* Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. In această impresionantă manifestare isi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strinsă a tuturor fiilor s ţării in jurul partidului şi al secretarului său general, unitatea si forţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordantă intre năzuinţele poporului si politica partidului. In numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă in marele forum, participanţii au exprimat angajamentul ferm de a transforma in fapte importantele sarcini si orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotăririle Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, de a mobiliza întregul potenţial material si uman al judeţelor, oraşelor şi comunelor in vederea înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Programului partidului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o Viaţă liberă, demnă şi tot mai imbelşugată poporului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Secţiunea pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor. In acelaşi spirit de înaltă responsabilitate comunistă, de profundă adeziune la politica partidului şi statului de dezvoltarea multilaterală a patriei noastre, care au caracterizat, din prima zi lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, s-au desfăşurat şi dezbaterile in secţiunea pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor. Lucrările secţiunii, la care au luat parte 371 de delegaţi şi invitaţi, au fost conduse de tovarăşul Ludovic Fazekas, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean Harghita. Participanţii au dat o înaltă apreciere instituţionalizării, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acestui larg şi felprezentativ forum al preşedinţilor consiliilor populare, expresie grăitoare a preocupării constante a partidului nostru pentru dezvoltarea şi adîncirea neîntreruptă a democraţiei socialiste, pentru atragerea tot mai largă a maselor la conducerea treburilor obşteşti, a întregului proces de făurire a noii societăţi. In spiritul sarcinilor şi orientărilor formulate de secretarul general al partidului, la consfătuirea de lucru consacrată problemelor agriculturii din februarie anul acesta, vorbitorii au examinat, cu înaltă exigenţă, rezultatele înregistrate în agricultură, în primii doi ani ai cincinalului, precum şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea integrală a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului cu privire la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, creşterea neîncetată a producţiei vegetale si animale, înfăptuirea programelor stabilite pentru acest an si in perspectivă. Secţiunea pentru sistematizare, urbanizare, construcţii de locuinţe si obiective social-culturale. Lucrările secţiunii,la care au participat 409 delegaţi şi un mare număr de invitaţi, au fost conduse de tovarăşul Gheorghe Tănase, preşedintele Consiliului popular judeţean Vaslui. Cei 36 de vorbitori au arătat că, pe baza hotărîrilor adoptate de conducerea partidului, a orientărilor şi indicaţiilor preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consiliile populare au desfăşurat, in ultimii doi ani, o amplă activitate în domeniul sistematizării localităţilor, al realizării programului de construcţii de locuinţe. Relevind preocuparea permanentă a partidului, a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru construirea in acest cincinal a peste un milion de locuinţe, vorbitorii au analizat ‘pe larg sarcinile ce revin în această direcţie consiliilor populare, au evidenţiat neajunsurile manifestate pină acum in activitatea lor, au subliniat necesitatea participării mai active a cetăţenilor înşişi în calitate de beneficiari la realizarea blocurilor de locuinţe şi au arătat că este necesar ca în continuare să fie diversificate proiectele tip pentru locuinţe si dotări Social-culturale. Secţiunea pentru activitatea de partid, munca politico-educativă de masă. Lucrările secţiunii au fost conduse in prima parte de tovarăşul Vasile Potop, preşedintele Consiliului popular judeţean Buzău, iar în a doua parte de tovarăşul Gheorghe Roman, preşedintele Consiliului popular municipal Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş. Evidenţiind însemnătatea deosebită a conferinţei, vorbitorii au subliniat in mod deosebit rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, in crearea sistemului instituţionalizat al democraţiei noastre socialiste, care oferă cadrul necesar afirmării partidului ca factor conducător in îndrumarea intregii activităţi economice, sociale şi politice in viaţa societăţii. In luările lor de cuvint, ei au prezentat practica proprie în perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale consiliilor populare, dezbaterile prilejuind un bogat şi rodnic schimb de experienţă. Secţiunea pentru activitatea consiliilor populare in vederea realizării planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1978 şi pe întregul cincinal. Lucrările secţiunii au fost conduse de tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului popular al municipiului Bucureşti. În spiritul orientărilor, sarcinilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, participanţii la discuţii au examinat, cu înaltă exigenţă, activitatea desfăşurată de consiliile populare. Participanţii la discuţii au relevat, totodată, preocupările consiliilor populare pentru traducerea in viaţă a sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului pentru acest cincinal de a transforma cantitatea într-o nouă calitate in toate domeniile de activitate. De asemenea, ei au insistat asupra necesităţii ca ministerele şi organele centrale de planificare să orienteze in mod judicios fondurile de investiţii pentru modernizarea producţiei, în scopul creşterii mai accentuate a productivităţii muncii şi ridicarea nivelului tehnico-calitativ al produselor. Secţiunea pentru pregătirea forţei de muncă, învăţămint, cultură şi sănătate Lucrările secţiunii au fost conduse de tovarăşii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consiliului popular judeţean Iaşi, şi Valeriu Nicolescu, preşedinte al Consiliului popular municipal Piteşti. Reliefind rezultatele bune obţinute în domeniile care au făcut obiectul dezbaterilor in secţiune, vorbitorii s-au referit pe larg la modalităţile concrete de traducere in viaţă de către consiliile populare, sub conducerea organelor "si organizaţiilor de partid, a hotăririlor privind îmbunătăţirea conţinutului procesului de învăţămint, integrarea acestuia cu cercetarea si producţia, perfecţionarea sistemului de instruire practică a elevilor, in concordantă cu necesităţile concrete ale dezvoltării economice, ale asigurării forţei de muncă a judeţelor, dezvoltării bazei tehnico-materiale a unităţilor de învăţămint. In ceea ce priveşte domeniul culturii, vorbitorii au scos în evidenţă necesitatea realizării de către scriitori, de către ceilalţi creatori, a unui număr sporit de opere de artă inspirate din problemele actuale ale construcţiei d desfăşurate a socialismului la oraşe şi sate, dezvoltării bazei materiale a culturii localităţilor rurale, îmbunătăţirii actualelor reglementări legate de funcţionarea bibliotecilor săteşti. Secţiunea pentru aprovizionarea populaţiei şi dezvoltarea reţelei de servicii către populaţie. Lucrării© secţiunii au fost conduse de tovarăşul Gheorghe Blaj, preşedintele Consiliului popular judeţean Bihor. Vorbitorii au relevat preocuparea constantă a partidului şi statului, grija permanentă manifestată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii, ilustrate de prevederile privind creşterea venitului naţional, pe baza căreia se realizează majorarea suplimentară a retribuţiei, alocarea unor fonduri mai mari in vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă in toate localităţile tării. In cadrul secţiunii, numeroşi participanţi s-au angajat să contribuie cu toată energia si capacitatea de care dispun la o mai bună şi mai ritmică aprovizionare a populaţiei. Secţiunea pentru perfecţionarea activităţii consiliilor populare, dezvoltarea democraţiei şi participarea oamenilor muncii la conducerea întregii vieţi economico-sociale. Lucrările Secţiunii, la care au luat parte 375 de preşedinţi de consilii populare şi invitaţi, au fost conduse de tovarăşii Simion Dobrovici, preşedintele Consiliului popular judeţean Vrancea, şi Barbu Dumitru, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Deta, judeţul Timiş. In numele tuturor oamenilor muncii pe care-i reprezintă, vorbitorii au dat o înaltă apreciere contribuţiei decisive a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la crearea sistemului instituţional al democraţiei noastre socialiste, cadru propice pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului in dirijarea şi Îndrumarea activităţii economice, sociale, a muncii politico-educative, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, pentru transpunerea in practică a principiilor şi normelor comuniste de muncă şi viaţă. Este esenţial — au subliniat vorbitorii — să se acţioneze cu hotărire pentru folosirea deplină a cadrului instituţional creat in ultimii ani, astfel ca activitatea tuturor organismelor democraţiei noastre socialiste să capete un conţinut tot mai bogat, tot mai profund, ca ele să devină adevărate tribune de dezbatere eficientă şi de soluţionare de către masele largi a problemelor din cele mai diverse domenii de activitate. Secţiunea pentru dezvoltarea activităţilor de gospodărie comunală şi dotarea tehnico-edilitară a localităţilor. Lucrările secţiunii, la care au luat parte aproape 400 de preşedinţi de consilii populare şi invitaţi, au fost conduse de tovarăşul Ştefan Mocuţa, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului popular al judeţului Cluj. în cuvintul lor, participanţii la dezbateri au subliniat că , odată cu succesele înregistrate in industrie şi agricultură, in celelalte ramuri ale economiei naţionale — s-a amplificat şi procesul de urbanizare şi modernizare a localităţilor, s-au lărgit şi diversificat activităţile de gospodărie comunală şi locativă, bunele rezultate din economie permiţând alocarea unui volum sporit de investiţii pentru dezvoltarea zestrei tehnicoi-fadilitare a localităților. ---------------------------------------------------------------------------------------------------,- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Conferinţa pe tara a preşedinţilor consiliilor populare SINTEZA LUCRĂRILOR PE SECȚIUNI După cum s-a anunţat, în cursul după-amiezii de joi, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au desfăşurat pe secţiuni, unde au luat cuvintul 335 de vorbitori, într-un spirit de înaltă responsabilitate şi angajare comunistă, participanţii la cele 8 secţiuni au continuat dezbaterea problemelor cuprinse in ordinea de zi a conferinţei, subliniind importanţa deosebită a acestui forum al democraţiei noastre socialiste, adresind in numele cetăţenilor pe care ii reprezintă — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — calde cuvinte de recunoştinţă secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită şi grija permanentă care o poartă propăşirii materiale şi culturale a tuturor localităţilor ţării, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi viaţă ale întregului popor. SÍMBATĂ 1 APRILIE 1978