Scînteia Tineretului, octombrie 1979 (Anul 35, nr. 9440-9466)
1979-10-01 / nr. 9440
„SCr UTEI A TINERETULUI" pag. 2 alia pentru recoltă intensificată la maximum, susţinută neîntrerupt in toate sectoarele de activitate! La o producţie sporită, un ritm al culesului pe măsură! Pe cele 600 hectare cu porumb ale fermei nr. 8, Canton, din cadrul I.A.S. Alexandria, iese in evidenţă, de la bun început, ampla mobilizare de forţe mecanice şi umane, care grăbesc strinsul recoltei. „Numai aşa putem culege în timp cit mai scurt producţia foarte bună, cum se evaluează din primele 200 ha recoltate“, precizează tinărul şef al fermei, ing. Mihail Puia. Intr-adevăr, rezultatele de pină acum, cind ultima verigă a tehnologiei de cultură a porumbului se caracterizează prin operativitate şi deosebit spirit gospodăresc, atestă o depăşire a planului in proporţie de 150 la sută. Este un început de bilanţ promiţător, o etapă decisivă pentru punerea in valoare a întregii producţii. „De aceea, continuă Mihail Puia, toate cele 12 combine, intre care opt sunt echipate pentru recoltat porumbul ştiuieţi, iar patru îi transformă direct in boabe, lucrează neîntrerupt, depăşind ritmul zilnic de 25 hectare la recoltatul mecanic. Dar, vă rog să notaţi, la realizarea vitezelor zilnice de lucru contribuie din plin importantele forţe ale tinerilor sosiţi in sprijinul nostru“. Aprecierile sunt adresate elevilor liceului industrial „Rulmentul“ care, un număr de peste 450, desfăşoară o amplă şi rodnică activitate la recoltat. Elevii liceului industrial „Rulmentul“ recuperează integral ştiuleţii de mecanizat pe suprafeţele recoltate e şedinţă, un grafic de livrare, alte şedinţe, alte grafice dar recolta tot în cîmp rămîne... Sub şoproanele fermei legumicole de la Plosca mai bine de 8 tone tomate de cea mai bună calitate aşteaptă zadarnic să fie expediate către beneficiari. In cimp, alte zeci de tone sint numai bune de cuies. Brigadierul David Ion, şeful fermei, ne dă lămuriri „exacte“ asupra situaţiei : „ In 4 septembrie am avut prima şedinţă la C.D.F., unde au participat şi delegaţi de la Bucureşti. Am întocmit grafice de livrare pentru expediţia zilnică : 5 000 kg tomate spre piaţă Ca urmare a acestor comenzii pe care le-am considerat ferme, am trecut intens la recoltat. Dar, după trei zile, nu s-a prezentat nimeni să ridice tomatele Sub şoproane se strânseseră peste 10 mii kg de tomate de cea mai bună calitate. — Ce s-a intîmplat cu producţia ? — Poate mai stătea şi acum, dacă nu interveneau organele locale care au oprit pur şi simplu autocamioanele pe şosea. Cele care nu transportau nimic au fost încărcate cu tomate şi dirijate la C.U.F. Alexandria. Dealtfel, autocamioanele de la Bucureşti nu au sosit nici după trei săptămini. Mai putem oare conta iu aceste grafice, in seriozitatea delegaţilor care întocmesc şi avizează preluarea recoltei ? — Care este situaţia cu legumele aflate acum in fermă ? — Iar am mai avut o şedinţă la C.L.F. şi cu toate că ne aflăm în plină campanie de recoltare, din cei 40 de reprezentanţi ai cooperativelor, numai pentru noi s-a aprobat expedierea a 1 009 kg tomate pe zi. Dar, după cum vedeţi, nici de această dată nu au venit mijloace de transport. Legumele putrezesc, le sortăm de două-trei ori, în speranţa că vor sosi să le ridice de la C.L.F. Deci, două şedinţe, două grafice şi recolta rămine tot in cîmp, cu urmări inestimabile la capitolul pierderi. La cooperativa agricolă Plosca, tomatele aşteaptă mijloacele de transport... ...Iar la C.L.F. Alexandria, elevii aşteaptă, la rindul lor, legumele din cimp • DE CE TINERII NU ŞTIU MAI NIMIC DESPRE DEZVOLTAREA PROPRIULUI ORAŞ ? • NU SUNTEM NAVETIŞTI CULTURALI LA BUCUREŞTI, CI PLOIEŞTENI ! • NE DORIM UN COMPLEX CULTURAL PENTRU TINERET • SA CUNOAŞTEM PROIECTELE TINERILOR ARHITECŢI, SA DEZBATEM UNUL DINTRE ELE ! Tinerii propun arhitecţilor Recent, la Ploieşti, in vechea capitală a petrolului, azi municipii, cu zeci de mari întreprinderi avind o pondere însemnată in economia naţională, unde s-au construit, în ultimii ani, mii de apartamente pentru oamenii muncii, cartiere noi şi armonioase (ca „Ploieşti Nord“ sau „Republicii“), ni s-a înfăţişat — ca motiv principal al unui dialog cetăţenesc — constatarea că mulţi tineri harnici şi apreciaţi pentru munca lor, neîntîmplător aleşi in activul U.T.C. a! întreprinderilor în care lucrează, nu ştiu nîme (sau mai nimic) despre schimbările ce se petrec,in plan urbanistic, sub ochii lor, nemaivorbind de cele care ţin de viitoarea dezvoltare a oraşului. Pe deplin interesaţi de o realitate care este şi a lor (întocmai ca sarcinile de producţie), prin sugestiile şi propunerile făcute la masa rotundă, interlocutorii noştri şi-au confirmat calitatea de buni cetăţeni, care ştiu ce vor, ce li se cuvine ca generaţie, stind faţă in faţă cu oraşul, tot aşa de bine cum ştiu ce aşteaptă, zi de zi, oraşul de la ei ! Red : Trăiţi intr-un oraş care şi-a păstrat, deşi situat atit de aproape de Bucureşti, o serie de tradiţii : revoluţionară, economică şi, în bună măsură, culturală. Cum apreciaţi eventuala lui „individualitate d in plan urbanistic ? Liana Dobrinescu, arhitect, Institutul de proiectări Prahova : Oraşul nostru se mîndreşte, pe bună dreptate, cu unele clădiri „de excepţie“, aparţinind trecutului (casele Hagi Prodan şi Dobrescu, Halele Centrale, Palatul Culturii ş.a.) sau prezentului (sediul politico-administrativ, Casa de cultură a sindicatelor, Institutul de petrol şi gaze, magazinul „Omnia“ ş.a.) care insă nu sunt suficiente pentru a contura un stil, o individualitate arhitectonică. Aceasta, deoarece personalitatea in arhitectură presupune, dincolo de clădirile, reuşite, aliniere estetică, armonizarea functionalităţilor, ceea ce lipseşte, de pildă, in cazul edificiilor înălţate în centrul civic. In locul unei piese solemne, cu funcţionalitate social-culturală, care să încadreze sediul politico-administrativ, s-a implantat magazinul „Omnia“ (deci, o funcţionalitate comercială !) şi se va adăuga, neglijindu-se mai departe legile arhitecturii, o prelungire cu profil de restaurant a hotelului ..Berbec“. Dacă vreţi, premisele unei „individualizări“ urbanistice se anunţă in cartierul „Ploieşti Nord“, cea mai reuşită zonă de locuinţe. Prin urmare, este posibil... Alexandru Bercaru, maistru (operator chimist), întreprinderea „Dero“ . Cit priveşte apropierea de Bucureşti, aceasta pare să constituie, dacă ne referim la o prejudecată curentă, un dezavantaj. Se mai spune, cind vine vorba de nevoia unor dotări social-culturale pentru tineret : „Aveţi Bucureştii la doi paşi, cu spectacole...“, iar cind amintim că ne lipsesc din oraş zonele de agrement :„Alături e Valea Prahovei...“. Să ne lămurim : nici Bucureştii, nici Valea Prahovei nu sunt „la doi paşi“ sau „alături“, ci la cite 60 lm distanţă. Şi, in definitiv, de ce nu ne-am cultiva sau recrea în oraşul in care trăim şi muncim, în oraşul care dă ţării miliarde şi unde ar trebui, cred, să se construiască un club sau o casă a tineretului ?! Red. : Există, deci, şansa unei „tradiţii“ noi, pe care s-o impuneţi : iniţiativa tinerilor, propunerile lor sistematice, valorificabili ! Să transcriem citeva. Lidia arhitect, Niculescu, conductor I.P. Prahova : Din capul locului, vă pot spune că iniţiativa nu lipseşte. Tinerii arhitecţi şi conductori arhitecţi s-au oferit, in repetate rinduri," să-şi aducă şi ei contribuţia la estetica oraşului, proiectind lămpi de stradă, sisteme de afişaj, pavilioane, bănci, coşuri ş.a. care să nu deranjeze ochiul. Dar, neinfiripindu-se încă o bună colaborare între edili, arhitecţi, constructori şi artişti plastici în această direcţie, ofertele nu s-au concretizat. Mă frămintă o propunere : la dezbaterile pe teme socialculturale, organizate de comitetul municipal U.T.C., să fie abordat, odată şi odată, un proiect al unui tinăr arhitect, legat de dezvoltarea oraşului. Sunt convinsă că tinerii participanţi ar avea şi ce să afle şi ce să sugereze. Dan Micu, inginer, I.R.E. Prahova : Vin şi eu cu o propunere. Pentru că avem o bună mişcare teatrală (dar un teatru bine dosit, cîrpit, adăugit),viaţă muzicală (dar o filarmonică geamănă, în destin, cu teatrul), artişti plastici (dar nu şi o sală de expoziţii a tinerilor creatori), copii, mulţi copii (dar o clădire a teatrului de păpuşi inestetică şi necorespunzătoare) — mă gindesc — ce bine le-ar sta Ploieştilor cu un ansamblu (complex) cultural în aer liber, Incorporînd un teatru, o filarmonică, o sală de expoziţii şi o bibliotecă a tineretului mult rivnită, toate înconjurate de puncte de agrement... Ion Onea, muncitor (cabler), întreprinderea „Cablul românesc“ : Ne simţim in stare, noi, uteciştii, să mobilizăm toată suflarea tineretului din oraş, pentru construirea unui club sau a unei case a tineretului în care să-şi găsească, in sfirşit, adăpostul, discoteca (în momentul de faţă improvizată la o instituţie sau alta), o sală de proiecţii, alta de expoziţii, iar alături o bază sportivă atit de necesară. In altă ordine de idei, am fi dispuşi, dacă proiectanţii tineri şi-ar impune cuvintul, să dăm o mină de ajutor la construirea căminelor de nefamilişti intr-o variantă umanizată, cu balcoane şi terase, cu săli de activităţi, in sfirşit, cu deschidere către însăşi tinereţea celor care le folosesc ! Gheorghe Roşea, subinginer electromecanic, întreprinderea de utilaj petrolier şi reparaţii Teleajen : Gîndurile noastre converg către un oraş „al nostru“ din toate punctele de vedere. Nu suntem navetişti culturali, ci locuitori ai Ploieştilor. De ce să facem cumpărături pe Lipscani şi nu pe o stradă comercială a noastră, cu magazine în linie, poate chiar in zona Halelor?! Am împăca tradiţia comercială a oraşului, cu necesităţile noastre. De ce să alergăm la Bucov, cind putem avea ştranduri in oraş, bine amenajate, cu nisip pe plaje, nu cu Zgură şi beton ?! Mă doare să văd parcurile dijmuite, pe zi ce trece, de alte construcţii. Cine-mi poate spune ce, suprafaţă de zonăverde ne este (dacă mai este) rezervată pe cap de locuitor ? Red. : De pildă, arhitectul Constantin Ciobanu, şeful proiectului schiţei de sistematizare a oraşului. Aşadar, tovarăşe arhitect ? Constantin Ciobanu : Tinerii au dreptate in multe privinţe. E firesc să se întrebe ce se întimplă , cu zona verde, de exemplu. Norma prevede asigurarea a 10 m pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor, pe cind in practică, nu se respectă decit 3 m pătraţi, aceasta şi dim nevoia de a satisface necesarul de locuinţe, dar şi pentru că „uităm“ uneori, după înălţarea cite unui ansamblu de locuinţe, să adăugăm măcar un plec de verdeaţă, dacă nu spaţiul verde proiectat. Red. : Ce obiective social-culturale, ce dotări sportive şi de agrement pentru tineret prefigurează schiţa de sistematizare ? Constantin Ciobanu : S-a aprobat, in schiţă, reamenajarea parcului pionierilor, extinderea Hipodromului cu caracter de parc şi realizarea unui parc central, de circa 6 ha, in perimetrul închis de străzile G Doja, Republicii şi Ion Maiorescu. Este plauzibilă ideea unui complex cultural pentru tineret, dar necuprinsă în actuala schiţă.. Viitorul, poate, îşi va spune cuvintul. DRAGOMIR MAGDIN Ce şi cum se construieşte pentru tineri in vechea capitala Formaţii specializate mai mult în... pierderea timpului Aflîndu-ne in perimetrul cooperativei agricole din Purani, respectiv la capătul unei sole, unde, după ce s-a recoltat porumbul, a început să prindă contur un siloz cu coceni tocaţi, surprindem utilajele in repaus prelungit. Căutăm, firesc, explicaţii, dar şi pe cine să le dea. Dintr-un lan din vecinătate se apropie mecanizatorul Florea Rădoi. Priveşte întrebător in jur,semn că mai aşteaptă pe cineva, apoi ne spune: „Deocamdată sunt singurul repartizat să vin cu C.S.-ul aici. Tractorul S 1 800 stă pentru că-i mecanizatorul bolnav şi-o să-l înlocuiască un strungar“. între timp, soseşte alt mecanizator, Gheorghe Ungureanu, să vadă ce face Florea Rădoi. Şi, cum află că pină la ora 10 aici nu s-a lucrat, pornesc împreună intr-un alt punct, la arături, lăsînd silozul aşa cum l-am găsit şi a doua zi, adică neterminat. Dacă la Purani formaţia specializată in recoltarea şi transportul furajelor s-a „autodesfiinţat“ in cursul aceleiaşi zile, pe tarlalele cooperativei „30 Decembrie“ Alexandria o formaţie asemănătoare abia se încropeşte. Două C.S.-uri intră tirziu in brazdă, iar un RAF toacă, de la începutul zilei... vînt. Tinărul mecanizator Ionel Marcin, de la S.M.A. Nanov, nu poate recolta lucerna in lipsa remorcilor... LUNI 1 OCTOMBRIE 1979 Răspuns prompt marilor teme ale producţiei — V-aş ruga, stimate tovarăşe prorector, ca in dialogul nostru să avem de la început precizat cadrul general al cercetării în Universitatea braşoveană. — In decursul celor 31 de ani de existenţă a invăţămîntului superior tehnic din Braşov, la cele 20 000 de diplome universitare s-au adăugat şi 204 diplome de doctor in ştiinţe, acordate în cele 33 de domenii de cercetare in care universitatea pregăteşte cadrele. Ultima sesiune, a XXV-a, a cercurilor ştiinţifice studenţeşti a dat posibilitatea unui număr de 800 studenţi să-şi prezinte lucrările, 342 de comunicări, rodul activităţii de integrare a învăţămintului cu producţia, şi de cercetare propriu-zisă. — Cum se desfăşoară integrarea, ţinînd seama că argumentul suprem îl constituie legătura directă, eficientă, cu producţia ? — Desigur, pe bază de contracte Încheiate cu întreprinderile şi institutele de cercetări, care finanţează activitatea, în funcţie de profilul fiecărei facultăţi de la noi: mecanică, tehnologia construcţiilor de maşini, silvicultură şi exploatări forestiere, industrializarea lemnului, matematică. — Care sunt unităţile cu care colaboraţi ? — în principal cele din Braşov şi judeţul Braşov. Există o strinsa colaborare extinsă deja la mai mulţi ani, cu întreprinderi reprezentative ale industriei noastre. Autocamioanele, Tractorul, Rulmentul, Combinatul de prelucrarea lemnului, Utilajul chimic din Făgăraş, Electroprecizia — Săcele. Numeroase teme se elaborează la solicitarea Consiliului Naţional de Ştiinţăşi Tehnologie sau a institutelor de cercetări centrale, cum sunt cele aparţinind Ministerului Economiei Forestiere, şi Materialelor de Construcţii, respectiv Ministerului Industriei Interlocutor — prof. dr. ing. VICTOR HOFFMANN, prorectorul Universităţii din Braşov Construcţiilor de Maşini. — De-acum, putem vorbi despre preocupările concrete. —Nu înainte însă de a menţiona că toate cele 23 de catedre din Braşov au fost înglobate în patru unităţi de cercetare: Atelierul de cercetare-proiectare autovehicule, maşini agricole şi echipamente electrice, Laboratorul de cercetare, tehnologii şi utilaje pentru construcţia de maşini, Colectivul de cercetareproiectare pentru prelucrarea lemnului şi Colectivul de cercetări forestiere. — In cadrul acestora, care vor fi deci temele de lucru ale cercetărilor ? — Temele cercetării sunt de fapt temele producţiei : realizarea de maşini, noi sau modernizarea celor existente, testarea calităţii şi mărirea fiabilităţii unor produse ale industriei constructoare de maşini, elaborarea ■ de tehnologii îmbunătăţite menite să reducă consumul de metal, lemn şi combustibil, creşterea productivităţii muncii prin mecanizarea şi automatizarea proceselor industriale, introducerea folosirii tehnicii moderne de calcul in sistemul informaţional productiv şi comer- , cial, extinderea unor specii forestiere valoroase în afară zîwnelor de creştere tradiţională, amenajarea bazinelor hidrogragrafice torenţiale. — Cu ce se poate mîndri, pină la această oră, cercetarea universitară de la Braşov ? — S-au realizat in mai multe variante maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor dure pe cale electrochimică, respectiv electroerozivă, instalaţii pentru testarea calităţii cuptoarelor cu ardere internă și a diferitelor subansamble ale autovehiculelor, linii de asamblare pentru fabricile de mobilă și altele. O serie de cercetări sunt finalizate prin proiecte sau procese tehnologice, pe baza lor se fac, de exemplu, amenajările hidrografice in bazinul Tîrlungului, se valorifică terenurile, temporar goale din fondul forestier,, se produc preparate de concentrate naturale, se realizează drumuri forestiere îmbunătăţite, se valorifică noi materiale lemnoase. Să nu uităm însă că, dispunind de ateliere de producţie bine dotate, unele cercetări efectuate de studenţii şi cadrele didactice de la Universitatea braşoveană sunt finalizate prin realizarea prototipului. 1. LAZAR * In locul „detaliilor tehnice“, numeroase detalii ale slabei organizări O primă informare asupra campaniei desfășurate pe ogoarele consiliului unic agroindustrial Peretu o încercăm la sediul S.M.A. Spunem „o încercăm“ pentru că, aici, economistul principal I. Chiriacov nu ne poate da „detalii tehnice“, după exprimarea proprie. „Directorul S.M.A. este plecat la Troianu, la recolatul mecanizat al porumbului, dar mai bine să ne interesăm la secţia nr. 1“. Ne deplasăm la secţia X. Aici, in curtea secţiei, mai mulţi mecanizatori îşi găsesc de lucru pe lingă tractoare, iar în parcul de combine numărăm peste 12 Glorii frumos aliniate. Primim lămuriri că „au fost la floarea soarelui". Dar, cum recoltatul la această cultură s-a încheiat de peste două săptămîni, mai întrebăm de ce nu au fost transformate și îndreptate spre lanurile de porumb. Economistul principal nu ne poate da „detalii tehnice“, cum dealtfel nu ne poate oferi nici o situaţie a lucrărilor din cîmp. La porumb nu se recoltează. Griul este semănat în monocultură. Terenul este pregătit de slabă calitate. Specialistul, obligat să fie la cap de tarla, este plecat la şedinţă. Orice comentariu este de prisos. Cu atit mai mult cu cît, în apropierea parcelei unde se semăna griul se află o cultură de soia, bună premergătoare pentr cereale păioase, ajunsă la maturitatea optimă pentru recoltare. Dar, aşa cum am văzut, combinele în Ioc să fie pe cîmp, sunt aliniate in curtea secţiei. Zilele trec sub ochii îngăduitori ai gospodarilor, care, în loc să fie pe cîmp, să organizeze munca acolo unde campania o solicită, stau in şedinţe prelungite pină după amiază. Foto anchetă realizată de ŞTEFAN DORGOŞAN NICOLAE GHELASE ...iar griul se seamănă in monocultură! Oameni ai muncii din ramura construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor beneficiază de cea de-a ll-a etapă de majorare a retribuţiei (Urmare din pag. I) oameni ai muncii ? Specialiştii din cadrul Ministerului Muncii , Ce înseamnă cea de-a Il-a ne-au pus la dispoziţie citeva etapa de majorare a retribuţii- calcule semnificative pe care le lor pentni tusile, .categorii. ,,de . reproducem. . . ", UN CAZANGIU SAU SUDOR , " încadrat in categoria 4, treaptă II, construcţii de maşini A — acord Aşadar, începind cu 1 octom lei, faţă de 2 237 lei, cu avea brie 1979, cazangiul sau sudorul după prima etapă de majorare, respectiv va primi lunar 2 664 diferenţa fiind de 397 lei. UN LĂCĂTUŞ DE ÎNTREŢINERE încadrat în categoria 5, treapta I, construcţii de maşini An regie înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 091 2 428 337 1 Adăugind sporul de vechime, să zicem 7 la sută, pentru că lăcătuşul lucrează in regie, el va obţine un plus de 170 lei, faţă de 147, ci primea după majorarea din prima etapă. In total, lăcătuşul va avea lunar 2 598 lei, majorarea fiind de 360 lei. UN MAISTRU încadrat în gradaţia 4, clasa de retribuire 25, care coordonează muncitori încadraţi pe reţeaua construcţii de maşini —e un tînăr, inginer încadrat la nivelul de bază, clasa de retribuire 21, dintr-o întreprindere constructoare de maşini din grupa a IV-a de ramuri înainte de după etapa a II-a diferenţa înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 1 989 1 1 ,2 336 347 sporul de vechime (7 la sută) 139 164 25 diferenţa de acord (7 la sută) 139 164 25 înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 760 3 050 290 ■porul de vechime (7 la sută) 193 214 21 diferenţă de acord global (5 la sută) 138 153 15 Total 3 091 3 417 326 1 etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 310 2 560 250 UN SUBINGINER încadrat în gradaţia 2, dintr-o întreprindere constructoare de maşini din grupa a IV-a de maşini înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 310 2 560 250 sporul de vechime (3 la sută) 69 77 8 Total 2 379 2 637 258 In laboratorul de rezistentă şi organe de maşini, elevii din anul III al Liceului industrial nr. 3 din Galaţi la ora de teorie Foto : O. PLECAN