Scînteia Tineretului, februarie 1980 (Anul 36, nr. 9544-9568)

1980-02-01 / nr. 9544

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 PREGĂTIREA VIITOARELOR CADRE­­ IN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI în cadrul politicii de re­partizare raţională a forţelor de producţie pe întreg terito­riul ţării, judeţului Dolj ii revin in cincinalul 1981—1985 perspective economice im­portante. Cifrele exprimă elocvent dinamica acestei dezvoltări , investiţiile in economie se vor ridica la 32 miliarde lei, dintre care circa 73,9 la sută vor fi orien­tate spre punerea în funcţi­une a unor obiective econo­mice în ramura energiei elec­trice, în industriile construc­ţiilor de maşini, materialelor de construcţii, chimică etc. In mod firesc, aceste direcţii pun probleme legate de pre­gătirea forţei de muncă, de racordarea reţelei de şcolari­zare la cerinţele obiective ale dezvoltării economice a jude­ţului. Cum acţionează, în a­­cest sens, Inspectoratul şco­lar judeţean Dolj ? Răspun­sul ni-l oferă tovarăşul George Călbureanu, inspec­tor general.­­ Colective mixte, alcătuite din cadre didactice din Inspecto­ratul şcolar şi specialişti de la Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a jude­ţului, au întreprins numeroase studii în zonă , au fost investi­gate fenomenele economice şi sociale, evoluţia acestora şi s-au elaborat căi de acţiune in ve­derea realizării unei concordante depline între structura unităţilor de învăţămînt şi dezvoltarea in­dustrială a judeţului. Se vor crea in viitorul cincinal între­prinderi noi , se vor dezvolta pe teritoriul Doljului industrii noi — 40 959 de tineri se vor încadra în producţie numai în această perioadă. Toate acestea ne-au determinat să acţionăm atit pen-­­ tru lărgirea reţelei de şcolariza­re, cit şi pentru extinderea uni­tăţilor existente în scopul folosi­rii mai judicioase a dotărilor de care dispunem. Puternica dez­voltare industrială a judeţului­­aduce în atenţia noastră şi pro­bleme legate de o temeinică orientare şcolară şi profesională, în cincinalul următor, 52 la sută dintre absolvenţii gimnaziului îşi vor continua studiile in liceu. Activităţi sistematice, dezbateri şi acţiuni de informare cu largit / participare din partea elevilor ii pun pe aceştia in temă cu dez­voltarea industrială a zonei, in­­lesnindu-ie o adevărată opţiune profesională.­­ Sarcinile importante care revin învăţâmintului în pre­gătirea viitoarelor cadre im­plică şi dezvoltarea unei pu­ternice baze materiale. în documentele Congresului al XlX-lea se prevede că chel­tuielile destinate învăţămin­­tului vor depăşi 128 miliarde Iei. Cum se va concretiza la ni­velul judeţului Dolj aceas­tă importantă prevedere ? — Dotarea atelierelor, labora­toarelor, cabinetelor şcolare va însuma cifra de 99 milioane lei. Ex cstă in prezent o bazftă m­ate­­rială puternică, alcătuită din 489 ateliere şcolare profilate pe necesităţile sectoarelor de bază ale industriei judeţului : meca­nică, prelucrări prin aşchiere, electrotehnică, sudură, forjă etc. Se vor dezvolta şi extinde în continuare: Liceul industrial nr. 9 — Craiova, căruia i se alo­că in acest cincinal suma de 4 milioane lei ; Liceul industrial Băileşti — 400 000 lei ; liceele industriale 1 şi 7 din municipiu etc. Se vor crea, totodată, struc­turi noi în unele unităţi de în­văţămînt, mai adecvate ultime­lor cerinţe economice. Se vor în­fiinţa clase cu profil de mine, petrol şi geologie ; se va dezvol­ta in ritm susţinut învăţămintul de construcţii. — Dezvoltarea şcolii în concordanţă cu cuceririle şti­inţei şi tehnicii constituie una dintre direcţiile de acţi­une căreia factorii implicaţi în procesul didactic îi consa­cră eforturi deosebite. Care vor fi coordonatele pe care vor acţiona cadrele didactice din judeţul Dolj ? — Aş dori să subliniez mai întii că am beneficiat in acest an de noi programe, de planuri de învăţămînt, care vor fi dez­bătute şi aprobate la apropiatul Congres al educaţiei şi învăţă­­mîntului. Faptul că activităţii practice i se consacră un rol a­­parte, faptul că s-a mărit numă­rul orelor destinate ştiinţelor economice, în ideea de a integra activitatea de învăţămînt în via­ţa economică şi socială a ţării, constituie temeinice premise ale unei calităţi superioare în activi­tatea şi rezultatele procesului de pregătire. Avem in vedere o mai bună organizare a practicii in întreprinderi şi în acest scop a fost creat un colectiv de lucru alcătuit din inspectori şi directori da­ şcoli, care urmăreşte modul de desfăşurare a activităţii de instruire practică in întreprin­deri. Vrem ca şcoala să devină efectiv una dintre secţiile pro­ductive ale uzinei. Dorim să rea­lizăm intr-o perspectivă apro­piată o serie de ateliere şcolare integrate platformei industriale a oraşului. Un alt element im­portant în ceea ce priveşte cali­tatea viitorilor specialişti, for­marea lor la nivelul tehnicii şi tehnologiilor celor mai înaintate, este şi activitatea de cercetare ■ ştiinţifică. — Deci, în procesul de pre­gătire se urmăreşte îndea­proape aplicarea principiului integrării învăţămintului cu producţia şi cercetarea ştiin­ţifică. Este firesc, dealtfel, ca aceste trei laturi ale demer­sului didactic să se îmbine armonios in formarea viitoa­relor cadre, a specialiştilor care vor păşi în industrie in deceniul ştiinţei, tehnologiei, calităţii şi eficientei. Să ne oprim acum asupra acestui ultim element al relaţiei menţionate — cercetarea şti­inţifică. — Sîntem interesaţi în dezvol­tarea acestei activităţi atit în rindul elevilor, cit şi al cadrelor didactice. Obiectivul tuturor ac­ţiunilor noastre este, bineînţeles, producţia, rezolvarea unor pro­bleme reale cu care se confrun­tă unităţile industriale doljene. Un colectiv de-al nostru a ela­borat un program amănunţit privind cercetarea ştiinţifică a cadrelor didactice din licee. Pe lingă această măsură, antrenarea masivă a elevilor in preocupări­le de investigare a unor feno­mene din producţie, sub îndru­marea inginerilor şi a profesori­lor, este o latură căreia ii acor­dăm o deosebită importanţă. In­tenţionăm să sădim în rindul ti­nerilor interesul pentru cerceta­re, să-i determinăm să-şi încer­ce forţele cu teme care prefaţea­ză viitoarele lor preocupări de specialişti. Antrenăm în această activitate toate liceele, de la cele cu profil mecanic sau electro­tehnic, până la cote de chimie, agroindustriale şi de construcţii. Urmărim, prin stimularea aces­tor preocupări, prin măsuri per­severente care activizează între­gul colectiv didactic din unităţi­­­e şcolare, să ridicăm continuu ştacheta nivelului general de pregătire a elevilor, astfel incit viitoarele cadre ale industriei judeţului Dolj să se prezinte la un nivel înalt de pregătire, la u­­ nivel calitativ unitar, aşa cum­ i­ cer exigenţele meseriilor mo­derne pentru care şcoala are menirea şi datoria să-i formeze. EMILIA VASILIU 4 DE DOUĂ ORI MAI MULTE LOCUINŢE DECÎT ÎN PRIMUL AN AL CINCINALULUI In perimetrul noilor car­tiere de locuinţe „Broşteni“ şi „Dorobanţi“ dirn munici­­piul Buzău au fost predate „la cheie“ primele 200 de apartamente din planul pe anul in curs. In acelaşi timp, au demarat lucrările in zona centrală a oraşului la un nou ansamblu de locuinţe in cartierul „Unirii“, care va însuma in final mai bine de 4 000 apartamente. De remar­cat că, pînă la sfirşitul a­­cestui an, la Buzău, Rm Să­rat, Nehoiu şi in alte loca­lităţi ale judeţului urmează să fie date în folosinţă a­­proape 6 000 de apartamente, număr care depășește de două ori realizările primu­lui an al actualului cincinal. ...După o „dictare" a sufletului în prima zi a anului 1­980, Vasilica Rotari a împlinit 80 de ani. S-a sculat, de fapt a trezit-o din somn, poştaşul. Omul şi-a scuturat tacticos bocancii , cu măturică şi a înaintat citi­va paşi pe duşumeaua ce strălucea ca oglinda. Apoi i-a întins un teanc de telegrame : „Astea-s pri­mele... Şi să imi daţi voie să vă urez sănătate multă şi din partea mea şi a soţiei. Fetele v-au urat­­ gest spre corespon­denta care se afla deja in mina femeii -- separat“. Vasilica Rotaru i-a întins un pacheţel cu prăjituri pe care il avea pregătit pe măsuţa de­ la intrare. A închis uşa in urma omului care îşi începuse ziua de muncă şi s-a inton in camera unde petrecuse cea mai lungă noapte a anului. A desfăcut una cite una telegramele : „Din tot sufletul vă urăm ani mulţi şi fericiţi Anamaria.......Fericire, noroc, bucurii de la Mariana“. Urări din Galaţi, Bucureşti, Vaslui, Slatina...“. „Astea-s pri­mele...“ spusese poştaşul. Ana­­maria şi Mariana sunt fiicele lui. Mariana are doi băieţei. Vasilica Rotaru şi-o aminteşte mai bine pe fetiţa de acum aproape patru decenii. Cînd a ajuns lingă uşa clasei, a zbughit-o din circlul de pitici care urmau să facă cu­noştinţă cu abecedarul. S-a îm­piedecat de o treaptă, a căzut şi s-a lovit... „Lenele dumneavoastră vă do­resc viaţă lungă, sănătate şi noroc“. Cele două „Lene“... l-aţţi dat un pic de furcă la aritme­tică : „Văi mfUtţtTVouă Lene» N-aş vrea să cred că sinteţi două leneşe­“. „O telegramă din Oslo : tre­­■ buie să fie lonuţ. Lucrează la o reprezentantă comercială... Citeva zile la rind poştaşul a continuat să ii aducă Vasilicai Rotaru, în căsuţa de pe strada „23 August" din Tecuci cuvinte încredinţate telegrafului sau hîrtiei, gindurile transcrise după o dictare a sufletului de către foştii săi elevi. SOFIA SCORŢARU-PAUN Amabilitate platita Intîmplarea de mai jos am s-o relatez pentru a ilustra felul in care, inteleg unii oameni cuvin­­tul amabilitate. Lume multă. In autogara Craiova o iniţiativă lăudabilă , dublarea autobuzelor care pleacă spre comunele judeţului. Una din aceste curse era şi 31-DJ- 5940. Biletele se cumpărau di­rect de la şofer. In îmbulzeala din uşa autobuzului observ totuşi că unii călători nu pri­mesc bilete. Foarte amabil şo­ferul ne invită să­ urcăm. Când ajung in faţa dumnealui dau banii şi aştept să-mi dea biletul. O privire usturătoare şi cu re­proş mă săgetează. Era dreptul meu de a-mi cere biletul şi res­tul de bani. Mulţi dintre călători erau fericiţi că pot pleca spre case, fiindcă vremea se înrăută­ţise şi noaptea se lăsase de-a biperea. Amabilitatea şoferului era foarte mare. Mai oprea intre staţii, să coboare cite un călător, primea bani pentru bilete de la alţii şi tot aşa drumul continua prin zloata rece şi da durată, la autobuz, la Craiova, urcase o femeie cu un copil şi foarte multe bagaje. O ajutase cineva la urcare, dar o îngrijora cum va ajunge pe o aşa vreme de la stafie pină acasă. Avea ceva de mers. Rugaţi-l pe şofer să vă oprească şi pe dumneavoastră mai aproape, i-am zis. —Nu vrea să oprească. Eu i-am cerut ca și dumneavoastră biletul. ‘ — 7 1 M-am îndreptat eu spre con­ducătorul auto şi l-am rugat in numele mamei cu copilul să oprească puţin mai sus de staţia ştiută. Dinsul, devenit dintr-o dată foarte conştiincios, mi-a răspuns fără drept de replică : „benzina costă bani. Eu n-am, dumneavoastră aveţi şi eu nu pot opri“. Am înţeles ce-a vrut să spună amabilul şofer. Femeia mă privea tăcută. Mai avusese şi altădată o discuţie probabil de acest gen şi de-asta nu apela la „amabilitatea plătită" a şo­ferului. îndrăzneala de a fi cerut bi­letul pe care-l plătiserăm, o plăteam cu un refuz de amabi­litate. E scumpă benzina, tovarăşe şofer, dar parcă tot mai scumpă rămine cinstea. Nu-i aşa ? IOANA PROCA Un fel de nunta Pot spune călătorii de pe ruta Bazna—Mediaş ■— nunţi ca la noi mai rac. [.Cuvintele,Tot, de neînţeles pentru cei care cir­culă rar pe această rută, as­cund un mare adevăr. Să-l e­­xemplificăm cu o singură situa­ţie, petrecută nu mai tirziu de duminică, 27 ianuarie a.c. Maşi­na venind ,de la Bazna adăpos­tea, pe lingă obişnuiţii ei călă­tori care se îndreptau spre locurile de muncă de la Mediaş (navetişti de fiecare seară) şi un adevărat alai de nuntă. Cinci tineri cu chef de petre­cere (rămaşi evident, în urma unui chef) căutau să-şi împăr­tăşească tovarăşilor de călătorie bucuria de a fi fost martorii unui eveniment memorabil în viaţa unor prieteni. Nimic rău pînă aici. Demonstraţia a im­plicat insă — in concepţia lor — comiterea unor, acte violente, ca şi cum constituirea unui că­min ar fi trebuit să aibă nevoie — drept temelie — pumnii pe care i-au împărţit, cu generozi­tate, în dreapta şi nu strigă, che­flii nuntaşi. Scena din autobu­zul de Mediaş reprezintă un caz aparte, vrem să credem, al mo­dului în care tinerii din această parte a ţării înţeleg să sărbăto­rească unul din cele mai fru­moase momente ale vieţii. Poa­te cel mai frumos, DAN MUCENIC MAJORAREA RETRIBUŢIEI (Urmare din pag. I) creat­­din iniţiativa secretarului general al partidului, să parti­cipe în mod direct, nemijlocit la înfăptuirea tuturor deciziilor ce privesc bunul mers al pro­ducţiei, creşterea productivită­ţii muncii, reducerea cheltuie­lilor materiale. Etapa actuală, puternic marcată de efervescen­ţa cu care întreaga ţară se pre­găteşte de alegeri prilejuieşte tinerilor din acest domeniu o amplă mobilizare a forţelor pentru realizarea sarcinilor din acest ultim an al cincinalului şi pregătirea condiţiilor de tre­cere la viitorul cincinal. Este o­­perioadă de puternic avînt Creator, de profundă angajare patriotică marcată de cuvintă­­rile rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de al II-lea Congres al Frontului Democra­ţiei şi Unităţii Socialiste, pe­rioadă în care tinerii îşi asumă angajamente mobilizatoare, obţin noi succese în realizarea ritmi­că şi integrală a sarcinilor ce le revin acordînd o deosebită aten­ţie utilizării la capacitate maxi­mă a maşinilor, agregatelor şi timpului de lucru la parametri superiori, întăririi ordinii şi dis­ciplinei, accelerării procesului de modernizare a producţiei, ridicării nivelului profesio­nal, îmbunătăţirii calităţii pro­duselor. Exprimîndu-şi adeziu­nea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statu­lui nostru, tinerii din această ramură a economiei naţionale se manifestă ca buni şi între­prinzători gospodari, îşi amplifi­că eforturile pentru economisi­rea materiei prime şi materia­lelor, combustibilului şi ener­giei electrice, contribuind in acest fel la reducerea costurilor de producţie, la întărirea auto­­conducerii şi autogestiunii, la creșterea venitului național și implicit, la ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. VOR PRIMI In plus UN TOPITOR DE STICLĂ ÎNCADRAT IN CATEGORIA 3, TREAPTA 11 înainte de etapa . După etapa a Diferența a ll-a de majorare­­l-a de majorare în plus retribuția tarifară 1 724 2 009 285 adaos de vechime 3% 52 60 8 Total 1 776 2 069 293 UN TINAR MAISTRU STICLAR, CERAMICA FINA, PORTELAN ÎNCADRAT LA CLASA 21, GRADAŢIA 3 înainte de etapa După etapa a Diferenţa a ll-a de majorare ll-a de majorare in plus retribuţia tarifară 2 310 2 560 250 adaosul de vechime 5% 116 128 12 Total 2 426 2 688 262 UN TINAR INGINER ÎNCADRAT IN GRUPA V DE RAMURI, ____________________CLASA 22, GRADAŢIA 2____________________ înainte de etapa După etapa a Diferența a ll-a de majorare ll-a de majorare in plus retribuţia tarifară 2 415 2 670 255 adaos de vechime 3%­72 80 8 Total 2 487 2750 263 UN TINAR TEHNICIAN ÎNCADRAT IN GRUPA V DE RAMURI, CLASA 13, GRADAŢIA 2 înainte de etapa După etapa a Diferența a ll-a de majorare ll-a de majorare in plus retribuția tarifară 1 820 2 000 180 adaos de vechime 5% 91 100 9 Total ______1911 2100 189 La Petroşani: o adunare a activului de partid din întreprinderile miniere şi alte unităţi economico- sociale La Petroşani a avut loc o a­­dunare a activului de partid din întreprinderile miniere şi din celelalte unităţi, in cadrul căre­ia a fost analizat modul cum au acţionat, în anul 1979, organele şi organizaţiile de partid, or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, conducerile colective din unită­ţile economice şi sociale pentru înfăptuirea măsurilor stabilite pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsuri vi­­zînd îmbunătăţirea activităţii e­­conomice şi sociale, ridicarea continuă a calităţii vieţii celor ce muncesc. ■ Participanţii la adunare au a­­dresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Re­publicii Socialiste România. Raportînd că amplul program adoptat din iniţiativa secreta­rului general al partidului se materializează cu bune rezulta­te, participanţii au arătat că producţia fizică de cărbune a sporit in anul 1979 cu 500 000 tone faţă de nivelul atins in 1978 iar pe harta Văii Jiului au prins contur numeroase obiecti­ve industriale. Sub conducerea organizaţiilor de partid, se arată în telegra­mă, vom acţiona cu fermitate pentru ca anul 1980 să fie în­cheiat cu cele mai bune rezul­tate la producţia de cărbune şi în celelalte domenii de activi­tate, iar cincinalul 1981—1985 să fie pregătit temeinic pentru a ne îndeplini întocmai sarcinile ce ne revin din documentele celui de-al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român. în încheierea telegramei se «pune : Animat» de exemplul dumneavoastră luminos, de pa­triot înflăcărat şi comunist de omenie, vă încredinţăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in numele tuturor minerilor, că sîntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră şi nu ne vom precupeţi eforturile pentru creş­terea contribuţiei Văii Jiului la înfăptuirea hotărîrilor Congre­sului al XII-lea al partidului, pentru progresul multilateral al României socialiste, exprimin­­du-ne încă o dată recunoştinţa fierbinte pentru tot ce aţi în­treprins in vederea creşterii bunăstării minerilor, va adre­săm din adîncul inimii urarea de sănătate şi putere de mun­că, spre binele întregului popor, împreună cu tradiţionalul nos­tru salut mineresc de „Noroc bun !“. VINERI 7 FEBRUARIE 1980 TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România Aflind despre realegerea dumneavoastră in funcţia de preşedinte al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România, la recentul Congres, în numele Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam şi al meu personal, doresc să vă adresez cele mai călduroase felicitări. Suntem­ convinşi că sub conducerea dumneavoastră, relaţiile dintre cele două Fronturi şi dintre popoarele ţărilor noastre se vor întări şi dezvolta tot mai mult. Vă doresc, tovarăşe preşedinte, multă sănătate pentru îndepli­nirea nobilei dumneavoastră misiuni. HOANG QUOC VIET Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam Sosirea in Capitală a ministrului afacerilor externe al U.R.S.S. La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, joi după­­amiază, a sosit în Capitală, in­tr-o vizită de prietenie in tara noastră, Andrei Gromîko, mem­bru al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ministrul afacerilor externe al U. R.S.S. Oaspetele este însoţit de V. F. Malţev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al mi­nistrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alte persoane ofi­ciale. La sosire, pe aeroportul O­­topeni, ministrul de externe so­vietic a fost intîmpinat de to­varășii Paul Niculescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-mi­­nistru al guvernului. Ştefan An­drei, membru supleant ai Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, Maria Groza şi Constantin Oancea, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe Au fost de faţă V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ADUNARE CONSACRATĂ ÎMPLINIRII A 32 DE ANI DE LA SEMNAREA PRIMULUI TRATAT DE PRIETE­NIE, COLABORARE ŞI ASISTENŢA MUTUALĂ DIN­TRE ROMÂNIA Şl UNIUNEA SOVIETICA Cu prilejul împlinirii a 32 de ani de la semnarea primului Tratat de prietenie, colaborare , asistenţă mutuală dintre mânia şi Uniunea Sovietică, joi după-amiază, a avut loc la Clubul întreprinderii de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, din Ca­pitală, o adunare consacrată a­­cestui eveniment. Au participat reprezentaţi ai Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi ai ARLUS, un mare număr de oameni ai muncii din unitate. Adunarea a fost deschisă de Ilie Bologa, secretarul comite­tului de partid al întreprinderii. Evocînd evenimentul aniver­sar, ing. Stelian Necula, direc­torul întreprinderii de utilaj chimic „Oriviţa Roşie“, a rele­vat legăturile multilaterale din­tre România şi Uniunea Sovie­tică, care, in spiritul tradiţiona­lelor relaţii de prietenie exis­tente intre cele două ţâri şi po­poare, cunosc o continuă dezvol­tare. In acest context, a fost subliniat rolul hotâritor al in­­tîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev, pentru dezvol­tarea raporturilor româno-sovie­­tice în interes reciproc, al cau­zei socialismului, păcii şi înţe­legerii în lume. . A luat, de asemenea, cuvântul V.P. Kulakov, consilier al Am­basadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, care a relevat însem­nătatea Tratatului semnat, în urmă cu 32 de ani, între U.R.S.S. şi România, evidenţiind bunele relaţii de prietenie sta­tornicite între partidele, statele şi popoarele celor două ţări. Prin tinereţe­ răspundem viitorului (Urmare din pag. I) fic cu încrederea lor din­­totdeauna, spre orizontul de unde se pregăteşte să apară secolul următor. • TINEREŢEA - OGLINDA IN CARE SE PRIVESTE, CLI­PA DE CUPA, ORAŞUL. Am putea oferi nenumărate exemple pentru a dovedi ceea ce la Arad este extrem de simplu de dovedit : că tinerii nu doar contribuie (formula, cel mai adesea inexactă, s-a încetăţe­nit), ci determină o impresio­nantă creştere a potenţialului economic al oraşului. Ne vom opri numai la două, extrem de sugestive. La I.A.M.R.A. pro­ducţia realizată in jurul anului 1973 era de 200 de milioane lei pe an. Atunci, din personalul muncitor al întreprinderii doar 12 la sută erau tineri. Astăzi, cu o pondere a tineretului de peste 60 la sută, I.A.M.R.A. dă ţării o producţie in valoare de peste 510 milioane de tei. Dis­cuţi cu tinerii pentru a afla re­sorturile acestei spectaculoase creşteri. Ei îţi vorbesc despre capacitatea tinărului lor colectiv de a gindi, de a inova, de a pro­duce mai bine şi mai mult de la o zi la alta. I.A.M.R.A. este un plin proces de dezvoltare. Ti­nerii au fost cei care au elaborat proiectul acestor noi capacităţi de producţie, ei sunt cei care vorbesc despre adoptarea unor tehnologii cit mai indrăzneţe care să asigure înlocuirea in to­talitate a materiilor prime din import, tot ei vorbesc despre economisirea energiei (şi aici s-a produs un adevărat salt, da la un consum de 20,8 MWh pen­tru o producţie de uni milion lei, in 1978, s-a ajuns, in 1979 la un consum de numai 12,6 MWh), despre realizarea viitoarelor in­­vestiţii In proporţie de 50 la sută prin muncă patriotică. Pe locul unde astăzi se află I.A.M.R.A. se găsea clădirea unde, in urmă cu 60 de ani, a avut loc prima demonstraţie de­dicată zilei de 1 Mai. Trecutul, prezentul şi viitorul acestui loc iorbesc despre muncă şi eroism. Tot in urmă cu 90 de ani, pe locul unde se află Combinatul de prelucrare a lemnului era atelierul de timplărie al lui Lau­­rentiu Lenghel. Acum, combi­natul produce in jur de 80 de tipuri de garnituri de mobilă pe an, apreciate in mod deosebit la export. Si In acest combinat, cu mai bine de 4 000 de oameni ai muncii, tinerii reprezintă ponderea. S-ar putea scrie mult despre tinerii Aradului. Dar la fel de bine aceste spusa pot fi com­primate într-una singură, cu sens de emblemă pentru între­gul oraş . Aradul de astăzi are in tinerii săi garanţia neconte­nitei înfloriri. • După cum s-a mai anunţat, în zilele de 4, 5 şi 6 februarie la Zagreb va avea loc intil­­nirea de tenis dintre echipele Iugoslaviei si României din cadrul „Cupei Davis“. In vederea acestei partide, federaţia iugo­slavă a alcătuit următoarea echipă : Z. Franulovici, Z. Ilin, Z. Petkovici şi St. Zivojinoviei. • La Katowice au continuat meciurile turneului internaţional de tenis pentru tineret. La sim­plu feminin, Liliana Pop (Romă­­nia) a invins-o cu 6—2, 6—3 pe poloneza Katia Slenchak. In proba de simplu masculin, ceho­slovacul Rostislav Vojtasek a ciştigat cu 6—3, 8—4 jocul cu Vasile Sălajean (România). • Intre 3 şi 8 februarie. In oraşul cehoslovac Gheb va avea loc un turneu internaţional fe­minin de handbal. La acest turneu şi-a anunţat participarea şi echipa României, care va juca alături de reprezentativele Cehoslovaciei (două formaţii), Bulgariei, Danemarcei şi Norve­giei. • Echipa de fotbal „Steaua“ Bucureşti a început turneul în R. P. Chineză, jucind to Kun­ming, în faţa a 35 000 de spec­tatori, cu echipa locală a arma­tei populare chineze de elibera­re. Partida, de un bun nivel tehnic şi viu disputată, s-a terminat la egalitate , 1—1, după ce la pauză oaspeţii au avut avantaj. • Disputat ieri la Craiova, meciul amical de fotbal dintre formaţia locală Universitatea şi echipa F.C. Scorniceşti s-a in­­cheiat cu scorul de 1—0 (0—0) în favoarea gazdelor, prin golul marcat de Gi­ieşteanu in minu­tul 82. Atacantul craiovean Mer­eu a ratat o lovitură de la 11 m, In minutul 20. O Q ^ O O O O O O • 9 O •••••• O •••••••• • •••••••••••••# • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET ♦ MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ÎNVĂŢĂMINTULUI­UNIVERSITATEA DIN BUC­UREŞTI ANUNŢĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi: , Lector la Facultatea de limba şi literatura română, catedra de limbă română contemporană, disciplina Limba română contemporană, poziţia 7 : Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de mi­neralogie, disciplinele Cristalografie-mineralogie, Metode fizi­ce de studiu a mineralelor şi rocilor, Foraj şi lucrări minie­re, poziţia 29 ; Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de mi­neralogie, disciplina Geologia zăcămintelor de minereuri, po­ziţia 36 ; Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de geo­logie şi geofizică, disciplinele Mecanică tehnică şi geomeca­­nică, Hidraulica subterană, poziţia 27 ; Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de geo­logie şi geofizică, disciplina Stratigrafie, poziţia 63 ; Asistent la Facultatea de limbi şi literaturi străine, catedra de filologie rusă, disciplinele limba rusă-lectorat, curs prac­tic, curs intensiv, poziţia 22. Candidaţii la concurs vor depune la Secretariatul Universi­tăţii din Bucureşti, B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 64, in termen de 30 zile (pentru postul de lector) şi de 15 zile (pen­tru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial, cererea de înscriere, la care vor anexa actele și lucrările prevăzute de Legea nr. 6/1969 privind Sta­tutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial partea I, nr. 33 din 15 martie 1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului nr. 84539/1969. Concursul se va tine la Universitatea din Bucureşti în ter­men de 2 luni (pentru postul de lector) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data expirării termenului de in­seriere. ÎN ACEST SEZON, ODIHNA ŞI CURA BALNEARĂ ÎN CONDIŢIILE UNOR TARIFE AVANTAJOASE • In această perioadă vă puteţi petrece un concediu plăcut sau efectua cura balneară în condiţii optime cu efecte asemănătoare obţinute în sezonul cald. • Pentru odihnă, organizatorii de turism vă recomandă sta­ţiuni cu renume in turismul românesc sau internaţional, cu unităţi hoteliere şi de alimentaţie moderne şi cu dotări speciala pentru practicarea sporturilor de iarnă: Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Păltiniş, Lacu Roşu, Izvoarele, Stina de Vale, Borşa, Semenic sau Crivaia, vă asigură reconfortami şi odihna atit de necesare pentru refacerea potenţialului fizic şi intelectual al organismului. • Staţiunile de cură balneară Eforie Nord, Mangalia, Slănle Moldova, Olăneşti, Amara, Vatra Dornei, Tuşnad, Sovata, Pucioasa, Buziaş, Sîngeorz-Băi, Geoagiu-Bai, care dispun de baze de tratament bine dotate şi de un personal me­dical cu înaltă calificare stau la dispoziţia dv. pentru a vă menţine sau reface sănătate. Este important să reţineţi că accesul din hoteluri la baza de tratament la multe dintre acestea se face direct prin culoare acoperite şi bine în­călzite. De asemenea, în această perioadă, beneficiaţi de substanţiale reduceri de preţuri diferenţiate in funcţie de Staţiunea pentru care optaţi. Biletele pentru odihnă sau cură balneară se găsesc la toate agenţiile, filialele şi punctele de valorificare ale ofici­ilor judeţene de turism unde se pot obţine şi informaţii supli­mentare. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI INVATAMINTULUI INSTITUTUL DE INVATĂMÎNT SUPERIOR SIBIU ANUNŢĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi: I. FACULTATEA DE MECANICA Catedra de Mecanică aplicată I. Asistent — disciplinele: Algebră liniară, geometrie ana­litică și programare, Analiză matematică şi matematici spe­ciale, Matematici superioare, poziţia 24. Candidaţii la concurs vor depune la Rectoratul Institutului de învăţămînt superior Sibiu, B-dul Victoriei nr. 5, in termen de 15 zile (pentru posturile de asistent) şi 30 zile (pentru pos­turile de conferenţiar şi lector) de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial, cererea de înscriere, la care vor anexa actele prevăzute in Legea nr. 6 privind Statutul perso­nalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial partea I-a nr. 33 din 15 martie 1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului nr. 84539/1969. Pentru posturile de asistent, candidaţii vor prezenta şi o adeverinţă din care să rezulte că au efectuat stagiul legal după repartizare. Concursul se va ţine in termen de 15 zile­­pentru posturile de asistent) şi de 60 zile (pentru posturile de conferenţiar şi rector) de la data expirării termenului de înscriere.

Next