Scînteia Tineretului, august 1981 (Anul 37, nr. 10010-10034)
1981-08-01 / nr. 10010
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 „Cultivînd consecvent spiritul obiectiv, ştiinţific, în judecarea valorilor literare, manifestînd exigenţă principială faţă de lipsurile şi fenomenele negative din sfera creaţiei, critica trebuie să încurajeze cu pasiune orientările pozitive, valorile autentice, să constituie un sprijin real în dezvoltarea literaturii noastre noi, revoluţionare“ NICOLAE CEAUŞESCU Manifestări cinematografie® complexe 4• Festivalul filmelor pentru tineret : lung metraje artistice, documentare, animaţie ; • Festivalul filmelor realizate de eineamatori; * Gale de filme, cu participarea realizatorilor, în unităţi industriale, agricole şi şantiere ale tineretului din judeţul Constanţa; • Expoziţie de afişe de film ; • Masa rotundă ; „Tineretul şi filmul" ; • Expoziţie de fotografii artistice realizate de studenţii de la LA.T.C.; • Punerea în vinzare de fotografii ale artiştilor îndrăgiţi. Festivalul de la Costineşti înseamnă # Un prilej de a viziona în premieră absolută noile filme româneşti : — Portretul unei generaţii ; — Animagic film ; — Ana şi „hoţul“ ; Arena ; — Cercul ; — Luchian ; — România, imagini contemporane — Mondoumano • Un prilej de a revedea filmele îndrăgite : — Croaziera ; — Stopcadru la masă ; — Bună seara, Irina ; — Probleme personale ; — Fata Morgana ; — O lacrimă de fată ; — Duelul; 1 — 9 august 1981 COSTINEȘTI -capitala filmului românesc Duios Anastasia trecea. O strălucită biografie a festivalului EDIŢIA I — 107? : Premiul pentru cel mai bun lung metraj al festivalului : CURSA, regia Mircea Daneliuc ; Premiul pentru cea mai bună imagine : DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI, operator Cornel Diaconu și Dumitru Costache Foni ; Premiul pentru cel mai Interesant subiect ! ZIDUL, scenariul Costache Ciubotaru ; Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină : MIRCEA DIACONU in Filip cel burt, regia Dan Fiţa ; Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină: TORA VASILESCU in filmul Cursa ; Premiul pentru cea mai bună muzică de film : CORNELIA TAUTU în filmul Zidul . Premiul pentru cel mai bun documentar : ACOLO UNDE SE NASC CURCUBEE, regia Eugen Gheorghiu. EDIŢIA A II-A — 1978 : Premiul pentru cel mai bun lung metraj : SEPTEMBRIE, regizor Timotei Ursu; Premiul pentru cea mai bună regie : MIRCEA DANELIUC pentru filmul Ediţie specială : Premiul pentru cel mai interesant subiect —■ RĂTĂCIRE, după scenariul lui Alexandru Tatos şi Ion Băieţii : Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină : ANDA ONESA in filmul Septembrie ! Premiul pentru cea mai bună Interpretare masculină — actorul ŞTEFAN IORDACHE in Doctorul Poenaru ; Premiul pentru cea mai bună imagine : operatorului FLORIN MIHAILESCU in filmul Ediţie specială ! Premiul pentru cea mai bună muzică : compozitorului ADRIAN ENESCU in filmele Septembrie, Doctorul Poenaru şi Riul care urcă muntele ; Premiul pentru cel mai bun documentar — LICEENII in regia lui Paula şi Doru Segal ; Premiul pentru cel mai bun film realizat de cineamatori : CASE DE PIATRA, in regia Emiliei Urse din cadrul cineclubului Casei de cultură a studenţilor, Bucureşti. EDIŢIA A III-A — 1980 : Premiul pentru cel mai bun film : MIREASA DIN TREN — scenariul D. R. Popescu, regia Lucian Bratu ; Premiul special al juriului : PROBA DE MICROFON — scenariul şi regia Mircea Daneliuc ; Premiul pentru cea mai bună regie : ALEXANDRU TATOS, pentru Casa dintre cimpuri şi NICOLAE MARGINEANU — pentru Un om în loden : Premiul pentru cea mai bună imagine : NICU STAN pentru imaginea filmului Mireasa din tren ! Premiul pentru cea mai bună muzică : CORNEL TARANU, pentru muzica filmului Un om in loden : Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină : TORA VASILESCU, pentru rolul Ani din filmul Proba de microfon : Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină : MIRCEA DIACONU, pentru rolul Ilarie din filmul Casa dintre cimpuri : Menţiune pentru cea mai buna interpretare a unui rol episodic feminin : MARIA JUNGHIETU, pentru rolul Gabi din filmul Proba de microfon ; Menţiune pentru cea mai bună interpretare a unui rol episodic masculin : DOREL VIŞAN, pentru rolul tatăl lui Filimon din filmul Mireasa din tren ; Premiul pentru cel mai bun film documentar : DIN TATA-N FIU — scenariu şi regia Eugen Gheorghiu ; Premiul pentru cel mai bun film de animaţie : NODUL GORDIAN, scenariul şi regia Szilagyi Zoltán . Premiul pentru cel mai bun film realizat de eineamatori : LUMINA ŞI ÎNTUNERIC — CINECLUBUL ’70 al Casei municipale de cultură Timişoara ; LASER „9“ — Cineclubul Şcolii populare de artă a municipiului Bucureşti. PATRU CAPITOLE ÎN NOUĂ ZILE DE LECTURI CINEMATOGRAFICE Prim-plan ca tinereţe LUNG-METRAJ ARTISTIC O simplă parcurgere a titlurilor indică de la început prezenţa tinerilor în filme, implicarea lor în dramaturgie, situarea in prim-plan, să privim in ordinea pe care programul festivalului ne-o sugerează : Ana este o tinără, iar „hoţul“ este şi el Un băiat, chiar dacă nu dintre cel pe care îl aşezăm numaidecît în faţă, la gazetele de perete ; un Colectiv de excursionişti „dotaţi“ cu premii încearcă sâ se amăgească în ideea că participă la o „croazieră“ agreabilă, o tînâră işi leagă viaţa de un bărbat cu soţie şi copil, experienţa ei puţind trezi la realitate pe oricine ; o fată încearcă să răstoarne planurile de îmbogăţire pe căi ilicite ale unui grup de paraziţi „puşi bine“, destinul unui artist văzut prin truda creaţiei, dar şi prin ceea ce viaţa cere de la un creator ; un montaj de imagini antologice avind caeroi pe marii campioni ai tinereţii, sportivii de performanţă; refacerea unui cuplu in peisajul dobrogean, un marinar şi tînâra lui soţie ; un cadru didactic universitar văzut în activitatea lui Cu studenţii, dar şi ca activist angajat in problemele obştii, prima dragoste, despărţirea şi „realitatea“ iluziei, Fata morgana ascultind de glasul iubirii. De-am rămîne numai la acest aspect al problematicii am realiza că mai toate filmele au drept protagonist luciditatea, spiritul combativ, energic, dorinţa de a nu închide ochii, de a privi în jur cu credinţa că lucrurile se cer scoase din Inerţie In primul rind prin participarea la viaţă a tinerilor, prin situarea lor în mijlocul lumii. Răspunderea acestora In tentativa de a deveni el inşişt şi de a se realiza ca atare s-ar putea spune că se transformă in personajul principal al festivalului de la Costineşti. Privit din alt unghi, festivalul atestă o continuitate valorică. Doi din premianţii ediţiei precedente, dar, totodată, doi dintre cei mai buni regizori ai noii generaţii de cineaşti, Mircea Daneliuc şi Nîlcolae Mărgineanu, sunt prezenţi cu filme in festival. Festivalul are, de asemenea, un compartiment de debuturi apreciabile : Stop-cadru la masă al Adei Pistiner, O lacrimă de fată, semnat de Iosif Demiail (fără a mai fi vorba de o coregie), Bună seara, Irina, de Tudor Merescu (după un scenariu aparţinînd lui Timotei Ursu, şi el premiat al festivalului), Fata morgana, de L’lefterie Voiculescu, JOAN LAZAR împreună clasici şi tineri ANIMAŢIE Studioul Animafilm va debuta la a TV-a ediţie a Festivalului filmului pentru tineret de la Costineşti cu 4 filme experimentale (prezentate in afară de concurs) purtind semnătura inconfundabilă a unui clasic al animaţiei Ion Popescu Gopo. In E pur şi muove. Şi totuşi se mişcă, Animagicfilm si Cadru cu cadru. In concurs au fost selecţionate să participe 7 filme aparţinînd in majoritate unor creatori tineri. Szilagyi Zoltán, premiatul de anul trecut de la Costineşti pentru Nodul gordian (deţinător între timp pentru această realizare, a încă 5 importante distincţii la festivalurile internaţionale de la Zagreb, Oberhaussen, Bilbao, Espilino, Chicago) ne oferă in Atena o viziune contemporană a luptei dintre cavaler, purtător al stindardului binelui şi balaur, întruchipare a răului. ştefan Anastasiu semnează scenariul, grafica, regia filmului Raport, un ,science-fiction“ sui-generis. Folosind pretextul unui material documentar cules şi montat de nişte fiinţe extraterestre, cu scopul de a contacta eventuale forme de viaţă raţională pe pămînt. ..Raport" este o critică la adresa anacronismelor care-i înstrăinează pe oameni de propria lor condiţie. Două creaţii aparţinînd unor tineri realizatori, semnificative prin tensiunea ideilor, dar şi sub raport plastic prin influenţele puternice ale graficii moderne pe care le conţin. In Nişte sticle regizorul Mihai Bădică împreună cu compozitorul Dan Andrei Aldea, autorul coloanei sonore, surfd acru tuturor abilităţilor şi inabilitâţilor care lovesc în spiritul cinstit de relaţii între oameni. Ne vom întîlni la Costineşti şi cu popularul personaj al Luminiţei Cazacu, Penelopa, într-o parodie contemporană a unei cunoscute poveşti care ne-a incintat copilăria. Apreciatul grafician şi regizor Ion Truică va prezenta în concurs filmul-metaforă Cercul, o pledoarie poetică pentru iubire. Folosind clasica relaţie om-computer, abordînd cu fantezie rigorile genului ştiinţifico-fantastic tinărul Călin Cazan împreună cu Mircea Toia va debuta la Costineşti ca regizor cu filmul Alarma. O selecţie reprezentativă prin actualitatea ideilor, prin varietatea experienţelor artistice abordate de creatorii Studioului Animafilm. LUDMILA PATLANJOGLU JURIUL A ÎNCEPUT DEJA SÅ SE PRONUNŢE ECATERINA OPROIU FLORIAN POTRA „Singurul argument—lăsaţi talentul să treacă în faţă“ 1. Cred ce crede toată lumea, că e bine că există, că el există şi ca o dovadă că mult rivnitul festival naţional al filmului românesc e posibil şi necesar. , 2. In artă, ştiţi şi dumneavoastră, nu se pot face aprecieri globale. Există citeva filme „de virf“ (se cunosc). Exista o serie de eşecuri memorabile. La mijloc sint filmele care se uită instantaneu. Tinereţea in filmul nostru nu ţine de o umoare vioaie (minaţi ,măi! hăi-hăii). In ultimă instanţă totul ţine de talent şi de modul în care ştim (sau nu ştim) să-l încurajăm. 3. Cu un singur argument: lăsaţi talentul să treacă în faţă! „Semnele vocaţiei“ 1. Pe lungut utilitatea imediată a contactului sutelor şi miilor de tineri cu filme care le sunt dedicate, — Festivalul de la Costineşti ar putea sa devină un punct de plecare credibil pentru organizarea (sau recuperarea) in viitor a unui festival naţional al filmului românesc. ^ 2. Toate filmele importante, ca să nu vorbesc de operele de artă, sunt pentru toate virajele, şi orice demarcaţie „generaţională“ s-ar dovedi artificială. Totuşi, există filme care pot să intereseze cu precădere tineretul, prin problematică şi limbaj. Evident că asemenea filme îşi găsesc mai uşor locul d dintr-un festival de tipul celui de la Costineşti, pentru tineret, dar şi al tineretului, implicată fiind, prin urmare, şi virsta realizatorilor. 3. Raportul omogen dintre proiect şi forma sa concretă. Valoarea conţinutului topit în expresia de valoare. Noutatea. Credibilitatea. Eficacitatea. Necesitatea. Capodopera. Genialitatea. Dar şi semnele, orbcit de timid manifestate, ale talentului, ale vocaţiei autentice. DUMITRU FERNOAGA „Deosebit prilej de dezbatere“ 1. Am crezut in acest festival Încă de la prima ediţie. Este deci un excelent prilej de dezbatere şi de premiere a meritelor. 2. Datorită existenţei festivalului, în preocupările caselor de filme au început să-şi găsească locul din ce în ce mai mult această categorie de filme, in prezent există deja o tradiţie in care se promovează filmul pentru şi despre tineri. Anual avem cel puţin cite un debut de fiecare casă. Tematica filmelor despre tineret este mai diversă, de la film de actualitate la filmul istoric sau biografic. Dealtfel programul din acest an al festivalului dovedeşte această gamă largă de subiecte adresate tineretului. S. Dorinţa ca filmul să fie o reuşită artistică, dacă se poate in cit mai multe compartimente. Să intereseze publicul, tinărul spectator şi să emoţioneze. LAURENŢIU PROFETA „O iniţiativă excelentă“ 1. Festivalul de la Costineşti s-a vădit a fi o iniţiativă excelentă, o iniţiativă care, datorită Uniunii Tineretului Comunist a contribuit la promovarea unor valori autentice ale cinematografiei noastre naţionale. Intr-un spirit cu adevărat tineresc, festivalul a avut curajul de a revela valori constituite, dar, ceea ce e la fel de important, dat fiindcă este vorba de creatori tineri, de a stimula personalităţi pe cale de configurare. 2. Filmul pentru tineret, filmul realizat de către artişti tineri, pentru un public tinăr şi avind în centrul atenţiei problematica tinerului de azi, a înregistrat un sensibil progres. Aceasta datorită eforturilor unor foarte dotaţi cineaşti sau care, dacă din punctul de vedere al viratei nu mai sunt propriu-zis tineri, s-au afirmat cu vigoare in ultimii ani. 3. Ţin să precizez că sunt oarecum un „debutant“, în calitate de membru al imul Juriu la un festival al filmului. Pină acum m-am plasat, ca să zic aşa, de cealaltă parte a baricadei. 1. Ce părere aveţi despre Festivalul de film de la Costineşti ? 2. Cum vi se par filmele noastre pentru tineret ? 3. Ne puteţi spune cu o clipă mai devreme citeva din argumentele cu care veţi pleda in şedinţele juriului ? JURIUL FESTIVALULUI Vasile Bontaş, secretar al C.C. al U.Ţ.C., preşedintele juriului • Dumitru Radu Popescu, dramaturg, preşedintele Uniunii scriitorilor • Laurenţiu Profeta, compozitor, secretar al Uniunii compozitorilor • Ioan Grigorescu, vicepreşedinte al A.C.I.N. • Dumitru Fernoagă, director al Casei de filme 5, reprezentant al C.C.E.S. • Octavian Cotescu, actor, rector al I.A.T.C. • Ecaterina Oproiu, redactor șef al revistei „Cinema" © Florian Potra, critic de film, lector universitar la I.A.T.C. © Dinu Cocea, regizor • Gino Patriciu, actriță, Teatrul „L S. Bulandra" • Ileana Serlogea, prof. univ. decan I.A.T.C. • Călin Caliman, redactor la revista „Cinema” • Vlad Rădescu, actor, Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş • Nicolae Girardi, operator • Ion Cristoiu, redactor şef adjunct al ziarului „Scînteia tineretului" • Iosif Varga, redactor şef al gazetei „Ifjúmunkás" • Sanda Georgei, secretarul comitetului U.T.C., întreprinderea de autoturisme Piteşti, ULTIMA ORA Interviuri cu cei găsiţi acasă © Din fotoliul nr. 13 , întrebarea zilei 9 Filmul din această seară in avanpremieră 9 Din viaţa secretă a juriului 9 Topul festivalului 0 Noile aventuri ale Omuleţului lui Gopo . Inventaţi un alt sfirşit „ Propuneri pentru un film de comedie — Toate acestea şi multe altele le veţi putea citi în „SECVENŢA“, cotidian al Festivalului filmului pentru tineret, Costineşti 1981, alcătuit de o echipă de redactori şi colaboratori ai „Scînteii tineretului“ @ Nu uitaţi, in fiecare zi, cereţi pe gratis „SECVENŢA“ ! @ La realizarea topului zilnic al celor mai bune filme şi cei mai buni interpreţi sunt aşteptate opţiunile cititorilor din ţară la Centrul d© presă al Festivalului, Costinești, telefon 917/42550, 42551, interior 184. Respiraţia fierbinte a actualităţii DOCUMENTAR Selecţia din acest an demonstrează varietatea tematicii abordate, multitudinea preocupărilor cineaştilor documentarişti , de la munca eroică plină de dăruire, dar, in acelaşi timp, spectaculoasă a ridicării barajelor pentru hidrocentralele de la Oaşa şi Siriu („Pe valea Frumoasei“ — regia Felicia Cernăianu, imaginea Viliam Goldgruber şi Corneliu Dorin Gelep; „Siriu ’“ — regia Nicolae Cabel, imaginea Romeo Chiriac), la problemele participării tinerilor la muncile agricole, investigind, in acelaşi timp, cauzele care determină absenţa lor din activitatea din agricultură („Aritmetică realistă la Seini“ — regia Ada Pistiner, imaginea Ştefan Gladin), de la apelul din „Cu ce venim de acasă ?“ (regia Florica Helban, imaginea Mircea Bunescu) adresat părinţilor, primii care pot impune copiilor frumoase deprinderi, filmul demonstrînd că pe fundamentul unor obiceiuri, norme de conduită şi deprinderi iniţiale, se plămădesc viitoarele caractere şi personalităţi, la investigarea şi stabilirea cauzelor unor întimplări tragice determinate de obscurantism în filmul „Alergind după vedenii“ (regie Elefterie Voiculescu, Imagine Aurel Cojocaru), de la poezia imaginilor şi nostalgia In faţa apariţiei desuete a „Mocăniţei“ (regia Luiza Ciolac, imaginea Eugen Lup), la „Monumentul solidarităţii“ (regia Sevastian Antonescu, imaginea Kiamil Kiami!) Întregii ţări pentru reconstrucţia oraşului Zimnicea distrus de calamitatea din 1977 şi pină la caleidoscopul dinamic de imagini fumate in oraşele şi satele României socialiste, in unităţi industriale şi agricole, in institute de ştiinţă şi cultură, peste tot acolo unde pulsează noua istorie românească (România — Imagini contemporane — regia Ion Visu, imaginea un grup de operatori coordonat de Dumitru Gheorghe). Realizatori de prestigiu, documentarişticonsacraţi... La ediţie următoare aşteptăm filmele tinerilor creatori din „Sahia“: Tereza Barta, Ioana Heiban, Sabina Pop, Şerban Comănescu, Ovidiu Paştina, Copel Moscu, Laurenţiu Damian, Adrian Sirbu... DOINA MITRICA Necesara deschidere spre viaţă CINEAMATORI Dintre filmele lor valoroase mai mult prin imagine se vor prezenta Delta-planul realizat de cineclubul casei ştiinţei şi tehnicii pentru tineret Braşov, Junii, reflectind frumuseţea unui obicei care există nu numai in Sibiu şi Braşov, dar şi in satele din jur (autorii : tinerii profesori din satul Jina) sau Florile pămintului (realizator Liviu Surcă de la Tehnic-club Piteşti), care îşi propune să vorbească despre creaţia olarilor din Horezu a soţilor Vicşoreanu, depozitari ai frumoaselor aspecte ale artei noastre populare. Lingă acestea Foc. (cineclubul Şcolii populare de artă din Bucureşti) va încerca să explica problemele unui tinăr venit dintr-un sat in tumultul Capitalei. Cine-amatorii din Caraş-Severin vor prezenta Pilule îndulcite, film de animaţie , realizat de tînărul inginer Norbert Taugner in cea mai bună formă, şi Adincul rost a! pămintului, o peliculă care îl are ca pretext pe olarul Ionică Stepan, laureatul U.A.P., pentru a ne vorbi despre permanenţa noastră aici, pe aceste pămînturi. Dacă filmele vor avea succes nu se va mira nimeni. De ce ? Pentru că ele reprezintă o parte (e drept majoritară) a cineamatorilor care merg spre film in stilul producţiilor bune ale studiourilor „Alexandru Sahia“ sau Animafilm. Altă parte, cum sunt cei din Arad,Emanuel Teţ, Ioan Pleş şi alţii pină la cei peste 25 de membri ai cineclubului „Atelier 16“ condus de profesorul Gheorghe sabou) încearcă să-şi deschidă un drum propriu cu perspective foarte mari, cu preocupări permanente, spre inovarea limbajului filmic. Alături de ei, Iosif Cortinaş, încă tinăr, ne va vorbi despre tinereţe într-un film „aparent lipsit de subiect“ Fragmentariu de vară. Mai pretenţios, fără a fi extravagant, Bumerangul tinerilor de la Casa de cultură din Făgăraş (Titus Frincu, Victor Borş, Eugen Cioateş, Emil Covaci, Dorin Brumbea — o muncă de echipă deci) va vorbi despre pace şi război, despre condiţia umană, în fond secretul filmului menţionat constă in conversaţia cu noi înşine la care ne obligă. Vor reprezenta ei „noul val al zineamatorilor.“ Vom vedea. FLORIN VELICU SÍMBATĂ 7 AUGUST 1981 FILMUL FILMELOR