Scînteia Tineretului, august 1981 (Anul 37, nr. 10010-10034)

1981-08-01 / nr. 10010

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 „Cultivînd consecvent spiritul obiectiv, ştiinţi­fic, în judecarea valorilor literare, manifestînd exi­genţă principială faţă de lipsurile şi fenomenele negative din sfera creaţiei, critica trebuie să încurajeze cu pasiune orientările pozitive, valo­rile autentice, să constituie un sprijin real în dezvoltarea literaturii noastre noi, revoluţionare“ NICOLAE CEAUŞESCU Manifestări cinematografie® complexe 4• Festivalul filmelor pentru tineret : lung metraje artistice, documentare, animaţie ; • Festivalul filmelor realizate de eineamatori; * Gale de filme, cu participarea realizatorilor, în unităţi industriale, agricole şi şantiere ale tineretului din judeţul Constanţa; • Expoziţie de afişe de film ; • Masa rotundă ; „Tineretul şi filmul" ; • Expoziţie de fotografii artistice realizate de studenţii de la LA.T.C.; • Punerea în vinzare de fotografii ale artiştilor îndrăgiţi. Festivalul de la Costineşti înseamnă # Un prilej de a viziona în premieră absolută noile filme româneşti : — Portretul unei generaţii ; — Animagic film ; — Ana şi „hoţul“ ; Arena ; — Cercul ; — Luchian ; — România, imagini contemporane — Mondoumano • Un prilej de a revedea filmele în­drăgite : — Croaziera ; — Stopcadru la masă ; —­ Bună­ seara, Irina ; — Probleme personale ; — Fata Morgana ; — O lacrimă de fată ; —­ Duelul; 1 — 9 august 1981 COSTINEȘTI -capitala filmului românesc Duios Anastasia trecea. O strălucită biografie a festivalului EDIŢIA I — 107? : Premiul pentru cel mai bun lung metraj al festi­valului : CURSA, regia Mir­cea Da­­neliuc ; Premiul pentru cea mai bună imagine : DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI, operator Cor­nel Diaconu și Dumitru Costache Foni ; Premiul pentru cel mai Interesant subiect ! ZIDUL, scenariul Costache Ciubotaru­ ; Premiul pentru cea mai bună inter­pretare masculină : MIR­CEA DIACONU in Filip cel burt, regia Dan Fiţa ; Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină: TORA VASILESCU in filmul Cursa ; Premiul pentru cea mai bună muzică de film : CORNELIA TAUTU în fil­mul Zidul . Premiul pentru cel mai bun documentar : ACOLO UNDE SE NASC CURCUBEE, regia Eugen Gheorghiu. EDIŢIA A II-A — 1978 : Premiul pentru cel mai bun lung metraj : SEPTEM­BRIE, regizor Timotei Ursu; Premiul pentru cea mai bună regie : MIRCEA DANELIUC pentru filmul Ediţie spe­cială : Premiul pentru cel mai interesant subiect —■ RĂTĂCIRE, după scenariul lui Alexandru Tatos şi Ion Băieţii : Premiul pentru cea mai bună interpretare fe­minină : ANDA ONESA in filmul Septembrie ! Premiul pentru cea mai bună Inter­pretare masculină — acto­rul ŞTEFAN IORDACHE in Doctorul Poenaru ; Premiul pentru cea mai bună ima­gine : operatorului FLORIN MIHAILESCU in filmul Edi­ţie specială ! Premiul pen­tru cea mai bună muzică : compozitorului ADRIAN E­­NESCU in filmele Septem­brie, Doctorul Poenaru şi Riul care urcă muntele ; Premiul pentru cel mai bun documentar — LICEENII in regia lui Paula şi Doru Se­gal ; Premiul pentru cel mai bun film realizat de cineamatori : CASE DE PIATRA, in regia Emiliei Urse din cadrul cineclubului Casei de cultură a studen­ţilor, Bucureşti. EDIŢIA A III-A — 1980 : Premiul pentru cel mai bun film : MIREASA DIN TREN — scenariul D. R. Popescu, regia Lucian Bra­­tu ; Premiul special al ju­riului : PROBA DE MICRO­FON — scenariul şi­­ regia Mircea Daneliuc ; Premiul pentru cea mai bună re­gie : ALEXANDRU TATOS, pentru Casa dintre cimpuri şi NICOLAE MARGINEA­­NU — pentru Un om în lo­den : Premiul pentru cea mai bună imagine : NICU STAN pentru imaginea filmului Mireasa din tren ! Premiul pentru cea mai bună muzică : CORNEL TARANU, pentru muzica filmului Un om in lo­den : Premiul pentru cea mai bună interpretare fe­minină : TORA VASILES­CU­, pentru rolul Ani din filmul Proba de microfon : Premiul pentru cea mai bună interpretare masculi­nă : MIRCEA DIACONU, pentru rolul Ilarie din fil­mul Casa dintre cimpuri : Menţiune pentru cea mai buna interpretare a unui rol episodic feminin : MARIA JUNGHIETU, pentru rolul Gabi din filmul Proba de microfon ; Menţiune pentru cea mai bună interpretare a unui rol episodic mascu­lin : DOREL VIŞAN, pen­tru rolul tatăl lui Filimon din filmul Mireasa din tren ; Premiul pentru cel mai bun film documentar : DIN TATA-N FIU — scenariu şi regia Eugen Gheorghiu ; Premiul pentru cel mai bun film de animaţie : NODUL GORDIAN, scenariul şi r­e­­gia Szilagyi Zoltán . Premiul pentru cel mai bun film rea­lizat de eineamatori : LU­MINA ŞI ÎNTUNERIC — CINECLUBUL ’70 al Casei municipale de cultură Ti­mişoara ; LASER „9“ — Cineclubul Şcolii populare de artă a municipiului Bucu­reşti. PATRU CAPITOLE ÎN NOUĂ ZILE DE LECTURI CINEMATOGRAFICE Prim-plan ca tinereţe LUNG-METRAJ ARTISTIC O simplă parcurgere a titlurilor indică de la început prezenţa tinerilor în filme, implicarea lor în dramaturgie, situarea in prim-plan, să privim in ordinea pe care programul festivalului ne-o sugerea­ză : Ana este o tinăr­ă, iar „hoţul“ este şi el Un băiat, chiar dacă nu dintre­ cel pe care îl aşezăm numaidecît în faţă, la gazetele de perete ; un Colectiv de excursionişti „dotaţi“ cu premii încearcă­­ sâ se amăgească în ideea că participă la o „croazieră“ agreabilă, o tînâră işi lea­gă viaţa de un bărbat cu soţie şi copil, experienţa ei puţind trezi la realitate pe oricine ; o fată încearcă să răstoarne pla­nurile de îmbogăţire pe căi ilicite ale unui grup de paraziţi „puşi bine“, destinul unui artist văzut prin truda creaţiei, dar şi prin ceea ce viaţa cere de la un crea­tor ; un montaj de imagini antologice a­­vind ca­­eroi pe marii campioni ai tine­reţii, sportivii de performanţă; refacerea­­ unui cuplu in peisajul dobrogean, un marinar şi tînâra lui soţie ; un cadru di­dactic universitar văzut în activitatea lui Cu studenţii, dar şi ca activist angajat in problemele obştii, prima dragoste, despăr­ţirea şi „realitatea“ iluziei, Fata morgana ascultind de glasul iubirii. De-am rămîne numai la acest aspect al problematicii am realiza că mai toate fil­mele au drept protagonist luciditatea, spi­ritul combativ, energic, dorinţa de a nu închide ochii, de a privi în jur cu cre­dinţa că lucrurile se cer scoase din Iner­ţie In primul rind prin participarea la viaţă a tinerilor, prin situarea lor în mij­locul lumii. Răspunderea acestora In ten­tativa de a deveni el inşişt şi de a se­ rea­­liza ca atare s-ar putea spune că se transformă in personajul principal al fes­tivalului de la Costineşti. Privit din alt unghi, festivalul atestă o continuitate valorică. Doi din premianţii ediţiei precedente, dar, totodată, doi din­tre cei mai buni regizori ai noii genera­ţii de cineaşti, Mircea Daneliuc şi Nîlco­­lae Mărgineanu, sunt prezenţi cu filme in festival. Festivalul are, de asemenea, un compartiment de debuturi apreciabile : Stop-cadru la masă al­ Adei Pistiner, O lacrimă de fată, semnat de Iosif Demiail (fără a mai fi vorba de o coregie), Bună seara, Irina, de Tudor Merescu (după un scenariu aparţinînd lui­ Timotei Ursu, şi el premiat al festivalului), Fata morgana, de L’lefterie Voiculescu, JOAN LAZAR împreună clasici şi tineri ANIMAŢIE Studioul Animafilm va debuta la a TV-a ediţie a Festivalului filmului pentru tineret de la Costineşti cu 4 filme experi­mentale (prezentate in afară de concurs) purtind semnătura inconfundabilă a unui clasic al animaţiei Ion Popescu Gopo. In E pur şi muove. Şi totuşi se mişcă, Ani­­magicfilm si Cadru cu cadru. In concurs au fost selecţionate să participe 7 filme aparţinînd in majoritate unor creatori ti­neri. Szilagyi Zoltán, premiatul de anul trecut de la Costineşti pentru Nodul gor­dian (deţinător între timp pentru aceas­tă realizare, a încă 5 importante distincţii la festivalurile internaţionale de la Za­greb, Oberhaussen, Bilbao, Espilino, Chi­cago) ne oferă in Atena o viziune con­temporană a luptei dintre cavaler, purtă­tor al stindardului binelui şi balaur, în­truchipare a răului. ştefan Anastasiu semnează scenariul, grafica, regia filmului Raport, un ,scien­ce-fiction“ sui-generis. Folosind pretextul unui material documentar cules şi mon­tat de nişte fiinţe extraterestre, cu sco­pul de a contacta eventuale forme de viaţă raţională pe pămînt. ..Raport" este o critică la adresa anacronismelor care-i înstrăinează pe oameni de propria lor condiţie. Două creaţii aparţinînd unor tineri realizatori, semnificative prin ten­siunea ideilor, dar şi sub raport plastic prin influenţele puternice ale graficii mo­derne pe care le conţin. In Nişte sticle regizorul Mihai Bădică împreună cu com­pozitorul Dan Andrei Aldea, autorul co­loanei sonore, surfd acru tuturor abili­tăţilor şi inabilitâţilor care lovesc în spi­ritul cinstit de relaţii între oameni. Ne vom întîlni la Costineşti şi cu popu­larul personaj al Luminiţei Caz­acu, Pe­­nelopa, într-o parodie contemporană a unei cunoscute poveşti care ne-a incintat copilăria. Apreciatul grafician şi regizor Ion Truică va prezenta în concurs fil­­mul-metaforă Cercul, o pledoarie poetică pentru iubire. Folosind clasica relaţie om-computer, abordînd cu fantezie rigorile genului ştiinţifico-fantastic tinărul Călin Cazan împreună cu Mircea Toia va debuta la Costineşti ca regizor cu filmul Alarma. O selecţie reprezentativă prin actualita­tea ideilor, prin varietatea experienţelor artistice abordate de creatorii Studioului Animafilm. LUDMILA PATLANJOGLU JURIUL A ÎNCEPUT DEJA SÅ SE PRONUNŢE ECATERINA OPROIU FLORIAN POTRA „Singurul argument—lăsaţi talentul să treacă în faţă“ 1. Cred ce crede toată lumea, că e bine că există, că el există şi ca o dovadă că mult rivnitu­l festival naţional al filmului românesc e posibil şi necesar. , 2. In­ artă, ştiţi şi dumneavoastră, nu se pot face aprecieri globale. Există citeva filme „de virf“ (se cunosc). Exista o serie de eşecuri memorabile. La mijloc sint filmele care se uită instantaneu. Tinereţea in filmul nostru nu ţine de o umoare vioaie (minaţi ,măi! hăi-hăii). In ultimă instanţă totul ţine de talent şi de modul în care ştim (sau nu ştim) să-l încurajăm. 3. Cu un singur argument: lăsaţi talentul să treacă în faţă! „Semnele vocaţiei“ 1. Pe lungut utilitatea imediată a contactu­lui sutelor şi miilor de tineri cu filme care le sunt dedicate, — Festivalul de la Costi­neşti ar putea sa devină un punct de ple­care credibil pentru organizarea (sau recu­perarea) in viitor a unui festival naţional al filmului românesc. ^ 2. Toate filmele importante, ca să nu vor­besc de operele de artă, sunt pentru toate virajele, şi orice demarcaţie „generaţională“ s-ar dovedi artificială. Totuşi, există filme care pot să intereseze cu precădere tinere­tul, prin problematică şi limbaj. Evident că asemenea filme îşi găsesc mai uşor locul d d­­intr-un festival de tipul celui de la Costineşti, pentru tineret, dar şi al tineretului, implica­tă fiind, prin urm­are, şi virsta realizatorilor. 3. Raportul omogen dintre proiect şi forma sa concretă. Valoarea conţinutului topit în expresia de valoare. Noutatea. Credibilitatea. Eficacitatea. Necesitatea. Capodopera. Genia­litatea. Dar şi semnele, orbcit de timid ma­nifestate, ale talentului, ale vocaţiei auten­tice. DUMITRU FERNOAGA „Deosebit prilej de dezbatere“ 1. Am crezut in acest­ festival Încă de la prima ediţie. Este deci un excelent prilej de dezbatere şi de premiere a meritelor. 2. Datorită existenţei festivalului, în pre­ocupările caselor de filme au început să-şi găsească locul din ce în ce mai mult aceas­tă categorie de filme, in prezent există deja o tradiţie in care se promovează filmul pen­tru şi despre tineri. Anual avem cel puţin cite un debut de fiecare casă. Tematica fil­melor despre tineret este mai diversă, de la film de actualitate la filmul istoric sau bio­grafic. Dealtfel programul din acest an al festivalului dovedeşte această gamă largă de subiecte adresate tineretului. S. Dorinţa ca filmul să fie o reuşită artis­tică, dacă se poate in cit mai multe com­partimente. Să intereseze publicul, tinărul spectator şi să emoţioneze. LAURENŢIU PROFETA „O iniţiativă excelentă“ 1. Festivalul de la Costineşti s-a vădit a fi o iniţiativă excelentă, o iniţiativă care, dato­rită Uniunii Tineretului Comunist a contri­buit la promovarea unor valori autentice ale cinematografiei noastre naţionale. Intr-un spirit cu adevărat tineresc, festivalul a avut curajul de a revela valori constituite, dar, ceea ce e la fel de important, dat fiindcă este vorba de creatori tineri, de a stimula personalităţi pe cale de configurare. 2. Filmul pentru tineret, filmul realizat de către artişti tineri, pentru un public tinăr şi avind în centrul atenţiei problematica ti­­nerului de azi, a înregistrat un sensibil pro­gres. Aceasta datorită eforturilor unor foarte dotaţi cineaşti sau care, dacă din punctul de vedere al viratei nu mai sunt propriu-zis ti­neri, s-au afirmat cu vigoare in ultimii ani. 3. Ţin să precizez că sunt oarecum un „de­butant“, în calitate de membru al imul Ju­riu la un festival al filmului. Pină acum m­-am plasat, ca să zic aşa, de cealaltă parte a baricadei. 1. Ce părere aveţi despre Festivalul de film de la Costineşti ? 2. Cum vi se par filmele noastre pen­tru tineret ? 3. Ne puteţi spune cu o clipă mai devreme citeva din argumentele cu care veţi pleda in şedinţele juriului ? JURIUL FESTIVALULUI Vasile Bontaş, secretar al C.C. al U.Ţ.C., preşedintele juriului • Dumitru Radu Popescu, dramaturg, preşedin­tele Uniunii scriitorilor • Laurenţiu Profeta, compozitor, secretar al Uniunii compozitorilor • Ioan Grigorescu, vicepreşedinte al A.C.I.N. • Dumitru Fernoagă, director al Casei de filme 5, reprezentant al C.C.E.S. • Octa­­vian Cotescu, actor, rector al I.A.T.C. • Ecaterina Oproiu, redactor șef al revistei „Cinema" © Florian Potra, critic de film, lector universitar la I.A.T.C. © Dinu Cocea, regizor • Gino Patriciu­, actriță, Teatrul „L S. Bulandra" • Ileana Serlogea, prof. univ. decan I.A.T.C. • Călin Caliman, redactor la revista „Cinema” • Vlad Rădescu, actor, Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş • Nicolae Girardi, operator • Ion Cristoiu, redactor şef adjunct al ziarului „Scînteia tineretului" • Iosif Varga, redactor şef al gazetei „Ifjúmunkás" • Sanda Georgei, secretarul comite­tului U.T.C., întreprinderea­ de autoturisme Piteşti, ULTIMA ORA Interviuri cu cei găsiţi acasă © Din fotoliul nr. 13 , întrebarea zilei 9 Filmul din această seară in avanpremieră 9 Din viaţa secretă a juriului 9 Topul festivalului 0 Noile aventuri ale Omuleţului lui Gopo . Inventaţi un alt sfirşit „ Propuneri pentru un film de comedie — Toate acestea şi multe altele le veţi putea citi în „SECVENŢA“, cotidian al Festivalului filmului pentru tineret, Costineşti 1981, alcătuit de o echipă de redactori şi colaboratori ai „Scînteii tineretului“ @ Nu uitaţi, in fiecare zi, cereţi pe gratis „SECVENŢA“ ! @ La realizarea topului zilnic al celor mai bune filme şi cei mai buni interpreţi sunt aşteptate opţiunile cititorilor din ţară la Centrul d© presă al Festivalului, Costinești, telefon 917/42550, 42551, interior 184. Respiraţia fierbinte a actualităţii DOCUMENTAR Selecţia din acest an demonstrează va­rietatea tematicii abordate, multitudinea preocupărilor cineaştilor documentarişti , de la munca eroică plină de dăruire, dar, in acelaşi timp, spectaculoasă a ridicării barajelor pentru hidrocentralele de la Oaşa şi Siriu („Pe valea Frumoasei“ — regia Felicia Cernăianu, imaginea Viliam Goldgruber şi Corneliu Dorin Gelep; „Si­riu ’“ — regia Nicolae Cabel, imaginea Romeo Chiriac), la problemele participă­rii tinerilor la muncile agricole, inves­­tigind, in acelaşi timp, cauzele care de­termină absenţa lor din activitatea din agricultură („Aritmetică realistă la Seini“ — regia Ada Pistiner, imaginea­­ Ştefan Gladin), de la apelul din „Cu ce venim de acasă ?“ (regia Florica Hel­ban, imaginea Mircea Bunescu) adresat părinţilor, primii care­­ pot impune copii­lor frumoase deprinderi, filmul demon­­strînd că pe fundamentul unor obiceiuri, norme de conduită şi deprinderi iniţiale, se plămădesc viitoarele caractere şi per­sonalităţi, la investigarea şi stabilirea cauzelor unor întimplări tragice determi­nate de obscurantism în filmul „Alergind după vedenii“ (regie Elefterie Voiculescu, Imagine Aurel Cojocaru), de la poezia imaginilor şi nostalgia In faţa apariţiei desuete a „Mocăniţei“ (regia Luiza Cio­­lac, imaginea Eugen Lup), la „Monumen­tul solidarităţii“ (regia Sevastian Anto­­nescu, imaginea Kiamil Kiami!) Întregii ţări pentru reconstrucţia oraşului Zimni­­cea distrus de calamitatea din 1977 şi pină la caleidoscopul dinamic de imagini fumate in oraşele şi satele României so­cialiste, in unităţi industriale şi agricole, in institute de ştiinţă şi cultură, peste tot acolo unde pulsează noua istorie ro­mânească (România — Imagini contem­porane­ — regia Ion Visu, imaginea un grup de operatori coordonat de Dumitru Gheorghe).­­ Realizatori de prestigiu, documentarişti­­consacraţi... La­ ediţi­e următoare aştep­tăm filmele tinerilor creatori din „Sahia“: Tereza Barta, Ioana Heiban, Sabina Pop, Şerban Comănescu, Ovidiu Paştina, Copel Moscu, Laurenţiu Damian, Adrian Sirbu... DOINA MITRICA Necesara deschidere spre viaţă CINEAMATORI Dintre filmele lor valoroase mai mult prin imagine se vor prezenta Delta-planul realizat de cineclubul casei ştiinţei şi teh­nicii pentru tineret Braşov, Junii, reflec­­tind frumuseţea unui obicei care există nu numai in Sibiu şi Braşov, dar şi in satele din jur (autorii : tinerii profesori din satul Jina) sau Florile pămintului (realizator Liviu Surcă de la Tehnic-club Piteşti), care îşi propune să vorbească despre creaţia olarilor din Horezu a so­ţilor Vicşoreanu, depozitari ai frumoase­lor aspecte ale artei noastre populare. Lingă acestea Foc. (cineclubul Şcolii popu­lare de artă din­ Bucureşti) va încerca să explica­ problemele unui tinăr venit din­­tr-un sat in tumultul Capitalei. Cine-ama­­torii din Caraş-Severin vor prezenta Pi­lule îndulcite, film de animaţie , realizat de tînărul inginer Norbert Taugner in cea mai bună formă, şi Adincul rost a! pă­­mintului, o peliculă care îl are ca pre­text pe olarul Ionică Stepan, laureatul U.A.P., pentru a ne vorbi despre perma­nenţa noastră aici, pe aceste pămînturi. Dacă filmele vor avea succes nu se va mira nimeni. De ce ? Pentru că ele re­prezintă o parte (e drept majoritară) a cineamatorilor care merg spre film in sti­lul producţiilor bune ale studiourilor „Alexandru Sahia“ sau Animafilm. Altă parte, cum sunt cei din Arad,­­Emanuel Teţ, Ioan Pleş şi alţii pină la cei peste 25 de membri ai cineclubului „Atelier 16“ condus de profesorul Gheor­ghe sabou) încearcă să-şi deschidă un drum propriu cu perspective foarte mari, cu preocupări permanente, spre inovarea limbajului filmic. Alături de ei, Iosif Cortinaş, încă tinăr, ne va vorbi despre tinereţe într-un film „aparent lip­sit de subiect“ Fragmentariu de vară. Mai pretenţios, fără a fi extravagant, Bume­rangul tinerilor de la Casa de cultură din Făgăraş (Titus Frincu, Victor Borş, Eu­gen Cioateş, Emil Covaci, Dorin Brumbea — o muncă de echipă deci) va vorbi des­pre pace şi război, despre condiţia uma­nă, în fond secretul filmului menţionat constă in conversaţia cu noi înşine la care ne obligă. Vor reprezenta ei „noul val al zineamatorilor.“ Vom vedea. FLORIN VELICU SÍM­BATĂ 7 AUGUST 1981 FILMUL FILMELOR

Next