Scînteia Tineretului, martie 1984 (Anul 40, nr. 10810-10836)

1984-03-01 / nr. 10810

ÎN ACTUALITATE PE OGOARE. IN ULTIMA LUNĂ A TRIMESTRULUI. CUVINTELE DE ORDINE ŞI ACŢIUNE TREBUIE SĂ FIE: RITMICITATE, CALITATE, EFICIENŢĂ Realizarea marilor obiective ce ni le-am propus, menite să con­ducă la dezvoltarea în ritm susţinut, la modernizarea economiei noastre naţionale, este in mod direct condiţionată — aşa cum sub­linia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 7—8 februarie a.c. — de munca şi hărnicia fiecărui colectiv de oameni ai muncii in parte, de preocupările statornice ale acestora pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor planului de producţie, executarea la timp a fiecărui produs şi sortiment, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului calitativ al pro­duselor. Ritmicitate, calitate, eficienţă — iată cuvintele de ordine şi acţiune pentru fiecare colectiv muncitoresc in acest an decisiv al cincinalului. Avem asigurate toate condiţiile pentru a atinge, zi de zi, lună de lună, aceste deziderate. Confirmarea acestei apre­cieri este oferită de numărul mare al unităţilor industriale ce au raportat, chiar în devans, îndeplinirea sarcinilor de producţie pe primele două luni ale anului, debutind în ultima lună a primului trimestru cu realizări ce le permit asumarea unor angajamente mo­bilizatoare de depăşire a planului. între aceste unităţi se înscrie şi întreprinderea mecanică de utilaj chimic Berceni, despre realizările oamenilor muncii de aici propunîndu-ne să ne oprim in cadrul unei anchete, efectuate în ultima zi a lunii februarie. Se poate spune că in ziua de 29 februarie colectivul de la I.M.U.C. Berceni lucra în con­tul lunii martie. Toate comen­zile de utilaje pentru luna ce se încheia au fost livrate, atît beneficiarilor interni cit şi ce­lor externi. Bilanţul ce ne-a fost prezentat de către tovarăşul Constantin Oprea, secretarul co­mitetului de partid pe între­prindere, consemnează plusuri in dreptul fiecărui indicator al planului. Astfel, producţia mar­fă este depăşită cu 4 la sută, producţia fizică — cu 2 la sută, exportul — cu 1 la sută. Demn de menţionat este şi faptul că toate sporurile obţinute au drept suport creşterea produc­tivităţii muncii, superioară cu 10,6 la sută prevederilor! „Greu­tăţi am avut şi noi destule , ne spune interlocutorul. Cele­­ mai multe ţin de natura com­plexităţii utilajelor pe care le-am avut de executat şi livrat încă din aceste prime luni de producţie, de sarcinile mult spo­rite faţă de realizările anului trecut. Şi noi am fost confrun­taţi cu problemele ce ţin de latura energetică, cu unele nea­junsuri in aprovizionare. To­tuşi, printr-o mobilizare exem­plară a forţelor şi capacităţilor de care dispunem, aplicind cu consecvenţă in practică progra­mele de măsuri tehnico-organi­­zatorice, adoptate in adunările generale ale oamenilor muncii, am reuşit să onorăm toate co­menzile pentru beneficiarii in­terni, iar pentru export am creat un avans şi de cite o lună la utilaje, aşa incit indicatorul producţie marfă vîndută şi în­casată (pe baza căruia se con­stituie fondul de retribuire) este îndeplinit în proporţie de 102 la sută“. într-adevăr, numai în lună februarie, printre beneficiarii interni ai produselor purtind marca I.M.U.C. Berceni, putem aminti: întreprinderile de pa­­nificaţie din Constanţa, Ale­xandria, Piatra Neamţ (linii de paste făinoase). Combinatul chimic Giurgiu (filtre şi uscă­­toare). Combinatul chimic Pia­tra Neamţ (schimbătoare de ION D. CUCU (Continuare in pag. a IV-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA • Este necesar să se acţio­neze in­ lumină la efectuarea, cu maximă exigenţă şi responsa­bilitate, a operaţiilor pregăti­toare pentru a asigura înca­drarea lucrărilor agricole in perioadele optime. • Să se treacă la punerea in stare de funcţionare a în­tregii sisteme de maşini şi uti­laje agricole ce vor intra peste citeva zile in brazdă la semă­natul culturilor de sezon. • Se impune urgentarea lu­crărilor de fertilizare cu în­grăşăminte organice şi chimice pe toată suprafaţa progra­mată. • In fiecare unitate, in fie­care fermă de producţie este necesar să se asigure întreaga cantitate de seminţe, urmărin­­du-se şi din acest punct de vedere îndeplinirea normelor de densitate. • încadrarea in graficele de execuţie a lucrărilor pe şantierele de îmbunătăţiri fun­ciare solicită o mai mare con­centrare a forţelor, astfel incit fiecare palmă de teren să in­tre în circuitul productiv. • In legumicultura se im­pune producerea necesarului de răsaduri pentru obţinerea recoltelor timpurii şi extratim­­purii, efectuarea lucrărilor de sezon in solarii si răsadniţe. Primăvara este în faptele oa­menilor ! O demonstrează cu temeinicie intensele pregătiri desfăşurate de către toţi lucră­torii ogoarelor in vederea de­clanşării acţiunilor de pregătire a terenului şi de semănat. Exis­tă, dealtfel, condiţii ca lucrările campaniei agricole de primăva­ra — etapă hotărâtoare în reali­zarea recoltelor planificate în acest an agricol —, să înceapă mai devreme intr-o bună parte din zonele agricole ale ţării. De aceea, acum, cindi filele calen­darului marchează anotimpul marilor bătălii pentru obţinerea de recolte record, întreaga aten­ţie a tuturor forţelor de la sate trebuie să se îndrepte către efectuarea lucrărilor in cimp, acolo unde se hotărăsc produc­ţiile, unde se concretizează în­tregul ansamblu de măsuri şi acţiuni întreprins in lunile de iarnă. At­it ia .„cultura . mare“, cit si in legumicultura, in toate sectoarele agriculturii este deci momentul intensificării acţiuni­lor de asigurare a unor baze trainice pentru obţinerea de re­colte mari şi stabile, pentru îmbunătăţirea muncii in aceas­tă ramură. Prinşi în febra pregătirilor apropiatei campanii de semănat, gospodarii ogoarelor continuă în ritm intens fertilizarea tere­nurilor, ca şi curăţirea supra­feţelor de resturi vegetale. Se impune însă accelerarea lucră­rilor în unităţile care înregis­trează restanţe, un­ărindu-se ca prin mobilizarea unor forţe suplimentare, prin folosirea la transportul Îngrăşămintelor a tuturor atelajelor, să fie admi­nistrate cantităţile planificate pe întreaga suprafaţă progra­mată. O importanţă deosebită prezintă acţiunile întreprinse pentru evacuarea apei in exces, astfel incit să se asigure din timp calea liberă pentru intra­rea efectivă a utilajelor in brazdă pe toate suprafeţele. Fi­reşte pe primul plan se află înlăturarea băltirilor de pe se­mănăturile de toamnă, contro­lul suprafeţelor şi verificarea stadiului de vegetaţie la griu şi orz. Se poate spune astfel că acum atenţia oricărui om al muncii din agricultură trebuie să se îndrepte către cimp, către locu­rile unde se plămădesc produc­ţiile record planificate la po­rumb, sfeclă de zahăr, cartofi, la toate culturile. Aşa cum s-a stabilit la consfătuirile pe pro­blemele agriculturii, din decem­brie şi ianuarie, au evidenţiat necesitatea ca toate lucrările pregătitoare pentru producţiile agricole din acest an să fie e­­fectuate la un înalt nivel cali­­tativ şi încheiate la timp. Aces­ta este obiectivul imediat pe agenda de lucru a organizaţiilor de tineret de la sate, toţi tine­rii din agricultură fiind chemaţi să dovedească, prin fapte aşe­zate la temelia recoltelor record din acest an, o mobilizare şi o participare exemplare la toate acţiunile, spirit de iniţiativă şi o bună organizare a activităţii pentru desfăşurarea in cele mai bune condiţii a campaniei agri­cole de primăvară. G. NICOLAE ANUL XL, SERIA II, Nr. 10810 6 PAGINI 50 BANI JOI 1 MARTIE 1984 DE AZI, 1 MARTIE Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor De azi, 1 martie 1984, alte noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de prevederile De­cretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind majorarea retribuţiei. Este vorba, de această dată, de lucrătorii ogoarelor şi din alte domenii ale unităţilor de stat agricole, inclusiv direcţiile ge­nerale agricole judeţene şi în­treprinderile pentru legume şi fructe, precum şi de oamenii muncii care lucrează în unităţile industriale subordonate Minis­terului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Sunt cuprinşi in a­­ceastă majorare circa 970 000 de oameni ai muncii, din care mai bine de două treimi o con­stituie cei care lucrează direct în agricultură , din I.A.S., S.M.A. şi alte întreprinderi spe­cializate cu activităţi legate de producţia de bunuri agroalimen­­tare. Retribuţia tarifară va creş­te cu 5 la sută faţă de nivelul anului 1980, dar pe ansamblu re­tribuţia nominală va fi mult mai mare datorită sporurilor majo­rate pentru vechime neîntrerup­tă în aceeaşi unitate, a adaosu­lui de acord, mărirea cotelor de constituire a fondului de parti­cipare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea be­neficiilor, precum şi pentru sti­mularea exportului, prin mă­rirea cotelor de constituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite obţinute în cursul anului. Dar, aşa cum este bine ştiut, prin specificul său de producţie agricultura implică şi alte for­me directe de sporire a venitu­rilor celor ce lucrează in această ramură de bază a economiei na­ţionale prin aplicarea princi­piilor acordului global, care in raport de producţiile erotici de­ră posibilitatea­ de câştiguri tot mai mari. în acest sens, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , secre­­tar general al partidului şi pre­­şedintele ţării, sublinia : „Co­interesarea materială presupune să ne ocupăm serios de produc­ţie. Aceasta este singura cale pentru a creşte veniturile spe­cialiştilor, cooperatorilor, mun­citorilor şi mecanizatorilor — mă refer acum la sectorul agricol. Şi veniturile celor din sectorul creşterii animalelor sunt nelimi­tate, in raport de creşterea efec­tivelor de animale, cu produc­ţiile de lapte, carne, ouă pe care le obţin. Orice alt fel de a ju­deca lucrurile nu corespunde principiilor noastre socialiste. Acordul global cuprinde şi pe preşedintele de cooperativă, şi pe inginerul şef, şi pe directo­rul staţiei de mecanizare“. Deci, pe lingă retribuţia de bază pe care lucrătorii din unităţile a­­gricole de stat o obţin, majora­tă acum de la 1 martie, in în­tregime — cu condiţia îndepli­nirii indicatorilor planificaţi de producţie — aceştia mai pot re­aliza venituri suplimentare ne­limitate în raport direct cu de­păşirea recoltelor vegetale şi animale. Acest normativ trebuie insă înţeles atît in ce priveşte depăşirea de plan cît şi in ce priveşte nerealizarea produc­ţiilor stabilite, care atrage — in al doilea caz — diminuarea ve­niturilor proporţional cu neîn­­deplinirea planului. Este, aceas­ta, o formă echitabilă de răs­plată a muncii după efortul con­cret depus, o formă de cointere­sare nemijlocită faţă de reali­zarea şi depăşirea producţiilor. Se întăresc astfel responsabili­tatea şi exigenţa faţă de folo­sirea integrală a pământului, a bazei tehnico-materiale, a forţei de muncă, interesul pentru pro­movarea experienţei înaintate şi a ultimelor cuceriri ale ştiinţei, permanenta preocupare pentru a aplica in practică acele metode eficiente de producţie care să conducă la obţinerea unor re­colte tot mai mari atît in sec­torul vegetal cît şi in zooteh­nie, concomitent cu întărirea şi­­ perfecţionarea relaţiilor econo­mice şi de producţie între toate unităţile care concură la reali­zarea recoltelor in cadrul am­plului efort general al societăţii noastre socialiste pentru dez­voltarea accelerată, multilatera­lă a economiei naţionale şi creş­terea nivelului de trai. Sunt, dealtfel, binecunoscute interesul şi atenţia deosebită de care­ se bucură agricu­luţii din partea­ partidului­ şi si statului, a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iniţiatorul unor profunde şi pozitive trans­formări revoluţionare în acest domeniu, în esenţă noua revo­luţie agrară promovată de secre­tarul general urmăreşte o puter­nică dezvoltare şi intensificare a producţiei agroalimentare pe calea creşterii recoltelor medii, mai buna folosire a pămintului, modernizarea bazei materiale şi în final sporirea veniturilor ce­lor ce muncesc pe ogoare, atît din unităţile de stat şi coopera­tiste cît şi în gospodăriile ţării- ŞTEFAN DORGOŞAN (Continuare în pag. a V-a) Aşa­ cum­ se înfăţişează în a­­ceastă dimineaţă, strălucind sub un soare cu dinţi, oraşul Miercu­rea Ciuc este fascinant. Con­strucţii inalte, respirind stil şi elegantă, par a cobori, odată cu străzile pe care le străjuiesc, spre ceea ce localnicii numesc — astăzi — centru. Precizarea nu este întimplatoare şi cetăţenii oraşului nu uită niciodată s-o facă, pentru că Miercurea Ciuc va avea, cit de curind, un nou centru. Un centru impozant, aşa cum se cuvine reşedinţei unui judeţ al cărui rol in viaţa patriei este din ce in ce mai important. Noul, centru va reuni d­intr-un inspirat ansamblu arhitecto­nic — sediul politico-administra­­tiv, Palatul culturii, o piaţă vastă, spaţii comerciale moder­ne, un hotel de mare capacitate şi, evid­ent, locuinţe — aproape 5 000 de noi apartamente. Dar, pină cind noul centru civic, a­­flat acum in miinile de nădejde ale constructorilor, va fi gata, să ne întoarcem in actualul centru... Miercurea Ciuc, te convingi aici, este o cetate foarte veche şi foarte... nouă în acelaşi timp. In încăperile muzeului, aflăm data de naştere a aşezării: un cartier aparţinător, Şumuleu, a­­pare menţionat in , acte incă din 1332 , oraşul propriu-zis este a­­testat documentar in 1658. Prin 1611—1612 chiar pe locul in care ne aflăm, se construieşte o ce­tate. Prima cetate. Vechimea do­cumentelor este impresionantă , dar nu despre această primă ce­tate zidită aici vrem să vorbim, ci despre noua cetate, cetatea albă şi strălucitoare ce se înfă­ţişează azi ochilor, a cărei is­torie este, cel puţin, la fel de impresionantă ca şi cea a stră­vechii cetăţi. Pentru că ce poate fi mai impresionant decit să porneşti practic de la zero şi să ridici o citadelă a industriei mo­derne . Pentru a afla data naşterii noii cetăţi nu mai este nevoie să cercetăm, arhivele­­ ne-o poate spune orice locuitor — este a­­ceeaşi cu data de naştere a nou­lui destin al întregii patrii, 23 August 1944. Fierbintea zi de au­gust a marcat şi pentru oraşul de la izvoarele Oltului începutul unei vieţi noi. Oamenii şi-au re­­ciştigat libertatea şi odată cu ea demnitatea. Stăpini in ţara lor, şi-au regăsit vocaţia de ctitori. Miercurea Ciuc era o localitate mică, fără însemnătate economi­că, asemănătoare au­tor altor lo­calităţi de pe harta ţării. Oraşul trăia mai mult din amintiri — aici a fost ridicată, cindva, cu secole in urmă, o cetate, a fiin­ţat şi o tipografie vestită in toată Transilvania... Cindva... 23 August 1944 a însemnat momen­tul începerii unei alte istorii — istoria contemporană. O altă dată de neuitat pentru întreaga tară, anul 1965, dată cind In fruntea partidului şi a ţării este ales tovarăşul Nicolae Ceauşescu marchează momentul declanşării unei adevărate înfloriri a zo­nelor ce păreau, pină in A­u­­gust’44, sortite să rămină simple puncte menţionate pe hartă. In 1968, la, înfiinţarea judeţului Harghita, Miercurea Ciuc devine capitală. Centrul de reşedinţă al unui judeţ tinăr cu sarcini uria­şe pe linia dezvoltării sale eco­nomice, culturale, ştiinţifice... Tot ceea ce părea vis, tot ceea ce nu s-a putut împlini in se­cole prinde contur in mai pu­ţin de două decenii. Chiar numărul locuitorilor este grăitor. Aşezarea ce nu putea o-MONICA ZVIRJINSCU (Continuare in pag. a IV-a) ANUL 40 AL LIBERTĂŢ MIERCUREA-CIUC cetatea muncii înfrăţite Foto: GHEORGHE CUCU ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Primăvara, un surîs de ghiocei şi tinereţe Mărţişorul este o obligaţie mi­nusculă. Singura pe care­ o ac­ceptăm fără încruntare. Ajun­­gind, fără ocolişuri, pe reverul înduioşatelor noastre partenere de sentiment, el incorporează un mesaj şi transmite un­ fior de primăvară. Dealtfel, el este sin­cron şi contemporan primăverii, cind aceasta se comportă nor­mal, nelenevind prin scoarţe de copac. Bărbaţii, cei mai docu­mentaţi şi demni de crezare in aceste zile pentru că pe ei apa­să greul, spun că primăvara chiar a venit. Depun mărturie tarabele din piaţa de flori, ne­gustoria clandestină de ghiocei care se face pe orice gang. In parcuri,, dacă lipeşti urechea de o salcie sau de un rug de tran­dafir (atenţie că zgirie), auzi mişcarea sevei, uruitul îngro­zitor al naturii care şi-a dat drumul la toate maşinăriile. Par­că urcă, din pămint spre cer, lungi divizii mecanizate. E sem­nul de putere al naturii, cea mai mare descărcare de energie a anului. Nu ştiu cit cheltuie na­tura să facă o frunză, dar fri­sonul primăverii ne clatină şi pe noi m­ oştenii vaporoase şi în­drăgostiri neplanificate. E o for­ţă care te împinge să comiţi neapărat ceva in tonul trandafi­rilor. Şi atunci, cumperi şi dă­ruieşti mărţişoare. Pe stradă, toate femeile, indiferent de vir­­stă, poartă pe buze mărţişorul unui zimbet. E o cochetărie de priviri şi un flirt declarat şi ja­rdat la şosea. Oferi o floare unei necunoscute şi nu primeşti, ca de obicei, o palmă. Lumea se îmbunează in zodia mărţişorului, devine accesibilă şi mă întreb dacă tratativele de pace­­ n-ar trebui purtate primăvara de femei. Mărţişorul este o bijuterie de trei lei. Sunt şi mai scumpe, dar e bine să te faci că nu ştii. De obicei insă, mărţişorul e un ghio­cel, o potcoavă (poartă un galop norocul dragostei), o pisi­cuţă, un coşar minjit de negrul de fum al cerului. Au apărut apoi gira­fe, elefanţi, tigri, cămile, şerpi boa, miei, măgăruşi, raţe, cocoşi, găini, bibilici. Toate purtind a­­celaşi fior şi sentiment. Ţi-l alegi după gust. De la o vreme, măr­ţişor poate fi orice. Snnt să aibă. Artizanii drăgălaşei bijuterii se întrec pe sine an de an, iar dacă natura comite in fiecare primă­vară obositor de exact aceleaşi flori şi aceiaşi muguri, ei, meş­terii, inventează mereu, ii trag­­ înainte. Miine, poimiine ii vei dărui soţiei, legată in şnur, o minusculă râzătoare de bu­cătărie. Mărţişorul este cea mai­ fru­moasă obligaţie din pragul aş­teptatei primăveri. Dăruirtdu-l, chiar şi numai in gind, aducem şi noi, cu un pas mai aproape, anotimpul rozelor şi­ al privighe­torii care cintă mereu reînnoita partitură- a dragostei. LUCIAN AVRAMESCU E Martie întîiul şi dragostea învinge întocmai ghiocelul, întîiul său sărut, se primenesc corole la-ntemeieri și curge prin vene înnoirea cu zboruri naîte-n lut... îmbobocirea iată, ne scapără sfioasă, clepsidra dulce-a clipei o răsturnăm in­gind, se-nturnurează noaptea şi ziua-i mai frumoasă căci şopote nespuse se-aud reverberînd... Miei linguşiţi de cintec suspină în timpie, înmiresmarea ierbii dă clocot în temei, iubita mea, priveşte, doar dorul singur ştie să viscolească iarna - purificat altoi... E Martie intîlni şi-i clinchet de-nălţare, în Patrie lumina mi se cunună drept, in d­arul dimineţii sosesc mii de cotoare... E anotimpul vieţii... Cu cintec, îl aştept... THEODOR RAPAN ■J PROBLEMELE ŞCOLII VĂZUTE DIN BANCĂ • ŞCOALA ŞI FAMILIA - O RĂSPUNDERE UNICĂ • REDEVENIŢI PENTRU O CLIPĂ ELEV • O LUME PENTRU 16 ANI • SPUNE CIT CHELTUIEŞTITM. PAGINA A 2-A PRIMA MICROOŢELĂRIE ELECTRICĂ ŞCOLARĂ DIN ŢARA NOASTRĂ In municipiul Tîrgovişte an globale avut loc de curind o premie­ră în domeniul siderurgiei. Nu insă la combinatul de profil din localitate, aşa cum s-ar putea crede, ci la Liceul industrial nr. 4, pe care ii patronează. Este vorba des­pre punerea în funcţiune a primei microoţelării electri­ce şcolare din ţara noastră. Concepută­ de un colectiv de cadre didactice, oţelăria, în proiectul căreia sunt m­­aie absolvenţilor şcolii de maiştri, reprezintă un exem­plu concludent al gradului de integrare a învăţămîntu­­lui cu cercetarea şi produc­ţia. Ea este dotată cu un cuptor electric cu inducţie, de 100 kg, pentru micropro­­ducţie şi cercetare, o insta­laţie electrică de topire sub zgură şi un laborator pentru analiza chimică a oţelurilor Realizind prin m­i­­croproducţie piese şi lin­gouri de oţel şi fontă, elevii au posibilitatea să efectueze cercetări şi experimentări de tehnologii noi, de noi mărci de oţeluri, cu calităţi fizico­­mecanice superioare. începind din acest an, la microoţelăria tîrgovişteană fac practică şi studenţi ai Facultăţii­ de metalurgie de la politehnica bucureșteană. VIATA ÎNTRE DOUA SEDINJE . SATUL ROMÂNESC ARE NEVOIE, IN PRIMUL RIND, DE TINERI • TINERI LA PRIMUL INTERVIU • ANCHETA PAGINII • DE LA O INTIMPLARE LA ALTA PAGINA A 3-A

Next