Scînteia Tineretului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12077-12102)
1988-04-01 / nr. 12077
■JSClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Iniţiative concrete in domeniul precătirii multilaterale a elevilor Unitate de invăţămînt cu o remarcabilă tradiţie în peisajul spiritual al Capitalei, şcoală de prestigiu care s-a distins şi se distinge in continuare prin calitatea procesului instructiveducativ, prin nivelul ridicat al pregătirii promoţiilor sale de elevi, Liceul „Gheorghe Lazăr“ reprezintă intr-adevăr un avanpost al invătămintului liceal, o „firmă" despre care absolvenţii săi — şi nu numai ei —, vorbesc întotdeauna cu mîndrie si, fireşte, cu nostalgia frumoşilor ani de liceu, a perioadei de fertile acumulări pe care au petrecut-o aici. O asemenea prestigioasă carte de vizită este reflexul, aşa cum spuneam, al tradiţiei remarcabile, al vastei experienţe didactice, pedagogice acumulate da corpul didactic, al eforturilor constante care se depun pentru realizarea unui proces instructiv-educativ sub semnul exigenţei, al calităţii. In acest context trebuie să situăm şi activitatea desfăşurată de organizaţia U.T.C. a liceului, de comitetul acesteia, care înscrie 1a loc de frunte in programele sale de activităţi, acţiunile şi iniţiativele menite să conducă la creşterea rezultatelor de ansamblu înregistrate de colectivele de elevi, la sporirea eficienţei educative a muncii desfăşurate de biroul, de organizaţia fiecărei clase. Fiind vorba despre un liceu de matematică-fizică rămîi chiar impresionat de paleta largă de activităţi cultural-educative care se organizează aici, de pasiunea elevilor pentru cultură, pentru toate domeniile creaţiei spirituale. Un argument convingător în acest sens pot să-l constituie numeroasele distincţii pe care elevii liceului le-au obţinut în competiţiile cu colegii lor de generaţie, distincţii şi rezultate ce situează pasiunea lor în domeniul performanţei, al competitivităţii. Unul dintre aceşti performeri este, de pildă, elevul Bogdan Popescu, elev în clasa a XI-a, laureat al unui recent concurs de poezie organizat in judeţul Olt. Şi ca să avem un tablou complet al performanţelor sale să amintim că Bogdan este „olimpic“ şi la chimie, la fizică şi la biologie. „Nu este singurul nostru coleg cu pasiuni şi performanţe multiple, ne spune — nu fără o undă de mîndrie — Andreea Esca, secretara comitetului U.T.C. pe liceu. Colegii noştri sunt „buni la toate“, în sensul că sunt pregătiţi multilateral, de unde şi capacitatea lor de a obţine rezultate de excepţie la olimpiadele şi concursurile de meserii, unde, la nivelul ţării, am obţinut 4 premii I, am fost reprezentat de asemenea, ,la fazele naţionale sala sesiunilor de comunicări ştiinţifice , de ani la rînd liceul nostru obţine locul I la concursul pe Capitală „Cea mai bună şcoală“, datorită faptului că avem un procent foarte mare de medii bune şi foarte bune, planul de producţie il depăşim adesea iar în anul trecut planul economic a fost realizat în proporţie de 130 la sută“. Intr-o unitate de invăţămint în care matematica şi fizica sunt pe prim-plan — acesta este profilul liceului — este firesc ca activităţile culturaleducative să reprezinte o completare a cunoştinţelor de cultură generală, să vină in întîmpinarea setei de cunoaştere a elevilor. Sunt organizate periodic întilniri cu invitaţi de prestigiu — să reţinem, ca exemplu, întîlnirea cu academicianul Radu Voinea — sau simpozioane cum a fost cel purtînd genericul „A fi tinăr al epocii tale“. Din dialogul cu Alexandra Duca, responsabilă cu activitatea cultural-artistică din cadrul comitetului, aflăm că in ediţia precedentă a Festivalului national „Cîntarea României“, faza de masă, a fost înregistrată o participare numeroasă a elevilor, fiind obţinute, de asemenea, şi cîteva prestigioase premii. Formaţia de teatru a elevilor a obţinut cu piesa „Holul“, de Dumitru Solomon, premiul I pe ţară. Alexandra însăşi — care vrea să urmeze medicina — a ciştigat şi ea premiul I pe municipiu la secţia „monolog“. Printre elevii liceului se numără şi mulţi pasionaţi ai filmului, în sensul că unii dintre elevi au fost distribuiţi in filme cu tematică pentru tineret. „Da, am jucat in filmul „De dragul tău, Anca", îmi spune Ioana Cazan, iar în ,,Arini de zăpadă“ eram campioana „albaştrilor". Rezultate meritorii în competiţiile cu formaţiile elevilor au obţinut şi formaţia de dans modern, montajul de poezie ş.a. Un exemplu la fel de concludent îl poate constitui cenaclul literar al liceului, condus de profesorul Tudor Opriş, la şedinţele de lucru fiind abordate teme deosebit de interesante din spaţiul literaturii contemporane şi fireşte, sunt dezbătute creaţiile originale ale elevilor. Mi se spune că sala cenaclului devine practic neincăpătoare, aici desfăşurîndu-ie veritabile lecţii de receptare a valorilor literaturii noastre. De o largă participare s-a bucurat, de asemenea, concursul organizat de catedra de ştiinţe sociale, concurs cu premii care a stimulat mult pregătirea in domeniul economiei politice. Se poate vorbi intr-adevăr de o atmosferă de emulaţie in rândurile colectivului organizaţiei U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Capitală. Rezultatele bune înregistrate la limba şi literatura română, matematică, fizică, istorie, chimie, biologie, sunt şi expresia exigenţei pe care o instaurează birourile de la nivelul claselor, comitetul U.T.C., în dialogurile cu tinerii sau în cadrul adunărilor generale. Este vorba aşadar despre o viaţă de organizaţie activă, ce capătă extensie prin participarea elevilor la numeroase acţiuni organizate la nivelul sectorului sau al municipiului. Liceenii de la „Lazăr“, de pildă, au participat la lucrările şantierului tineretului organizat la Baloteşti, pe adresa liceului fiind trimisă o scrisoare de mulţumire pentru seriozitatea şi hărnicia tinerilor brigadieri. Iată deci, o carte de vizită dintre cele mai frumoase pe care tinerii, organizaţia U.T.C. de aici o onorează prin munca lor de zi cu zi. DENISA TUDROIU Organizaţiile U.T.C. in munca lor de zi cu zi CALITATEA INTERPRETĂRII - UN MOD DE A PREŢUI TRADIŢIA Unul dintre acele colective artistice care furnizează reporterului plăcerea, nu adeseori de intilnit, de a sesiza armonioasa Împletire între modestia atitudinii şi valoarea peste rind a rezultatelor, între existenţa unor puternice talente individuale şifelul cum ele fuzionează (colaborează) in cadrul unei puternice formaţii omogene este ansamblul Doina al Comitetului municipal al U.T.C. din Caraş- Severin. Instructorul acestei echipe, Ioan Munteanu, este un om, dacă te-ai lua după aparenţe, gata-gata să se scuze pentru nişte posibile neimpliniri, gata-gata să ofere explicaţii ale unor eşecuri, ale unor proiecte aminate şi deloc realizate etc., etc. Ascultindu-l cu atenţie, reporterul a sesizat însă că relativa atitudine stinjenită a interlocutorului se explică tocmai prin existenţa unor foarte notaile ambiţii, care, traduse in practică, nu sunt niciodată la înălţimea aspiraţiilor. Ce vreau să spun ? Ansamblul are rezultate strălucite, Ioan Munteanu este un om care se ocupă cu o admirabilă şi pe alocuri uluitoare perseverentă de toată pregătirea acestui colectiv artistic, iar jena reperabilă in privirea, gesturile, inflexiunile glasului său îşi află rădăcina in următorul fapt, mărturisit la un moment dat cu lăudabilă directeţe de el însuşi : „Vrem să facem mai mult, mai bine, să ne diversificăm şi îmbogăţim repertoriul«ltr-o măsură mai accentuată decit aceea de pină acum, să căutăm a valorifica şi descoperi piese ale unei inestimabile tradiţii folclorice, care se află intr-unzăcămint» încă neexploatat, să descoperim mai multe talente tinere, şi să le îndrumăm pe calea artei, a preţuirii, din unghiul sensibilităţii contemporane, a creaţiei populare". Ansamblul de cântece şi dansuri este laureat cu locul I pe ţară in cadrul Festivalului national „Cântarea României". Muncitorii Ioan Ghiaur şi Florentina Ilie au fost distinşi, în cadrul ultimei ediţii încheiate a amplei competiţii a muncii şi a creaţiei, de asemenea cu locul I ne ţară In calitate de, solişti dansatori. Subinginerul de la Combinatul Siderurgic Reşiţa, Gigi Tăbăcaru, a obţinut şi el această distincţie maximă pentru excelentul sa evoluţie de instrumentist. Ansamblul numără cincizeci de membri, avînd un repertoriu din diferite zone ale ţării (Moldova, Oaş, Sibiu, Olt) Festivalul naţional „Cîntarea României“ şi, cum a şi firesc, multe dansuri — ceea ce arată o evidentă pondere cantitativă in orientarea repertorială — sunt din subzonele Banatului : Valea Bistrei, Valea Timişului, Cimpia Banatului, Almăj. Toţi membrii formaţiei, cum a ţinut să-mi precizeze în cîteva rinduri Ioan Munteanu (precizare a cărei frecvenţă nu a fost insă deloc supărătoare, ca totdeauna cind se vorbeşte despre lucruri de o semnificativă importanţă), sunt oameni ai munci, integraţi in diverse unităţi economice din Reşiţa sau din judeţ, distingindu-se exemplar nu doar pentru activitatea artistică, ci şi pentru aceea desfăşurată zi de zi in producţie, la planşetă, la catedră etc. Exemple ? Dorel Munteanu, solist instrumentist la saxofon, este un apreciat muncitor la Fabrica de Confecţii Reşiţa, iar Nicu Haţeganu este, de asemenea, cum se spune „un prc de bază" la întreprinderea Constructoare de Maşini din Caransebeş. Dansatorul Lucian Boulesteu este un merituos strungar , alţi interpreţi amatori, care şi-au ciştigat un binemeritat renume şi în cadrul ansamblului, dar şi pentru propria evoluţie individuală artistică sunt, la rindul lor, totdeauna, printre „exemplele pozitive“ la locul de muncă. Aşa sunt Dorin Cucuruz Novac, mecanic la Antrepriza Construcţii Montaj Reşiţa (I.A.C.M.R.) ; Mihai Cunescu, subinginer la întreprinderea Constructoare de Maşini Reşiţa (I.C.M.R.) ; Ioan Petrică, electrician la Combinatul Siderurgic, Mariana Ciupe, muncitoare la I.C.M.R., Elena Petrică lăcătuş la Combinatul Siderurgic, in sfirşit, foarte talentata dansatoare Nina Taloş lucrează la întreprinderea Judeţeană de Proiectări. Să notăm că ansamblul s-a prezentat în aceeaşi excelentă „formă“, cu care s-a înfăţişat reşiţenilor, colegilor de muncă ai tinerilor artişti amatori — căci marea majoritatesunt tineri din moment ce media de virstă este, la nivelul Întregii formaţii, de 25 de ani — şi in cadrul unor diferite competiţii naţionale, apoi în faza finală din ultima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României" şi nu doar atit. Ansamblul folcloric şi de obiceiuri „extras" de aici a avut o strălucită prezenţă in cadrul Festivalului balcanic desfăşurat la Cluj-Napoca, unde a avut prilejul să intre in competiţie cu prestigioase formaţii folclorice din Bulgaria, Turcia, Iugoslavia şi Grecia. Să notăm si amănuntul că ansamblul C.C.S.T.T. din Reşiţa. Cununa Semenicului este alcătuit din „crema“ ansamblului Doina. CERTITUDINILE ŞI PROMISIUNILE UNUI CENACLU Un telefon. O Invitaţie formulată cu modestie — „la un spectacol, sau, dacă vreţi, la o repetiţie". Un drum pe înserat pină la „Timpuri Noi". Un liceu cu tradiţie. O sală de sport minusculă dar bine îngrijită, o repetiţie. Un profesor — Marian Gheorghiu, „de ştiinţe sociale, nu de muzică", şi un grup masiv de liceeni, cenaclişti şi aspiranţi. O oră şi jumătate de spectacol de poezie, muzică — in majoritate creaţii originale, momente de brigadă — punctul forte al cenaclului, dans modern. Varietate de genuri, ocurateţe a interpretării, sincronizare excelentă vădind eexerciţiu îndelungat. Un spectacol dens, spumos, cu o notă pregnantă de originalitate şi prospeţime, comperată inteligent, amuzant. „De cind?“, s-a inceput de acum cîtiva ani, trei-patru, cu o secţie făcută in şcoală. Ocazia a fost un concurs interclase care a trezit ambiţii şi pasiuni mai mari decit se credea şi a adus la lumină talente pe care un liceu industrial cum e „Timpuri Noi" nu şi le bănuia. Atracţia cenaclului a crescut in primul rînd datorită brigăzii şi nu in ultimul rînd datorită atmosferei, care, la o primă vedere, pare idilică precum cea dintr-un serial cu liceeni care face şi in acest sezon săli arhipline. Posibil să şi fie deşi profesorul Gheorghiu îmi zice „Ie cer mult şi nu te promit nimic. De la prejudecata că un liceu ca al nostru nu poate să aibă pretenţii, ia activităţi culturale am ajuns la situaţia să fim necăjit că din cele 16 premii la faza pe municipiu cîteva au fost de locul II şi că la faza republicană am luat numai patru premii I“. Anul acesta au inceput primele ieşiri d in lume" datorită emisiunilor pentru elevi de la radio şi chiar o invitaţie din partea Teatrului Giuleşti pentru un spectacol în colaborare. Aceasta s-a intîmplat de curînd, la sfîrşitul lunii februarie, şi a fost un succes de public ce le-a dat încă o dată aripi cenacliştilor. Dacă ar fi fost şi presa prezentă, probabil că ar fi fost şi un ecou mai larg... Mi se face auzit, iată, cu oarecare intirziere, dar nu mai puţin favorabil. Promisiunile „tinerilor de la Timpuri Noi" tin atit de viitorul imediat — noi spectacole pe scena proprie şi in colaborare, cit şi de perspectiva continuării si amplificării acestei activităţi atât de atractive şi bogate în conţinut. „Sunt competitivi, zic!“ şi profesorul Gheorghiu şi aude reacţiile urechilor ciulite din jurul nostru. „Trebuie să mai muncească, sau cam culcat pe lauri“. Se protestează un cor, ca la brigadă, „cum adică, noi nu „muncițim Şi profesorul se încruntă de circumstanţă şi face semn ameninţător cu bagheta : „Lasă, că discutăm noi, ce, gata nu mai aveţi ce învăţa ?“ şi iar proteste alintate, totul ca intr-un film cu liceeni, pe care, probabil, trebuie să-l trăieşti ile-adevăratelea ca să-l crezi! O. VLADUŢ VICTOR ATANASIU PASIUNEA. IN LIMBAJUL EFICIENTEI Stau de vorbă cu inginerul Giorgică Morcov, de la IEPAM — Birlad, despre formarea şi pregătirea oamenilor, a conştiinţei lor viitoare. Pentru ca totul porneşte de la om, mă asigură inginerul. Formând şi pregătind omul de miine, învăţămintul, şi in continuare producţia, aşează într-o măsură esenţială temelia tehnologiei şi inovaţiei de miine. Ne-am propus să fim în pas cu noul, cu tehnica; asta presupune să ne pregătim forţa de muncă, să formăm cadre în lumina unor cerinţe şi exigenţe mereu sporite. Cu toţii avem şanse egale de a participa în mod real la cursa progresului. Cindam venit aici, in 1981, după absolvirea Facultăţii de Mecanică de la Iaşi mi-am, făcut stagiul de şase luni prin toate secţiile din întreprindere. A fost un stagiu folositor pentru mine, pentru că m-a pus in relaţie directă cu secţiile importante ale fabricii. In cadrul întreprinderii noastre se obişnuieşte de cîţiva ani, stimularea oamenilor pentru activitatea de invenţii şi inovaţii ; personal, am stimulat această activitate avind şi semnînd la rindul meu o serie, de invenţii şi inovaţii cu o eficienţă deosebită, utile producţiei. Multe sunt aplicate, altele sunt în stare de experiment. Prin acţiunile noastre, prin întreaga noastră activitate căutăm să amplificăm forţa de înţelegere, de interpretare şi dezlegare a problemelor noi ce survin la tot pasul, să accentuăm capacitatea de acţiune, de intervenţii absolut indispensabile ritmurilor de dezvoltare de azi. O atenţie deosebită a fost acordată colectivelor formate din cadre tehnice tinere. Lor li s-au dat spre rezolvare o serie de teme care ridică probleme din toate secţiile. Fiecare inginer, subinginer, tehnician, maistru şi cadre din alte specialităţi au o fişă personală care atestă faptul că li s-a oferit cite o problemă tehnică de rezolvat. în faţa grupelor de cercetare se află în permanenţă obiective majore de rezolvat. Asta presupune capacitatea de a te situa pe o traiectorie, de a-ţi subsuma energia unui ţel. Tot la IEPAM a fost demarat un proiect pentru realizarea unor traductoare, împreună cu inginerul Ion Necula şi cu inginerul Valentin Antohi, directorul întreprinderii — ne spune inginerul Giorgică Morcov — a fost brevetat un nou tip de traductor. In cursul acestui an va intra în producţie de serie o altă inovaţie : ventil electropneumatic, inovaţia bucurînduse de participarea şi colaborarea unui alt inginer , Marcel Falcomi. Produsul se află în curs de omologare. Şi totuşi, avînd in faţa mea lista cu invenţiile şi inovaţiile acestei întreprinderi cunoscute din Birlad, nu pot să nu consemnez ceea ce mi s-a spus în continuare : „Succesul nou-Bătălia pentru nou, bătălia pentru noi tru, al fabricii, nu ţine numai de numărul ideilor, ci şi de forţa de a le duce la capăt, de a le face viabile. Dacă o idee prezintă noutate, progres tehnic, ea merită atenţia tuturor. Iar toţi au datoria să o susţină pină la capăt, pină la deplina ei materializare. O astfel de idee se găseşte în inovaţia : „Depuneri de straturi subţiri in radiofrecvenţă“ — ea face trimitere spre una din tehnologiile considerate de vîrf, care e atit de necesară : e vorba de tehnologia plasmei. Pentru un nou tip de produs — mi se explică —■ trebuie să fie implementate mai multe tehnologii de virf actuale. Acestea trebuie stăpinite și folosite la realizarea produselor respective. Inginerul Calistrat Pompilius, absolvent al Facultăţii de Electrotehnieă In 1983, face parte dintr-un colectiv de cercetare condus de inginerul şef de secţie Mihai Dumitrescu. Un colectiv alcătuit din Ingineri, un fizician, lăcătuşi : Petrică Baltă, Chirilă Micu, Gheorghe Munteanu, Calistrat Pompilius, George Pădure, Stan Constantin, Marius Mazuru. „Pentru un singur produs, trebuie să ne însuşim tehnologia făcind paşi mari. Unul din paşi se numeşte tehnologia luciului, a plasmei, ne spune Calistrat Pompilius. O cerinţă elementară ne obligă să fim aproape de utilaje ; au fost create de asemenea trei laboratoare : vid, electronică, montaj. Evenimentele noastre sunt evenimente normale : am făcut paşi în tehnologie, am realizat produse de la cea mai simplă tehnologie la cele mai complexe, am realizat o tehnologie mai bună ; în viitor vom realiza lucrul la un inait nivel de specializare. Este un salt calitativ — dacă la început am realizat o instalaţie, după un timp am făcut alta, cu parametri îmbunătăţiţi. Asta denotă perfecţionarea noastră, capacitatea de a face lucruri mai bune. Fiind tehnologie de virf, toate secţiile au nevoie de ajutorul nostru, de experienţa noastră in vid. Mai putem spune că ne bucurăm de ajutorul efectiv al celor din conducere sau că inovatorii şi inventatorii noştri activează in cadrul a şapte cercuri pe principalele probleme productive. Toţi aceştia, plus alţii posibili care se vor alătura nouă, atraşi de curiozitatea firească, dar şi de dorinţa de a aduce, la rindul lor, noul in producţie şi-au propus să rezolve probleme tehnice ivite în cadrul întreprinderii. IEPAM — o întreprindere aflată in plină evoluţie dinamică, în care se remarcă deopotrivă ingineri, tehnicieni, maiştri indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea profesională. Voinţa lor de a-şi perfecţiona pregătirea, de a învinge orice greutăţi pentru a asigura prestigiul mereu ascendent al întreprinderii, valorificindu-şi pregătirea şi perfecţionindu-se zilnic sint tot atitea deziderate care fac parte din viaţa colectivului de tineri de la IEPAM — Birlad. ARGTA ŞANDRU Din programul stagiunii teatral© Actuala stagiune teatrală are înscrise în program, alături de spectacole pentru adulţi, şi reprezentaţii în premieră destinate copiilor, piese originale româneşti sau dramatizări după opere literare clasice. Teatrul „Ţăndărică“ din Capitală prezintă, în premieră, spectacolul de păpuşi „Steaua lui Arlechino“ (regia Mona Chirilă), prefaţat de vernisajul expoziţiei „Păpuşi din... culori“ de Costin Neamţu. Cunoscuta comedie shakespeariană „Visul unei nopţi de vară" cunoaşte o originală adaptare scenică într-un spectacol de marionete, aflat aici în repetiţii, Teatrul „Ion Creangă“ şi-a îmbogăţit repertoriul cu spectacolul „Stop ! In top , Daniela“. Realizat după un scenariu de Alecu Popovici şi Daniela Anencov, spectacolul este o selecţie de cîntece şi jocuri pentru copii, create de poeţii Marin Sorescu, Victor Tulbure, Mircea Sîntimbreanu. Teatrul de păpuşi din Botoşani oferă micilor spectatori premierele „Fata babei şi fata moşneagului", dramatizare a povestirii lui Ion Creangă şi „Peştişorul de aur", adaptare scenică după Puşkin. La Teatrul de păpuşi din Tîrgu Mureş se joacă de puţin timp un spectacol depantomime, muzică şi umor, sub genericul „Un bazar bizar" ; luna viitoare va avea loc, pe scena aceluiaşi teatru, premiera cu „Pescarul şi sirena“ de Viorica Rogoz, spectacol realizat după o idee de Oscar Wilde. (Agerpres) Suceava. Ritmurile prezentului. însemne ale vieţii noi la Tirgu Jiu Oraşul de pe malul sting al bătrânului Jiu se prezintă in acest miez de nou cincinal cu o înfăţişare de urbe modernă, unde se află cele mai de seamă instituţii şi cele mai mari cvartale de locuinţe, cu peste 20 000 de apartamente. Reşedinţa judeţului Gorj are peste 90 000 de locuitori, din care populaţia tînără depăşeşte 60 la sută. De la an la an, viaţa oraşului s-a schimbat, înnoindu-se şi imobilind mereu municipiul. Numai în domeniul ocrotirii sănătăţii, oraşul modern Tîrgu Jiu dispune de o bază materială puternică. Încadrată cu personal medico-sanitar competent şi pasionat. Funcţionează aici trei spitale, 11 dispensare medicale, 9 dispensare de întreprindere, două centre stomatologice, două policlinici şi 7 creşe. Calitatea vieţii cetăţenilor din municipiul Tirgu Jiu este determinată şi de noile dimensiuni şi multiplele posibilităţi conferite petrecerii agreabile a timpului liber, învăţăturii şi satisfacerii celor mai diverse trebuinţe de ordin spiritual. Cum avea să precizeze şi tovarăşa Marilena Pirtea, secretar cu probleme de propagandă la Comitetul Judeţean Gorj al U.T.C., celor peste 23 000 de utecişti din oraşul marelui Constantin Brâncuşi le stau la dispoziţie trei case de cultură, 4 cămine culturale, un club muncitoresc şi trei cinematografe, 80 de biblioteci cu peste 600 000 de volume, 17 librării. Nu putem să nu scoatem în evidenţă şi zestrea Invăţămintului gorjean, o zestre bogată, diversă şi modernă a invăţămîntului gorjean, puternic racordat la cerinţele actuale ale invăţămintului românesc. Peste 35 de unităţi şcolare, 18 şcoli primare şi gimnaziale, 10 licee şi şcoli profesionale, 3 şcoli de maiştri, 0 facultate serală de subingineri. La dispoziţia celor aproape 30 000 de elevi şi studenţi stau 76 de laboratoare, 64 ateliere, numeroase săli de gimnastică şi săli de studiu. Viitorul socialist prosper, prefigurat cu clarviziune de politica P.C.R., purtind pecetea gindirii novatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, rezervă şi municipiului Tîrgu Jiu un volum de investiţii de 18 ori mai mare decit cel din 1965. Numai în primii doi ani ai actualului cincinal, oraşul a beneficiat de peste 3 miliarde lei fonduri materializate In construirea, extinderea şi modernizarea unor capacităţi de producţie, sporirea confortului vieţii oamenilor. Pină In anul 1990 zestrea oraşului va fi şi mai nouă, viaţa va căpăta noi coordonate. Se va edifica noul centru civic, unde se vor construi peste 1 000 de apartamente, un cinematograf, noi spaţii comerciale şi prestatoare de servicii. ION ELENA O parte din membrii cercului de turism prima lor acţiune , expediţia organizată virful Toaca ,Moldosin“ — Vaslui in in masivul Ceahlău . Foto : ION TIRON Preocupări ale Agenţiei B.T.T. — Buzău Şi în aceste zile de primăvară, tinerii din judeţul Buzău au posibilitatea să-şi petreacă în mod plăcut şi util timpul liber, graţie posibilităţilor ce le sunt oferite cu generozitate de B.T.T. Aşa cum ne-a informat vicepreşedintele Agenţiei B.T.T. — Buzău, tovarăşul loan Alexandru, se pune in prezent accentul pe extinderea acţiunilor de masă, pe Îmbunătăţirea conţinutului educativ al programelor turistice, pe promovarea unor noi forme şi modalităţi de organizare a activităţilor turistice tematice in cadrul ciclului complex „România socialistă, trecut glorios, prezent creator, viitor luminos“. Foarte mulţi tineri vor avea posibilitatea să viziteze obiectivele economice şi sociale din judeţ şi din ţară. In acest an, tinerii vor putea vizita de exemplu Muzeul chihlimbarului din Colţi, castrul roman de la Pietroasele, vor putea urmări manifestările culturale organizate la Gura Teghii, la Meldic şi la Istriţa. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea B.T.T., cu sprijinul Comitetului judeţean Buzău al U.T.C, vor fi organizate interesante competiţii, printre care concursul judeţean de drumeţie şi orientare turistică dotat cu „Cupa B.T.T.“. Se vor perfecţiona şi activităţile de turism specializat, tot mai mulţi utecişti vor fi atraşi în expediţii şi excursii montane, popularizindu-se şi traseele inventariate şi marcate de membrii clubului „Bujor de munte“ al Agenţiei B.T.T. Buzău in Munţii Buzăului. Elevii îşi vor putea petrece vacanţele in staţiunile buzoiene Sărata Monteoru, Balta Albă, Fîşici etc. Iată doar cîteva din preocupările şi posibilităţile pe care B.T.T. le pune la dispoziţia tinerilor buzoieni. DAN STROE VINERI 1 APRILIE 1933 TELEX JUDEŢEAN sub redacţiile Scînteii tineretului transmit Răspuns tineresc, mobilizator „Colectivul nostru raportează îndeplinirea producţiei pe această perioadă a anului şi depăşirea valorii producţiei marfă cu peste 7 milioane lei, în primul rind datorită creşterii accentuate a productivităţii muncii. Aceste rezultate bune exprimă răspunsul nostru ferm, tineresc şi revoluţionar pentru că aşa cum a indicat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru în întreprinderea noastră, procesul de modernizare a tehnologiilor s-a generalizat in toate secţiile de producţie, acţiune care îşi găseşte continuarea firească in mecanizarea unor operaţii din sectoarele calde, in reducerea consumurilor materiale şi energetice. Procesul amplu de modernizare a fabricaţiei are in vedere turnătoria, forja, sectoarele de prelucrări mecanice şi de montaj, efortul concentrindu-se asupra organizării fluxului de fabricaţie cit mai bine şi totodată dotarea cu utilaje complexe de mare productivitate. Tinerii, in prima linie a realizării acestor măsuri, acţionează cu dăruire şi abnegaţie pentru a răspunde noilor cerinţe privind tipizarea, standardizarea şi normarea consumurilor de materii prime, materiale şi energie, cercetarea individuală şi colectivă canalizîndu-se cu hotărîre pentru înnoirea produselor şi ridicarea continuă a parametrilor tehnico-funcţionali, elemente ce duc la sporirea productivităţii muncii şi utilizarea cu maximum de randament a capacităţilor de producţie, creşterea exportului. Suntem hotăriţi ca prin iniţiativele uteciste să transpunem in viaţă acest cuprinzător program, dovedind maturitatea de acţiune a organizaţiei noastre revoluţionare de tineret". Cu acest ginduri m-a întimpinat Damian Blaj, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea Mecanică „Nicolina“, gînduri ce exprimă de altfel nu doar un angajament ci realitatea faptelor in întreprinderea ieşeană, producţia fizică fiind Îndeplinită integral In structura sortimentală planificată. Pentru colectivul Întreprinderii ieşene constructoare de maşini, la producţia marfă s-a realizat un spor de producţie de aproape 7 milioane lei, datorită efortului susţinut in executarea pieselor de schimb pentru utilaje de construcţii şi lucrări de drumuri, cit şi piese pentru material rulant, la acestea adăugîndu-se o depăşire substanţială la două sortimente din structura producţiei fizice. Primele două luni au însemnat şi îndeplinirea producţiei pentru export in proporţie de 105 la sută. Printre cei care au contribuit la menţinerea rezultatelor bune din primele două luni şi in prima decadă a lunii martie se înscriu colectivele secţiilor utilaje de construcţie şi forjă. La secţia forjă, maistrul principal Mihail Braşoveanu, conducătorul acestui ambiţios colectiv ce numără 250 muncitori, ne spune că realizarea sarcinilor de plan pe lunile ianuarie şi februarie a impus un ritm susţinut in ceea ce priveşte producţia fizică unde au fost şi unele depăşiri, aşa cum este cazul pieselor forjate vandabile (30 tone peste plan) şi continuarea in mod ritmic a aprovizionării atelierelor prelucrătoare ale întreprinderii cu toate reperele stabilite. „Menţionăm că am urmărit Încadrarea strictă in normele de consum şi în cotele de energie electrică alocate. Realizarea fluxului tehnologic în concordanţă cu planificarea centralizată dar şi pe sortimente, evidenţiază că majoritatea secţiilor întreprinderii ieşene îşi fac pe deplin datoria, aşa cum este şi cazul secţiei forjă unde au fost executate până acum peste prevederile de plan cinci gredere autopropulsate, două distribuitoare de mixturi asfaltice și 16 rulouri. Exemplul acestora se cere insă urmat si de cei care nu-și realizează sarcinile de plan. Ne referim aici la colectivele ce execută silozurile metalice pentru ciment, boghiurile pentru vagoane şi betonierele, atit de necesare perioadei imediat următoare în construcţii, transporturi şi unde s-au acumulat substanţiale rămineri în urmă. DOREL FILOTE Un tînăr artist în plină afirmare La sala „Metopa“ a Galeriilor de Artă din Piteşti, reţine la mai multă vreme atenţia numeroşilor vizitatori de toate virstele, expoziţia de caricaturi a tînărului profesor piteştean Virgil Militaru. Aflat la a doua expoziţie personală, Virgil Militaru se dovedeşte a fi un caricaturist inspirat şi subtil, stăpîn pe uneltele sale, practicând umorul de bună calitate. Premiul I la Salonul umorului de la Brăila (1986), Marele premiu la Bienala umorului „Constantin Tănase“ de la Vaslui (1986), Premiul I la Concursul de satiră şi umor de la Rimnicu Vîlcea (1986), Premiul „Excelent“ obţinut la Tokio (Japonia — 1986), Premiul III la Concursul de caricaturi de la Eskişehir (Turcia — 1987), Premiul III la Concursul „Mărul de aur“ de la Bistriţa (1987), Premiul II şi Premiul „Flacăra“ ( Costineşti (1987), Premiul U.A.P. — Brăila (1987), „Onorabila menţiune“ obţinută la Concursul de caricaturi de la Tokio (Japonia — 1987), menţiune acordată de revista „Urzica“ (1987). Aceasta este in linii mari cartea de vizită a caricaturistului Virgil Militaru, un nume despre care cu siguranţă se va mai auzi laurențul ungurean® Brigada tinerilor mineri in Întreprinderea Minieră Pe- Mia fiinţează de mai multă vreme brigada de tineret condusă de minerul Ion Buta. Este formată din 40 tineri şi lucrează intr-un abataj frontal amplasat în stratul 3 din sectorul III. Din cei 40 de ortaci, sunt calificaţi mineri, 7 ajutori mineri, iar 22 luni vagonetari. Această structură a pus in mişcare brigada nu numai pentru îndeplinirea, in fiecare zi, in fiecare lună, a sarcinilor de plan, ci si pentru imbunătătirea ei in sensul creşterii ponderii minerilor si ajutorilor mineri. De aceea, in prezent, mai bine de o treime din vagonetari sunt înscrişi la cursurile de calificare pentru a deveni ajutori mineri, iar o parte din ajutori mineri se califică pentru gradul superior, de miner. Brigada lui Buta nu şi-a propus să facă minuni în întrecere, ci să faci faţă cerinţelor. Pornind cu modestie, dar şi cu hărnicie la drum, in anul 1987 ortacii lui Buta au dat 68181 tone de cărbune, cu 1 274 tone peste plan, iar acest succes l-au obţinut in cea mai mare parte pe calea creşterii productivităţii muncii cu 70 kg pe post mai mult decit prevedea planul. In lunile ianuarie şi februarie din acest an, brigada s-a organizat şi mai bine, valorificând experienţa ciştigată anul trecut, ridicind productivitatea faţă de realizările anului 1987 cu 3 tone pe post. În primele două luni ale acestui an a realizat o depăşire a planului cu peste 2 500 tone de cărbune. Brigada tineretului se afirmă îmbucurător. MARIANA DUMBRAVA DIN POŞTA RUBRICII Recent s-a desfăşurat fazamunicipală a concursului „Politeţea la toate orele zilei“, organizat de Comitetul municipal Piteşti al U.T.C., la care au participat echipele representative ale elevilor din liceele şi şcolile generale cu treapta I din municipiul Piteşti. Pe primul loc s-a clasat echipa Liceului „Zinca Golescu“. • Agenţia B.T.T. Argeş ne informează că în luna mai, în Cheile Vîlsanului va avea loc tradiţionala manifestare „Chemarea munţilor“, acţiune organizată în cadrul „Zilelor turismului pentru tineret“. • „Mărturii arheologice in Gorj" este titlul lucrării apărute recent în Tg. Jiu, dedicată împlinirii a 2 500 de ani de la primele lupte pentru independenţa poporului geto-dac şi aniversării a 1 900 de ani de la urcarea pe tron a marelui Decebal. Sub semnăturile unor tineri pasionaţi cercetători, Gheorghe Calotoiu, Ion Mocioi şi Valeriu Marinoiu, in cele cinci capitole, noua apariţie editorială prezintă importante mărturii arheologice descoperite pe teritoriul Gorjului de-a lungul timpului, luat ales prin lucrările de un deosebit interes efectuate in ultimii 25 de ani. • Activitatea sportivă vasluiană s-a îmbogăţit cu un nou cerc de turism „Moldosin" ce aparţine Combinatului de Fire Sintetice din municipiul Vaslui. Toţi membrii cercului, tineri de diferite profesii, cu rezultate frumoase pe linie profesională şi obşteaacă, pasionaţi de drumeţii, şi-au propus să cunoască, cu pasul, cărările patriei, istoria şi geografia meleagurilor româneşti. Iată numai cîţiva dintre membrii cercului : Paul Chiriţescu — preşedinte, Mişu Holban şi Marius Boicu — vicepreşedinţi, Mihai Talpă, Carol Tiron, Didina Duliga, Vasile Gheorghiu, Constantin Sofragiu, Ioana Nastase, Maria Diaconu, Gh. Neculăiţă etc. Primul obiectiv l-a constituit virful Toaca din masivul Ceahlău. Redactorul rubricii DOMNIŢA VĂDUVĂ