Scînteia Tineretului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12077-12102)

1988-04-01 / nr. 12077

■JSClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Iniţiative concrete in domeniul precătirii multilaterale a elevilor Unitate de invăţămînt cu o remarcabilă tradiţie în peisajul spiritual al Capitalei, şcoală de prestigiu care s-a distins şi se distinge in continuare prin ca­litatea procesului instructiv­­educativ, prin nivelul ridicat al pregătirii promoţiilor sale de elevi, Liceul „Gheorghe Lazăr“ reprezintă intr-adevăr un avan­post al invătămintulu­i liceal, o „firmă" despre care absolvenţii săi — şi nu numai ei —, vor­besc întotdeauna cu mîndrie si, fireşte, cu nostalgia frumoşilor ani de liceu, a perioadei de fer­tile acumulări pe care au pe­trecut-o aici. O asemenea prestigioasă car­te de vizită este reflexul, aşa cum spuneam, al tradiţiei re­marcabile, al vastei experienţe didactice, pedagogice acumulate da corpul didactic, al eforturi­lor constante care se depun pentru realizarea unui proces instru­ctiv-educativ sub semnul exigenţei, al calităţii. In acest context trebuie să situăm şi ac­tivitatea desfăşurată de orga­nizaţia U.T.C. a liceului, de co­mitetul acesteia, care înscrie 1a loc de frunte in programele sale de activităţi, acţiunile şi iniţiativele menite să conducă la creşterea rezultatelor de an­samblu înregistrate de colecti­vele de elevi, la sporirea efi­cienţei educative a muncii des­făşurate de biroul, de organiza­ţia fiecărei clase. Fiind vorba despre un liceu de matematică-fizică rămîi chiar impresionat de paleta largă de activităţi cultural-edu­cative care se organizează aici, de pasiunea elevilor pentru cul­tură, pentru toate domeniile creaţiei spirituale. Un argument convingător în acest sens pot să-l constituie numeroasele dis­tincţii pe care elevii liceului le-au obţinut în competiţiile cu colegii lor de generaţie, dis­tincţii şi rezultate ce situează pasiunea lor în domeniul per­formanţei, al competitivităţii. Unul dintre aceşti performeri este, de pildă, elevul Bogdan Popescu, elev în clasa a XI-a, laureat al unui recent concurs de poezie organizat in judeţul Olt. Şi ca să avem un tablou complet al performanţelor sale să amintim că Bogdan este „olimpic“ şi la chimie, la fizică şi la biologie. „Nu este singu­rul nostru coleg cu pasiuni şi performanţe multiple, ne spune — nu fără o undă de mîndrie — Andreea Esca, secretara co­mitetului U.T.C. pe liceu. Co­legii noştri sunt „buni la toate“, în sensul că sunt pregătiţi mul­tilateral, de unde şi capacita­tea lor de a obţine rezultate de excepţie la olimpiadele şi con­cursurile de meserii, unde, la nivelul ţării, am obţinut 4 pre­mii I, am fost reprezentat­ de asemenea, ,la fazele naţionale s­ala sesiunilor de comunicări ştiinţifice , de ani la rînd liceul nostru obţine locul I la con­cursul pe Capitală „Cea mai bună şcoală“, datorită faptului că avem un procent foarte mare de medii bune şi foarte bune, planul de producţie il depăşim adesea iar în anul tre­cut planul economic a fost rea­lizat în proporţie de 130 la sută“. Intr-o unitate de invăţămint în care matematica şi fizica sunt pe prim-plan — acesta este profilul liceului — este fi­resc­­ ca activităţile cultural­educative să reprezinte o com­pletare a cunoştinţelor de cul­tură generală, să vină in întîm­­pinarea setei de cunoaştere a­ elevilor. Sunt organizate perio­dic întilniri cu invitaţi de pre­stigiu — să reţinem, ca exem­plu, întîlnirea cu academicia­nul Radu Voinea — sau simpo­zioane cum a fost cel purtînd genericul „A fi tinăr al epocii tale“. Din dialogul cu Alexandra Duca, responsabilă cu activita­tea cultural-artistică din cadrul comitetului, aflăm că in ediţia precedentă a Festivalului natio­nal „Cîntarea României“, faza de masă, a fost înregistrată o participare numeroasă a elevi­lor, fiind obţinute, de aseme­nea, şi cîteva prestigioase pre­mii. Formaţia de teatru a ele­vilor­ a obţinut cu piesa „Holul“, de Dumitru Solomon, pre­miul I pe ţară. Alexandra însăşi — care vrea să urmeze medicina — a ci­şti­gat şi ea premiul I pe municipiu la sec­ţia „monolog“. Printre elevii li­ceului se numără şi mulţi pa­sionaţi ai filmului, în sensul că unii dintre elevi au fost distri­buiţi in filme cu tematică pen­tru tineret. „Da, am jucat in filmul „De dragul tău, Anca", îmi spune Ioana Cazan, iar în ,,Arini de zăpadă“ eram cam­pioana „albaştrilor". Rezultate meritorii în competiţiile cu for­maţiile elevilor au obţinut şi formaţia de dans modern, mon­tajul de poezie ş.a. Un exemplu la fel de conclu­dent îl poate constitui cenaclul literar al liceului, condus de profesorul Tudor Opriş, la şe­dinţele de lucru fiind abordate teme deosebit de interesante din spaţiul literaturii contempo­rane şi fireşte, sunt dezbătute creaţiile originale ale elevilor. Mi se spune că sala cenaclului devine practic neincăpătoare, aici desfăşurîndu-ie veritabile lecţii de receptare a valorilor literaturii noastre. De o largă participare s-a bucurat, de a­­semenea, concursul organizat de catedra de ştiinţe sociale, con­curs cu premii care a stimulat mult pregătirea in domeniul e­­conomiei politice. Se poate vorbi intr-adevăr de o atmosferă de emulaţie in rân­durile colectivului organizaţiei U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Capitală. Rezultate­le bune înregistrate la limba şi literatura română, matematică, fizică, istorie, chimie, biologie, sunt şi expresia exigenţei pe care o instaurează birourile de la nivelul claselor, comitetul U.T.C., în dialogurile cu tinerii sau în cadrul adunărilor gene­rale. Este vorba aşadar despre o viaţă de organizaţie activă, ce capătă extensie prin participa­rea elevilor la numeroase ac­ţiuni organizate la nivelul sec­torului sau al municipiului. Li­ceenii de la „Lazăr“, de pildă, au participat la lucrările şan­tierului tineretului organizat la Baloteşti, pe adresa liceului fiind trimisă o scrisoare de mulţumire pentru seriozitatea şi hărnicia tinerilor brigadieri. Iată deci, o carte de vizită dintre cele mai frumoase pe care tinerii, organizaţia U.T.C. de aici o onorează prin munca lor de zi cu zi. DENISA TUDROIU Organizaţiile U.T.C. in munca lor de zi cu zi CALITATEA INTERPRETĂRII - UN MOD DE A PREŢUI TRADIŢIA Unul dintre acele colective artistice care furnizează repor­terului plăcerea, nu adeseori de intilnit, de a sesiza armonioasa Împletire între modestia atitu­dinii­­ şi valoarea peste rind a rezultatelor, între existenţa unor puternice talente individuale şi­­felul cum ele fuzionează (cola­borează) in cadrul unei puter­nice formaţii omogene este an­samblul Doina al Comitetului municipal al U.T.C. din Caraş- Severin. Instructorul acestei e­­chipe, Ioan Munteanu, este un om, dacă te-ai lua după apa­renţe, gata-gata să se scuze pen­tru nişte posibile neimpliniri, gata-gata să ofere explicaţii ale unor eşecuri, ale unor proiecte aminate şi deloc realizate etc., etc. Ascultindu-l cu atenţie, re­porterul a sesizat însă că rela­tiva atitudine stinjenită a inter­locutorului se explică tocmai prin existenţa unor foarte no­­taile ambiţii, care, traduse in practică, nu sunt niciodată la înălţimea aspiraţiilor. Ce vreau să spun ? Ansamblul are rezul­tate strălucite, Ioan Munteanu este un om care se ocupă cu o admirabilă şi pe alocuri uluitoa­re perseverentă de toată pregă­tirea acestui colectiv artistic, iar jena reperabilă in privirea, gesturile, inflexiunile glasului său îşi află rădăcina in urmă­torul fapt, mărturisit la un mo­ment dat cu lăudabilă directeţe de el însuşi : „Vrem să facem mai mult, mai bine, să ne di­versificăm şi îmbogăţim reper­toriul­­«ltr-o măsură mai accen­tuată decit aceea de pină acum, să căutăm a valorifica şi desco­peri piese ale unei inestimabile tradiţii folclorice, care se află intr-un­­zăcămint» încă neex­ploatat, să descoperim mai mul­te talente tinere, şi să le îndru­măm pe calea artei, a preţuirii, din unghiul sensibilităţii con­temporane, a creaţiei populare". Ansamblul de cântece şi dansuri este laureat cu locul I pe ţară in cadrul Festivalului national „Cân­tarea României". Muncitorii Ioan Ghiaur şi Florentina Ilie au fost distinşi, în cadrul ultimei ediţii încheiate a amplei com­petiţii a muncii şi a creaţiei, de asemenea cu locul I ne ţară In calitate de, solişti dansatori. Subinginerul de la Combinatul Siderurgic Reşiţa, Gigi Tă­­băcaru, a obţinut şi el această distincţie maximă pentru exce­­lentul sa evoluţie de instrumen­tist. Ansamblul numără cinci­zeci de membri, avînd un re­pertoriu din diferite zone ale ţării (Moldova, Oaş, Sibiu, Olt) Festivalul naţional „Cîntarea României“ şi, cum a şi firesc, multe dan­suri — ceea ce arată o evidentă pondere cantitativă in orien­tarea repertorială — sunt din subzonele Banatului : Valea Bis­­trei, Valea Timişului, Cimpia Ba­­­­natului, Almăj. Toţi membrii formaţiei, cum a ţinut să-mi precizeze în cîteva rinduri Ioan Munteanu (precizare a cărei frecvenţă nu a fost insă deloc supărătoare, ca totdeauna cind se vorbeşte despre lucruri de o semnificativă importanţă), sunt oameni ai munci, integraţi in diverse unităţi economice din Reşiţa sau din judeţ, distingin­­du-se exemplar nu doar pentru activitatea artistică, ci şi pentru aceea desfăşurată zi de zi in producţie, la planşetă, la ca­tedră etc. Exemple ? Dorel Munteanu, solist instrumentist la saxofon, este un apreciat muncitor la Fabrica de Confec­ţii Reşiţa, iar Nicu Haţeganu este, de asemenea, cum se spu­ne „un prc de bază" la între­prinderea Constructoare de Ma­şini din Caransebeş. Dansatorul Lucian Boulesteu este un meri­tuos strungar , alţi interpreţi a­­matori, care şi-au ciştigat un binemeritat renume şi în ca­drul ansamblului, dar şi pentru propria evoluţie individuală ar­tistică sunt, la rindul lor, totdea­una, printre „exemplele poziti­ve“ la locul de muncă. Aşa sunt Dorin Cucuruz Novac, mecanic la Antrepriza Construcţii Mon­taj Reşiţa (I.A.C.M.R.) ; Mihai Cunescu, subinginer la între­prinderea Constructoare de Ma­şini Reşiţa (I.C.M.R.) ; Ioan Pe­­trică, electrician la Combinatul Siderurgic, Mariana Ciupe, mun­citoare la I.C.M.R., Elena Petri­­că lăcătuş la Combinatul Side­rurgic, in sfirşit, foarte talenta­ta dansatoare Nina Taloş lu­crează la întreprinderea Jude­ţeană de Proiectări. Să notăm că ansamblul s-a prezentat în aceeaşi excelentă „formă“, cu care s-a înfăţişat reşiţenilor, colegilor de muncă ai tinerilor artişti amatori — căci marea majoritate­­sunt ti­neri din moment ce media de virstă este, la nivelul Întregii formaţii, de 25 de ani — şi in cadrul unor diferite competiţii naţionale, apoi în faza finală din ultima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României" şi nu doar atit. Ansamblul folclo­ric şi de obiceiuri „extras" de aici a avut o strălucită prezenţă in cadrul Festivalului balcanic desfăşurat la Cluj-Napoca, unde a avut prilejul să intre in com­petiţie cu prestigioase formaţii folclorice din Bulgaria, Turcia, Iugoslavia şi Grecia. Să notăm si amănuntul că ansamblul C.C.S.T.T. din Reşiţa. Cununa Semenicului este alcătuit din „crema“ ansamblului Doina. CERTITUDINILE ŞI PROMISIUNILE UNUI CENACLU Un telefon. O Invitaţie for­mulată cu modestie — „la un spectacol, sau, dacă vreţi, la o repetiţie". Un drum pe în­serat pină la „Timpuri Noi". Un liceu cu tradiţie. O sală de sport minusculă dar bine îngrijită, o repetiţie. Un pro­fesor — Marian Gheorghiu, „de ştiinţe sociale, nu de muzică", şi un grup masiv de liceeni, cenaclişti şi aspiranţi. O oră şi jumătate de specta­col de poezie, muzică — in majoritate creaţii originale, momente de brigadă — punc­tul forte al cenaclului, dans modern. Varietate de genuri, ocurateţe a in­terpretării, sin­cronizare exce­lentă vădind e­­exerciţiu înde­lungat. Un spec­tacol dens, spu­mos, cu o notă pregnan­tă de origi­nalitate şi pros­peţime, compe­­rată inteligent, amuzant. „De cind?“­, s-a inceput de acum cîtiva ani, trei-patru, cu o secţie făcută in şcoală. Ocazia a fost un concurs in­­terclase care a trezit ambiţii şi pasiuni mai mari decit se credea şi a adus la lumină talente pe care un liceu in­dustrial cum e „Timpuri Noi" nu şi le bănuia. Atracţia ce­naclului a crescut in primul rînd datorită brigăzii şi nu in ultimul rînd datorită at­mosferei, care, la o primă vedere, pare idilică precum cea dintr-un serial cu liceeni care face şi in acest sezon săli arhipline. Posibil să şi fie deşi profesorul Gheorghiu îmi zice „Ie cer mult şi nu te promit nimic. De la prejude­cata că un liceu ca al nostru nu poate să aibă pretenţii, ia activităţi culturale am ajuns la situaţia să fim necăjit­ că din cele 16 premii la faza pe municipiu cîteva au fost de locul II şi că la faza republi­cană am luat numai patru premii I“. Anul acesta au inceput primele ieşiri d in lume" datorită emisiunilor pentru elevi de la radio şi chiar o invitaţie din partea Teatrului Giuleşti pentru un spectacol în colaborare. Aceasta s-a intîmplat de cu­­rînd, la sfîrşitul lunii februa­rie, şi a fost un succes de public ce le-a dat încă o dată aripi cenacliştilor. Dacă ar fi fost şi presa prezentă, pro­babil că ar fi fost şi un ecou mai larg... Mi se face auzit, iată, cu oareca­re intirziere, dar nu mai pu­ţin favorabil. Promisiunile „tinerilor de la Timpuri Noi" tin atit de vi­itorul imediat — noi spectacole pe sce­na proprie şi in cola­borare, cit şi de perspec­tiva continuării si amplifi­cării acestei activităţi atât de atractive şi bogate în conţi­nut. „Sunt competitivi, zic!“ şi profesorul Gheorghiu şi aude reacţiile urechilor ciulite din jurul nostru. „Trebuie să mai muncească, s­au cam­ culcat pe lauri“. Se protestează un cor, ca la brigadă, „cum a­­dică, noi nu „muncițim Şi profesorul se încruntă de cir­cumstanţă şi face semn ame­ninţător cu bagheta : „Lasă, că discutăm noi, ce, gata nu mai aveţi ce învăţa ?“ şi iar proteste alintate, totul ca in­tr-un film cu liceeni, pe care, probabil, trebuie să-l trăieşti ile-adevăratelea ca să-l crezi! O. VLADUŢ VICTOR ATANASIU PASIUNEA. IN LIMBAJUL EFICIENTEI Stau de vorbă cu inginerul Giorgică Morcov, de la IEPAM — Birlad, despre formarea şi pregătirea oamenilor, a conştiin­ţei lor viitoare. Pentru ca to­tul porneşte de la om, mă asi­gură inginerul. Formând şi pregătind omul de miine, în­­văţămintul, şi in continuare producţia, aşează într-o măsură esenţială temelia tehnologiei şi inovaţiei de miine. Ne-am pro­pus să fim în pas cu noul, cu tehnica; asta presupune să ne pregătim forţa de mun­că, să formăm cadre în lumi­na unor cerinţe şi exigenţe mereu sporite. Cu toţii a­vem şanse egale de a participa în mod real la cursa progresului. Cind­­am venit aici, in 1981, după absolvirea Facultăţii de Mecanică de la Iaşi mi-am, făcut stagiul de şase luni prin toate secţiile din întreprindere. A fost un stagiu folositor pen­tru mine, pentru că m-a pus in relaţie directă cu secţiile im­portante ale fabricii. In cadrul întreprinderii noastre se obiş­nuieşte de cîţiva ani, stimularea oamenilor pentru activitatea de invenţii şi inovaţii ; personal, am stimulat această activitate avind şi semnînd la rindul meu o serie, de invenţii şi inovaţii cu o eficienţă deose­bită, utile producţiei. Multe sunt aplicate, altele sunt în stare de experiment. Prin acţiunile noastre, prin întreaga noastră activitate căutăm să amplifi­căm forţa de înţelegere, de interpretare şi dezlegare a problemelor noi ce survin la tot pasul, să accentuăm capaci­tatea de acţiune, de intervenţii absolut indispensabile ritmuri­lor de dezvoltare de azi. O atenţie deosebită a fost acor­dată colectivelor formate din cadre tehnice tinere. Lor li s-au dat spre rezolvare o serie de teme care ridică probleme din toate secţiile. Fiecare ingi­ner, subinginer, tehnician, maistru şi cadre din alte spe­cialităţi au o fişă personală care atestă faptul că li s-a oferit cite o problemă tehnică de re­zolvat. în faţa grupelor de cer­cetare se află în permanenţă o­­biective majore de rezolvat. Asta presupune capacitatea de a te situa pe o traiectorie, de a-ţi subsuma energia unui ţel. Tot la IEPAM a fost demarat un proiect pentru realizarea unor traductoare, împreună cu ingi­nerul Ion Necula şi cu ingine­rul Valentin Antohi, directorul întreprinderii — ne spune ingi­nerul Giorgică Morcov — a fost brevetat un nou tip de traduc­­tor. In cursul acestui an va intra în producţie de serie o altă inovaţie : ventil electro­pneumatic, inovaţia bucurîndu­­se de participarea şi colabora­rea unui alt inginer , Marcel Falcomi. Produsul se află în curs de omologare. Şi totuşi, avînd in faţa mea lista cu invenţiile şi inovaţiile acestei întreprinderi cunos­cute din Birlad, nu pot să nu consemnez ceea ce mi s-a spus în continuare : „Succesul nou-Bătălia pentru nou, bătălia pentru noi tru, al fabricii, nu ţine numai de numărul ideilor, ci şi de forţa de a le duce la capăt, de a le face viabile. Dacă o idee prezintă noutate, progres teh­nic, ea merită atenţia tuturor. Iar toţi au datoria să o susţină pină la capăt, pină la deplina ei materializare. O astfel de idee se găseşte în inovaţia : „Depuneri de straturi subţiri in radiofrecvenţă“ — ea face tri­mitere spre una din tehnologi­ile considerate de vîrf, care e atit de necesară : e vorba de tehnologia plasmei. Pentru un nou tip de produs — mi se ex­plică —■ trebuie să fie imple­mentate mai multe tehnologii de virf actuale. Acestea trebuie stăpinite și folosite la realiza­rea produselor respective. Inginerul Calistrat Pompilius, absolvent al Facultăţii de E­­lectrotehnieă In 1983, face parte dintr-un colectiv de cercetare condus de inginerul şef de sec­ţie Mihai Dumitrescu. Un co­lectiv alcătuit din Ingineri, un fizician, lăcătuşi : Petrică Baltă, Chirilă Micu, Gheorghe Mun­teanu, Calistrat Pompilius, George Pădure, Stan Constan­tin, Marius Mazuru. „Pentru un singur produs, trebuie să ne însuşim tehnolo­gia făcind paşi mari. Unul din paşi se numeşte tehnologia luciului, a plasmei, ne spune Calistrat Pompilius. O cerinţă elementară ne obligă să fim aproape de utilaje ; au fost create de asemenea trei labora­toare : vid, electronică, montaj. Evenimentele noastre sunt eve­nimente normale : am făcut paşi în tehnologie, am realizat produse de la cea mai simplă tehnologie la cele mai com­plexe, am realizat o tehnologie mai bună ; în viitor vom re­aliza lucrul la un inait nivel de specializare. Este un salt calitativ — dacă la început am realizat o instalaţie, după un timp am făcut alta, cu parame­tri îmbunătăţiţi. Asta denotă perfecţionarea noastră, capa­citatea de a face lucruri mai bune. Fiind tehnologie de virf, toate secţiile au nevoie de aju­torul nostru, de experienţa noastră in vid. Mai putem spune că ne bucurăm de ajutorul efectiv al celor din conducere sau că inovatorii şi inventato­rii noştri activează in cadrul a şapte cercuri pe principalele probleme productive. Toţi aceş­tia, plus alţii posibili care se vor alătura nouă, atraşi de cu­riozitatea firească, dar şi de dorinţa de a aduce, la rindul lor, noul in producţie şi-au propus să rezolve probleme tehnice ivite în cadrul între­prinderii. IEPAM — o întreprindere a­­flată in plină evoluţie dinami­că, în care se remarcă deopo­trivă ingineri, tehnicieni, maiş­tri indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea profesională. Voinţa lor de a-şi perfecţiona pregătirea, de a în­vinge orice greutăţi pentru a asigura prestigiul mereu ascen­dent al întreprinderii, valorifi­­cindu-şi pregătirea şi perfec­­ţionindu­-se zilnic sint tot atitea deziderate care fac parte din viaţa colectivului de tineri de la IEPAM — Birlad. ARGTA ŞANDRU Din programul stagiunii teatral© Actuala stagiune teatrală are înscrise în program, ală­turi de spectacole pentru adulţi, şi reprezentaţii în pre­mieră destinate copiilor, piese originale româneşti sau dramatizări după opere literare clasice. Teatrul „Ţăndă­rică“ din Capitală prezintă, în premieră, spectacolul de păpuşi „Steaua lui Arlechino“ (regia Mona Chirilă), pre­faţat de vernisajul expoziţiei „Păpuşi din... culori“ de Costin Neamţu. Cunoscuta comedie shakespeariană „Visul unei nopţi de vară" cunoaşte o originală adaptare scenică într-un spectacol de marionete, aflat aici în repetiţii, Teatrul „Ion Creangă“ şi-a îmbogăţit repertoriul cu spectacolul „Stop ! In top , Daniela“. Realizat după un scenariu de Alecu Popovici şi Daniela Anencov, spectaco­lul este o selecţie de cîntece şi jocuri pentru copii, create de poeţii Marin Sorescu, Victor Tulbure, Mircea Sîntim­­breanu. Teatrul de păpuşi din Botoşani oferă micilor spectatori premierele „Fata babei şi fata moşneagului", dramatizare a povestirii lui Ion Creangă şi „Peştişorul de aur", adap­tare scenică după Puşkin. La Teatrul de păpuşi din Tîrgu Mureş se joacă de puţin timp un spectacol de­­pantomime, muzică şi umor, sub genericul „Un bazar bizar" ; luna viitoare va avea loc, pe scena aceluiaşi teatru, premiera cu „Pescarul şi sirena“ de Viorica Rogoz, spectacol reali­zat după o idee de Oscar Wilde. (Agerpres) Suceava. Ritmurile prezentului. însemne ale vieţii noi la Tirgu Jiu Oraşul de pe malul sting al bătrânului Jiu se prezintă in acest miez de nou cincinal cu o înfăţişare de urbe modernă, unde se află cele mai de sea­mă instituţii şi cele mai mari cvartale de locuinţe, cu peste 20 000 de apartamente. Reşedin­ţa judeţului Gorj are peste 90 000 de locuitori, din care populaţia tînără depăşeşte 60 la sută. De la an la an, viaţa oraşului s-a schimbat, înnoin­­du-se şi im­obilind mereu mu­nicipiul. Numai în domeniul ocrotirii sănătăţii, oraşul mo­dern Tîrgu Jiu dispune de o bază materială puternică. Înca­drată cu personal medico-sani­tar competent şi pasionat. Func­ţionează aici trei spitale, 11 dispensare medicale, 9 dispen­sare de întreprindere, două centre stomatologice, două poli­clinici şi 7 creşe. Calitatea vieţii cetăţenilor din municipiul Tirgu Jiu este de­terminată şi de noile dimen­siuni şi multiplele posibilităţi conferite petrecerii agreabile a timpului liber, învăţăturii şi satisfacerii celor mai diverse trebuinţe de ordin spiritual. Cum avea să precizeze şi tova­răşa Marilena Pirtea, secretar cu probleme de propagandă la Comitetul Judeţean Gorj al U.T.C., celor peste 23 000 de utecişti din oraşul marelui Constantin Brâncuşi le stau la dispoziţie trei case de cultură, 4 cămine culturale, un club muncitoresc şi trei cinemato­grafe, 80 de biblioteci cu peste 600 000 de volume, 17 librării. Nu putem să nu scoatem în evidenţă şi zestrea Invăţămin­­tului gorjean, o zestre bogată, diversă şi modernă a invăţă­­mîntului gorjean, puternic racor­dat la cerinţele actuale ale invă­­ţămintului românesc. Peste 35 de unităţi şcolare, 18 şcoli primare şi gimnaziale, 10 licee şi şcoli profesionale, 3 şcoli de maiştri, 0 facultate serală de subingi­­neri. La dispoziţia celor aproa­pe 30 000 de elevi şi studenţi stau 76 de laboratoare, 64 ate­liere, numeroase săli de gim­nastică şi săli de studiu. Viitorul socialist prosper, pre­figurat cu clarviziune de politi­ca P.C.R., purtind pecetea gin­­dirii novatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de dezvol­tare armonioasă a tuturor zo­nelor ţării, rezervă şi munici­piului Tîrgu Jiu un volum de investiţii de 18 ori mai mare decit cel din 1965. Numai în primii doi ani ai actualului cincinal, oraşul a beneficiat de peste 3 miliarde lei fonduri ma­terializate In construirea, ex­tinderea şi modernizarea unor capacităţi de producţie, spori­rea confortului vieţii oamenilor. Pină In anul 1990 zestrea ora­şului va fi şi mai nouă, viaţa va căpăta noi coordonate. Se va edifica noul centru civic, unde se vor construi peste 1 000 de apartamente, un cine­matograf, noi spaţii comerciale şi prestatoare de servicii. ION ELENA O parte din membrii cercului de turism prima lor acţiune , expediţia organizată virful Toaca ,Moldosin“ — Vaslui in in masivul Ceahlău . Foto : ION TIRON Preocupări ale Agenţiei B.T.T. — Buzău Şi în aceste zile de primăvară, tinerii din judeţul Buzău au posibilitatea să-şi petreacă în mod plăcut şi util timpul liber, graţie posibilităţilor ce le sunt oferite cu generozitate de B.T.T. Aşa cum ne-a informat vicepreşedintele Agenţiei B.T.T. — Buzău, tovarăşul loan Alexandru, se pune in prezent accentul pe extin­derea acţiunilor de masă, pe Îmbunătăţirea conţinutului educativ al programelor turistice, pe promovarea unor noi forme şi moda­lităţi de organizare a activităţilor turistice tematice in cadrul ci­clului complex „România socialistă, trecut glorios, prezent creator, viitor luminos“. Foarte mulţi tineri vor avea posibilitatea să vizi­teze obiectivele economice şi sociale din judeţ şi din ţară. In acest an, tinerii vor putea vizita de exemplu Muzeul chihlimbarului din Colţi, castrul roman de la Pietroasele, vor putea urmări manifes­tările culturale organizate la Gura Teghii, la Meldic şi la Istriţa. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea B.T.T., cu spri­jinul Comitetului judeţean Buzău al U.T.C, vor fi organizate inte­resante competiţii, printre care concursul judeţean de drumeţie şi orientare turistică dotat cu „Cupa B.T.T.“. Se vor perfecţiona şi activităţile de turism specializat, tot mai mulţi utecişti vor fi atraşi în expediţii şi excursii montane, popu­­larizindu-se şi traseele inventariate şi marcate de membrii clu­bului „Bujor de munte“ al Agenţiei B.T.T. Buzău in Munţii Bu­zăului. Elevii îşi vor putea petrece vacanţele in staţiunile buzoiene Sărata Monteoru, Balta Albă, Fîşici etc. Iată doar cîteva din preocupările şi posibilităţile pe care B.T.T. le pune la dispoziţia tinerilor buzoieni. DAN STROE VINERI 1 APRILIE 1933 TELEX JUDEŢEAN sub redacţiile Scînteii tineretului­ transmit Răspuns tineresc, mobilizator „Colectivul nostru raportează îndeplinirea pro­ducţiei pe această perioadă a anului şi depăşirea valorii producţiei marfă cu peste 7 milioane lei, în primul rind datorită creşterii accentuate a pro­ductivităţii muncii. Aceste rezultate bune expri­mă răspunsul nostru ferm, tineresc şi revolu­ţionar pentru că aşa cum a indicat secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru în întreprinderea noastră, procesul de modernizare a tehnologiilor s-a generalizat in toate secţiile de producţie, ac­ţiune care îşi găseşte continuarea firească in me­canizarea unor operaţii din sectoarele calde, in reducerea consumurilor materiale şi energetice. Procesul amplu de modernizare a fabricaţiei are in vedere turnătoria, forja, sectoarele de prelu­crări mecanice şi de montaj, efortul concentrin­­du-se asupra organizării fluxului de fabricaţie cit mai bine şi totodată dotarea cu utilaje com­plexe de mare productivitate. Tinerii, in prima linie a realizării acestor mă­suri, acţionează cu dăruire şi abnegaţie pentru a răspunde noilor cerinţe privind tipizarea, stan­dardizarea şi normarea consumurilor de materii prime, materiale şi energie, cercetarea individua­lă şi colectivă canalizîndu-se cu hotărîre pentru înnoirea produselor şi ridicarea continuă a pa­rametrilor tehnico-funcţionali, elemente ce duc la sporirea productivităţii muncii şi utilizarea cu maximum de randament a capacităţilor de produc­ţie, creşterea exportului. Suntem­ hotăriţi ca prin iniţiativele uteciste să transpunem in viaţă acest cuprinzător program, dovedind maturitatea de ac­ţiune a organizaţiei noastre revoluţionare de ti­neret". Cu acest ginduri m-a întimpinat Damian Blaj, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea Mecanică „Nicolina“, gînduri ce exprimă de alt­fel nu doar un angajament ci realitatea faptelor in întreprinderea ieşeană, producţia fizică fiind Îndeplinită integral In structura sortimentală pla­nificată. Pentru colectivul Întreprinderii ieşene construc­toare de­ maşini, la producţia marfă s-a realizat un spor de producţie de aproape 7 milioane lei, datorită efortului susţinut in executarea pieselor de schimb pentru utilaje de construcţii şi lucrări de drumuri, cit şi piese pentru material rulant, la acestea adăugîndu-se o depăşire substanţială la două sortimente din structura producţiei fizice. Primele două luni au însemnat şi îndeplinirea producţiei pentru export in proporţie de 105 la sută. Printre cei care au contribuit la men­ţinerea rezultatelor bune din primele două luni şi in prima decadă a lunii martie se înscriu colec­tivele secţiilor utilaje de construcţie şi forjă. La secţia forjă, maistrul principal Mihail Braşovea­­nu, conducătorul acestui ambiţios colectiv ce nu­mără 250 muncitori, ne spune că realizarea sar­cinilor de plan pe lunile ianuarie şi februarie a impus un ritm susţinut in ceea ce priveşte pro­ducţia fizică unde au fost şi unele depăşiri, aşa cum este cazul pieselor forjate vandabile (30 tone peste plan) şi continuarea in mod ritmic a apro­vizionării atelierelor prelucrătoare ale întreprin­derii cu toate reperele stabilite. „Menţionăm că am urmărit Încadrarea strictă in normele de con­sum şi în cotele de energie electrică alocate. Realizarea fluxului tehnologic în concordanţă cu planificarea centralizată dar şi pe sortimente, evidenţiază că majoritatea secţiilor întreprinderii ieşene îşi fac pe deplin datoria, aşa cum este şi cazul secţiei forjă unde au fost executate până acum peste prevederile de plan cinci gredere au­topropulsate, două distribuitoare de mixturi asfal­­tice și 16 rulouri. Exemplul acestora se cere insă urmat si de cei care nu-și realizează sarcinile de plan. Ne referim aici la colectivele ce execută si­lozurile metalice pentru ciment, boghiurile pentru vagoane şi betonierele, atit de necesare perioa­dei imediat următoare în construcţii, transporturi şi unde s-au acumulat substanţiale rămineri în urmă. DOREL FILOTE Un tînăr artist în plină afirmare La sala „Metopa“ a Galeriilor de Artă din Piteşti, reţine la mai multă vreme atenţia nu­meroşilor vizitatori de toate virstele, expoziţia de caricaturi a tînărului profesor piteştean Virgil Militaru. Aflat la a doua expoziţie personală, Virgil Militaru se dovedeşte a fi un caricaturist inspirat şi subtil, stăpîn pe uneltele sale, practicând umo­rul de bună calitate. Premiul I la Salonul umoru­lui de la Brăila (1986), Marele premiu la Bienala umorului „Constantin Tănase“ de la Vas­lui (1986), Premiul I la Con­cursul de satiră şi umor de la Rimnicu Vîlcea (1986), Premiul „Excelent“ obţinut la Tokio (Japonia — 1986), Premiul III la Concursul de caricaturi de la­ Eskişehir (Turcia — 1987), Premiul III la Concursul „Mă­rul de aur“ de la Bistriţa (1987), Premiul II şi Premiul „Flacăra“ ( Costineşti (1987), Premiul U.A.P. — Brăila (1987), „Onorabila menţiune“ obţinută la Concursul de caricaturi de la Tokio (Japonia — 1987), men­ţiune acordată de revista „Ur­zica“ (1987). Aceasta este in linii mari cartea de vizită a ca­ricaturistului Virgil Militaru, un nume despre care cu sigu­ranţă se va mai auzi­ laurențu­l ungurean® Brigada tinerilor mineri in Întreprinderea Minieră Pe- Mia fiinţează de mai multă vreme brigada de tineret condu­să de minerul Ion Buta. Este formată din 40 tineri şi lucrează intr-un abataj frontal amplasat în stratul 3 din sectorul III. Din cei 40 de ortaci, s­­unt calificaţi mineri, 7 ajutori mineri, iar 22 luni vagonetari. Această structură a pus in mişcare brigada nu numai pen­tru îndeplinirea, in fiecare zi, in fiecare lună, a sarcinilor d­e plan, ci si pentru imbunătătirea ei in sensul creşterii ponderii minerilor si ajutorilor mineri. De aceea, in prezent, mai bine de o treime din vagonetari sunt înscrişi la cursurile de calificare pentru a deveni ajutori mineri, iar o parte din ajutori mineri se califică pentru gradul supe­rior, de miner. Brigada lui Buta nu şi-a pro­pus să facă minuni în întrecere, ci să faci faţă cerinţelor. Por­nind cu modestie, dar şi cu hăr­nicie la drum, in anul 1987 orta­cii lui Buta au dat 68181 tone de cărbune, cu 1 274 tone peste plan, iar acest succes l-au ob­ţinut in cea mai mare parte pe calea creşterii productivităţii muncii cu 70 kg pe post mai mult decit prevedea planul. In lunile ianuarie şi februarie din acest an, brigada s-a organizat şi mai bine, valorificând expe­rienţa ciştigată anul trecut, ridi­­cind productivitatea faţă de rea­lizările anului 1987 cu 3 tone pe post. În primele două luni ale acestui an a realizat o depăşire a planului cu peste 2 500 tone de cărbune. Brigada tineretului se afirmă îmbucurător. MARIANA DUMBRAVA DIN POŞTA RUBRICII Recent s-a desfăşurat faza­­municipală a concursului „Politeţea la toate orele zilei“, organizat de Comitetul municipal Piteşti al U.T.C., la care au participat echipele repre­sentative ale elevilor din liceele şi şcolile ge­nerale cu treapta I din municipiul Piteşti. Pe primul loc s-a clasat echipa Liceului „Zinca Golescu“. • Agenţia B.T.T. Argeş ne informează că în luna mai, în Cheile Vîlsanului va avea loc tradiţionala manifestare „Chemarea mun­ţilor“, acţiune organizată în cadrul „Zilelor turismului pentru tineret“. • „Mărturii arheo­logice in Gorj" este titlul lucrării apărute recent în Tg. Jiu, dedicată împlinirii a 2 500 de ani de la primele lupte pentru independen­ţa poporului geto-dac şi aniversării a 1 900 de ani de la urcarea pe tron a marelui Decebal. Sub semnăturile unor tineri pasionaţi cerce­tători, Gheorghe Calotoiu, Ion Mocioi şi Va­­leriu Marinoiu, in cele cinci capitole, noua apariţie editorială prezintă importante măr­turii arheologice descoperite pe teritoriul Gorjului de-a lungul timpului, luat ales prin lucrările de un deosebit interes efectuate in ultimii 25 de ani. • Activitatea sportivă vas­­luiană s-a îmbogăţit cu un nou cerc de turism „Moldosin" ce aparţine Combinatului de Fire Sintetice din municipiul Vaslui. Toţi membrii cercului, tineri de diferite profesii, cu rezul­tate frumoase pe linie profesională şi obşteaa­­că, pasionaţi de drumeţii, şi-au propus să cu­noască, cu pasul, cărările patriei, istoria şi geografia meleagurilor româneşti. Iată numai cîţiva dintre membrii cercului : Paul Chiriţes­­cu — preşedinte, Mişu Holban şi Marius Boicu — vicepreşedinţi, Mihai Talpă, Carol Tiron, Didina Duliga, Vasile Gheorghiu, Constantin Sofragiu, Ioana Nastase, Maria Diaconu, Gh. Neculăiţă etc. Primul obiectiv l-a constituit virful Toaca din masivul Ceahlău. Redactorul rubricii DOMNIŢA VĂDUVĂ

Next