Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)
1944-10-30 / nr. 39
ANUL I. Hr. 39 Luni 30 Octombrie 1944 6 Inițiale LEI Proletari din toate ţările uniţi-vă PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA cânte la ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. ____________________REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA , Str. Belvedere Nr. 6 Et. V, Tel. 5 54.825 10.79 Pământul trebue să fie criza de guvern continuă De ce a ajuns inca la soluţionarea situaţiei politice Au trecut peste două luni de la schimbarea de regim din România. De două luni poporul aşteaptă măsuri hotărîte împotriva criminalilor de răsboi şi uneltelor lor, aşteaptă transformări şi îmbunătăţiri reale. In Franţa Şi Bulgaria, în Iugoslavia şi Polonia, astfel de măsuri se iau cu rapiditate şi energie. In ţara noastră situaţia s’a modificat dela 23 August foarte puţin, în sensul că nu s’a înfăptuit regimul democratic pe care-l vrea şi-l cere poporul. Cu privire la ducerea răsboiului au fost lipsuri mari, transporturile şi aprovizionarea armatelor fiind foarte defectuoase. Elemente hitleriste, antonesciene sau legionare ne-epurate au fost lăsate să saboteze producţia şi viaţa Ţării. Aceste fapte au determinat denunţarea de către tov. Lucreţiu Pătrăşcanu şi tov. Constantin Titel Petrescu, în numele Partidului Comunist din România şi a Partidului Social Democrat a Blocului Naţional Democratic. A urmat apoi, demisia din guvern. Guvernul nesprijinit de cele două partide muncitoreşti a demisionat dar a revenit în mod neobişnuit şi arbitrar asupra demisiei sale. Atitudinea Frontului Na ional Democratic Criza de guvern durează de aproape o lună. Şi soluţionarea ei se dovedeşte foarte anevoioasă. In tot cursul acestei luni, discuţiile au fost continue între delegaţii Frontului Naţional Democraţic-având ca bază Proeetul de Platformă, comun - şi delegaţii Partidelor Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal. Cu tot spiritul de largă înţelegere pe care l-au arătat reprezentanţii Consiliului F. N. D., cu toate că în ultimele trei zile s’a discutat de câte doua ori pe zi cu delegaţia Naţional-Ţărănistă şi Naţional-Liberală, criza de guvern continuă. „ . . Ceea ce urmăreşte F.N. D. este ca, în interesul întregului popor al viitorului României să se alcătuiască un guvern de coaliţie democratică. Dificultăţi ridicate de delegaţii naţional ţărănişti Delegaţii naţional-ţărănişti au ridicat necontenit noul şi noui greutăţi, nici una dintre ele nefiind de natură să justifice în faţa poporului întârzierea soluţionării crizei de guvern. După a treia zi de discuţii, cerându-li-se să precizeze punctul lor de vedere în ultimele chestiuni ridicate, au refuzat invocând nouă pretexte de amânare. Aceasta este situaţia în momentul de faţă. Tratativele şi discuţiile sunt tergiversate de pe o zi pe alta, într’o perioadă când un guvern urît de popor e demisionat iar Ţara în plin răsboiu cere un nou guvern de realizări imediate. Audienţa tovarăşilor Lucreţiu Pătrăşcanu şi Gh Gheorghiu-Dej la M. S. Regele La ora 20,45 tovarăşii Lucreţiu Pătrăşcanu şi Gh. Gheorghiu-Dej au fost primiţi de M. S. Regele. Audienţa a durat până la ora 22,05. m ţăranilor Problema moşiilor cari exproprierii trec peste 50 hectare, obliga pe toată lumea să ia atitudine. Ţăranii îşi arată zilnic, sub cele mai felurite forme, dorinţa de a vedea rezolvată cât mai curând şi hotărîrea de a lupta pentru cucerirea pământului. N’a fost adunare ţărănească la care să nu se fi cerut pământ şi să nu se fi hotărît să lupte pentru el. Partidele politice şi organizaţiile democratice şiau spus de asemeni cuvântul. Partidul Comunist, cel Social-Democrat, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite, cari formează Frontul Naţional Democratic, sunt pentru exproprierea neîntârziată a acestor moşii şi pentru împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin. Conducătorii partidului Naţional- Ţărănist încearcă să amâne chestiunea până după terminarea războiului. D. Dinu Brătianu spune că exproprierea ar dezorganiza economia rurală şi de aceea o crede inutilă, ba chiar dăunătoare. Unpunct de vedere aproape identic împărtăşeşte şi d. Al. P. în „Timpul“ din 25 octombrie a .c. Nu este suficientă numai o parcelare a terenurilor actual disponibile în aşa zisa mare proprietate, ci trebuesc valorificate întinse terenuri necultivabile. Numai valorificarea acestor terenuri va putea duce la realizarea unei vaste şi durabile reforme agrare. Este adevărat că pentru rezolvarea problemei agrare nu e suficientă numai exproprierea marilor moşii şi împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin. Ţăranii au nevoie nu numai de pământ, ci şi de unelte, vite, islazuri, credite şi multe altele. Despre toate astea am mai vorbit. Aceasta însă nu înseamnă că nu trebuesc expropriate marile moşii. In România există peste 6.000.000 hectare de teren arabil, care e stăpânit de marii moşieri. Există în România o întinsă mare proprietate, nu o aşa zisă mare proprietate. Impropnetărirea ţăranilor săraci cu terenurile care aparţin azi acestor moşieri, rezolvă în mare măsură problema agrară. Soluţia exproprierii moşierilor şi împroprietărirea ţăranilor este necesară atât din punct de vedere istoric, social şi politic cât şi economic. Şi despre aceasta am mai vorbit. AI. P. socoteşte însă că problema agrară poate fi rezolvată numai prin valorificarea terenurilor necultivabile. Fără îndoială că şi această problemă a valorificării terenurilor necultivabile, va veni la ordinea zilei. Dar ceva mai târziu. A pune azi această problemă înseamnă, în cel mai bun caz, a pluti în nouri, a fi cu totul în afara realității. De ce ? Valorificarea celor 8.400.000 hectare de terenuri necultivabile, cere mijloace de care astăzi Statul Român nul dispune. Soluţia lui Al. P. nu rezolvă deloc problema agrară. A aluneca pe această pantă înseamnă a apăra în mod obiectiv, stările de azi, cu mari moşieri cari îşi lucrează moşiile în dijmă cu ajutorul ţăranilor săraci, înseamnă a susţine că ţăranii, care au luptat ca ostaş pentru desrobirea Ardealului şi continuă să lupte pentru nimicirea Germaniei hitleriste, trebue să rămână fără pământ şi să se căciulească în faţa moşierilor. Soluţia lui Al. P. în condiţiunile de azi, este o soluţie profund reacţionară, cu toate aparenţele de radicalism. Mussolini, pentru a nu se atinge de pământurile moşierilor italieni, a aruncat praf în ochii ţăranilor cu secarea mlaştinilor pontine. Prin aceasta situaţia ţăranilor italieni n’a devenit cu nimic mai bună decât înainte. Dimpotrivă. S’a înrăutăţit, începerea unei acţiuni pentru valorificarea terenurilor necultivabile din România azi, n’ar da rezultate prea mult deosebite de cele din Italia fascistă. In condiţiunile de acum, singura soluţie justă a problemei agrare este cea cerută de Partidul Comunist din România şi însuşită de toate organizaţiile din Frontul Naţional Democratic. Ea constă în exproprierea moşiilor care depăşesc 50 hectare şi împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin. Pavel Chirtoacă in numărul de erî al „Scânteei” s’a publicat un articol „De vorbă cu colonelul Cambrea”. Dintr’o eroare tehnică, n’a apărut specificarea să articolul a fost reprodus din ziarul „Graiul Nou”, No. 13, Anul I Admraţie şi recunoştinţă faţă de Armata Roşie Eliberatoare . Ministru de război, general de corp de armată, M. Rasoviţă, a trimis d-lui Mareşal Malinowski, următoarea telegramă : DOMNULE MAREŞAL, In clipa în care vitezele armate de sub comanda Domniei Voastre au atrmns pretutindeni graniţa de vest a Ardealului românesc. Vă adresez, odată cu admiraţia şi recunoştinţa mea şi a armatei, urările cele mai sincere de izbândă deplină asupra inamicului comun. If ministrul de război" general de corp de armată M. RACOVIŢA 4 marea înifriire a Frontului Naţional Democratic la Turu Severin se In oraşul T.-Severin, marile maspopulare s’au întrunit în ziua de 23 Octombrie Pentru a-şi manifesta hotărîrea de luptă în cadrul F. N- D. , întrunirea s’a organizat spontan, fără a fi fost adusă la cunoştinţă prin manifeste şi publicitateOrganizaţiile muncitoreşti şi patriotice, anunţate prin delegaţi, şi-au încolonat membrii la eşirea din uzine şi la sedii pornind înspre piaţa Primăriei pentru a asculta cuvântul reprezentanţilor poporului. La această manifestaţie ţinută în aer liber, muncitorimea şi cetăţenii oraşului au subliniat cu adeziunea lor conştientă şi liberă, necesitatea imperioasă ca toate forţele cinstit democrate din ţară să lupte in cadrul F. N. D. Mulţimile iantrernute de entuziasmul muncitorilor au întărit rândurile acestora, manifestând viguros pentru comunitatea de interese a tuturor categoriilor sociale. Tov. Macavei Mişu, deschide întrunirea explicând că organizaţiile ce fac Parte din F. N. D. sunt cele care au înţeles din totdeauna să lupte pentru interesele poporului Aceste interese cer un puternic şi compact front al tuturor organizaţiilor cari vor să lupte pentru adevărata democraţie. Conducătorii ţărănişti şi liberali dacă rămân în afara Frontului, rămân străini de popor. Elementele cinstite din aceste Partide sunt chemate să lucreze în cadrul F. N. D. D-rul Nicolau, în numele Uniunii Patrioţilor spune: Totul în ţară este ruină. Numai muncitorii pot reclădi ceea ce dictatura a prăbuşit cu uşurinţă criminală. Suntem aliaţii marelui popor sovietic. Exemplul de muncă al acestui popor să ne fie îndemn pentru munca noastră de creaţie şi producţie în care toate categoriile sociale conlucrează pentru dreptatea socială. Asigurăm această muncă dacă eliminăm fasciştii şi duşmanii poporului din sânul naţiunii. Numai organizaţiile muncitoreşti garantează dreapta răsplată a muncii. Numai ele înlătură exploatarea omului de către om şi asigură binefacerile civilizaţiei pentru toate categoriile sociale, încheie îndemnând la luptă pentru un guvern al F. N. DTov. Cristescu ca reprezentant al Sindicatelor Unite arată că muncitorii au fost totdeauna oprimaţi de guvernele din trecut, toate reacţionare. Omenie pentru muncitori nu a existat. Astăzi acest lucru nu trebue să se mai repete. De aceia toată muncitorimea trebuie să lupte pentru un guvern al F. N. D. Prof. Papacostea spune : oraşul întreg se găseşte în ruină. Mizeria gâtuie pe muncitor şi familia lui nu are asigurat traiul de a doua (Continuare în pagina 5-a) TOV. LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU IN ACEST NUMĂR: Pag. 2-a : Viaţa Mareşalului Stalin. Pag. 3-a : Fabrica „V u I c a n” dă exemplu. Pag. 4-a : Constituirea Comitetului Frontului Naţional Democratic din juri. Ilfov. Pag. 6-a : Eliberarea Greciei se înfăptueşte: „Taxa poştală plătită în numerar conform adresei Direcţiei generale P. T. T. Nr. 116.578 din 26 Sept. 1944“ ■ _jl %fp_alp & TOV. GHEORGHIU-DEJ DISCURSUL Domnului Churchill D. Churchill a ţinut un discurs de o deosebită importanţă politică în Camera Comunelor. Acest discurs, care avea scopul, de a lămuri membrii Camerei Comunelor , şi opinia publică internaţională asupra discuţiilor de la Moscova, a reuşit să atingă acest obiectiv în mare măsură.Discursul prezintă fără înconjur şi cuobiectivitate complexitatea problemelor cari s’au pus în discuţie la Moscova, , scoţând în evidenţă în acelaş timp rezultatele pozitive, la cari s’a ajuns în urma tratativelor. Asupra problemelor militare — în mod firesc — declaraţiile. d-lui Churchill se restrâng la unele constatări generale- In primul rând, că am ajuns la ultima fază a războiului, care va determina „ca lupta de pe toate fronturile să crească în spaţiu şi intensitate1“ — deci că trebuesc făcute eforturile cele mai mari pentru ca această ultimă perioadă să fie cât mai scurtă. In al doilea rând, Domnia Sa subliniază, că s’au luat o serie de măsuri în vederea acestui lucru, pornind dela hotărârile luate dela Teheran, cari au avut darul să schimbe profund aspectul războiului mondial. In ceiace priveşte problemele politice, prezintă patru probleme principale, cari au format centrul discuţiilor. 1. In problema Balcanilor subliniază acordul complect la care s’a ajuns. Acest acord are drept bază strângerea eforturilor, tuturor ţărilor din Balcani în lupta comună pe care o duc Naţiunile Unite împotriva duşmanului comun, pentru înfrângerea definitivă a fascismului. In vederea acestei politici, Uniunea Sovietică şi Anglia vor acţiona în comun în Iugoslavia pentru asigurarea unei colaborări între Miatreşalul Tito şi între guvernul regal al lui Subăşici. „Am ajuns la un acord foarte bun de acţiune în legătură cu toate aceste ţări, în mod individual sau în combinaţie, cu scopul de a concentra toate sforţările lor şi de a le pune de acord cu sforţările noastre împotriva duşmanului comun şi cu stabilirea unei soluţii paşnice, în măsura posibilului, după terminarea războiului. Noi acţionăm de fapt în comun — Rusia şi Marea Britanie — în legăturile noastre atât cu guvernul regal iugoslav,, condus de d. dr. Subasici, cât şi cu mareşalul Tito ;■şi noi i-am invitat ,printr’un mesaj comun să conlucreze pentru cauza comună”. 2. In problema Poloniei îşi exprimă speranţa că o deslegare positivă şi definitivă trebue să intervină în această chestiune.. D-sa îşi exprimă maideparte speranţa că d. Micolajjczik se va înapoia curând*în Moscova şi că va reuşi „să ajungă la un aranjament bun“. Acest guvern trebue să fie un guvern care să creieze o „Polonie puternică, liberă, independentă şi suverană, reală faţă de aliaţi şi amicală faţă de marele ei vecin şi liberator, Rusia”. D. Churchill subliniază că trăim vremuri critice, când tărăgănarea discuţiilor nu este de dorit, şi arătând consecinţele nedorite ale unor metode asemănătoare, aduce critici serioase guvernului polonez din Londra în această privinţă. „Dacă guvernul polonez, ar fi ţinut seama de sfatul pe care i l-am dat la începutul acestui an, nu s-ar fi produs niciodată complicaţiile adiţionale ce s’au ivit prin formarea comitetului naţional de eliberare din Lublin. Orice amânare prelungită în ce priveşte soluţionarea, nu poate avea drept urmare decât sporirea opoziţiei dintre polonezii din Londra şi polonezii din Polonia şi stănjenirea acţiunii comune pe care polonezii şi ruşii şi restul aliaţilor o întreprind împotriva Germaniei. 3) In problema Franţei arată acordul deplin al puterilor aliate în privinţa recunoaşterii guvernului provizoriu sub conducerea generalului de Gaulle, şi asupra principiului libertăţii poporului francez, cât şi a celorlalte popoare de a-şi alege formele lor de viaţă şi de conducere. 4) In, ultima parte a discursului, d. Churchill se opreşte asupra Greciei, asupra eforturilor pentru isgonirea cotropitorilor de pe teritoriul ei şi adresează partidelor şi grupărilor politice greceşti un apel, cerând ca toate problemele să fie subordonate acestei probleme centrale. Acest discurs se clădeşte pe câteva principii şi idei fundamentale cari au format şi formează şi astăzi ideile de bază ale luptei Naţiunilor Unite. Aceste principii şi idei sunt înaltele idei ale libertăţii, progresului şi democraţiei. Ideia libertăţii conduce Marile Puteri Aliate în hotărîrea ce străbate ca un fir roşu şi prin discursul d-lui Churchill — de a asigura fiecărui popor depline puteri pentru a hotărî asupra soartei sale. Ea deschide larg drumul popoarelor pentru a-şi alege liber formele de viaţă şi conducătorii. înalta idee a democraţiei şi progresului, apărarea lor prin luptă, conduc Marile Puteri Aliate şi se exprimă şi în discursul d-lui Churchill. Războiul drept, pe care-l duc Naţiunile Unite cu cea mai mare înverşunare pentru sdrobirea definitivă a fascismului, cel mai mare duşman al progresului şi democraţiei, se plasează pe această linie. Toate problemele sunt privite de Naţiunile Unite şi în discursul d-lui Churchill, în primul rând din acest punct de vedere. Orice altă problemă trebue să fie subordonată problemei, care cu o actualitate pregnantă stă în faţa tuturor, cari doresc progresul şi democraţia. De aceia nu a existat la Moscova şi nu pot exista în general probleme, cari să nu poată fi rezolvate în strânsă colaborare di înţelegere. Naţiunile Unite s’au sudat în lupte şi jertfe comune, pentru o cauză comună. Ele sunt hotărîte să lase la o parte tot ce ar putea împiedeca lupta lor. Acest fapt explică şi reproşul sever pe care d. Churchill îl face lui Mikolajczik. D. Churchill a avut ocazie să se convingă în cursul discuţiilor de la Moscova, că guvernul polonez din Londra, până azi, nu a arătat nici cea mai mică înţelegere faţă de problema vitală a poporului polon şi a Aliaţilor. Că el nu a înţeles să subordoneze anumite interese, intereselor generale cari dictează unirea forţelor împotriva fascismului. Că ,el nu a dat nici o dovadă că vrea o Polonie care să fie „reală faţă de Aliaţi şi amicală faţă de marele ei vecin şi liberator : Rusia“. Din întregul discurs reiese unitatea de voinţă a Aliaţilor de a acţiona în comun pentru înfrângerea fascismului. Acest discurs, care în mod sincer arată posibilitatea părerilor diferite asupra anumitor probleme, scoate în evidenţă hotărîrea de a unifica aceste păreri sub un singur comandament. „Sunt foarte fericit să aduc la cunoştinţa Camerei Comunelor că legăturile noastre cu Rusia Sovietică nu au fost niciodată mai strânse, mai intime şi mai cordiale decât sunt în prezent. Niciodată până acum nu am putut să ajungem la un atât de înalt grad de prietenie şi sinceritate în discuţii, cu privire la subiectele cele mai delicate şi de multe ori vexatoare prin ele înşile, aşa cum am ajuns la această întâlnire de la care m’am înapoiat. Să piară orice speranţă în inima germanilor că va exista chiar şi cea mai mică separaţie sau slăbire a forţelor ce îi strâng tot mai aproape şi vor face să piară orice forţă a rezistenţii lor”. Acest discurs se întemeiază pe voinţa nestrămutată a popoarelor libere de a rămâne libere. El exprimă hotărârea de a lupta în comun pentru înfrângerea celui mai mare, duşman al acestei libertăţi. Şi voinţa lor de a creia o pace sigură şi temeinică cu perspectiva propăşirii lumii întregi. înaintarea continuă in Ungaria de la Tordflssi Comunicatul Marelui Stat Major al armatei asupra operaţiunilor din ziua de 27 Oct. 1944 In Ungaria de nord-est, trupele române, în legătură cu cele sovietice, continuă înaintarea. Intre Dunăre şi Tisa, în zona sud-est Kecskemet, lupte cu caracter local.