Scânteia, mai 1946 (Anul 3, nr. 513-537)
1946-05-01 / nr. 513
SEP A Sfi— ANUL XVLNr. 513 |[ 1 M\ I PAG. 510 LEI V # 7 s»••—liîli------- ~~ * ■—f Al » ti UffiON CONSTANTINESEU TS3.JEFOÎN«: Central» *•*'-’•** Tipografia 4.84.4* abonamente Pe ht«?, L* t m Pe 3 kmî I'd 10.000 PENTRU MUNCITORI, ȚĂRANI ȘI STUDENȚI pe linK L«t 3.000 Pe 3 tea l^si 0.000 Redacția fl administrația Rolpopro NT, fl Xs^j£ajiivj^ PROLET A KI DIM TOATE J ÄK ILEU Ml'l l-V A ' Ole luptă de GK. GHEORGHItl-DEJ Secretarul general al Partidului Comunist Român Anu, acesta, mai mult decât oricând, Ziua Muncii va purta caracterul unei mari sărbători a poporului. Pentru prima oară sărbătorim ziua de 1 Mai după deplina victorie nu numai militară dar și economică, politică şi morală, repurtată asupra celui mai agresiv dintre imperialism, imperismul fascist. Conştiinţa acestui fapt va da un deosebit avânt puternicelor demonstraţiuni ce se vor desfăşura în această jdin întreaga lume sub drapelele libertăţii. Este insă în tradiţia muncitorimii conştiente de a privi această n an numai ca ea de sărbătoare ci, mai ales, ca o zi de trecere in revistă a forţelor de luptă ale celor ce muncesc. După câştigarea războiului, topoarele vor să câştige o pace trainică. După sfărâmarea jugului fascist, omenirea muncitoare este dornică de libertate reală şi de bunăstare. Această voinţă o manifestă de 1 Mai în întreaga lume milioane de muncitori ca braţul şi cu mintea a căror unitate constitue astăzi o uriaşă forţă, pusă la slujba păcii şi progresului. Suntem fericiţi şi mândri că în rândurile lor sunt prezenţi şi muncitorii manuali şi intelectuali din România. Pentru noi ziua de 1 Mai 1946 are un bogat şi semnificativ conţinut. Sărbătorim un şir întreg de înfăptuiri sociale şi politice ale regimuluidemocrat din ţara noastră: reforma agrară, reintegrarea Ardealului de Nord la patria română, transformarea libertăţilor cetăţeneşti dintr’un privilegiu al celor puţini, într’un bun al celor mulţi, eroicele eforturi ale poporului pentru refacerea unei ţări, ruinată de dictatura fascistă şi război, prefacerea României dintr’un focar de mrimişte într’un factor de pace, inaugurarea erei de veşnică prietenie cu marea ţară socialistă, apărătoare a păcii, democraţiei şi independenţei popoarelor — Uniunea Sovietică. Dar sărbătorind aceste înfăptuiri, nu uităm şi nu putem uita că fiecare din ele a fost dobândită prin lupte grele împotriva forţelor trecutului reacţionar. Nu uităm că apărarea şi consolidarea înfăptuirilor de până acum şi dobândirea de noi înfăptuiri va cere încă democraţiei române fî întregului popor multă trudă, vigilenţă şi luptă. In faţa tinerei democraţii româneşti, pe care duşmanii ei ar vrea-o plăpândă, dar care-şi soarbe puterea din sprijinul neprecupeţit al Întregului popor, stau numeroase probleme, serioase. Se discută la Paris tratatul de pace cu România şi în curând va fi convocată Conferinţa Păcii. Datorită cotiturii hotărite realizate de ţara noastră la 23 August 1944, şi generoaselor condiţiuni de armistiţiu, oferite nouă de Urt.S.8, armata şi poporul nostru au putut lua parte la lupta pentru eliberarea noastră, pentru izgonirea cotropitorilor nemţi din ţară, pentru eliberarea Ardealului nostru scump. Mormintele eroilor noştri de la Debreţin şi din munţii Tatra amintesc că armatele noastre au luptat nu numai pentru eliberarea Patriei lor, ci şi pentru izgonirea hoardelor hitleriste din Ungaria şi Cehoslovacia, pentru victoria Anală asupra Germaniei hitleriste. România se va putea prezenta astfel, reabilitată şi cu fruntea nu la Conferinţa păcii. Având la activul ei aportul la opera de zdrobire a Milerismului, democratismul real al regimului ei intern, care garantează drepturi egale naţionalităţilor conlocuitoare şi ne asigură sprijinul neprecupeţit al mării noastre prietene din Răsărit şi simpatia sinceră a popoarelor iubitoare de libertate, România poate privi viitorul cu deplină încredere. La faţa tinerei democraţii române stă imensa sarcină a refacerii ţării şi a învingerii marilor greutăţi economice care apasă nu pe cei ce se văicăresc mai tare, hulind democraţia, guvernul, muncitorimea şi ţărănimea, ci pe cei ce trudesc în fabrici, mine, birouri, ateliere, ogoare, întâmpinăm dificultăţi serioase. Nu te vom putea învinge fără o politică îndrăzneaţă, in care să se imbine stimularea producţiei, satisfacerea nevoilor vitale ale păturilor muncitoare, promovarea şi încurajarea iniţiativei particulare şi energica combatere a fenomenelor economice nesănătoase, prin reglementarea creditului şi a pieţei de mărfuri, şi prin necruţătoarea reprimare a speculei, a sabotajului economic şi a evaziunii fiscale. Trebuesc înzecite forţele pentru ridicarea producţiei, şi in primul rând a celei metalurgice, miniere şi petrolifere. Trebue asigurat minimumul de existenţă masselor de salariaţi. Printr’o politică de credit ieftine pe termen lung şi prin Înzestrarea cu maşini şi unelte, treime Întărită gospodăria ţărăneasca, având ca bază proprietatea individuală. Trebue democratizat sistemul nostru bugetar şi fiscal, prin reducerea impozitelor Indirecte şi prin o mai dreaptă aşezare a celor directe. Acestea nu sunt decât o parte din problemele ce se cer rezolvate de forţele democrate pentru lichidarea situaţiei economice grele, pentru asigurarea refacerii ţării şi pentru îmbunătăţirea condiţiunilor de trai ale poporului la cadrul campaniei electorale, forţele democrate se vor prezenta cu un program realist, concret şi curajos de refacere economică şi de consolidare democratică a ţării. Pe baza acestui program, cât şi pe baza realizărilor de până acum, forţele democratice unite vor solicita votul poporului, convinse fiind că poporul le va acorda acest vot. La numele acestuui program de reconstrucţie, de întărire a democraţiei, de asigurare a înfloririi şi propăşirii ţării noastre, democraţia română îşi va pune ca obiectiv în aceste alegeri definitiva înfrângere politică a reacţiunii, coalizată în grupările d-lor Maniu şi Brătianui. Atingerea acestui obiectiv este neapărat necesară pentru curăţirea drumului spre o şi mai mare întărire şi desvoltare a actualului regim democrat şi spre asigurarea bunei stări a marei masse a poporului. Atingerea acestui obiectiv este necesară şi pentru că în politica lor, grupării© ..istorice“ merg pe periculosul drum al antisovietismului, al aţâţărilor războinice, al şovinismului şi rasismului, al provocaţiilor politice, al actelor de teroare împotriva muncitorilor organizaţi, împotriva membrilor comitetelor de reformă agrară etc. Programul acestor grupări — atât în politica internă cât şi în cea externă — este restaurarea trecutului Întunecos. O asemenea politică ascunde primejdii atât interne cât şi externe. Ea este respinsă de covârşitoarea majoritate a poporului român. Iar voinţa poporului în ţara noastră, nu mai poate fi neglijată. Poporul român este strâns unit în jurul guvernului de concentrare democratică, prezidat de d-rul Petru Groza. Acest guvern se bucură de sprijinul tuturor forţelor democrate din România, printre cari un loc de frunte îl ocupă muncitorimea română. In ziua de trecere în revistă a forţelor celor ce muncesc, putem constata cu mândrie şi adâncă satisfacţie, că sub regimul de autentice libertăţi democratice, muncitorimea organizată din România a devenit o forţă impunătoare şi Confederaţia Generală a Muncii numără azi la 5 milioane de membri. In ciuda sforţărilor făcute de reacţionari de a fărâmiţa rândurile muncitorimii, de a izola pe socialişti de comunişti, de a creia un partid-marionetă în frunte cu coada de topor Titel Petrescu, Frontul Unic Muncitoresc, se întăreşte şi se afânceşte. Se întăreşte şi se adânceşte alianţa între muncitorime şi ţărănime, reprezentată de Frontul Plugarilor, prezidat de petru Groza. Partidul nostru Comunist, cu consecvenţa, bărbăţia şi principialitatea ce-l caracterizează, se află în fruntea luptei şi a eforturilor creatoare ale poporului nostru şi-şi continuă neclintit lupta sa democratică de totdeauna. Tocmai aceasta este explicaţia creşterii continue a influenţei, autorităţii şi popularităţii Partidului nostru, explicaţia faptului că în rândurile Partidului nostru vin cei mai cinstiţi şi mai luminaţi muncitori, ţărani, slujbaşi, vin scriitori şi savanţi renumiţi, intelectuali de seamă din toate domeniile creaţiunii artistice şi a activitaţii culturale. La primele rânduri ale democraţiei româneşti, Partidul Comunist Român luptă pentru România democratică, iubitoare de pace, înfloritoare şi fericită. Sub semnul acestei lupte se vor desfăşura astăzi demonstraţiile mastrelor muncitoare din ţara noastră. • Trăiască Frontul Unic Muncitoresc! • Trăiască Partidul Comunist Român! • Trăiască Partidul Social-Democrat! ® Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! • Trăiască Frontul Naţional-Democrat! ® Trăiască victoria democraţiei unite în primele alegeri libere! In toate ţăWle, în t i*ttjKjU^ra»W^ului, comuniştii au fost Vp m?$nea tentei de eliberare. Dar a âSles#i lupte »’a fost o vfetori® a unui singur partid, ci o graniţă a po por*Su3 întreg. Comuniştii au ştiut să mobilizeze toate forţele progresiste din toate partidele şi din toate straturile sociale. Şi pe măsură ce suoecsele se înmulţeau, pe măsură ce hidra hitleristă sângera mai abundent din rănile provocate ei de lovitirie patrioţilor, conştiinţa unităţii creştea, se adâncea, devenea o condiţie însăşi a victoriei Peste tot miiroilor‘"'■a ea sa află fot tfru«î— Dar legiturg, cea mai strânsă, adeseori până la contopire, a fost aceea realizată de «fasst muneitmétre, de cei cari aut avut ie suportat greul cel mai mare al Iwptsi ţi cele mai grele pierderi. Coffoârtìştii ţi socialiştii şi-au cimentat unirea, prin sângele eroilor căzuţî din mijlocul lor. De aceea, şi după război ii găsim alături, apărând libertăţile câştigate împotriva uneltirilor duşmănoase ale reacţiunii Acolo unde au mers împreună, comisniştii şi sossal-democrstii au cunoscut numeroase succese Acolo unde lupta lor a fost unită, popoarele au au stat din fructul victoriei lor : progresul. In FRANŢA, mulţumită unităţii sindicale, numărul muncitorilor organizaţi a ajuns la 5 milioane. Şi se ştie prea bine că organizaţiile sindicale sunt o garanţie a ridicării materiale şi morale a muncitorimii. Acordul încheiat în 18 ianuarie intre comunişti şi socialişti cu privire la Constituantă, a deruiat planurile lui de Saulié şi clisei reacţionare reprezentata de el, a înlăturat posibilitatea unei guvernări personale a pensralului ; unirea forţelor muncitoreşti a făcut posibilă naţionalizarea diferitelor ramuri ale industriei franceze, ca şi a marilor bănci — cuiburi de uneltiri reacţionare şi pro-fasciste. In BELGIA, colaborarea dintre comunişti şi socialişti reprezintă obstacolul cel mai important in calea revenirii la domnia autocrată a regelui Leopold. Cele două partide au recoltat numeroase succese, în lupta lor comună împotriva sabotajelor elicei reacţionare apărată de partidul social-creştin. Dacă numeroase greutăţi ce le întâmpină această ţară nu au putut fi încă înlăturate, aceasta se datoreşte în primul rând faptului că, mergând separat în alegeri, cele două partide muncitoreşti nu şi-au putut asigura majoritatea necesară guvernării. Conservatorii englezi sunt răsti’isiţi Dar n’a constituit oare ANGLIA marea desemăgire a reacţiunii internaţionale? Cu tot prestigiul ce i l-a împrumutat victoria, Churchill a fost răsturnat, la prima confruntare cu ,,oamenii simpli’* din ţara sa. Victoria laburiştilor — o victorie categorică — s’a datorat exclusiv acţiunii unitare a clasei muncitoare care voia să scape de guvernarea lorzilor şi a patronilor de concerne internaţionale. Şi în acest sens a acţionat Partidul Comunist Englez. In ţările de fotosud NORVEGIA este una din ţările cari se refac într’un ritm mai rapid. Dar aceasta se datoreşte continuării în tirup de pace a colaborării strânse care a existat îrntre comunişti şi sibalişti în sânul mişcării de rezistenţă. In alegerile municipale din capitala FINLANDEI în Decembrie 1945, lista comună a blocului comunist-socialist a câştigat 26 locuri, faţă de cele 14 ale conservatorilor, 13 ale partidului suedez şi 5 ale liberalilor. Este semnificativ, aceasta, întrucât în ciuda puternicei activităţi a cercurilor reacţionare, în ciuda numeroaselor sabotaje şi conspiraţii, colaborarea dintre forţele progresiste finlandeze a dus la pedepsirea marilor vinovaţi de război, la primenirea cadrelor administrative, la constituirea unui guvern inspirat din dorinţa de a duce o politică sincer democratică. ...şi în celeate Sudin ITALIA de Nord, în Sud, in Sicilia, mari, latifundiari feudali şi patenii marilor uzine întreţin un climat favorabil reintronării fascismului. Circile reacţionare se grupează, întreţin ziare şi partide neo-fasciste caffifflate, sabotează reconstrucţia ţării şi combat mişcarea sindicală tot mai puterfu^ă. Dar atacurile furioase ale reactîU'Bii şi fasciştilor se lovesc depát©rSiéa unitate a muncitorimii călite în luptele de rezistenţă, înlăturarea ei-veriului Badoglio, restitarea unor înalţi funcţionari din conducerea statului, a unor fruntaşi politici fascişti şi reacţionari, renaşterea vieţii sindicale, sunt succese Urmare Ut tdihna pagină De la un capac la altul al Europei, o singură lozincă: UNITATE! Cum luptă massele muncitoreşti împotriva uneltirilor reacţiunii _________ x almca 1 KI cli TsllUh&OUDÁWÜÁnfyl hrtexnaileriaEc a cetox ce tiwmcefrc!