Scânteia, iulie 1947 (Anul 4, nr. 859-884)
1947-07-02 / nr. 859
Controlul utilizării creditelor ,,istorici” şi să permită Statului să controleze modul cum sunt utilizate creditele, nu e de naturii să placă unor negustori de bani, obişnuiţi până acum să folosească după bunul lor plac şi după interesele lor personale fondurile procurate dle la Banca Naţională. Oficiosul brăitienit îşi mărturiseşte, de altfel, deschis „teama“ că aplicarea proectului de lege pentru controlul creditelor ar putea creia o „pletoră de infractori”. Mărturisirea oficiosului marilor bancheri brătienişti dovedeşte, odată mai mult cât de necesar era controlul utilizării creditelor. Căci ea confirmă faptul că până acum o parte din credite era folosită pentru speculaţii şi pentru îmbogăţirea unor profitori care au a se teme de control. Rolul creditelor nu este însă să încurajeze pe speculanţi şi să-i ajute să se îmbogăţească, ci să înlesnească activităţile economice constructive şi productive, să contribue la însănătoşirea economică şi financiară a ţării. De aceea, aşa cum arată propunerile Partidului Comunist, creditele trebue să fie acordate cu precădere .întreprinderilor care execută şi depăşesc programele de producţie şi desfacere”, întreprinderilor care aduc o contribuţie la sporirea cantităţii de mărfuri de pe piaţă, la înlesnirea aprovizionării şi la îmbunătăţirea condiţiunilor de trai ale populaţiei. Când vorbesc despre bănci şi politica de credite, oficioasele ,,istorice“ încearcă să-şi ia un aer savant şi grav, ca şi cura ar pătrunde intr’un sanctuar, intr’un domeniu în care omul de rând nu ar avea ce căuta. Este oarecum explicabilă această a. realizarea operaţunilor de creditDelegaţii ei vor avea dreptul de a efectua cercetări asupra operaţiunilor de credit şi a constata infracţiunile, pentru care se prevăd sancţiuni aspre- Desigur, acest procest de lege, menit să rupă ..misterul” detitudine a presei ..istorice” faţăcare se înconjurau bancherii de problemele de credit- Fiindcă in fapt, a vorbi despre bănci, afaceri de bancă şi bancheri, înseamnă a vorbi despre Dinu Brătanu preşedintele consiliului de administraţie al Băncii Româneşti, despre Mihail Romnecanu, administratorii aceleiaşi bănci, despre vicepreşedintele partidului ma-iist Mihai Fopovici fost conducător al Pincii Ardelene, despre Nestor Badea, nepotul lui Mihalache şi director general al Casei Rurale. A vorbi despre bancheri înseamnă deci, pentru oficioasele „istorice”, a vorbi despre înşişi patronii lor şi afacerile acestora. Ceeare desigur ,cere o prudenţă deosebită... Ş, totuşi, problemele de credit interesează cel puţin in aceeaşi măsură pe muncitor, pe searat, pe ţăran, ca şi pe marele bancher sau industriaş. Fiindcă mijloacele financiare constitue un sprijin temeinic al eforturilor pe care le face mimcitorimea pentru ridicarea producţiei. Fiindcă de felul cum este îndrumat creditul, de modul cum sunt folosite mijloacele băneşti procurate de bănci, depinde în bună parte succesul acţiunii de refacere şi ridicare economică a ţării şi deci nivelul de trai, bună-starea marei masee a populaţiei muncitoare. Etatizarea Băncii Naţionale a dat poporului o armă puternică pentru înfrângerea dificultăţilor economice. Curăţită de sgura „istorică“ a intereselor particulare scoasă din cercul de influenţă al afaceriştilor brătienişti, Banca Naţională a devenit o Instituţie pusă în slujba intereselor generale, a inntereselor populare. In şase luni de activitate, de la 1 Ianuarie până la 7 iunie a. c, portofoliul comercial al Băncii Naţionale a crescut cu peste 11.000 miliarde lei, ceea ce înseamnă că institutul de emisiune s’a străduit să dea un sprijin puternic activităţilor economice. Dar Banca Naţională n’a avut până acum posibilitatea de a controla îndeaproape modul cand au fost folosite aceste mijloace financiare. Fiindcă ea nu acordă credite direct, ci prin mijlocirea instituţiilor de credit publice şi particulare prin mijlocirea băncilor de toate categoriile Şi astfel se explică faptul că unii speculanţi au putut obţine credite pe care le-au folosit în afaceri de bursă neagră pentru a se îmbogăţi de spinarea poporului, astfel se explică faptul că unii întreprinzit ori au obţinut credite pentru finanţarea producţiei fabricilor lor, dar le-au folosit în buna P utî pen la speculaţii, lăsând funcţia în suferinţă. Î n felul acesta o parte din ii.Ioacele financiare puse de Canea Naţională la dispoziţia Peţei in loc să fie folosită pentru ridicarea producţiei şi risce inhibite astfel la înlăturarea greutăţilor economice care apasă asupra populaţiei muncitoare. a fost întrebuinţată pentru îmbogăţirea ilicită a unor speculanţi şi afacerişti- Este cunoscut cazul Creditului Agricol Ipotecar, a cărui conducere a aprobat credite de miliarde unor moşieri şi personalităţi „istorice”, refuzând însă să finanţeze ţărănimea muncitoare care avea într’adevăr nevoie de bani pentru sămânţă, unelte, etc. Sunt deasemenea cunoscute cazurile unor mari instituţii de redit publice sau particulare, care au împărţit cu dărnicie credite unor întreprinderi mărunte şi lipsite de însemnătate pentru economia generală a ţării, punând însă tot felul de piedici unor întreprinderi care aveau nevoie de mijloace financiare pentru sporirea producţiei la sectoare de mare importanţă pentru ţară. Din împrejurările actuale creditul are însă de îndeplinit un rol prea important pentru a mai putea fi îngăduit desmăţul din trecut. Menţinerea şi sporirea producţiei trebue sprijinită printr’o raţională acordare şi îndrumare a creditelor, astfel încât ele să fie folosite numai în scopuri productive, de interes general. Creditele trebue să fie utilizate nu pentru speculaţii, pentru îmbogăţirea unor profitori, ci dimpotrivă pentru combaterea speculei, pentru ridicarea producţiei, pentru însănătoşirea financiară şi economică a ţării şi deci pentru îmbunătăţirea comisiunilor de trai ale marei masse a populaţiei. Iaă de ce Paridul Comunistîn propunerile pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi financiare a ţării, stărite asupra problemelor de credit şi cere, între altele ,»să se elaboreze fără întârziere normele de dirijare a rezervelor de credite in scopuri exclusiv productive şi să se realieze de către Banca Naţională un control efectiv al utilizării creditelor, luânduse măsurile cele mai severe faţă de cei ce dau creditelor altă destinati o decât aceea în vederea carc a au fost obţinute şi nu deosebi faţă de cei ce folosesc creditele pentru scopuri speculative şi de îmbogăţire ilcită”. Prunctul de lege pentru controlul utilieătii creditelor aprobat de curând de Consiliul de Minştri şi care urmează a fi supus Parlamentului, răspunde breslei necesităţi. Procetul de lege prevede că întreprinderile care solicită creditele trebue să justifice cererea lor, să întrebuinţeze crediditele numai în scopul pentru care le-au obţinut şi să răspundă pentru felul cum folosesc creditele. Băncile care acordă creditele vor trebui să vegheze ca acestea să fie folosite în scopul pentru care au fost cerute şi să comun ca Băncii Naţionale infirmeriile necesare cu privire la situaţia creditelor acordate Bansa Naţională are sarcina de a controla, utilizarea creditelor şi de a scabili normele pentru Tudor Savin PARTIDUL COMUNIST ROMAN Secţiunea de Educaţie Politică a comitetului Capitalei SALA ATENEULUI ROMAN Miercuri 2 iulie 1947 orele 18 are loc UN SYMPOSION despre : „Opera, Teatrul şi baletul în U.R.S S.“ vor vorbi tovarăşii 3 Dinu Negreanu şi Mihail Raicu regizori înanoiaţi recent din U.RSSIntrarea liberă ea 4-a Descoperirea unui complot antiren în Franța — Arestarea inspectorului general al jandarmeriei franceze — In clişeu (dreapta): prof. Traian Săvulescu vorbind la Conferinţa pe ţară a U. F. A. R.-ului. (In presidium, alături de d. prof. Săvulescu, d.la Bernaki şi tov. Ana Pauker) — (stânga): Astenţa IsriIllMEBli&IllMlt Punctul d© vedere sovietic asupra consfătuirii celor trei miniştri de externe FRANŢA ‘ Agravarea situaţiei politice interne. GRECI* Spre un guvern al Greciei democrate teritoriul eliberat. Cu toate că până acum nu s’a publicat niciun comunicat oficial asupra consfătuirii pe care o au la Paris miniştrii de Externe ai U.R.S.S., Franţei şi Angliei, opinia publică internaţională a fost informată — de către presa franceză ca şi de Agenţia Tass — asupra punctelor de vedere pe care le susţin fiecare dintre _________________________________naţiunile participante la conferinţăse vede din aceste informaţiuni că propunerile celor trei miniştri de externe în legătură cu planul Marshall nu coincid întru totul dar aceasta nu i-a împiedecat pe Molotov, Bevin şi Ridault să facă Sâmbătă seară declaraţii optimiste asupra posibilităţilor de succes ale conferinţei tripartite. Acest lucru nu pare să bucure prea mult — după cum remarcă ziarul american .,New-York Times“ — cercurile republicane din Statele Unite şi cercurile de dreapta din Europa care ar fi voit să vadă propunerea anglo-franceză adresată Uniunii Sovietice de a participa la Conferinţa de la Paris, respinsă de Molotov şi planul Marshall transformârdu-se într-un mijloc de divizare a Europei în blocuri duşmane. Speranţele în succesul conferinţei sunt justificate, a spus Molotov, deoarece toţi trei miniştri sunt mânaţi de voinţa de a depăşi obstacolele ivite- Care sunt aceste obstacole? . Corespondentul Agenţiei Tass arată că guvernul „francez. ..sprijinit de cel britanic, a propus ca miniştrii de externe să se ocupe cu întocmirea unui program economic general pentru ţările europene. Guvernul sovietic consideră că un asemenea procedeu s’ar solda în fapt cu o imixtiune în treburile interne ale ţărilor europene. După cum se ştie guvernul sovietic s'a opus în tot. A . C. in Urmare în pag. IV-a (col. 1-2-3) Un muncitor român decorat in Bulgaria cu „Slarele Merit al Muncii“ TOV. RADU IONESCU (Reportajul în pag. IIl a) Eri, în localul judeţenei Ilfov IÎFAR s’a deschis Su adus un salut căldura 'oviet'Ce, Iugoslavă, polan REUŞITA CAMPANIEI LEGUMICOLE SE DATOREAZA UFAR-ului — a spus d. prof. Traian Srntilescu, ministrul agriculturii , reprezentantele femeilor 3, bulgara şi cehoslovace EPIDEMIA DE TIFOS A SCĂZUT BRUSC MULŢUMITA CAMPANIEI DE DEPARAZITARE A UFAR.-ului — a spus d-na dr. Florica. Bagdasar, ministrul Sănătăţii Intr’un cadru sărbătoresc s’a deschis ori 30 Iunie la Sediul Judeţean al UFAR.ului prima conferinţă pe ţară a Uniunii Femeilor Antifasciste. Sala festivă a Sediului e bogat împodobită cu lozinci, grafice și ziare de perete. ■ ■ SA CAM TREI-PATRU praşile la porumb de DR. ING. AGR. N. CONSTANTINESCU Cultura porumb whs! ©#t® cea mai mare dintre culturile de plante la noi. Ea se face obişnuit pe o suprafaţă de 3.000.000 3.400.000 hectare, iar anul acesta a atins 4.120.000 ha. De reuşita culture! porumbului atârnă hrana poporului român. Porumbul a fost numit „minunea plantelor", pentru că poate atinge 3-4 metri înălţime şi să lege până la 7-8 ştiuieţi. El este una din plantele rezistoate la secetă, cât timp aceasta nu devine pârjol. Porumbul este totodată una din plantele foarte recunoscătoare faţă de tschnica bună de cultură şi poate da uşor recolte îndoite, iar res techtiisä ssty.r.rfasVg, chiar întreite ţi împătrite. In limbajul agronomic se zice că porumbul reacţionează bine la intervenţiile technice cuturale şi acest adevăr II poate constata oricine observă două lanuri vecine de porumb, dintre care unul este cu plantate de un metru, iar celălalt cu ele de o şchioapă. In anul secetos 1945, când cultura porumbului a fost compromisă In tot şesul Munteniei, unii ţărani din jud. Ilfov şi Vlaşca au recoltat câte 1400 kgr. de pe hectar. Deci se poate lupta şi cu seceta, se pot smulge pământului recolte normale chiar In anii când din nouri r.u cade ploaie. Iar tn enil normal] sau cu ploi abundente, recoltele de porumb pot urca la 3000 şi chiar 4000 kgr. la hectar. Recoltele noastre de porumb, Tn cifra medie, abia ating 1.100 kgr. la hectar sau 340.030 — 370.60 vagoane producţie totală pe ţară. Dacă am reuşi să sporim producţia numai cu 2(1%), ceea ce este foarte posibil, ar însemna să avem 73.900 vagoane porumb in plus. Acest spor, adăugat la recoltele din 1945 şi 1944, ar fi însemnat pentru noi inexistenţa cumplitelor greutăţi prin care am trecut. Dar producţia de porumb se poate spori cu 35-40 şi chiar 50"/», fără să re mai propunem a atinge récéit© record. Aceasta înseamnă pentru anul acesta aproape 150.000 vagoane în plus, adică 409.000, în loc de 450.000 vagoane, cât ar reveni producţia normală depe cele 4.120.009 ha. însămânţate. Urva suă cincizeci mii vagoane de porumb în plus, iată obiectivul nu pentru o rftrină de specialişti, nici pentru un departament, ci pentru întreaga suflare a acestei ţâri. La propunerea tov. Gh. Urmare în pag. III (col. 1-2) # # Seria III - Anul XVI Nr. 859 Miercuri 2 iulie 1947 4 Pagini 5000 Lei Şi de astă dată numărul delegatelor din Capitală şi din întreagă ţară venite să ia parte la lucrările Conferinţei, întrece aşteptările cele mai optimiste. D-na Bernaki, preşedinta UFAR-ului, declară şedinţa deschisă. Salută în aplauzele entuziaste ale delegatelor, prezenţa la Conferinţă a reprezentantelor ţărilor vecine şi prietene: URSS, Iugoslaviea, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia Deasemeni şi prezenţa d-lui maistru al Agriculturii Traian Săvulescu şi a tuturor delegatelor din provincie. In momentul când este salutată prezenţa tovarăşei Ana Pauker preşedinta de onoare a IIFAR- ului, sala ovaţionează puternic. Prezidiumul de onoare propus este acceptat cu entuziasm: D-na Eugenie Cotton preşedinta F.D.F., Dolores Ibarrumi, Nina Popova, Tola Dragoiceva şi Mitra Mitrovici. In prezidiumul activ sunt alese tovarăşa Ana Pauker d® partea FDFI, d-na Maria Rosetti FDFR, Alexandra Fidoroviei secretară generală a UFAR- ului, Florica Mezincescu, secretara UFAR-ului, Maria Sava, secretara generală a judeţenii Ilfov, T Otifu Foria din CC, UFAR, Ghivacov-Turda, Dan Maria-Valea Jiului, Maria Vidraşcu — Ploeşti. Horvath- Gheorghieni-D-na Bernaki spune între altele .Suntem mândre că am reuşit să ne adunăm într’un nu-Sidy Toma Urmare In pag. III-a (col. 5-S-7-8) Delegatele straine la Conferinţa U. F. A. Continuând glorioasa tradiţie de luptă din anii războiului antonescian RASIA „ROMANIA LIBERA“ S-A ÎNCADRAT IN FRONTUL LUPTEI IDEOLOGICE Urmăriţi pe lungimea de undă 48,3 cursurile Universităţii Radio România Liberă „Pentru a lupta cu succes şi a învinge duşmanul trebue să-l cunoşti, oricare ar fi masca pe care o poartă, pentru a lupta, trebue să cunoşti bazele ştiinţei marxisto-leniniste, să-ţi ridici nivelul cultural general” a spus Iov. I. Chişinevschi membru în Comitetul Central al P. C. R. cu prilejul inaugurării Universităţii Radio Inaugurând ,Universitatea Radio România Liberă" top. I. Chisinevski a ţinut ori, la acest post de emisiune,, următoarea conferinţă ( Iubiţi ascultători ai postului de Radio „România Liberă", permiteţi-mi, la inaugurarea „Universităţii Radio România Liberă", să vă transmit din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român un călduros salut. Este cunoscută în țara noastră și peste hotare activitatea plină de sacrificii a postului de Radio România Liberă în anii grei ai războiului hitleristo-antonescian. Crainicii noştri informau just opinia publică asupra mersului războiului şi demascau propaganda diversionistă a Goebbels-ilor şi Antoneştilor. Eroicii crainici ai „României Libere" încurajau populaţia ţării şi chemau la luptă, îndrumau şi luminau massele. După istorica victorie a glorioasei Armate Roşii, asupra hoardelor hitleriste, după eliberarea ţării noastre de către armatele marelui Generalissim Stalin, când România a putut păşi pe calea democraţiei, postul de Radio „România Liberă" a fost perfecţionat, continuând în nouile condiţiuni creiate de regimul democrat opera de luminare a masselor. In bătălia alegerilor parlamentare, „România Liberă" şi-a împlinit cu cinste misiunea de crainic al intereselor naţionale ale României, susţinând cu toată energia Blocul Partidelor Democrate şi platforma sa program. In Lupta împotriva duşmanilor ţării din interior şi a cercurilor imperialiste străine, care fac totul pentru a importa în ţara noastră idei şi ideologii diversioniste, postul de Radio „România Liberă" îşi dă importanta sa contribuţie. In acţiunea de realizare a propunerilor făcute de Partidul Comunist în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice şi financiare a ţării» şi pentru consolidarea regimului democrat, unda 48,3 a „României Libere"* contribuie activ prin preţioasele sale îndrumări. Iar astăzi, în ziua de 30 iunie, transmite tuturor luptătorilor, tuturor adevăraţilor luptători pentru progresul României, vestea încadrării postului de Radio „România Liberă" în frontul luptei ideologice. Noi pornim de la ideia că, pentru a lupta cu succes şi a învinge duşmanul, trebuie să-l cunoşti, oricare ar fi masca pe care o poartă, că, pentru a lupta, trebuie să cunoşti bazele ştiinţei marxisto-leniniste, să-ţi ridici nivelul cultural general. Acum o sută de ani, fondatorii socialismului ştiinţific, Marx şi Engels, au înscris î „Manifestul Partidului Comunist", — această „cântare a cântărilor comunismului", cum îl numeşte marele Stalin, — următoarele : „Teoreticeşte, comuniştii au, — faţă de restul masei proletariatului,— superioritatea înţelegerii condiţiilor, a mersului şi a rezultatelor generale ale mişcării proletare. Principiile teoretice ale comuniştilor nu se bizue în nici un caz pe idei şi principii descoperite şi stabilite de cutare Urmare în pag. III-a (col. 3-4) Aplicând cu stricteţe legea bugetară Aproape 350 funcţionari superiori şi inferiori au fost comprimaţi Georgescu-Roegen, I. Al. Roceric, Sextil Coroană, etc. In „Monitorul Oficial“ din 30 iunie a.c. a apărut o decizie a Ministerului Industriei . . . şi Comerţului, prin care se bOHIMCCreaSlîlGlCatUÎIO 5S.A AS magistraţilor cere unificarea inamovibilităţii legii bugetare, un număr de cca. 350 funcţionari superiori şi inferiori. Intre alţii, sunt licenţiaţi ing. insp. gen. Vasile Săbău, Consilierii economici Florin Manoliu, Gh. Gheorghiu, Silviu Orbonaş, N. Răsmeriţă, Gh. Ridleşeanu, I. Ştefulescu, Al. Constantin, C. Hăndoreanu, Radu Calomfirescu, Th. Cavaliotti, Mircea Arsenescu, Florin Popovici, Eugen V. Pop; Directorii N. Comitetul Central al Sindicatului Magistraţilor dn întreaga ţară, întrunit în ziua de 28 iunie 1947 la Bucureşti, a hotărît, cu unanimitate de voturi, să se facă toate demersurile necesare pentru ridicarea inamovibilităţii magistraţilor, în scopul de a se asgura ţării magistratura de care ea are nevoe. magistraţilor SP& In clișeu , o fază în matchul Carmen — C. F. R. (Citiți reportajul în pag. 6 a) I SE EXPLICA DE LA ESNE Prin articole, și note, „Dreptatea” încearcă să explice ne ce este împotriva propunerilor de redresare economică făcute de P.C.R şi adoptate, de guvern Din ele scrise până în prezent, rezultă că oficiosul Distinsul publicist Penetist respine pro. .Conus are Prilej să _____________dinca o seamă de repunerile întrucât : 1) sunt prea îndrăznețe; 2) sunt lipsite de îndrăzneală ; 3) sunt premature ; 4) tardive ; 5) sunt optimiste ; 6) simt pesimiste ; 7) sunt numai in favoarea muncitorilor ; 9) nu pun accentul pe mancă ; 10) pun acentul numai pe muncă. In afară de asta — .Dreptatea” consideră propunerile periculoase pentruci sant, florii pesimiste pe seama ingratitudinii omenești, care nu tine , seama de cele mai . ” profunde si mai sub - firi gimlăminte Iată— de pildă in chestiunea agrară : aproape că manistii erau tntr’o părere cu guvernul ..Deosebiri erau numai asupra unor chestiuni de amănunt" Si f1'? fă se trirzv^v.rormn 1 1 ru '•iff * î Hanii* predicatd ■oatS discuția a fost dela sine. a) .,un picnic de prap. pentru un singur mitici ale polirieii eco. lion de hectare. In Eomiee” ; b) „ua pic, vreme ce maniştii enîo de teorii ale eco.rau de părere ci trenomiei politice”- bue să remfne ?i mai In lumina acestor departe în stăpânirea argumente, atitudinea moşierilor, guvernul „Dreptăţii” se explică s’a apucat de le-a împărţit plugarilor... încolo — erau cu totul de acord. Şi pentru un fleac de un milion de hec- tare.. De atâta meschinărie numai repediştii sunt in stare! MESCHINERIE AJUTOARE Departamentul de stat american a aminţat ieri, oficial, că s au acordat Chinei 130 milioane cartuşe. După Grecia şi Turcia, China este al treilea stat asupra căruia se extinde clanul de ajutorare a ţării- lovite de ră?.. . Si şi foamte-Visa Russu c&m şi în în Anglia... si mmmcESTE că i se câştigă statete mari Economistul I. Kuczynski, în cartea sa „Scurtă istorie a condiţiilor de muncă în epoca capitalismului industrial“ (Ixmdra 1945) arată că în Anglia, de exemplu faţă de nivelul anului 1300 rorea pe care şi o însuşeşte capit al"! ",in venitul naţienai a crescut, până în 1937 cu 32 la sută pe când salariuli tuite ţăranilor. (Reportajul în pag. I-a), au părăsit minele... Sindicatele organizează campanii pentru Statele Unite pe drumul crizei., anunţă ziarele din ultimela anchetă care interesează clasa muncitoare Sute de mii de muncitori abolirea legilor antimuncitoreşti zile. De la sfârşitul războiului, viaţa economică din R. S. A. este mereu sguduită de uriaşe greve, la care participă sute şi sute de mii de muncitori. In anul 1945, trusturile americane au realizat un câştig net de 12 miliarde dolari, cu 3 miliarde mai mult ca în 1945. In acelas timp, massele muncitoare s’au ales numai cu o creştire a şomajului şi cu o continuă sporire a costului vieţii. Grevele erau astfel un protest firesc al masselor, nevoite să trăiască în condiţiuni tot mai grele. Ele văd cum la un pol al vieţii sociale se concentrează luxul, plăcerile şi bogăţiile, pe când la celălalt mizeria, lipsurile şi sărăcia. Societatea capitalistă este un real al muncitorilor a scăzut, în datele Asociaţiei americane pen% uriaş producător de mărfuri, aceiaşi perioadă de timp, cu 9 fcru cercetarea condiţiunilor mun- Pentru valorile pe care le crează, la sută. Kuczynski constată ast- di, că la perioada 1929—1940, în sânul societăţii capitaliste, fel că în Anglia au loc două muncitorul american a câştigat, muncitorul nu primeşte întreaga procese opuse. Pe de o parte în medie, numai 42—58 la sută contravaloarea muncii sale, ci scăderea sistematică a nivelului din minimul de existenţă, stabil numai atât cât îi dă capitalistul de trai al masselor muncitoare, lit de autorităţi- iar dela răzca să-şi poată menţine puterea iar pe de alta o creştere nestăboi încoace, situaţia clasei mun. de muncă. Restul intră în buza. vilită a câştigurilor clasei capicitoare din U. S. A. s’a înrămnatut capitalistului. Este profitaliste- Lăţit și mai mult. Reducerile da tul- In U S A salarii merg paralel cu scumpi-In societatea capitalistă asistăm " ■ a,,, la o creştere nestăvilită a câş- Cu privire la situaţia din U' » ® ticurilor clasei capitaliştilor şi la S- A, Kuczynski arată, folosind Urmare în pag. III-a (col. 1-2-3) înrăutăţire continuă a condiţiunilor de trai ale clasei muncitoare, întrucât partea pe care şi-o însuşeşte capitalistul din produsul muncii devine tot mai mare, pe când cea pe care o primeşte muncitorul, devine tot mai mică. Este efectul legii sărăcirii clasei muncitoare, descoperită de Marx. îmbunătăţirea care se observă în unele momente de conjunctură, rămâne întotdeauna un fenomen limitat, de natură locală și trecătoare. sHB1*4«3*suc|KK Echipa medicală s Ej^taUilul militar „Regina Elisabeta" se deplasează la sate Duminică după Duminică pentru a da consultaţii grav