Scȃnteia, noiembrie 1947 (Anul 16, nr. 961-986)
1947-11-28 / nr. 984
ali care nmai itt Trassam în fata Parlamentului (Urmare rlin pan. la) produse fabricate si în special din acelea de care ţărănimea are nevoie-Producţia din anul acesta nu numai că asigură hrana oamenilor şi vitelor, dar ne îngăduie să stabilim, raporturi normale cu prietenii noştri, raporturi de schimb, care să ne asigure o întărire a economiei naţionale. Datorită producţiei agricole din anul precedent, datorită muncii ţărănimii s'a putut trece la însemnata operă da stabilare a leului şi de reformă monetară. Dacă n’am fi avut producţia agricolă asigurată cu certitudine că nici în alte sectoare nu s’ar fi putut înregistra ceea ca se înregistrează acum zi de zi şi din ce în ce mai mult: un spor de producţie şi o înviorare, ci — în unele sectoare — o revenire şi chiar depăşire a producţiei anterioare. Trebue să avem o producţie normală de grâu Dar ceeace s’a realizat în anul 1947, nu este un final; este deabia un început — un început serios — care nu depăşeşte valoarea unui început. Producţia agricolă nu este normalizată printr’o producţie oricât de excedentară de porumb. Porumbul nu poate să intre în hrană ca un aliment făînos exclusiv. TREBUE SA AVEM O PRODUCŢIE NORMALA DE GRAU. Când vom reuşi ca să înfigem I •olid în economia noastra agrara •ceşti doi piloni, — producţii de frâu, producţia de porumb, — atunci vom putea clădi edificiul Economiei agrare mai solid fi ” ||bikI vom putea ai deschidem •JPfBteettre mai mari în viitor fl gândim k s ridicare, le • «Wmfcare, pe cere, în momanfit fc f*ts, nu o putem realise tn canea dezechilibrului de pre- Mețfe Intre cete două plante tmrrrtxnte: grâul, ca planta de fptațlă ; __ porumbui, ca pian« de g altceva decât continuarea xitei de însămânțări din Para anului 1947. fRpt departe d-l prof. Traian SIVBreseu arată greutățile pe ipare le-a avut de întâmpinat ♦SrŞnimea, lipsurile pe care le . fltai art tncă, fapt care impune f# muncă mai mare decât te mrea aftftdett. * Warffa de Însămânțări din Ioamnaceaeta nu mai ette uti elan îiWst, aşa cum a fost cei .Sc primăvara trecută, când tre. tjfchW II însămânţăm orişice fi ^ttende; acest plan al însă•lâfltirlw din toamna 1947 se irtegrează In planul de muncă pe patru ani şi care va fl aplicat aidoma in decursul anilor care urmează, urmărindu-se anumite ţeluri: reducerea unor culturi, desvoltarea altora, organizarea ţărănimii, desvoltarea creditelor, investiţii, etc. Exprimându-şi convingerea că acest plan va fi discutat ln Parlament, d-sa spune că el va prilejui votarea unei legi, legea planului de producţie, la care toate departamentele interesate ai ia parte. Descriind apoi pe larg intocmirea şi punerea în practică a planului de însămânţări d. prof. Traian Săvulescu spune că paralel cu însămânţările de toamnă a'au făcut şi pregătirile — prin arături — pentru însămânţările din primăvara viitoare. Pentru a se ajunge la rezultate cât mai bune, s-a ţinut seamă în primul rând de selecţionarea seminţelor, de sortarea lor can-itativă mobilizându-se întregul personal al instituţiilor de cerceretări ştiinţifice care stau la baza orientării tehnice a agriculturii dn ţara românească. Planul de patru ani Programul Institutului Pasteur, programul Institutului Zootehnic, programul Institutului de Cercetări Agronomice, sunt legate astăzi de planul de patru ani ce a fost stabilit. Se cere acestor Institute să nu mai facă ştiinţă desprinsă de realităţi, ci să facă ştiinţă pe care împrejurările şi nevoile o cer. Nimeni nu împiedecă pe omul de ştiinţă să atace orice problemă îI interesează. Dar în primul rând, mai ales instituţiile cu caracter tehnic, sunt obligate să dea răspuns la probleme imediate. Rolul cel mai important II joacă şi îl va juca Regia Exploatărilor Agricole şi Zootehnice (R.E.A.Z. I.M.). Rolul acestei instituţii a fost înţeles şi de organele de conducere şi de organizaţiile politice. Din an în an R.E.A.Z.I.M.-ul va căpăta rădăcini şi mai adânci în nevoile agriculturii pentru că el este chemat să dea ţărănimii ceea ce îi spsea: maşini, seminţe bune, vite de rasă, şi să absoarbă treptat seminţele inferioare, să facă să dispară vitele degenerate, şi să facă posibilă folosirea muncii mecanice de către ţărănime. D. prof. Săvulescu subliniază apoi CONCURSUL PE CARE PARTIDUL COMUNIST ROMAN ŞI FRONTUL PLUGARILOR L-AU ACORDAT NEPRECUPEŢAT ŞI DE MULTE ORI VOLUNTAR CAMPANIEI DE INSAMANŢARI. Condiţiunile climatice din toamna aceasta, însămânţările care s'au făcut, starea de umezeală a pământului, ne ingidue să avem speranţe mari pentru recolta de grâu din anul viitor. Oricât ar fi iarna de geroasă, dar pământul armonic aprovizionat cu apă, plantele viguros desvoltate nu vor putea suferi, cum au suferit în iarna trecută. Cât s’a însămânţat Trebuesc însămânţate 2 825.715 hectare. Din acestea sunt rezervut plan, vom avea 1.100.000 ha. de grâu, mai mult decât am avut în anul precedent. Până Sâmbătă 22 Noembrie a. C. s au însămânţat 2.499.000 ha. de grâu ceea ce reprezintă 94»/». In plus la data aceasta suntem cu o lună mai înaintaţi faţă de anul precedent când această cifră procentuală o aveam deabia la 15 Decembrie. Din planul pentru secară s’a realizat 81."/« pentru orz 73"/« pentru rapiţă 31"/«, dar acestea nu contează, pentru că sucit suprafeţe mici. In total am însămânţat, din cele 2.825.711 ha. prevăzute a fi însămânţate în această toamnă, 92,4"/2, din care 94,« grâu. Dar nu toate judeţele se prezintă în acelaş fel. In judeţele de mare producţie de grâu, cum sunt : Arad, Bihor, Dolj, Ialomiţa, etc. planul a fost cu mult depăşit realizându-se imense suprafeţe de grâu de toamnă. Avem 17 judeţe în care producţiunea depăşeşte cu sută la sută, după cum alte nouă judeţe auînsămânţat ,90 şi 100 la sută din prevederi, iar restul judeţelor între 70 şi 90 la sută. . Dar şi acolo unde din anumite motive nu s’au putut face însămânţările de toamnă golurile vor fi completate cu grâu de primăvară. Pentru aceasta insă avem nevoe de grâu de primăvară și suntem în tratative cu prietena noastră Uniunea Sovietică de a importa 5 mîi vagoane de grâu de primăvară. Două milioane hectare arate pentru primăvară In acelaș timp s’au realizat, peste cele 2.612.009 ha, semănate până acum* şi aproape 2.000.000 ha. arate pentru însămânţările din primăvara viitoare. Este pentru prima dată chid la noi se întâmplă un asemenea lucru. In trecut — în anii cei mai buni — arăturile făcute toamna pentru însămânţările de primăvară nu depăşeau 1 milion de ha. Deasemeni au mai fost desfundate, tot în această toamnă, fi redate agriculturii 68.506 ha. din islazuri. Nu s’au înfăptuit niciodată atâte» însămânţări, iar această operă tehnică însemnată a fost făcută de ţărani cu mijloacele lor, în urma sfaturilor şi a întffimiMH&qr primite. Din suprafața arată, 190.000 ha. s’au arat cu tractoarele, iar restul cu vitele. Iată deci o problemă care se cere rezolvată : MECANIZAREA AGRICULTURE . In continuare, prof. T. S*vutescu, vorbind de realizările viitoare arată că planul Intoc , mit prevede ca la înp’inirea lui, adică in 1950, să se poată ajunge a o producţia mult mărită. Am prevăzut în plan şi am realizat, ca să înbunătăţim sămânţa şî s’a început chiar din toamna aceasta. Trebuia să procurăm ţăranului mic agricultor sămânţă selecţionată. Din cele 2.855.000 ha gospodării, 2.800.000 , sunt aie ţăranilor proprietari de suprafeţe pnă la 1 ha, aceştia posedând 67 m% din suprafaţa ţării. Problema economică a politicii agrare este legată de această massă ţărănească. Ei sunt numărul, ei sunt fi calitatea, pentru că el posedă şi pământul. Tot ce facem de aci înainte ne interesează în măsura în care vafi ajutată această massă ţărănească care se găseşte la un nivel scăzut şi pe care ajutând-o, putem înregistra în curba noastră ascen- dentă a producţiei, rezultate mari de la început. Multe ferme particulare, scutite de expropriere, au dovedit lipsă de gospodărie ! Apoi, d-sa arată modul în care institutele noastre lucrează la selecţionarea seminţelor subl Hniind faptul că multe ferme scutite de expropriere n’au dat concursul, dovedind lipsă de gospodărie. In ce priveşte celelalte culturi: legumicolă horticolă şi viticolă, planul de patru ani prevede înmulţimea pepinierelor, pentru acelaş scop: selecţionarea şi înbunătăţirea produselor. In acelaş timp, produsele vor fi cât mai mult valorificate prin prelucrarea lor în centre ce vor lua fiinţă în judeţele de mare producţie. Repararea maşinelor agricole şi lămurirea personalului care foloseşte aceste maşini va fi o problemă ce trebue rezolvată de urgenţă. In cadrul acestei preocupări stă şi organizarea învăţământului sub-academic. Asupra acestui subiect, prof. Săvulescu a insistat îndeosebi. Uneltele împărţite plugarilor Anul acesta s-au împărţit 1000 de pluguri cu tracţiune animială importate din U.R.S.S.; 110 semănători deasemeni importate din U.R.S.S.; 30.000 secere importate din Cehoslovacia; 15.000 secere importate din Iugoslavia; 164.000 coase importate din Ungaria; 42.000 coase importate din Cehoslovacia, după cum din materialul fabricat în ţară, s’au trimis cantităţi destul de mari, urmând a se mai trimite în continuare şi altele. Lucrările de îndiguire a terenurilor inundabile sunt in curaj paralel cu mari lucrări de irigaţie. Parcul de vite, redus atât calitativ cât şi cantitativ de anii grei ai războiului, va trebui refăcut. Pentru acest lucru vor fi importate vite de rasătotodată asistenţa veterinară fiind extinsă în întreaga ţară. In încheere, d. ministru Traian Săvulescu după ce se ocupă pe larg de aprovizionarea cu lapte a Capitalei de Înfăptuirea reformei agrare, de rezol-, virea problemei colonizărilor — ce va fi gata în luna Ianuarie 1948 — subliniază din nou ajutorul dat în înfăptuirea programului «Ministerului Agriculturii DE PARTIDUL COMUNIST ROMAN şi FRONTUL PLUGARILOR. Recensământul agricol Planul agricol pe patru ani este un plan de refacere. Noi nu uităm niciun moment linia pe care trebue să mergem pentru ca la sfârşitul acestor patru ani să ne găsim la un punct mai înălţat şi de la care să putem să ne îndreptăm către alte zări. Toată această operaţiune trebue să se bazeze pe lucrul de bază. Nu vom putea organiza nimic temeinic în agricultură şi nici într’alt sector, dacă nu vom avea un inventar precis. Ne trebue un recensământ agricol. Institutul de Statistică nou organizat, şi-a pus această problemă, şi în colaborare cuMinisterul Agriculturii vom face în ianuarie anul viitor recensământul agricol, care va fi temeiul care ne va da baza solidă pe care să putem ridica edificiul producţiei agricole, după cum vom face in silvicultură în care avem deja în curs de executare o statistică a pădurilor şi a proprietăţii silvice. Vrem să sporim producţia de maşini. In ce proporţii, unele se lucrează aceste maşini ? Agricultura are nevoie de industrie şi industria are nevoie de agricultură. Dacă agricultura va bate, la părţile INCOOP-ului, iar INCOOP-ul va bate la diferite fabrici, cu siguranţă ci vom da agriculturii şi plugul şi sapa şi toate uneltele de care are nevoie. Prin urmare o strânsă colaborare, o strânsă coordonare. Politica Statului va fi din ce în ce o politică de descătuşare a ţăranului, nu atâta control, nu atâta intervenţie coercitivă, ci bidrumare, sfătuire, colaborare. Statul modern românesc, guvernul de astăzi, nu are în faţa lui în problema agrară altă masă decât masa ţărănească şi pe dânsa poate s’o ajute şi trebuie s’o ajute, pentrucă dânsa este temelia ridicării economiei noastre agrare şi odată cu dânsa a ridicării economiei noastre naţionale (Aplauze puternice). U. R. S. S. ne va ajuta să ridicăm agricultura noastră Planul nostru de economie generală, în care se încadrează planul agricol este strâns legat de politica de strânsă asociaţie politică şi de legături economice din ce In ce mai active cu Uniunea Sovietică. Nu avem posibilitatea si ne satisfacem nevoile de materie primă şi de Îndrumare tehnică numai prini propriile noastre mijloace. Am dovedit că putem face mult, dar nu atât câtt ne trebuie. Comvenţiile — şi în special convenţia nouă cu Uniunea Sovietică — va avea în vedere că marea noastră prietenă să ne dea de aci înainte şi mai mult ajutor ca până acum pentru a redresa agricultura şi industria şi odată cu aceasta să ne întărim independenţa noastră şi puterea noastră politică- (Aplauze) Ne va ajuta cu sămânță de grâu, de bumbac, de in, de sfeclă cu tractoare și maşini- Vom căuta să adoptăm un tip de tractor asemănător cu cel mai bun tractor al lor universal, nu sa recurgem la tractorul occidental care nu are piese de schimb și este insuficient verificat. Anul acesta ţăranul a semănat 2 milioane 700 mii hectare şi a arat pământul pe 4 milioane 500 mii de hectare, cum nu s’a arat niciodată in tara românească. Ce dovedeşte aceasta, doamnelor şi domnilor deputaţi ? Dovedeşte un fapt : că ţărănimea românească s’a ridicat trăeşte o altă viaţă ştie că ceea ce face, face pentru binele ei, pentru prosperitatea ei. Aceasta mai dovedesc iic? un lucru : că ţărănimea românească astăzi are un grad de ronstiind atât f'- ridicat încât ;.-i dă seama că muncind pentru dânsa munceşte pentru binele, pentru prosperitatea şi viitorul ţării ei(aplauze prelungiţi) D. prof. p. ConstanUnescu- Iaşi în numele Biroului Camerei şi al Adunării întregi a exprimat mulţumiţi , d-lui prof. Traian Săvulescu pentru documentatul expozeu făcut. Tov. Const. Pârvulescu—PC. R. a propus în aplauzire deputaţilor, afişare discursului Şedinţa de azi se deschide la ora 17. Pe ordinea de zi sunt trecute trei proecte de lege,, printre cari şi acel om,în or- ganizarea asistenţei studen-iţeşti. A început luna „Tânărului Muncitor“ Sâmbătă 22 Noembrie a. cora 5 d. a. în sala cinematografului , AIDA” în prezenţa unui mare număr de tineri, a avut loc deschiderea festivă ’ pentru Carpitală a lunei „TANARUL MUNCITOR”. Luând cuvâtul tov. PETRE LUPU, secretar al C. C. al U. T. M., a scos în evidenţă munca depusă de acesta pentru luminarea şi îndrumarea tineretului muncitoresc. Tov. PAUL CORNEA, redactor responsabili al ziarului, a arătat importanţa campaniei iniţiată de Comitetul Central al U. T. M. pentru o cât mai largă difuzare a ziarului pentru atingerea tirajului de 100.000 exemplare. ,'sti dece canpania de însămân- în togitml istului 1947 nu vate pentru grâu 2.510.000 hectare. Dacă vom îndeplini între .». Cuvântarea d-lui prim ministru dr. Petru Groza A luat apoi cuvântul d. dr. Petru Groza care a spus următoarele : ■ . • Am aşteptat cu dragoste şi cu pristenie sosirea voastră in Capitala ţări româneşti, la Bucureşti, cu aceeaş dragoste şi prietenie Cil care şi voi, în frumoase capitala tării voastre, la Budapest** ne-ţi aşteptat p« noi. Această vizită v* contribui insă ţi I« orgnizarea colaborării noastre pt t«ren cultural, economie şi politic* cum şi la cimentarea unei tovărăşii temeinice intre popoarele din această parte a Europei, care prin solidaritatea lor- prin hotărârea lor comună de a-şi apăra ceea ce au câştigat prin lupte grele- mai întâi de toată independenţa, suveranitatea şi pacea, vor şti să contribue şi la consolidarea păcii mondiale Salutăm deci cu toată dragostea pe dragii noștri oaspeți. r K V 7 ”” ta ŞTIRI POLITICE dri dimineaţă a avut loc le Ministerul Lucrărilor Publice în prezenta tov. Th. Iordăchescu, titularul departamentului şi ing. D. Romaniuc secretar general la Comunicaţii, insta-larea noilor secretari generali la Ministerul Lucrărilor Publice, tov- ing. D. Praporgescu, Oscar Moroianu și ing. Kreindler. ★ Duminică după amiază s’a înapoiat în Capitală venind cu avionul de la Paris, unde a participat la Congresul românilor din străinătate, ca reprezentant al Blocului Partidelor Democrate, d. prof. Mihail Dragomirescu, deputat, secretar general al P.N-P.-ului★ D. Prof. Traian Săvulescu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor, a inspectat în cursul zi-lelor de Sâmbătă şi Duminică judeţele din Oltenia. Vizita delegaţiei guvernamenteis I . ' 8 O * maghiare ara 1C p ara arau«! ITJ^marts din pag. l a) .»Lăsând la o parte paginile triste ale trecutului, vrem să păşim la o nouă epocă. Iar aceasta epocă va fi aceia a colaborării, a prieteniei şi a înfrăţirii între aceste două popoare”. Tov. Ara Pauker, ministrul Afacerilor Străine a arătat în cuvântarea sa că : *,Atât poporul maghiar cât şi poporul român suntem convinşi că graţie victoriei Uniunii Sovietice, imperialismul fasciştilor germani a "fost înfrânt popoarele noastre putând astăzi, în libertate, să-şi croiască o viaţă nouă”. In cuvântarea de răspuns, d. Lajos Dinnyés* primul ministru al Ungariei a declarat în încheiere : ,,Este hotărîrea noastră fermă ca guvernele noastre să se străduiască în viitor pentru adâncirea continuă a relaţiilor dintre cele două popoare şi să s-* îngrijească de apărarea ţărilor noastre cu puteri unite faţă de orice tendinţă imperialistă, care periclitează independenţa şi libertăţile lor”. Luând apoi cuvântul ministrul de Externe al Republicei Maghiare, Erik Molnár, a arătat că: „Există,in evoluţia politicii ţărilor noastre — cu toate diferenţele de detalii — un paralelism fundamental care sare in ochi. E aceiaşi întărire a forţelor populare, aceiaş consolidare a statului democraţie, şi, recent, a fost aceia o lovitură decisivă adusă fascismului, agenţilor imperialismelor străine". Încheind seria cuvântărilor, d. Ludovic Takacs, ministrul Naţionalităţilor a spus: ,,Noi am fostconvinşi că problema naţionalităilor nu se rezolvă nici cu ajutorul graniţelor, nici prin aşa zisul tratat al minorităţilor, noi am fost convinşi şi am ştiuit că problema naţionalităţilor şi a egalităţii de drepturi a popoare,lor conlocr’toare Ieste o problemă esenţialmente de domeniul democraţiei şi că ea se întăreşte in aceeaşi măsură in care această democraţie se in,, tăreşte si se, adânceşte’'. Eri la orele ? după amiază, Primăria Municipului Bucureşti, a ofeni o masă în onoarea delegagaţiei Guvernamentale maghiare şi Fay Iia’aszi, dr.,1 partea Legaţiei ungare. Deasemenea au mai fost ele fată secretari: generaţi. A. Bunaciu, Grigore Preoteasa, Al. Volitipovic, deputat.Ch’sinevschi, general Stăncuiescu, Stupi, neemu, general Alexiu, Zeiger, general Dombrovschi, primarul general al Capitalei, Chivu Stoica, director general CFR, general Nicolau, general Teelu, comandantul Corpului de Grăniceri, dr. Ed. Mez.V.cescu, George Ivașcu, directorul Presei, Mircea Brătucu, directorul general al Poliţiilor, Petre Mîhăileanu, secretarul general al Prefecturei Poliţiei Capitalei, Al. Buican, directorul Relaţiilor culturale cu Străinătatea, Victor Eftimiu, general Batu, comandantul Pieţe, Bucureşti. Dimitrie Pop, vicepreşedintele Adunării Deputaţilor, prof. Bărbuiescu, preşedintele Comisiei Afacerilor Externe a Camerei, reprezentanţi ai Asociaţiei Româno-Maghiare, numeroşi ziarişti români şi străini, etc. La coborârea oaspeţilor din tren muzica militară a intonat imnul ungar şi imnul român după care d- Dinnyés Lajos, primirii minstru ungar însoţit de d. dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de Meştri a trecut în revistă compania de onoare. La coborâva oaspeţilor din recepţie delegaţia ungară a fost primită cu flori din partea Asociaţiei Româno-Maghiare şi din partea Uniunii Populare Maghiare. D. dr. Petru Groza a prezentat delegaţiei pe miniştrii români şi celelalte personalităţi venite în întâmpinare. Klapka. In vizHcle noastre r* ciproce se repetă drurţurile lor li desvoltarea lot mai.amplă a democraţiei, noastre progresiste ne dă speranţa, că macaţa încercare a marilor noştri travnIaşi o vom duce la triumf. Declarăm, deschis şi secer, cu deplina conviinţă, că dorim să mergem cu acele naţiuni, care sunt pentru pace şi resping ore Posbilitate , care ar duse din nou pomenirea la război şi la nimicire. Declarăm deschis• că depozitară a acestei politici de pace este Uniunea Sovietică, marea și puternica nosstră vecină, căreia atât Ungsura cat , și România fi sunt recunoscă’oare de a le fi el berat fi* sub jugul fascismul’..!:Poporul maghiar nr. vn* la , faptul că d. prim ministru dr. Petru Groza şi guvernul român au pus bazele egalităţii de drepturi, pentru naţionalităţi, a asigurat şi doreşte să asigure posibilităţi egale de trai fraţilor noştri maghiari de aici. Şi d. Imos Dinyes, primul ministru ungar Ş-a închegat cuvântarea cu următoarele cuvinte:Este hotărîrea noastră fermă ca guvernele noastre să se jărduiască în viitor pentru adâncirea continuă a relaţiilor dintre cele două popoare şi să ii . îngrijească de apărarea, ţărilor noastre cu puteri, unite faţă de orice tendinţă impericista, care periedecf independenţa şi libertatea lor-Ridic paharul pentru • lă colaborare, pentru prietenia meph'aro-română, in sănă'a ea d-lui prim . ministru dr...Paksi Groza si a d-nei ministru de externe Ana Pauker! Cuvântarea Ministrului de Externe al Republicii Maghiare Erik Molnár Există, în evoluţia politică a ţărilor noastre, cu toate di-ferenţele de detalii, — un paralelism fundamental care sare îe ochi. E aceiaşi întărire a forţelor populare, aceiaşi consolidare a statului democratic,fi, recent, a fost aceiaşi lovitură decisive aduşi, fascismului, agenţilor împerialtimilor atriPri*. Reacţionarii 'tMBii tru' pseiudo-democraţii din Ungaria preconizează adesea o oarecare ,,teorie a punţii’’, o teorie potrivit căreia Ungaria trebue să slujească drept punte Între democraţiile burgheze ale occidentului şi Liftiunea Sovietici. Sensul acestei teorii este făţiş, Ungaria trebue să servească drept punte de irupţie, drept cap de pod pentru imperialismele occidentale contra Uniunii Sovietice. Democraţia ungară respinge cetegonc această falsă teorie imperialistă a punţii. Dar, In e**laş timp, ea e hotărît încredinţată că massele ungare carre trăesc in România democraţiei pot şi trebue să servească drept poă unind prin legături de prietenie România şi Ungaria.Daci Romdnia şi Ungaria iri ini ind mdne, iacă ele intru*nesc forţele ca să-ţi garanteze, mutual, independenţa şi libertatea naţională, ele vor aduce o contribuţie importantă la clătirea acestui pod al păcii împotriva căruia se vor prăbuşi mate încercările, te vor sparge toate provocările războinice ale imperialismului. ■ Ridic paharul pentru prietenia romăno-maghiară şi pentru fericirea poporului român, prieteni Cuvântarea d-lui Takacs Ludovic, ministrul naţionalităţilor Domnilor Prim Miniştri, Domnilor Miniştri, Doamnelor şi Dorrenilor, In calitate de imniatru a! Naţionalităţilor !n Guvernul Groza exprim recunoştinţa Şi cuc.i ’mia populaţiei maghiare d.n. *• coastă ţari car* astăzi set? In sărbătoare. Este în sărbătoare pentrhj că în aceaată zi vede realizarea şi justificarea politice; a alt dvs* de trei ani de zile. Noi am fost convinşi că problema naţionalităţilor nu se rezolvă nici cu ajutorul graniţelor, rdci prin aşa zisul tratat al minorităţilor. no: am lo*t convinut şi am ştiut că problema naţionalităţilor şi a egalităţii C* drepturi a popoarelor , coedocuitoare, este o problemă «sa.vţielments de domeniul democaţiei şi că ea ,se Întăreşte in aceeaşi măsură în care această democraţie se întăreşte şi se adânceşte. Am ştiut că va sosi această zi în care democraţia română * maghiară se vor întâlni ,spre a consacra pentru totdeauna acea colaborare de sinceră prietenie dorită de cele două popoare. Din cine este compusă delegaţia Delegaţia ungară este for, mată de dr. Dinyés Lajos, preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Molnár Erik, ministrul Afacerilor Strane, Ortulay Gyula ministrul Instrucţiunii Publice, dr. Ries István, ministrul Justiţiei şi dr. Győrgy Alexis, subsecretar de Stat la Ministerul Instrucţiuni Publce. In întâmpinarea delegaţiei guvernamentale ungare se aflau pe peronul gării Mogoşoaia d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lucreţiu Petrişcanu, ministrul Justiţiei, general Mihail Lascăr, ministrul Apărării Naţionale, d.na dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii, Ion Pas, ministrul Artelor, ing. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, Stănescu Stoian, ministrul Cultelor, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Mihail Sadovescu, preşedintele Camerei. Iakats, ministrul subsecretar de Stat al Minorităţilor, general Dămăcia.... ministrul subsecretar de Stat la Apărarea Naţională, G. Vasilichi, ministrul subsecretar de Stat la Educaţie, general Costin Ionarcu, şeful M. St. M. Pe peron se mai aflau : S. I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. in România, Dumitrie Ganev, ministrul Bulgariei la Bucureşti- Kudernacs, însărcinatul de afaceri al Cehoslovaciei. D. Ichod, ■ Uliii in (inii In lliislmlii a! Băncii Nationale Printr’um Jurnal al Consiliului de Miniştri apărut în Moţăitorul Oficial de eri. au fost numiţi în Consiliul de admiinistraţie al Bănicii Naţionale pe termen de 5 ani. Tov. Aurel Vijoli (P.C.R.), guvernator B.N.R. Tov. Sttroe Mihnea (P.C.R) vice guvernator; Tov. I. Alexandriu (P.S.D.) d-nii Ion Stoica (Fr. Plug.); Gh. Mazilescu (P. T.) Ion Sim Imion (P.Ţ) şi Bella Csakanny (U.P.M.) ca administratori delegaţi. Priintr’un al doilea Jurnalau fost numiţi în Consiliul de Cenzori pe termen de trei ani: Kiss Pavel, I. Pascu, Tom Oancea și Oct Metea. izi şi ghişeele mini administraţiilor şi C.E.C.-ului vor fi deschise în permanenţă Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţă că zilele de 25 şi 1 Noembrie 1947 sunt ultimele în care pot fi plătite fără sancţiuni impozitul special şi impozitul elementar de 27°/« asupra veniturilor proprietăţilor clădite. Plata se poate face la ghişeele percepţiilor fiscale sau în contul percepţiilor respective, la C.E.C., la sucursalele sale, precum şi la oricare oficiu poştal care are ghişeu C.E.C. Pentru a da tuturor contribuabililor posibilitatea de a plăti aceste impozite şi de a evita sancţiunile legale, ghişeele percepţiilor din întreaga ţară sunt deschise tot timpul în zilele de 25 şi 21 Noembrie 1947. Verificarea autorizaţiilor de export — Măsuri pentru intensificarea exportului — Direcţiunea exportului din Ministerul Industriei şi Comerţului, constatând că unele firme posesoare de autorizaţii de export, nu şi-au îndeplinit obligaţiunile, a hotărît verificarea acestora. Această verificare este făcută cu scopul de a se veni în ajutorul firmelor, care din motive bine întemeiate nu au putut face exportul, iar în caz contrar de a anula autorizaţiile emise. Deasemen’, s’a mai hotărît — în vederea intensificării exportului — simplificarea formalităţilor l? eliberarea autoriaţiilor de export, in devize libere. Cuvântarea d-lui Dinyés Lajos, primul ministru ungar Apoi fi, Dinnyés Lajos, preşedintele Consiliului de Miniştri ungar a rostit următoarea cuvântare : ..Cu bucurie şi pătruns de sentimentele unei scumpe prietenii am păşit pe pământul României ca cel dintâi preşedinte al Consiliului de Miniştri ungar care a venit la Bucureşti spre a duce convorbiri in spiritul înţelegerii reciproce cu guvernul prieten român şi spre a pecetlui colaborarea dintre cele două ţări şi pe tărâm cultural. Sunt convins că mergem pe drumul desvoltării democratice şi că stăruinţele noastre rare au de scop fericirea si realizarea prieteniei trainice a acestor doua popoare vor avea succes deplin Cu această ocazie transmit poporului român prieten salutul şi dragostea sinceră a poporului maghiar“. Recepţia de la Ministerul Afacerilor Străine Duminică 28 Noembrie a. c. la orele 20, tov. Ana Pauker, mini-,strul Afacerilor Străine a oferit un dineu în onoareadelegaţiei guvernamentale maghiare care ne vizitează ţara. La acest dineu au participat: membrii delegaţiei guvernamentale ungare, Lajos Dinnyés, preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Erik Molnár, ministrul Afacerilor Străine, dr. István Ries, ministrul Justiţiei, dr. Gyula Ortutay, ministrul Instrucţiunii Publice, József Révai, preşedintele comisiei de politică externă a Parlamentului, Lajos Szentivanyi, vice-preşedintele Partidului Micilor Agrarieni, Ferenc Erdei, vice-preşedintele Partidului Ţărănesc Maghiar, György Marosán, secretarul general-adjunct al Partidului Social-Democrat Maghiar, dr. György Alexits, subsecretar de stat la Ministerul Instrucţiunii Publice, György Palffy, generalmaior, Imre Radvany, generalmaior, Gabor Peter, generalmaior de poliţie, Bria Major, director ministerial la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dr. György Heltai, consilier ministerial, şeful secţiei politice din Ministerul de Externe Ungar, Peter Mod, șeful de cabinet a Ministerului de Externe, dr. Miklós Takácsy, secretar ministerial din Ministerul Afacerilor Străine ; D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine, miniştrii Gh. Gheorghiu- Dej, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lucreţiu Patraşcanu, Şt. Voitec, Prof. Traian Săvulescu, G-ral Mihail Lascăr, Lothar Rădăceanu, d-na dr. Florica Bagdasar, Octav Livezeanu, Romulus Zăroni, Ion Pas, N. Profiri, Tudor Ionescu, T. Iordachescu, Stanciu Stoian ; Miniștrii subsecretari de stat: I. G. Maurer, G. Vasilichi, G-ral D. Dămăceanu,. . G. Daicovici, Bucur Şchiopul, Miron Niculescu, dr. S. Qieriu, V. Modoran, M. Macavescu și L. Takacs. Corpul diplomatic a fost reprezentat prin S. I. Kaftaradze, ambasadorul U. R. S. S., R. Colubovici, ambasadorul Iugoslaviei, I. Kraus, ministrul Cehoslovaciei, D. Ganev, ministrul Bulgariei, I. Gyongyosy, însărcinat cu afaceri al Ungariei, T. Fridzinsky, consilier de ambasadă al Poloniei. Au mai participat:: Mihail Sadoveanu președintele Adunării Deputaţilor, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, I. Chişinevschi, Vasile Vaida, prof. P. Constantinescu-Iaşi, D. Pop şi I. Niculi, vice-preşedinţi ai Adunării Deputaţilor, g-ral C. Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, g-ral V. Dombrovschi primarul general al Capitalei, G. Apostol președintele C. G. M., G. Vlădescu Racoasa, ambasadorul României la Molcova, Ion Vinte ministrul României la Budapesta, secretari generali de ministere : Grigore Preoteasa, Al. Voitinoviei, Zeno Draia, Gr. Geamănu, Mihail Fiorescu, Al. Bârlădeanu, g-ral I. Popescu ; deputaţii : dr. C. I. Partion, Anton Alexandrescu, Gaia Galaction, St. Cleia, Andrei Oţetea, Csákány Bela, Tico Laurenţiu, M. Moraru, g-ral D. Petrusen, Victor Eftimiu, preşedin- He ( S. R. V D. Cocea. ce). Burcă. ■ C. Pettoxici.. Tina Chivu, Ana Toma şi 5.. Constantinescu, Nic. Malinescu, Magyarossi, B. Heiban, Gh. Brătescu din Ministerul Afacerilor Străine. Apoi: P. Sutov, P. Dantdof, Kudernac, Kladin, Smillian, Z. Kerestesz, Rancszen, Ghedeon Fay, Gyallay Papp, Bela Madgyessy, G. Pauncev, I. Ghelbart, Kovács, ■ secretari de. Ambasadă şi ataşaţi culturali. Presa a fost reprezentată prin : Vásárhelyi Miklós, Szabó Béla, Horvath Jósef, Boross Ferenc, Gergely, Vilmos, ziarişti care însoţesc delegaţia guvernamentală ungară, G. Ivaşcu, directorul presei române, col. L Gavrilov, şi Opt. I. Volturin, L. Răutu, Sorin Tonta, Al. Buican, M. Bălănescu, I. Felea, Camil Ring, Robotos, etc. Luând cuvântul d-la dr., Petru Groza preşedintele Consiliului de Miniştri , a spus următoarele : Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza Preşedintele Consiliului de Miniştri Domnule Prim Ministru Domnilor Miniştri, Doamnelor şi Domnilor Noi, ar a săpat adânc in inimile noastre ca şi în mintea noastră, cuvintele pe care le-am ascultat la Budapesta, cuvinte, rostite în numele poporului maghar de dr . Zoltán Tildy, preşedintele Republici Maghiare, care a spus între altele: Vrem se încheeia D’.'oceaul mclenar dintre aceste două popoare, dintre poporul maghiar şi poporul român. Lăsând la o parte paginile triste ale trecutului, vrem să păşim la o nouă epocă. Iar această epocă va fi acela a colaborării a prieteniei şi a înfrăţirei între aceste două popoare. Ziua în. care am ascultat aceste cinănte din partea celui mai' autorizat reprezentant al Republicii Maghiare va. fi înscrisă și fin istoria poporilUi* nostru,.— pagina, careva, cuprinde «ceste cuvinte find vin din cele mai frumoase din istoria. popoarelor noastre. Așa, că astăzi, adânc recunoscători pentru astfel de minunate clipe pentru ambele popoare, gândul nostru, ţârn de recunoştinţă, aleargă, spre distinsul Preşedinte al Republicii Maghiare, d. Zoltán Tildy, căruia îi trimitem urările noastre de bună, sănătate, pentru flsta înainte fa sllujba poporului .» « Ţări sate-Ridic paharul tn sănătatea, D-sale! Cuvântarea tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine Doamnelor şi Domnilor, Cu toţii ne-am bucurat aşteptând această zi. De la 23 August 1944 încoace toate străduinţele noastre au mers în sensul strângerii legăturilor de prietenie atât cu vecinii noştri, cât şî cu popoarele mai îndepărtate In ciuda tuturor duşmanilor democraţiei, astăzi noi ne putem bucura,, cu prilejul, vizitei fraţilor noştri maghiari, siguri tind că întreg poporul român, împreună cu fraţii noştri maghiari din Transilvania, simţim aceiaşi bucurie şi avem aceleaşi sentimente de certitudine, ştiind că avem la aceleaşi hotare prieteni sinceri aşa după cum şi Maghiarii ştiu că au la hotarele lor prieteni în care să se poată încrede. Şi unii şi alţii, atât poporul maghiar, cât şi poporul român suntem convinşi că, graţie victoriei Uniunii Sovietice, imperialismul fasciştilor germani, a fost înfrânt, popoarele noastre putând astăzi în libertate, să-şi croiască, o viaţă nouă, viaţa lor însăşi. Putem deci sărbători acum strângerea relaţiilor între Ungaria şi România. Popoarele noastre pot fi sigure astăzi că-şi vor păstra democraţia şi independenţa ţărilor lor, datorită marii noastre vecine Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, cum şi graţie faptului că de jur împrejurul nostru avem , în special noi. Românii, din nefericire mai puţin Maghiarii — prieteni siguri, ca Iugoslavii, ca Cehoslovacii, ca Polonezii, ca Bulgarii, prieteni care şi ei în ţările lor au regimuri într’adevăr democratice, regimuri populare, astfel că se vor adânci aceste prietenii şi cu toţii împreună, Iugoslavii, Cehoslovacii, Polonezii, Bulgarii, Ungurii şi Românii vom şti să ne apărăm libertatea, independenţa şi suveranitatea ţărilor noastre. Depinde acum numai de voinţa propriilor noastre popoare şi încrederea pe care o avem în propriile noastre forţe de a ne păstra democraţia. Hotărîrea noastră trebue să fie comună, pentru a ne susţine şi a face împreună front împotriva oricui ar vrea să se amestece în treburile noastre interne şi să ne încalce pământul sau libertatea noastră. Tari împreună, în acelaş front împotriva imperiaiştilor oricare ar fi ei, păşim astăzi cu toată încrederea în forţele noastre cu convingerea nestrămutată că prietenia între Ungaria şi România trăeşte şi va trăi, ca şi prietenia noastră cu ţările vecine, ţări democratice, prietenie strânsă în jurul Uniunii Sovietice. Prin aceasta popoarele noastre vor putea trăi în libertate şi se vor putea desvolta într-o permanentă bună stare. Pentru această bună stare, pentru fericirea democraţiei şi unităţii noastre, închin acest pahar. Discursul d-lui Lajos Denyes, primul ministru al Republicei Maghiare . Domnule Prim Ministru, Doamnă Ministru al Afacerilor Străine, Domnlor Miniştri, Doamnelor şi Domnilor, Cu inima sincer prietenească, exprim mulţumirile mele pentru cuvintele călduroase cu care d. prim ministru dr.Petru Groza a apreciat semnificaţia întâlnirii de astăzi. După ce face un istoric al lupte elementelor progresiste române şi maghiare pentru prietenie între cele două ţări . Lajos Dnyes continuă: Simt că noi acum suntem urmaşii merilor Bălcescu *1 Masa oferită de Primăria Municipiului Bucureşti Membrii delegaţiei guvernamentale ungare au avut în curcul dimineţii de ieri convorbiri, cu membrii guvernului român./La ora. 11 d.nii dr Gyula Ortutay, ministrul Instrucţiunii Publice , şi dr. Gyftrgy, Alexit,'s, subsecretar de Stat la Ministerul Inetrucţiunii Publice au fost conduşi de către tov. ştefan Voifec şi Ion Pas pentru a vizita Muzeul Naţional Carol I, unde se află o parte din Pinacoteca ţării, muzeul Toma Sieben şi muzeul Zambaedan. Miniştrii maghiari au fost foarte impresionaţi de operele de artă cedă post tec aceste muzee admirând fiecare exemplar în parte. La orele 2 după amiază a avut loc apo, în saloanele ,,Marei,,Finanțe” din Calea Victoriei, roasa oferită de Primăria Municipiului București în onoarea delegației maghiare. Au participat: d. Lajos Dr/cvé*, președintele Consiliului de' M/m. /ontimisre in pag. V-a col. 7*)