Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)
1948-10-01 / nr. 1237
La luptă împotriva birocratismului! Dintre toate relele pe care stăpânirile asupritorilor ni le-au lăsat moştenire, puţine sunt atât de adânc înrădăcinate, atât o răspândire şi totodată de vrăjmaşe poporul muncitor şi mersului înainte dre progres, spre mai bine, decât cancerul birocratismului. Cu toţii cunoaştem cazuri, întâmplări în care e vorba despre reclamaţii acoperite cu zeci de rezoluţii şi trimise din birou în birou fără a-şi căpăta rezolvare, despre zile întregi de alergătură pentru a înmâna unui subşef de birou o jalbă (de care depinde uneori viaţa unui om), despre propuneri de îmbunătăţire a muncii, care se rătăcesc fără a le lua nimeni în seamă printre vrafuri de dosare şi acte colbuite, despre zeci de aprobări, acte şi referate cerute pentru a fi reparată o cheie. O adresă a uzinei „Steaua Roşie’’, înregistrată la Serviciul „Vânzări” al Centralei Industriale a Metalurgiei prelucrătoare în ziua de 9 Septembrie, a ajuns abia in ziua de 22 Septembrie pe biroul funcţionarului de la Serviciul „Producţie”, căruia-i revenea sarcina de a o rezolva. Două săptămâni a circulat hârtia în cadrul unei singure instituţii şi aceasta înainte ca să fi fost rezolvată ! Da, împovărătoare, grea muncă, să înlături tot acest putregai al birocratismului Grea, desigur. Dar cine, dacă nu clasa muncitoare condusă de Partidul ei, poate duce la capăt această uriaşă sarcină ? Cine, dacă nu făuritorii lumii noui, ai vieţii noui ? Dealungul a zeci şi zeci de ani de regim burghezomoşieresc, lepra birocraţiei s’a tot întins luând forme tot mai monstruoase pentrucă birocratismul a găsit un climat favorabil de desvoltare în lunga epocă de stagnare, de înapoiere politică, economică şi culturală, pe care clasele exploatatoare au impus-o ţării noastre. Armă a luptei de clasă în mâna exploatatorilor, birocratismul avea rolul să apere stăpânirea jefuitorilor, să complice şi să încurce rezolvarea problemelor celor mai limpezi, prin nenumărate formalităţi, vize, registre şi birouri, care toate la un loc n’aveau alt rost decât să împiedece un cât de mic control al poporului, astfel ca exploatatorii să-şi poată face nestingheriţi afacerile lor murdare. Iată pentru ce lupta împotriva birocratismului e legată de lupta împotriva moştenirii lăsate de sistemul de asuprire şi exploatare al regimurilor trecute, şi totodată o condiţie a succesului luptei pentru lichidarea înapoierii economice a ţării noastre, o condiţie a imprimării unui ritm rapid al desvoltării economice şi culturale, o condiţie a grăbirii ritmului construirii socialismului. Tocmai deaceea lupta împotriva birocratismului este o chestiune care priveşte îndeaproape pe fiecare om al muncii, o problemă de care depinde progresul ţării şi bunăstarea fiecărui om muncitor. Mergând pe drumul arătat de Partid, folosind măreaţa experienţă a construirii socialismului în U. R. S. S., au fost obţinute în lupta contra birocratismului unele prime succese. De cum au trecut în mâinile reprezentanţilor celor ce muncesc, ministerele au fost reorganizate. Un neasemuit efort de simplificare a aparatului de Stat, de înlăturare a formalităţilor inutile, a personalului de prisos şi corupt, o mai strânsă legătură cu faptele vii, cu viaţa, cu oamenii, stimularea iniţiativei şi controlului de jos, grija faţă de avutul obştesc, o nouă organizare şi un nou spirit de muncă şi de conducere în întreprinderile naţionalizate, un sporit simţ de răspundere, — toate aceste forme la început plăpânde ale unei societăţi în care rămăşiţele trecutului de robie şi exploatare capătă lovituri tot mai puternice, iată-le crescând sub ochii noştri! La Ministerul de Finanţe, ca să luăm un singur caz, cetăţeanul care vine la Minister cu o cerere ce nu poate fi rezolvată de un organ inferior, primeşte răspuns în 24 de ore de la depunerea hârtiei, în caz că nu e necesară o cercetare pe teren. Intre numeroase ministere şi instituţii, organizaţiile de Partid au organizat întreceri având între principalele scopuri, combaterea diferitelor forme de manifestare a birocratismului. Birocratismul nu se manifestă numai în aparatul de Stat, ci şi în numeroase instituţii economice de toate felurile. Rezultatul eforturilor eroice pentru mărirea producţiei a sute şi mii de muncitori, poate fi redus la jumătate dacă munca nu e bine organizată în administraţia unei anumite întreprinderi, dacă o centrală industrială sau o instituţie comercială de Stat funcţionează birocratic. O mare parte a efortului creator al poporului muncitor se iroseşte zadarnic dacă în legăturile dintre diferite întreprinderi şi chiar între secţiile aceleiaşi întreprinderi, în legăturile dintre întreprinderi şi centralele industriale sau în aprovizionarea şi finanţarea instituţiilor economice se produc întârzieri inutile, tărăgăneli, dacă simţul de răspundere şi de iniţiativă al cadrelor de conducere şi al massei funcţionarilor nu e stimulat. Birocratismul provine de multe ori din frica de răspundere, din fuga de răspundere, pe care pe de altă parte o cultivă, o provoacă. Zeci de funcţionari, directori şi contabili îşi trimit unul altuia o hârtie spre rezolvare, căutând fiecare să se descarce de răspundere pe spatele subalternului. Iar în timpul acesta rezolvarea unei probleme care ar constitui un pas înainte în desvoltarea economică a ţării, întârzie cu lunile. Birocraţi până în măduva oaselor sunt conducătorii, tehnicienii, funcţionarii, etc. care ştiind că până la o anumită dată trebuesc terminate toate lucrările în vederea punerii în funcţie a unui furnal sau a unei sonde, în loc să se pună cu trup şi suflet la muncă pentru realizarea cât mai rapidă a obiectivului întreprinderii sau instituţiei lor, care e o parte din marile sarcini ce stau înaintea întregului popor muncitor, ei continuă să se ploconească înaintea obiceiurilor şi tradiţiilor de muncă şi organizare învechite, de inerţie şi rutină. Asemenea oameni, cu voie sau fără voie se transformă într’o piedică în calea progresului. Birocratism este înăbuşirea iniţiativelor de jos, a controlului şi criticii masselor, dispreţul faţă de faptele vii, ruperea de masse, rezolvarea problemelor din birou ignorând realităţile, înseamnă a crede „că a conduce înseamnă a iscăli hârtii“, cum spune tovarăşul Stalin. Birocratismul înseamnă aşadar o ATITUDINE POLITICA şi anume o atitudine fără suflet faţă de interesele, de năzuinţele, de nevoile poporului muncitor. Birocratismul se desvoltă şi în întreprinderile în care se manifestă tendinţa unor conducători aşa zis „dinamici“ de a monopoliza toate lucrările, de a face ei singuri totul. In felul acesta, ei nu pot cuprinde decât o parte din muncă, pe birou li se strâng maldăre de dosare, iar prin felul lor de muncă aceştia ajută ca în juru-le să se desvolte lipsa de răspundere şi de iniţiativă. Desigur că luptând fără cruţare împotriva birocratismului, oamenii muncii trebue să-şi sporească vigilenţa faţă de manevrele viclene ale duşmanului de clasă care încearcă uneori să con- vingă pe muncitori (aşa cum a încercat pe un mare şantier de reconstrucţie) că pentru a pune capăt birocratismului, trebue să terminăm cu orice hârtii şi socoteli, să aruncăm toate registrele şi chitanţele. Aceasta pentruca scăpaţi de sub orice control, bandiţii să poată organiza în linişte, acte de sabotaj şi să fure ca un codru. Cei ce muncesc nu sunt, nu pot fi însă împotriva socotelilor, dimpotrivă ei vor socoteli limpezi pe care să le priceapă oricine, ei vor o EVIDENŢA ŞI UN CONTROL SIMPLIFICAT ŞI RAPID, care să ajute bunei funcţionări a instituţiei şi să descopere orice încercare de risipă şi furt din avutul obştesc. Partidul cheamă la luptă contra birocratismului organizaţiile de Partid din aparatul de Stat şi din întreprin- derile naţionalizate, sindica- tele, pe muncitori şi pe funcţionarii de toate categoriile. Partidul îi cheamă la luptă pentru a crea un spirit de muncă revoluţionar, munci- toresc, în aparatul de Stat, în întreprinderile industriale, în comerţul de Stat, pentru o atitudine de clasă în rezolvarea tuturor problemelor, pentru a nu cruţa niciun efort în scopul grăbirii ritmului de construire a socialismului. Partidul îi cheamă (Continuare în pag 6, col. 1-2) ! In primele 20 zile din Septembrie a.c. Au fost depăşite programele de producţie la pielărie ,atuncitorii şi tehnicienii din industria pielăriei au depăşit în primele 20 de zile din luna Septembrie programele de producţie, realizând la etupoane de transmisie 124 la sută, la piei 155 la sută, iar la încălțăminte 10215 la sută. PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNITI-VA! ABONAMENTE Individuale lunar. Lei 100 Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită In numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578 944 REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea No. 8 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poștal Nr. 1381 TRACTORUL 1000 Cele o mie de tractoare construite până acum la Uzinele „Tractorul“ Braşov, reprezintă rai pas pe drumul mecanizării agriculturii noastre, şi al îmbunătăţirii traiului celor ce muncesc ln fir de tractoare in incinta uzinelor „Tractorul’* (fost I. ■ N. S.) Braşov a devenit de mult un lucru obişnuit in viata uzinei... In fiecare săptămână, şi chiar mai des, un alt şir de tractoare iese huruiind pe poarta principală. Şi deşi lucru a devenit obişnuin Că, de fiecare dată când huruitul tractoarelor acoperă forfota uzinei, multi muncitori işi simt inima bătând mai repede. Alunei, in uriaşele hale, ochii aplecaţi de obicei peste struna , caută ochii omului de alături şi o lumină strălucitoare se aprinde in privire. , Acum, curtea uzinei s’a însufleţit. Amiază. La turnătorie şi încă în alte secţii, echipele se schimbă. Grupuri-grupuri, oamenii se ivesc pe uşa atelierelor. Deşi au spre poartă un drum mult mai scurt, mulţi dintre ei fac un ocol larg şi trec pe dinaintea tractoarelor. Curând locul s-a umplut de lume. — Tractorul numărul o mie ! face ajustorul Labunea trecându-şi mâna prin păr. — Prima mie! Multe înainte! răspunde strungarul Oprea Niculae şi un zâmbet larg îi luminează faţa înegrită de tot soiul de unsori şi uleiuri. De când a initrat în lucru seria aceasta de tractoare, uzina a început să trăiască parcă cu mai multă înfrigurare. Şi cu cât avansau lucrările, cu atât creştea şi înfrigurarea oamenilor. Nu se afla om în uzină care să nu ştie că odată cu seria aceasta, va ieşi cel de al 1000-lea tractor. Şi pe drept cuvânt oamenii aceştia, care au trăit clipă cu clipă lupta şi bucuria de a construi tractoare, socoteau aceasta ca o victorie a lor, împotriva duşmanului care se înverşunase să zădărnicească truda şi nădejdile oamenilor. Primele tractoare româneşti! Cine ar fi îndrăznit să viseze la o asemenea realizare sub regimurile burghezo-moşiereşti? Cine ar fi îndrumat să încerce fabricarea unor tractoare româneşti, în vremea când ţara era înrobită trusturilor de peste hotare? Şi iată, acum, tractorul numărul o mie! O mie de tractoare româneşti pentru ogoarele ţării. Şi alte mii, zeci de mii, vor ieşi din (Continuare in pag. 5, col. 1-2-3) Intregga desfăşurare a situaţiei internationale este dominată in momentul de fată, de pnopunerile constructive pentru APARAREA PACII PREZENTATE DE GUVERNUL UNIUNII SOVIETICE in Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ele au avut in întreaga lume un răsunet extraordinar de puternic. Guvernul sovietic propune în vederea consolidării cauzei păcii şi a securităţii internaţionale şi pentru a se înlătura ameninţarea unui nou război atâţat de elementele expansioniste şi reacţionare: 1. Reducerea cu o treime, în răstimp de uin an, a forţelor armate ale Statelor Unite, Angliei, Uniunii Sovietice, Franţei şi Chinei ; 2. Interzicerea armei atomice ca armă folosită în scumpuri agresive şi nu pentru apărare ; 3. Stabilirea unui organism internaţional de control în cadrul Consiliului de Securitate pentru a supraveghia şi controla îndeplinirea acestor măsuri. Popoarele ce trăesc sub jugul capitalist sunt otrăvi I te de propaganda făcută de imperialişti şi agenţii lor * social-democrafii de dreapta pentru un nou război îndreptat împotriva mişcării democratice şi socialiste din întreaga lume în frunte cu marea ţară a socialismului biruitor, Uniunea Sovietică. Publicând milioane de exemplare de ziare, reviste, cărţi, pline de calomnii, insulte sa ură la adresa democraţiei şi socialismului, cercurile reacţionare din Apus în special din Statele Unite si din Anglia, atâta in modul cel mai neruşinat opinia publică împotriva Uniunii Sovietice şi a nouilor democraţii. Massele populare din Apus sunt strivite de uriaşele sarcini financiare ce le sunt impuse pentru finanţarea nouilor armamente şi creşterea forţelor armate. Asupra popoarelor din Apus se lasă umbra grea a pregătirilor unui nou război, precedate de creşterea Şomajului, de întinderea CLUJ, 24 (prin telefon de la corespondentul nostru). Grupul sindicatului de salariaţi agricoli de la ferma Cojocna a chemat la întrecere pe tovarăşii dela fermele Mănăştur, herghelia Juk şi ferma Tarcea din Apahida Întrecerea se desfăşoară pe baza următoarelor puncte: terminarea însămânţărilor de toamnă în cel mai scurt timp potrivit planului de cultură al fiecărei ferme; folosirea de seminţe curate, tratate şi de soiu, corespunzătoare regiunii; efectuarea lucrărilor decultură a terenurilor în cele mai bune condiţiinî; evitarea stricăciunilor la toate maşinile şi uneltele agricole; întrebuinţarea raţională a braţelor şi uneltelor de mizeriei pentru cei ce muncesc. Singurii în câştig sunt negustorii de moarte, marii capitalişti, industriaşi, bancherii din ţarile capitaliste în frunte cu miliardarii americani, ale căror beneficii cresc din an în an, din lună în lună, din zi în zi. Propunerile Uniunii Sovietice destramă păienjenişul cu care imperialiştii încearcă să amorţească forța de luptă a masselor populare. Ele îngreuiază pregătirile unui nou război de către imperialişti Ele sunt primite pretutindeni cu adâncă căldură, cu dragoste, pentrucă toate popoarele sunt însetate de pace, ele aspiră la securitate şi muncă constructivă, la democraţie şi pace. Uniunea Sovietică s’a arătat din nou ca şi în tot decursul existenţei sale, campioana puternică, neînfricată, hotărită a luptei popoarelor pentru pace şi securitate. Dar pe cât entuziasm au stârnit în massele populare de pretutindeni, propunerile sovietice ce urmăresc consolidarea păcii, tot pe atâta enervare au iscat ele in rândurile blocului anglomunca; strângerea recoltei şi depozitarea acesteia în cele mai bune condiţiuni; executarea arăturilor de toamnă în aşa fel ca pentru primăvară să nu rămână nimic nearat; reducerea timpilor morţi la minimum; depăşirea cu 20*/o a normelor de muncă fără să se facă mari eforturi fizice şi fără prelungirea zilei de lucru; reducerea cu 10*/o a carburanţilor folosiţi la tractoare; popularizarea metodelor raţionale de muncă printre lucrătorii din regiune; îngrijirea în timpul muncii a animalelor şi uneltelor care sunt folosite astfel, ca la terminarea lucrărilor, să se găsească cel puţin în aceiaşi stare în care se găseau la început, american care-şi vede serios ameninţate planurile sale provocatoare. Aceasta nu-i ajută insă la mare lucru. Propuneriie sovietice, îmbrăţişate de toţi cei ce iubesc pacea — capătă tot mai mare forţă materială. La marele meeting organizat Luni, la Londra, numeroşi deputaţi laburişti au criticat cu energie politica externă a guvernului laburist, declarând-o primejdioasă pentru pacea lumii. Răsunetul propunerilor sovietice în opinia publică internaţională este atât de puternic incât reprezentanţii blocului angloamerican nu au îndrăznit să se opună înscrierii lor pe ordinea de zi a Adunării Generale. In faţa întregii lumi guvernele vor trebui să ia atitudine, să se pronunţe în favoarea păcii sau să se demaşte ca unertitoare de război. Iar popoarele din luptă împotriva celor ce vor să dea din nou foc lumii îşi strâng şi mai puternic rândurile în marele şi de neînvinsul front mondial al păcii şi democraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică. Salariaţii agricoli de la ferma Cojocna, jud. CL J. cheamă la întrecere pe cei de la fermele apropiate încă o victorie se adaogă la succesele de până acum ale oamenilor munci: di). icr„ w7* stră , tractorul numărul 1000, ieşit din uzinele „Tractorul“ din Braşov. O mie de tractoare româneşti, pentru ogoarele ţării!.. PRQPuîIER LE mm SOU EÎICE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Vineri 1 Octombrie 1948 ora 5 d. m. IN AULA MARE A ATENEULUI ROMAN Tov. ANA PAUKER Secretar al C. C. al Partidului Muncitoresc Român Va conferenţia despre: 10 ani de la apariţia lucrării tovarăşului I. V. STALIN „CURSUL SCURT DE ISTORIE A PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL U. S.“ l! MMM IUII 7 MMI Muncitorii din întreaga tară pornesc întreceri socialiste şi işi iau noui angajamente in muncă Munca este o chestiune de glorie şi eroism. Aşa socotesc oamenii sovietici. Şi în fabricile şi uzinele noastre această concepţie prinde rădăcini tot mai adânci, învăţând de la tovarăşii lor din Uniunea Sovietică, muncitorii noştri socotesc azi că sărbătorile mai trebuesc întâmpinate prin muncă, că fiecare mare sărbătoare trebue marcată prin noui realizări. In cinstea lui 7 Noembrie, aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, muncitorii din toată ţara au pornit întreceri socialiste şi îşi iau nouă angajamente, în muncă. INDELIBRIE La Timişoara muncitorii dela Regionala C.F.R. au chemat la întrecere pe cei dela Regionala C. F. R In cinstea zilei de 7 Noembrie muncitorii din Regionala C.F.R. Timişoara, se găsesc în întrecere socialistă cu muncitorii ceferişti dela regionala C.F.R. Cluj. Pentru a asigura succesul deplin al acestei întreceri, ei au hotărît să pornească întreceri şi între secţii şi echipe. Astfel de întreceri sunt între mecanicii de la locomotive. In întreceri a eşit învingătoare locomotiva No. 230092 care a realizat o economie de combustibil de 33 la sută. Locomotiva No. 375380, a economisit 21 la sută din combustibil. Meritul este al muncitorilor Nicolae Petre, Ştefan Popovici, Ştefan Rupesu şi Dumitru Stana precum şi al fochiştilor Bărbosu Manole, Petre Brădeanu şi Silviu Grădină. Muncitorii de la ateliere cu toate (Continuare în pag. 5, col. 1-2-3) Peste 500.000 italieni au protestat împotriva aţâţătorilor la război ROMA 25» (Rador). — TASS Comitetul Central al Partidului Comunist Italian a publicat următorul comunicat : „La demonstraţia grandioasă care a avut loc în ziua de 26 Septembrie au luat parte peste 500.000 oameni care s'au adunat pentru a-şi exprima dragostea lor faţă de tov. Togliatti. Această demonstraţie este o mărturie a legăturii adânci dintre partidul nostru şi massele largi populare, o mărturie a solidarităţii populare cu politica comuniştilor de apărare a libertăţii şi a păcii. Bărbaţi, femei şi tineri luând parte la demonstraţia care a durat cinci ore şi-au reafirmat voinţa de a lupta pentru ca încercările reacţionarilor şi ale aţâţătorilor la război de a submina pacea şi securitatea popoarelor să fie respinse de frontul unic al forţelor democrate. Lupta pentru sporirea acumulării socialiste Apelul a găsit ecou şi la uzina ,,Dzerjinski“, din oraşul Dzeprodzer’jinsk. In atelierele uzinei, pretutindeni la fiecare maşină, s’au fixat tăblii mari care atrag atenţia fiecărui muncitor la ceea ce are de făcut pentru a contribui la succesul acestei uriaşe acţiuni, al cărei rezultat va fi o nouă şi importantă îmbunătăţire a condiţiilor de trai pentru oamenii muncii din Ţara Socialismului. In clişeu, la uzina „Dzerjinski“, oţelul roşu trece prin laminor Afişul din stânga reaminteşte echipei de muncitori obligaţia pe care şi-a luat-o, de a da un plus de 200 tone metal de calitate. Rând pe rând centrele industriale ale Uniunii Sovietice răspund cu însufleţire la apelul întreprinderilor din Moscova, pentru o folosire cât mai justă a rezervelor şi pentru sporirea acumulării socialiste peste prevederile planului. • DREPTUL IN SLUJBA PĂCII. CITITI IN CORPUL • 10 ani de la apariţia „Cursului scurt de istorie a Partidului Comunist (b) al U. S. Ideile atotbiruitoare ale comunismului de V. SCATERSCICOV (Pag. 3-a) (Pag. 3-a) • COMISIILE EXAMENELOR DE BACALAUREAT DIN SESIUNEA OCTOMBRIE 1948. (Pag. 4-a) • „TEMPERATURA CRESTE IN STATELE UNITE”. Articol 1 reprodus după revista „Tribune des Nations”. (Pag. 5-a) in sin ESTE CAUZA ÎNTRE CU OMENIRI PROGRESISTE!“ Fruntaşii intelectualităţii române şi reprezentanţii muncitorimii manuale au înfierat crimele regimului Franco şi au cerut ONU-ului să ia măsuri pentru eliberarea patrioţilor menţinuţi în închisorile din Spania. Din iniţiativa Federaţiei Naţionale a Foştilor Deţinuţi şi Internaţi Politici Antifascişti şi a Asociaţiei Foştilor Voluntari Români in Armata Republicană Spaniolă, a avut jocuri în sala Institutului Român de Cultură Universală, o importantă şedinţă în cadrul căreia au fost înfierate nouile crime puse la cale de regimul fascist al lui Franco. La această şedinţă au luat parte: prof. Dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof. P. Constantinescu-Iaşi, M. Sadoveanu şi X. Niculi, vice-preşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gh. Apostol preşedintele CGM, Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte CGM, Al. Voitinovici procuror general al RPR, Gh. C. Stere, preşedintele Curţii Supreme, Gh. Florescu, preşedintele FNTDR şi secretar general al UTM, general N. Pârvulescu, primar general al Capitalei, academicianul Ştefan Nicolau, general Valter Roman, col. M. Florescu, Sorin Toma, redactor responsabil al ziarului „Scânteia“, Al. Buican deputat, Mihail Roller deputat, Ştefan Voicu, preşedintele Sindicatului Ziariştilor Profesionişti, av. C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Uniunii Colegiilor de Avocaţi, Zaharia Stancu, preşedintele Societăţii Scriitorilor din România şi directorul Teatrului Naţional, Elisabeta Luca, Pavel Chirtoacă, Ecaterina Borilă, H. Leibovici-Şerban, precum şi numeroşi reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Şedinţa a fost prezidată de prof. dr. C. I. Parhon. Col. Mihail Florescu , luând cuvântul a arătat că în Spania asasinatele împotriva democraţilor sporesc şi că acest lucru (Continuare în pag 3 col. 4-5)