Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)
1949-02-20 / nr. 1355
Noasle contracte colective Pentru prima dată în ţara noastră, contractele colective sunt încheiate (în întreprinderile naţionalizate) nu între ex- ploataţi şi exploatatori, ci între muncitori manuali şi intelectuali, stăpâni pe munca lor, şi reprezentanţii statului celor ce muncesc, stat în care forţa conducătoare este însăşi clasa muncitoare. Contractele colective încheiate în Decembrie 1945 şi apoi cele din Aprilie 1947, aveau scopul de a îngrădi exploatarea capitalistă. In condiţiile de atunci, orice avantaj smuls de clasa muncitoare capitalului, însemna slăbirea poziţiilor economice şi politice ale acestuia şi întărirea poziţiilor proletariatului. Cu totul altele — şi cu mult mai mari, mai însemnate — sunt obiectivele contractului colectiv astăzi când puterea de stat se află în mâinile clasei muncitoare iar principalele mijloace de producţie industriale aparţin poporului muncitor. In întreprinderile de Stat, contractul colectiv nu se mai încheie între două tabere vrăjmaşe. Intre conducerea întreprinderii de Stat şi massa salariaţilor domnesc raporturi de conlucrare frăţească. Şi conducerea întreprinderii şi massa salariaţilor au acelaş tel îndeplinirea Planului de Stat, sporirea, îmbunătăţirea şi oftinirea producţiei, crearea de mijloace tot mai mari pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc şi pentru mersul nostru tot mai rapid spre socialism. In cadrul luptei pentru realizarea acestor obiective, atât administraţia cât şi salariaţii întreprinderii de Stat îşi iau prin contractul colectiv o serie de angajamente reciproce concrete şi foarte precise. Ţinând seama de posibilităţile reale din întreprindere şi în concordanţă cu angajamentele luate de salariaţii aflaţi în întrecere socialistă, colectivul întreprinderii îşi ia obligaţii precise în legătură cu împlinirea Planului, stabileşte procentul cu care va ridica productivitatea muncii în fiecare secţie, ca şi procentul cu care va scădea preţul de cost, economiile pe care le va realiza etc. In cursul şedinţei de prelucrare a contractului colectiv la uzina „Janoş Herbak” (fost „Dermata”) Cluj, muncitorii din diferite secţii şi-au luat angajamente precise în acest sens: cei de la fabrica de încălţăminte s’au angajat să mărească producţia dela 2,3 la 2,7 perechi de încălţăminte pe schimb de om, iar cei dela pielărie să producă 9 fuse în loc de 8 fuse de om; muncitorii dela secţia galanterie şi-au luat angajamentul de a depăşi cu 50"/* planul de producţie al întreprinderii pe anul în curs şi de a realiza o economie de 500.000 Iei. Totodată, muncitorii şi tehnicienii fabricii de ghete s’au angajat să reducă procentul de deşeuri dela 17 la sută la 12 la sută, iar cei dela secţia de piei fine, dela 18*/* la 15*/* şi să facă o economie de 2 milioane iei. Semnând contractul colectiv, administraţia întreprinderii se angajează sa aducă din timp la cunoştința muncitorilor planul de producţie, să ia măsuri pentru asigurarea la timp a întreprinderii cu materie primă, combustibil şi materiale, să asigure funcţionarea normală a transporturilor, să evite oprirea maşinilor, să organizeze normarea tehnică a lucrărilor, să folosească pe fiecare lucrător după calificarea sa, etc. In acelaş timp, administraţia se angajează de a lua toate măsurile pentru proteguirea şi securitatea muncii, pentru cât mai buna aprovizionare a muncitorilor, precum şi pentru asigurarea sănătăţii lor. Noul contract colectiv consfinţeşte dreptul fiecărui muncitor de a fi plătit după cantitatea şi calitatea muncii pe care a depus-o. Cu cât muncitorul este mai calificat, cu cât produce bunuri mai multe şi de calitate mai bună, cu atât câştigul lui este mai mare. Direcţia îşi ia obligaţia de a sprijini eforturile muncitorilor pentru ridicarea calificării lor, înfiinţând pe cheltuiala întreprinderii şcoli şi cursuri speciale în acest scop. Administraţia este obligată să elibereze fiecărui salariat un carnet de salarizare. In acest carnet urmează să se arate în fiecare lună, Hm-E ede și precis, cât și cum a aerat muncitorul, ce salariu i se cuvine pe acest interval de timp. Asemeni noului sistem de salarizare, contractul colectiv Îmbină interesele generale de Stat, privind desvoltarea economică a ţării, cu sarcina îmbunătăţirii situaţiei materiale şi culturale a muncitorilor. Astfel, administraţia se angajează ca din veniturile întreprinderii să acorde câte o sumă anumită pentru construirea de cluburi muncitoreşti, pentru utilarea încăperilor destinate pentru munca de educaţie şi cultură a organizaţiei sindicale, pentru cumpărarea de cărţi, înzestrarea echipelor sportive sindicale, îmbunătăţirea cantinei, etc. Cu cât întreprinderea va lucra cu o productivitate mai mare, cu cât beneficiile și economiile realizate vor fi mai mari, cu atât mai însemnate vor fi și sumele alocate pentru satisfacerea nevoilor muncitorilor. În sectorul capitalist, în întreprinderile în care mai stăpânesc patronii, urmează a se încheia un contract colectiv care să stabilească drepturile salariaţilor, să apere interesele lor împotriva exploatării. Fiecare muncitor trebue să cunoască în amănunt prevederile contractului colectiv, ca să-l poată considera ca pe o expresie a voinţei sale, o operă la care a contribuit şi el. Pentru aceasta, este necesar în primul rând ca proectul tip să fie temeinic studiat şi adaptat la specificul întreprinderii respective de către o comisie specială, din care să facă parte preşedintele comitetului de întreprindere, reprezentanţi ai direcţiei, tehnicieni şi muncitori fruntaşi în producţie. Studierea şi discutarea proectului de contract colectiv în întreprinderi trebue făcută în aşa chip încât să se dea fiecărui muncitor putinţa să-şi spună deschis cuvântul. Proectul trebue citit în adunare generală şi discutat apoi articol cu articol în adunări de secţii, schimburi şi echipe. Fiecare muncitor trebue încurajat să facă propuneri de îmbunătăţire a contractului colectiv. Aceste propuneri trebuesc înregistrate şi cercetate apoi de comisie. Cele bune vor fi luate în consideraţie la redactarea textului definitiv al contractului colectiv. Propunerile nejuste vor fi deasemeni discutate iar muncitorii vor fi lămuriţi, de ce anume ele nu corespund cu interesele reale ale clasei muncitoare şi nu pot fi trecute în contractul colectiv. Şi în această privinţă avem de învăţat multe de la munţcitorimea sovietică. In anul 1948 au fost încheiate pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice peste 40.000 contracte colective. încheierea contractelor colective a fost precedată de o intensă campanie de muncă şi lămurire politică. S’au făcut peste 1 milion de propuneri, dintre care cea mai mare parte în legătură cu îmbunătăţirea muncii, perfecţionarea proceselor tehnologice, îmbunătăţirea securităţii muncii, etc. Peste trei sute de mii de propuneri făcute din massa au fost introduse în contractele colective. După exemplul muncitorimii sovietice, noul contract colectiv trebue să devină şi la noi un factor de mobilizare al tuturor oamenilor muncii in lupta pentru o producţie ridicată, pentru întărirea şi lărgirea sectorului socialist al economiei noastre. In fiecare întreprindere, organizaţia de Partid trebue să desfăşoare o muncă intensă şi bine organizată de agitaţie şi lămurire cu privire la noul contract colectiv. Prin agitatori, ziare de perete, adunări şi discuţii cu fiecare muncitor în parte, organizaţia de Partid trebue să popularizeze principiile noului contract colectiv şi să determine participarea largă a muncitorilor la discutarea lui, să vegheze ca discuţiile să se facă cu respectarea deplină a democraţiei muncitoreşti. In acelaş timp, organizaţia de Partid trebue să ţină trează vigilenţa muncitorilor, să împiedice încercările duşmanului de clasă de a folosi acest prilej, pentru ca în dosul unor propuneri demagogice și folosind elementele mai înapoiate din mijlocul muncitorilor, să lovească în interesele poporului muncitor. îndeplinirea întocmai a fiecărui punct din angajamentele cuprinse în contractul colectiv este o datorie de onoare a întregului colectiv, a administraţiei şi a fiecărui muncitor în parte. Totodată, organizaţiile de Partid, sindicatele, organele administrative, trebue să vegheze necontenit şi să controleze în mod permanent felul în care contracte colective se aplică în fiecare întreprindere. In felul acesta, vom face ca nou! contract '•o'ectiv să devină cu atlet arat un instru- ment puternic de realizare al Planului de Stat, de creștere necontenită a productivitătîi muncii, a bunei stări a celori ce muncesc. 1 * 4 PAGINI |[0B ,.,Mrb . SERIA II! ANUL XVIII No 1355 # Durni nisă 20 F«Iig'm*s*1« IS49 „Mai multe batoze pentru agricultură!“ Sub aceasta lozinca, muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Vasile Roaiba" pornesc la întrecere socialista pentru a depăşi planul de producţie - Muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Vasile Roabă“ din Capitală, mobilizaţi de organizaţia de Partid, au pornit o întrecere in producţie pentru a da mai multe batoze pentru campania agricola, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile care le revin în cadrul Planului de Stat. Ca obiectiv imediat la caddrul acestei întreceri, ei şi-au propus sA depăşească cu IR la sută planul de producţie Pe Huna Februarie. Pentru realizarea acestei sarcini, muncitorii şi tehnicienii care lucrează la montajul scheletelor de fier ale batozelor, — una dintre operaţiile cele mai importante, de care depinde întregul ritm al fabricaţiei — au ţinut zilele acestea o consfătuire, în cadrul căreia numeroși muncitori s-au luat angajamente precise în muncă. • Astfel tov. Balaban Filofti ■ a aftoajat să înnfectioneze 25 its piese pe si. in loc de 20 câte făcea pănă In prezent Tov Boarescu Bumitru *i-a luat sarcina să a luat«*« zilnic 30 de »lAoi in loc de 2*. O »»somen»», te», Hill Wie», la», Io» A. lan pi *!ț! mtwei. tem din sent!», e'au aniaial aă deaâstiseă *H«î» mr m«ie. El sunt hotăriți să fae* last« eforturile penăm a monta mai muite jțh»l*1* de fi*p pentru a da posibilitatea Si celorlalte secții sA prăbeaaeA lucrările de construcţie a batozelor Direcţiunea uzinei are datoria de a susţine eforturile muncitorilor, ajutându-i să învingă greutăţile care le mai stau în cale. Astfel, direcţia trebue să le pună fără întârziere la dispoziţie sculele de care au absolută nevoie şi a căror lipsă se răsfrânge asupra producţiei: dălţi, bonfaere, pile, pietre de polizor şi altele. . IN TIMP CE IN FABRICA LOR LUPTA PENTRU A CONSTRUI CAT MAI MULTE RATOZE, MUNCITORII ŞI TEHNICIENI! DELA UZINELE „VASILE ROAITA" CHEAMA PE TOVĂRĂŞII LOR DELA CELELALTE FABRICI PRODUCĂTOARE DE RATOZE, Sl IN PRIMUL RAND PE CEI DELA: S.E.T., 6 MARTIE, UNIO, ETC., SA GRABEASCA LUCRĂRILE PENTRU EXECUTAREA PROTOTIPURILOR Sl SA TREACA NEÎNTÂRZIAT LA PRODUCŢIA IN SERIE. Iniţiativa tovarăşilor dala uzip*!* Vasi!« Roadă" trs_bua să einstitu« un imbold puternic pentru muncitorii »i tehnicienii dela toate fabricil» de batoze din farA. | Sub lozbea „nini muffe bn/»*» penfr« ngrienUtirit!" ei ti*el*f*« că.sl afsrtiwilfs pentru ■ realiza *1 depăși »'•caramele de produet!» dând un număr din «e In ee mal mar» de bate*». Iată 'câteva batoze din cele fabricate până acum de către muncitorii ■ şi tehnicienii uzinelor „Vasile Roaita", în cadrul Planului de Stat pe anul 1949. . Ele sunt recepţionate şi vor fi trimise zilele acestea la diferite Staţiuni de Maşini şi Tractoare din ţară. însemnate economii realizate de muncitorii, şi tehnicienii Uzinelor Reşiţa Prin inovaţii, prin reducerea procentului de rebuturi şi raţionalizare a procesului de fabricaţie muncitorii şi tehnicienii Uzinelor Reşiţa realizează economii de milioane de lei lunar. In fruntea luptei pentru economii se află secţia furnalelor înalte. Astfel, In ultimele şase luni s’au realizat economii importante prin recuperarea plumbului aflat In minereurile de fier, plumb care altădată era lăsat să se piardă. Dar marea economie realizată de această secţie «este la cocs şi calcar. Astfel, In urma unei raţionalizări s'a reuşit să se reducă cu 3,4*/» consumul' de cocs şi cu 15*/o cel de calcar. Muncind sub Inzinea: »•ei* a* schimb, afet de bună calitat»' otelerii nu reuşit fi ci sA reducă prn:«»tul d» rebuturi «mc atârn» »reu In preţul d» cost al otelului. Astfel, numai In cursul lunii Ianuarie ntetarii au reuşit să facâ economii de circa 8.000.000 lei. Fein întrecerile care e’au extins in tonte sae|iile, la Uzinele Roşii» nu fost reduse Si chettuetile de re»ie. Redu. eându-se timpul d» fabricaţie, »u fee* realizate densemeni in ultimele 6 luni economii de câteva milioane lei. Inovaţiile joacă un rol important în campania economiilor. Astfel, prin confecţionarea unui nou pulverizator de păcură, sunt economisite 40 tone de păcură la fiecare tonă de lingouri, iar prin turnarea pieselor mici în forme umede se economisesc mii de metri cubi de gaz. Oamenii muncii de la Uzinele Reşiţa participă cu tot elanul la campania pentru economii. Sub îndrumarea Partidului, ei au înscris în angajamentele lor: cât mai multe economii de materiale, cât mai mici cheltueli de regie, un cât mai mic procent de rebuturi. Ezwnplui !»!b«fas» fPiifl. lasi »!» Va!»« JhiUri, ea»» Ind»nli»indu.«i înainta de termen sarcinii» ea le reveneau la cadrul »lanului pe Iun» Februarie, au Ineeaut »A dea eArbuns In centul lunii Martie, »«*« pr. mat da ♦«*! mai mu Ifi munci, tari mineri din lntr»»«a far*. In bazinul carbonifer Comăneşti, grupa Nr. 18, compusă din minerii Gheorghe Ciurlică şi Petru Maxim, ajutorul miner Constantin Roman şi vagonetarul Gheorghe Bran, a îndeplinit sarcinile ce-i revin în cadrul planului de producţie pe luna. Februarie. DE LA 15 • FEBRUARIE, GRUPA PRODUCE CĂRBUNI IN CONTUL LUNII MARTIE. Deasemeni grupa Nr. 19, compusă din minerii Gheorghe Darie, Grigore Bogdan şi Simion Unguroiu şi vagonetarul Niculae Bogdan, a îndeplinit sarcinile planului pe luna Februarie înainte de termen. Cu începere de la 17 Februarie, cei patru tovarăşi lucrează în contul lunii Martie. Tot mai multe echipe se angajează In întrecere pentru a îndeplini cu cinste «arcunde Planului. ■ Cî''' t f ‘‘ * Si la minele Derva-Tătărruș- Bihor, minerii, au ■ realizat in ultima vreme succese insemnate. Acum câteva săptămâni, minerul Cardare a chemat la întrecere echipele conduse de Ruja Gavril-Zgherle, Balint Sigismund şi Meredea Iosif. Chemarea aceasta a fost primită cu Însufleţire de muncitorii mineri şi a dus la succese in producţie. Echipa tov. Carols Ilie compusă din minerit: Cue Ioan, Druţă Florian, Pirţuţă Gheorghe, Socaciu Ştefan şi Borcea Ion, A INDEPLINIT ÎNAINTE DE TERMEN SARCINILE PLANULUI PE LUNA FEBRUARIE SI A ÎNCEPUT DE LA 15 FEBRUARIE SA EXTRAGA CĂRBUNE IN CONTUL LUNII MARTIE. ACEASTA ECHIPA SI-A LUAT ANGAJAMENTUL CA IN CINSTEA ALEGERILOR SINDICALE SA ÎNDEPLINEASCĂ SARCINILE PLANULUI DE PRODUCŢIE PE LUNA MARTIE, PANA LA SFÂRŞITUL LUNII FEBRUARIE. Echipa condusă de minorul Ruja Gavril-Zgherle care se găseşte in întrecere cu echipa lui Carda, a început, de asemenea, si lucreze in contul lunii Martie de la data de 16 Februarie. Alte echipe de mineri aflate în întrecere la minele Derna-Tătăruş sunt pe cale de a realiza sarcinile ce le revin in cadrul planului pe luna Februarie, in cursul acestei săptămâni Urmând exemplul minerilor din Valea Jiului Mai multe echipe de mineri din Comaneşti şi Derna - Tataruş lucrează în contul lunii Martie Numeroase contracte încheiate între ţăranii muncitori şi Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Carei-Sâlaj Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Carei-Sâlaj a programat pentru arat în cursul campaniei însămânţărilor de primăvară o suprafaţă de 1893 ha, faţă de 325 ha arate în cursul anului trecut. In acest scop, muncitorii statunii duc munca de lămurire in satele din jur, ăl Stând, a ţăranilor muncitori avantagiile lucrării pământului cu tractorul. In urma acestei acţiuni, staţiunea a încheiat numeroase contracte cu ţăranii muncitori din satele Moftimu Mare, Ghilvaci, Iancu, Ieşti, Petreşti, Sanislău, Capleni Cămin şi altele. In comuna Lucaceni au încheiat contracte cu staţiunea 45 de mici gospodării ţărăneşti. După ultimele rapoarte primite la Cenlrşa,S. M. T. au trmt fost alcătuite efigraţii ale ţăranilor muncitori pentru aratul cu tragTotal id suprafeţelor care urmează a fi arate cu tractorul in baza contractelor încheiate până în pre- zent se ridică la 1300 ha. toartele, in regiunile din preajma Staţiunilor de iMaşihi şi Tractoare dinjudeţele Govurlui, Buzău şi Tecuci, Asociaţii de ţărani muncitori pentru folosirea tractoarelor Sfatului, alcătuite în judeţele Covurlui, Buzău şi Tecuci Deschiderea unei şcoli de agitaţie politica în Bucureşti In urma hotăririi C. C. al P.M.R. a luat fiinţă în Capitală o şcoală de agitaţie politică. Cursurile acestei şcoli au o durată de 15 zile. Seriile vor fi alcătuite din agitatori recrutaţi din aceiaş ramură de producţie sau din ramuri apropiate. Cursanții primei serii sunt agitatori ai organizațiilor de Partid din întreprinderile siderurgice. La minele Asău din judeţul Bacău au sosit perforatoare din Uniunea Sovietică La minele de cărbuni Asău din jud. Bacău a sosit zilele trecute un număr de perforatoare din Uniunea Sovietică. Utilajul ce soseşte mereu din U.R.S.S., atât pentru industria carboniferă, cât şi pentru celelalte industrii din tara noastră, reprezintă un sprijin puternic în efortul muncitorilor și tehnicienilor pentru Îndeplinirea sarcinilor prevăzute in Planul de Stat. CITITI IN CORPUL Z ") Din experienta P. C. (b) al U.R.S.S.: STUDIUL INDIVIDUAL AL ACIDULUI DE PARTID (Pag. 3-a) • PRIMELE REZULTATE ALE ANGAJAMENTELOR LUATE DE TINERII MUNCITORI DE LA FABRICA „REPUBLICA1" IN CINSTEA CONGRESULUI DE UNIFICARE (Pag. 3-a) • CONCEDIERI MASIVE IN STATELE UNITE (Pag. 4-a) • FRUNTAŞI DEMOCRAŢI GRECIAMENINŢAŢI SA FIE ASASINAŢI DE CALMAN MONARHO - FASCIŞTI (Pag. 4-a) ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S. Patruzeci profesii noui in mine Uzinele sovietice de maşini au început să producă in serie combine pentru minele de cărbuni. Aceste maşini care taie cărbunele şi-l încarcă deadreptul In vagonete, au fost construite de ingineri sovietici şi vor apare anuil acesta in zeci de mine din U.R.S.S. Iar odată cu combinele vor păşi In mine şi oameni cu o profesie nouă: conductori-mecanici de combină. Procesul muncind minele sovietice atinge astăzi un inait nivel de mecanizare, aşa Încât, afară de aceşti conductori-mecanici de combine, în cursul anului se vor Iviin minele sovietice patruzeci profese nord ale muncitorilor care deservesc noile maşni şi mecanisme. In multe mine, anul acesta întreg procesul de muncă se va face automat, de la abataj până la Încărcarea în vagoane. In vederea acestor schimbări, pentru pregătirea cadrelorde muncitori calificaţi, au şi început să funcţioneze 162 de şcoli (dintre care 50 in Donbas, 30 in bazinul Kuzneţk, şi restul in alte centre miniere), precum şi 622 cursuri pe lângă diferite mine. In 1949 aceste şcoli şi cursuri tehnice vor fi absolvite de 352.000 de mineri, care vor obţine astfel o calificare mai înaltă. Cursuri prin corespondenţă pentru fruntaşii in agricultură Asociaţia unională de agricultură « organizat pe lângă „Institutul de perfecţionare pentru specialişti in agricultură" cursuri prin corespondenţă pentru preşedinţi de colhozuri, şefide echipă, colhoznici fruntaşi în muncă, muncitori din sovhozuri şi 5.M.T. Cursanţii vor primi o serie de broşuri cuprinzând realizările ştiinţei agrobiologice sovietice şi experienţa colhozurilor şi sovhozurilor fruntaşe. Lecţiile vor fi Însoţite de Intrebări, la care elevul va răspunde la serie pentru a se putea verifica însușirea materialului. Stahanoviştii primesc diplome de tehnicieni Ziarul „Muncitorul din Krasnoiarsk", " care apare d In oraşul Krasnoyarsk (Siberia) a publicat de curând o informafie preţioasă in legătură cu calificarea cadrelor muncitoreşti în U.R.S.S. Acum 6 ani, a început să funcţioneze în acest oraş o şcoală tehnică medie de constructori de mraşini. Plimb elevi ai acestei şcoli au fost tinerii stahanovişti de la întreprinderile din apropiere. Aceşti tineri au urmat cursurile şcolii fără a ieşi din producţie. In decurs de şase ani şcoala a dat trei serii de absolvenţi, specialişti în construcţii de maşini. In 1949, şcoala va da un număr de tehnicieni egal cu acel an tuturor absolvenţilor laolaltă din cei şase ani de funcţionare a şcolii. Toţi vor fi plasaţi in producţie, potrivit nouţilor calificări Industria sovietică, datorită desvotuirii sate vertiginoase, are nevoie de tot mai mult cadre tehnice, iar muncitorii sovietici folosesc din plin posibilităţile pe care le dă Statul pentru a-şi mări calificareaşi a dobândi cunoştinţe tehnice superioare. Să dăm tot sprijinul pentru calificarea femeilor! Ileana Mitrocica devine tractorista Cinci fete tinere Învaţă la Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Cărei jud. Sălaj să stăpânească tractorul. De mâinile lor curajoase toţi de grele de fier ascultă cu aceiaş supunere ca şi de mâinile flăcăilor. Cea mai bună dintre elevele tractoriste este Mitrocica Ileana. Este tânără numai de 19 ani, dar anii aceştia i-au fost în trecut plini de trudă şi de amărăciune. A copilărit muncind din greu, fără râs şi fără joacă, alături de părinţii şi fraţii ei, pe moşiile contelui Karoly Iuliu. Griji multe, muncă multă, iar ca răsplată pâine puţină sau chiar deloc. După 23 August 1944, tatăl ei, fostul pălmaş al contelui, a fost împroprietărit cu 2 juglre de pământ. In anul 1946 tatăl, mama şi fratele mai mare al Ilenei s’au înscris în Partidul Comunist Român. Calea arătată de Partid era singura cale bună pe care puteau ajunge la o viaţă mai fericită Zi de zi, au încăput să înveţe cum trebue să ducă lupta. In anil care a trecut, Ileana Mitrocica a ajuns salariată a fermei de Stat din Cărei. Pentru prima oară munca ei începea să-i fie răsplătită după merit. Acum simţea şi ea ce înseamnă libertatea ,anii plini de elan al tinereţii, viaţa... De când a văzut tractoarele, a frământat-o mereu dorinţa de a ajunge şi ea într’o zi tractoristă încerca să fure cu privirea secretul meşteşugului. In întreaga regiune nimeni nu văzuse încă o femeie conducând un tractor. Dar ea aflase că în Ţara Socialismului mii de femei s’au dovedit destoinice pentru aceasta, că şi nu ţara noastră sunt femei cari au terminat şcoala de tractorişti. A cerut să i se dea şi ei putinţa să înveţe. Peste câeva zile a fost înscrisă la cursurile de la Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Cărei. Astăzi, mâinile ei sucesc şuruburile şi trag manivela cu aceeeş pricepere ca şi mâinile bătrânului mecanic. Poate că după un timp le va trage chiar mai bine. Mitrocica Ileana ştie pentru ce trebue să lupte: „Vreau să muncesc cât mai mult şi cât mai rodnic pentru ca toţi cei ce muncesc să aibă pâine din belşug”. Şi râsul ei vesel se împleteşte cu uruitul sgomotos al motorului răsunând deodată peste întreg întinsul câmpului. 1. MICU coresp. 12 muncitoare de la şantierul „Sovromtransport“ Galaţi au obţinut calificarea la strung şi raboteze Pe lângă secţia de strungărie a şantierului Sovromtransport din Galaţi funcţionează de 6 luni o şcoală de calificare pentru muncitoarele dornice să se specializeze în această ramură. 12 muncitoare ale şantierului, care au frecventat cu regularitate cursurile practice şi teoretice, au dat zilele trecute examenul de absolvire. Toate au obţinut calificarea la strung şi raboteze ! S-au evidenţiat în mod deosebit: Ionescu Cecilia, Puşcaşu Florica, Gali Ştefania, Creţeanu Elena şi Anastasia Eufrosina. PRIMELE FEMEI VATMANE LA LUCRU Tovarăşa Pârvulescu Maria a terminat de curând şcoala de calificare pentru vatmani, alături de alte tovarăşe, lato conducând cu pricepere tramvaiul, în turul 9, pe lina 14 barat „Nădăjduesc sa devin mecanic calificati“ ne scrie muncitoarea Florica Ene „Când eram copil munceam cu ziua, cu părinţii, pe moşia boerului de la noi din sat. Am văzut acolo tractorul lucrând şi am simţit cum îmi creşte în inimă dragostea pentru maşini. Când voi fi mare, mi-am zis, voi învăţa şi eu să conduc maşinile. După 23 August am intrat muncitoare■ la Dacia, am învăţat să lucrez la ring. Aici am citit în cărţe din bibliotecă, apoi am văzut în filmele sovietice, că în U.R.S.S. oricine, chiar faţă de ţăran ca mine, poate să înveţe, să-şi însuşească meseria care-i place, să-şi facă o viaţă fericită dacă-i este dragă munca. Partidul m’a primit apoi în rândurile sale. A fost cea mai însemnată zi din viaţa mea Am cerut în nenumărate rânduri fostei Direcţiuni a fabricii să mă treacă la secţia de mecanică, dar am fost mereu refuzată. Am plecat apoi, voluntar pe un şantier al tineretului. La întoarcere, am găsit fabrica naţionalizată. Mi-am zis atunci că voi putea, în sfârşit, să învăţ ce mi-am dorit. Am cerut din nou să fiu trecută la secţia mecanică. Am găsit sprijin în tovarăşii din comitetul organizat de Partid şi astfel am reuşit Acum urmez cursurile şcolii de calificare profesională. La încheierea primului Plan de Stat nădăjduesc că voi face parte din primele serii de cadre tehnice calificate, ridicate din rândurile oamenilor muncii. Voi face tot ce-mi stă în putinţă să dovedesc că merit ajutorul şi încrederea pe care mi le-a dat Partidul să fac faţă cu cinste sarcinilor care mi vor fi tincrednţate. Nota Redacţiei Tov." Florica Ene, muncitoare la secţia Mecanică a Filaturii Dacia şi elevă a şcolii de calificare profesională a fost recent evidenţiată in producţie. Ea ne-a scris această scrisoare puţin înainte de a fi plecat, cu alte zece U■ varăşe de la Dacia evidenţiate ca şi ea, la fabrica de textile Cisnădie, pentru schimb de experienţă.