Scȃnteia, mai 1949 (Anul 18, nr. 1414-1438)
1949-05-01 / nr. 1414
O chemare înflăcărată la luptă pentru pace înainte de a-şi încheia trei ori de Co ngresul Mondial al Partizanilor Păcii a adoptat într’o atmosferă de puternic entuziasm textul unui manifest adresat popoarelor din întreaga lume. Luminoasa chemare la luptă pentru pace, pe care reprezentanţii a 600 de milioane de oameni au adresat-o tuturor oamenilor cinstiţi din lume, fără deosebire de credinţe politice sau religioase, va avea desigur un imens răsunet. Numai duşmanii de moarte ai popoarelor, imperialiştii americani şi englezi, care pregătesc războiul şi slugile vândute cu trup şi suflet acestora, pot respinge chemarea la luptă pentru pace, venită de la Paris şi Praga. Cine, altfel, ar putea să nu fie de acord cu acţiunea de înlăturare a primejdiei de război, cu oprirea costisitoarei curse a înarmărilor, cu faptul că ştiinţa trebue să asigure fericirea omenirii şi nu să servească scopurilor militare, cu faptul că focarele de război, aprinse în diferite părţi ale lumii prin intervenţiile imperialiştilor sau chiar prin acţiunea directă a forţelor lor armate, trebue să fie stinse ? Cine ar putea refuza să ceară să se pună capăt reînarmării Germaniei Occidentale şi Japoniei, unde călăii păcii au pus din nou mâna pe arme ? Care om cinstit nu va recunoaşte că bomba atomică este o armă agresivă şi nu va susţine declaraţia că energia atomică trebue folosită exclusiv în scopuri paşnice, în interesul progresului omenirii şi nu în scopul distrugerii şi al exterminării în massă a populaţiilor paşnice ? „NOI LUPTAM — spune manifestul — PENTRU COLABORAREA PAŞNICA INTRE TOATE POPOARELE“. Acestei lozinci de lupta îi răspunde în lumea întreagă desvoltarea spiritului internaţionalist de solidaritate frăţească ce trebue să unească astăzi nu numai clasa muncitoare, dar TOATE POPOARELE LUMII. „In lupta pentru pace — scrie PRAVDA — merg alături de oamenii muncii din Uniunea Sovietică şi tarile de democraţie populară toti oamenii progresişti cinstiţi din ţările capitaliste, inclusiv din Statele Unite ale Americii şi Anglia. Nu există nicio îndoială că în ciuda perdelei de minciuni şi calomnii creată de clica reacţionară a aţâţătorilor la război, popoarele din Statele Unite şi Anglia vor auzi chemarea de 1 Mai. PRIETENIA DINTRE POPOARELE UNIUNII SOVIETICE, STATELOR UNITE SI ANGLIEI ESTE CEA MAI BUNA GARANTIE A UNEI PACI TRAINICE“. Delegaţi ai poporului american, ca scriitorii Howard Fast şi Albert Kahn, ca muncitorul Donald Henderson, ca episcopul Weltfisch, sau ca negrii Paul Robeson și prof. Dubois, vorbind la Congresul de la Paris, au aratat într’adevăr că în ciuda ațâtărilor la război ale patronilor de trusturi, poporul american nu a uitat zilele luptei comune, umăr la umăr, cu poporul sovietic împotriva bestiei fasciste. „AMERICANII NU AU UITAT — a declarat delegatul american Henderson — CA FIII LOR TRAESC SI CA LOCUINTELE LOR AU RAMAS IN PICIOARE NUMAI PENTRU CĂ MArycA SI VITEAZA ARMATA SOVIETICA A REZIST FORŢELOR FASCISMULUI... CREDEŢI-MA, SINCERII MEI PRIETENI, NU VA FI UŞOR DE A NE IMPINGE LA RĂZBOI ÎMPOTRIVA MĂREŢEI UNIUNI SOVIETICE". La fel vorbesc şi adevăraţii reprezentanţi ai P°oporului englez. „Din propriile mele observaţii — declară Archibald Johnston, fostul redactor şef al publicaţiei Ministerului de Externe britanic „Aliatul britanic“ — ştiu cât de larg este răspândit în Anglia senimentul de prietenie faţă de Uniunea Sovietică... Poporul britanic şi-a dat seama foarte limpede că el datorează mult poporului sovietic şi armatei sale...“ Această prietenie şi alianţă frăţească a popoarelor este atât de puternică încât, altoită pe nestrămutata voinţă de pace a sutelor de milioane de oameni simpli din toată lumea, ea duce la concluzia pe care a exprimat-o şeful delegaţiei sovietice, marele scriitor A..... .dru Fadeev: „ATAŢATORII LA UN NOU RĂZBOI TREBUE SA ŞTIE CA POPOARELE LUMII SE POT ÎNDÂRJI ŞI POT SA-1 PEDEPSEASCĂ CRUNT“. Nu încape nicio îndoială că dacă imperialiştii vor îndrăzni să pornească la o aventură militară, massele populare din lumea capitalistă şi chiar cele din bârlogul trustmenilor americani şi al laburiştilor cu blazon din Anglia se vor ridica şi vor întoarce armele împotriva înrobitorilor lor, sguduind din temelii întregul sistem imperialist, care şi aşa este destul de slăbit. Chezăşie a acestui fapt sunt milioanele de oameni care se înrolează în această uriaşă luptă pentru pace. In această privinţă este semnificativă poziţia majorităţii oamenilor de ştiinţă, artă şi literatură. Cum ar putea dealtfel aceşti oameni chemaţi să încrusteze în cuvinte, culori şi sunete, tot ce are omenirea mai bun, mai nobil, mai frumos, să fie alături de imperialiştii care dispreţuesc omul şi viaţa, care vor să ciopârţească tezaurul unic şi indivizibil al culturii mondiale în felii „atlantice“, „occidentale“, „răsăritene“, „nordice“ sau „sudice“ ? Cum ar putea fi intelectualii alături de cei ce vor să şteargă cu buretele din patrimoniul culturii mondiale nepreţuita contribuţie a ştiinţei, literaturii şi artei ruse, contribuţie care înfloreşte şi se desvoltă cu o forţă înzecită în societatea socialistă ? Sau alături de miliardarii americani şi trubadurii lor plătiţi care vorbesc fără să se cutremure despre aspectul muzeului Luvru din Paris sau al catedralei din Kiev după ce va cădea asupra lor o bombă atomică ? Nu ! Fără îndoială că nu ! Congresul de la Paris şi Praga a dovedit din nou că marea majoritate a intelectualilor, în frunte cu cei mai iluştri reprezentanţi ai literelor, artelor, gândirii şi ştiinţei, sunt alături de clasa muncitoare, se strâng în jurul U.R.S.S., pentru că numai în acest fel pot deveni o forţă capabilă să respingă asaltul barbariei imperialiste. Cât de jalnică apare casna penibilă a imperialiştilor, de a încropi şi ei la Paris, după încheierea măreţului Congres Mondial al Partizanilor Păcii, un aşa zis contra-congres al protagoniştilor culturii decadente burgheze, pentru a arăta că există şi în lagărul imperialist „intelectuali“, care nu numai că nu vor pacea, dar aţâţă la război ! „Cine este cu cei care vor războiul, cu agresorii, cu trubadurii bombei atomice ? — a întrebat scriitorul sovietic Ilya Ehrenburg vorbind la Congresul de la Paris. Domnii aceştia să formeze rândurile şi să pornească marşul. Poate că nu vor reuşi să strângă nici măcar o companie“. Intr’adevăr, dolarii nu reuşesc să strângă la acest ridicol contra-congres decât câţiva salariaţi al exploatatorilor de tipul lui Sartre, al trădătorului Silene şi alte figuri răsuflate. Concluzia principală care s-a desprins din lucrările Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, ca o concluzie a întregii istorii umane şi mai ales a nenorocirilor pe care le-au adus popoarelor cele două războaie mondiale, este necesitatea unei POZIŢII MILITANTE în lupta pentru pace a masselor de milioane din lumea întreagă. „POPOARELE — declară manifestul adoptat la Paris şi Praga — AU ÎNCETAT DE A MAI FI PASIVE ŞI INTENŢIONEAZĂ SA PARTICIPE IN MOD ACTIV ŞI CONSTRUCTIV LA CAUZA COMUNA“. Cu cât mai multă dârzenie vor lupta popoarele, în frunte cu puternica Uniune Sovietică, pentru pace, cu atât mai curând vor fi înfrânte uneltirile mârşave ale aţâţătorilor la război, cu atât mai curând vom dobândi o pace trainică în lume. „CURAJ SI INCA ODATA CURAJ IN LUPTA PENTRU PACE“, acesta este mesajul final al Congresului de la Paris şi Praga. Să ne ridicăm cu curaj în lupta pentru pace, împotriva monştrilor omenirii, imperialiştii americani şi englezi, să sdrobim fără cruţare agenturile lor din ţară şi vom da contribuția noastră la această nobilă luptă a omenirii. — 4 PAGINI 4 LEI Duminică 1 Mai 1949 SERIA III ANUL XVIII No. 1414 PROLETARI DIN TOATETARU.E.UNITI VA1 IORGAH CFHTRALALPĂRIIDUim HUHCITORESC ROHAN • Recenzii. M I. KALININ: DESPRE EDUCATIA COMUNISTA. • ÎNTRECEREA SOCIALISTA TREBUE SA FIE O PREOCUPARE PERMANENTA A FIECĂREI GRUPE SINDICALE. — Din experienţa întrecerii socialiste de la Uzinele „23 August“. (Pag. 2-a) •I Aspecte de la Congresul ţinut la Paris şi Praga. PARTIZANII PĂCII. (Pag. 4-a) • „MA BUCUR NESPUS CA ŞI FIUL MEU VA PURTA CRAVATA ROŞIE DE PIONER.“ (Pag. 3-a) Oameni ai muncii din R.P.R. ! Des socialistă pentru îndeplinirea si depă CITIȚI IN CORPUL ZIARULUI! (Pag. 2-a) Congresul Mondial al Partizanilor păcii a însemnat câştigarea unei mari bătălii pentru pace care va fi urmată de alte bătălii, până ce pacea va fi impusă acelora care vor războiul Declaraţiile membrilor delegaţiei oamenilor muncii din R. P. R. Declaraţia maestrului Mihail Sadoveanu Sosind în Franţa, pentru a participa la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii, am intrat într’un stat al cărui guvern nu se arăta dispus să ne primească cu voie bună. Din pricina aceasta, delegaţiile au venit după cum se ştie, foarte împuţinate, iar unele dintre ele, ca bunăoară marea delegaţie chineză, au fost cu totul împiedicate de a veni la Paris. La început, gazetele oficioase s’au străduit să întâmpine Congresul cu o indiferenţă, fireşte numai aparentă, încercând să-l ignoreze. Dar pe măsură ce se desfăşura Congresul şi mai apoi, după ce s’a văzut enorma afluenţă de oameni care au participat la meetingul de la Buffalo, reacţiunea a fost nevoită să ţină seama de existenţa Congresului, de atitudinea severă a popoarelor ce se aflau reprezentate la Congres, încât se poate spune că am simţit cum în lagărul advers se produce o îngrijorare vădită. Trebue să subliniez că manifestaţia de la Buffalo a fost măreaţă şi impunătoare. Au participat aproximativ o jumătate de milion de oameni. Poporul francez era reprezentat prin numeroase caravane ale păcii sosite din toate colţurile ţării. O puternică impresie a produs la Congres delegaţia sovietică. Toţi reprezentanţii Uniunii Sovietice au fost primiţi cu aplauze şi ovaţii semnificative, iar cuvântările lor au stârnit un mare entuziasm. Delegaţii din toate părţile lumii care s’au perindat la tribuna Congresului, au exprimat dragostea popoarelor lor pentru Uniunea Sovietică, pe care ele o consideră, cu drept cuvânt, marea forţă mobilizatoare a întregii omeniri, în lupta pentru pace. M’a impresionat în mod deosebit atitudinea şi pregătirea delegaţiilor de culoare. Vă amintiţi ce minunată im(Continuare în pag. III, col. 6-7-8) Congresul Mondial al Partizanilor Păcii a demonstrat cu o vigoare deosebită că deasupra voinţei guvernelor imperialiste există o altă voinţă, — voinţa sutelor de milioane de oameni simpli decişi să împiedice un nou război, decişi să apere pacea căminelor lor, viaţa şi viitorul copiilor lor. Congresul acesta la care au participat reprezentanţii a 72 de naţiuni, comunişti şi democraţi burghezi, liber-cugetători şi credincioşi ai diferitelor culte, muncitori şi savanţi, ţărani şi artişti, a arătat întregii lumi slăbiciunea lagărului imperialist, pentru că nu e de ajuns să ai dolari şi să acumulezi bombe şi avioane, ci trebue să ai soldaţi de care să fii sigur. Or, milioanele de oameni simpli pe care imperialiştii vor să-i transforme în carne de tun, nu sunt dispuşi să accepte această soartă. „Femeile Franţei nu-şi vor trimite niciodată copiii să lupte împotriva Uniunii Sovietice”... „Poporul Italiei nu va lupta niciodată contra învingătorilor de la Stalingrad“... „Poporul Statelor Unite urăşte războiul şi nu doreşte războiul“... „Niciodată popoarele Africei nu vor permite ca pământul lor să fie transformat într’o bază a războiului imperialist“... Astfel de declaraţii, întărite şi de vestea eliberării Nankingului de către Armata Populară Chineză, au răsunat de pe tribuna Congresului, drept avertisment teribil pentru imperialiştii care confundă prea uşor voinţa lor de a deslănţui un război criminal de agresiune, cu putinţa de a o face. Delegaţia Republicii Populare Române a adus la acest Congres, la Paris şi Praga, expresia voinţei nestrămutate a poporului nostru de a-şi apăra independenţa, libertatea câştigată şi roadele minunate ale muncii sale paşnice. Laolaltă cu unanimitatea Congresului, ea şi-a proclamat adeziunea la cuvintele înflăcărate ale Manifestului lansat de Congres: „SUNTEM PREGATIŢI SI DECIŞI SA CUCERIM BATALIA PĂCII, ADICA RItMIA VIEŢII”. Declaraţia tov. prof. univ. Leonte Rautu Angajamentele luate in cinstea zilei de 1 Mai au fost îndeplinite înainte de termen de muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi in cinstea zilei internaţionale a celor ce muncesc, muncitorii şi tehnicienii din numeroase fabrici şi uzine din ţară, răspunzând apelului ceferiştilor de la „Griviţa Roşie", au pornit cu entuziasm in intreppre. m. Victoriile obţinute datorită întrecerii socialiste pornită pentru îndeplinirea Planului I sunt numeroase. Arată câteva : Succesele muncitorilor şi tehnicienilor de la uzinale „Reşiţa" La oţelăria Siemens Martin a uzinelor ’ Reşiţa, în fruntea echipelor de topitori se află acum echipa tov. Erdelg Iosif, de la cuptorul 3, care până la 27 Aprilie realizase o depăşire lunară de 350/0 a normei, depăşire care n’a fost atinsă până în prezent de nicio altă echipă. La cuptorul nr. 4, tov. Bona Solomon are o depăşire de 30fl/p plasându-se al doilea. La furnale, datorită unei mai bune organizări a muncii, muncitorii şi-au depăşit încă din ziua de 27 Aprilie angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au depăşit norma cu 10,7®/n. In hala nouă de maşini, muncitorii de la agregatele perticolifere lucrează în contul lunii Iunie; cei de la fabrica de motoare electrice lucrează în contul lunii Mai de la 25 Aprilie; muncitorii și tehnicienii fabricii de produse refractare a uzinelor lucrează, din ziua de 28 Aprilie, în contul lunii Iunie. Muncitorii şi tehnicienii de la minele din Lupac lucrează din ziua de 28 Aprilie, în contul lunii Iulie. Programul de producţie al minelor de fer din Teliuc, pe luna Aprilie a fost îndeplinit încă din ziua de 28 Aprilie. In Valea Jiului, minerii au obţinut importante succese în producţie. Minerii de la mina Jieţi- Lonea lucrează din ziua de 23 Aprilie în contul lunii Mai. Numeroase echipe de mineri fruntaşi au realizat cu mult înainte de termen programul lor de la şi tovarăşii lor din celelalte fabrici şi uzine, metalurgiştii de la uzinele „Bela Brenner“lucru. Grupa tov. Ulrich Ştefan lucrează în contul lunii August. Echipa tov. Rudenia Emil dă cărbuni în contul lunii Iulie, iar echipele lui David A., Schiler Gr., Uzinele „Beîa Breiner' Braşov şi-au depăşit angajamentele luate. Muncitorii din secţia de maşini agricole şi-au Văideanu ! „Marian V. şi Szilaghi Ion scot cărbune în contul lunii Iunie. Urmând exemplul acestor echipe, tinerii din abatajele tineretului obţin şi ei importante depăşiri de normă, depăşit cu mult normele şi au început să lucreze din ziua de 10 Aprilie în contul lunii Mai. Lotul 4 de semănători este pe terminate, iar piesele pentru lotul 5 stau pregătite pentru asamblare, începându-se cu aceasta programul de producţie al lunii iunie. Minele Sărmaşag In cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii din bazinul carbonifer Sarmăşag-Zalău au construit, prin muncă voluntară, o reţea de curent electric de înaltă tensiune, pe o lungime de 4 km, 800 m., de la mina Sărmăşag până la mina Chieşd. Prin construcţia acestei reţele, mina Chieşd va primi curent electric suficient pentru asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor. Schela Bâicoi La schela petroliferă Băicoi, muncitorii şi tehnicienii din secţia gaze-gazolină au izbutit, datorită întrecerii socialiste, să împlinească înainte de termen planul pe primele patru luni. Astfel, la secţia de gaze muncitorii produc în contul lunii Mai, din ziua de 18 Aprilie, iar la secţia gazolină din ziua de 25 Aprilie. (Continuare în pag. III, col. 1-2-3) Realizările muncitorilor de la : Minele Lupac, Teliuc şi Valea Jiului Primim din partea Comitetuilui Provizoriu 03 judeţului Sălaj următoarea regramă: „La instalarea noastră ne-am luat angajamentul ca în cinstea zilei de 1 Mai să organizăm şi să conducem lucrările campaniei însămânţărilor de primăvară în aşa fel, încât ele să fie terminate la 29 Aprilie a.c. Datorită sprijinului necontenit, dat de organizaţiile de Partid care au mobilizat pe ţăranii săraci şi mijlocaşi in vederea îndeplinirii acestei sarcini, planul însămânţărilor, de primăvară a fost depăşit în judeţul nostru în ziua de 28 Aprilie, realizăndu-se un procent de 100,6" U. Au mai rămas de însămânţat culturile speciale ca tutun, legume, etc. Teremul pentru însămânţarea acestora, a fost deja pregătit. Je vom strădui să ndvcim "• această sarcină la bun sfârşit' " ! Semnează: preşedintele Comitetului Provizoriu al judeţului Sălaj, Victor Leniş. După datele comunicate de ministerul Agriculturii, judeţul Satu Mare a realizat încă din ziua de 27 Aprilie 106,60/, faţă de planul însămânţărilor de primăvară. Culturile se repartizează astfel: grâu 2.335 hectare (faţă de 2.000 hectare programate) — ovăz 10.670 hectare (faţă de 8.000 hectare câte erau în plan), — floarea -soarelui, 13.736 hectare, — borceag 4.665 hectare,— cartofi 5.191 hectare, etc. Pănă la data de 27 Aprilie Judeţul Constanţa a Insă, mental o suprafață de ■701.117 ha., adică 80,Vf„ din plan. Principalele culturi sunt: grâu, 50 827 hectare; porumb, 77.900 hectare; oră, 63.475 hectare; ovă, 51,347 hectare; floarea soarelui 30,630 hectare, etc. In cinstea zilei de 1 Mai Ţăranii muncitori din judeţul Sălaj au îndeplinit planul de însămânţări Telegrama Comitetului Provizoriu al judeţului Sălaj Şi în judeţul Satu Mare s-a îndeplinit planul de însâmânţâri 301.117 ha. însămânţate în judeţul Constanţa Declaraţia tov. Ecaterina Borila „ADEVĂRUL CĂLĂTOREŞTE FARA VIZA ŞI VA CUPRINDE LUMEA ÎNTREAGA" — a spus savantul Joliot Curie în cuvântarea sa, rostită la şedinţa de deschidere a Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. , Noi, delegaţii care am participat la secţiunea din Praga a Congresului Păcii, am simţit din plin adevărul acestor cuvinte. Refuzul, guvernului francez , supus ordinelor Wall Street-ului de a ne acorda vizele, nu a împiedicat cu nimic ca dorinţa sinceră de pace să răsune cu aceea o însufleţire la Praga ca şi la Paris. Cei 276 delegaţi de la Praga, reprezentând 19 ţări şi Uniunea Internaţională a Studenţilor, au exprimat într’un gând şi suflet cu cei aproape 1800 delegaţi dela Paris, voinţa neclintită a popoarelor lor, zădărnicirea încercărilor aţâţătorilor la război de a înneca lumea din nou în sânge, de a pustii casele, de a distruge uzinele şi şcolile, de a semăna moarte, lacrimi şi jale, de a mâna popoarele într’un nou război. Fie că vorbea profesorul chinez Ko Mo Jo, sau minerul polonez Jan Kolasa, preotul ceh Kracimar, sau muncitoarea maghiară Kahule, copilul grec orfan adăpostit de popond ceh sau indonezianul Sugiono, femeia sovietică Gagarina, care şi-a pierdut un război unicul său fiu, sau femeile cehe de la Lidice ale căror bărbaţi şi fii au fost ucişi până la ultimul de către fasciştii nemţi — cuvântările lor ridicau puternice acuzaţii împotriva impenaliştlor anglo-americani, care vor să împingă lumea spre un nou măcel. Nimeni, dintre noi, participanţi la secţiunea de la Praga a Congresului, nu va putea uita momentul când s-a anunţat intrarea trupelor Armatei chineze de eliberare în oraşul Nanking. Toată lumea se îmbrăţişa şi se săruta cu delegaţii chinezi. Şefii delegaţiei erau purtaţi pe braţe. Ochii negrilor şi cei ai indonezienilor (Continuare în pag. III, col. 6-7-8) Acum patru ani, ostaşii sovietici au înfipt deasupra Reichstagului stindardul victoriei La 30 Aprilie 1945, prima divizie de infanterie sovietică a înfipt steagul victoriei deasupra Reichstagului. Gloriosul steag de pânză roşie purta pe el următoarea inscripţie: „Divizia 150 Infanterie Idriţa, decorată cu ordinul Cutuzov clasa II-a, Frontul I Bielorus". Astăzi, steagul acesta, Steagul Victoriei, se găseşte in păstrarea unei unităţi militare din Moscova. De atunci au trecut ani şi ani, şi bravii ostaşi sovietici, după ce au cucerit victoria, nimicind fiara fascistă în propriul ei bârlog, s’au întors acasă, la munca lor paşnică, în uzine, în mine, în şcoli sau pe ogoare. lată însă că de dincolo de Ocean se adună nori negri, care ameninţă iar pacea lumii. Complotul clicii imperialiştilor americani şi englezi ameninţă căminele, copiii, viaţa oamenilor simpli de pretutindeni. Dar popoarele vor pace. Congresul Mondial al Partizanilor Păcii a exprimat răspicat dorinţa fierbinte de pace a popoarelor lumii, hotărîrea lor de a o apăra din toate puterile. In fruntea uriaşului front al păcii, democraţiei şi socialismului păşeşte glorioasa şi invincibila Uniune Sovietică, iar stindardul victoriei, biruitorul steag al diviziei 150 Idriţa, înălţat în 1545 pe Reichstag, capătă astăzi sensul unui puternic avertisment dat de apărătorii păcii celor ce aţâţă la un nou măcel ucigător.