Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)

1949-06-01 / nr. 1439

2 Așa s’a născut o nouă întrecere la F. R. B. La F.R.B.. In jurul ringuri­­lor, la oarde fi în toate cele­­lalte »șefii, muncitorii discută cu aprindere: — Chemăm la întrecere pe muncitorii dela „30 Decem­brie“. întrecerea ne va ajuta înlăturăm multe lipsuri, multe neajunsuri, Tov, Gh­ioancă Maria dela fi­nisaj, responsabila grupei »itali­ca ig Nr. S, vorbeşte hotărtt: — Am dat de multe ori fire de bumbac pătate de ulei, alt*­ori câte iwtru fire răsuciţi, in loc de două. Avem încă ab­senţe nemotivate..' Trebue să tndrep'­dm lipsurile acestea. Ce credeţi'! Chemăm la întrecere grupa Nr. 7? Alături, în atelierul de bobi­nd­­, tovarăşele Popescu Suzana şi Drăghici Maria îşi strâng mâinile cu­ putere. O nouă chemare la întrecere pentru cel de al doilea trimestru al Pla­nului a fost pecetluită. In pauza de prânz, şeefii de Secţie sunt înconjuraţi de mun­­­citori şi muncitoare. Fiecare e nerăbdător să vină cu propu­nerea lui. Toţi sunt animaţi de 4 un su­g r gând. ..Să câştigăm intrecermi‘‘.­­■ Sala se u­mpi? repede. Se ,deschide şedinţa. Tovarăşul di­rector are cuvântul: ■— Numeroşi muncitori din fa­brică. p­oastră au fost cinstiţi cu „Medalia Munc­i“. 360 de munci­tori şi muncitoare vor pleca anul acesta o odihnă în stacurii clima­terice. Sub conducerea Partidului clasa muncitoare câştigă zi de zi noui victorii in lupta pentru o viață mai bună. Pentru asta mun­cim noi. Acum pornim o nouă întrecere, pe trimestrul al doilea... Tovarăşa Amadia, responsabila grupei sindicale l­a de la sectă depănat, cere cuvântul. Ea cheamă la întrecere schimbul al doilea, angajându-se să ridice calitatea produselor şi să reducă deşeurile cu o treime faţă de luna trecută. • Tovarăşa Raus Florica de la rin­guri se angajează să dea un kg. de fire peste normă. Doina Ră­­dulescu se angajează să termine şcoala de calificare fără nici o absenţă şi să treacă la două părţi de maşină. In mijlocul aplauzelor, tovarăşa Păun Natalia, maistră, decorată cu „Medalia­ Muncii“, cheamă pe tehni­clmic din toate schimburile la întrecere, Tov. Simionică Elena își ia angajamentul să dea 4 kg. fire de bumbac peste normă. Ea cheamă la întrecere pe iile Elena, care se obligă să dea 5 kg. peste normă, iar tov. Traistă Maria se angajează să dea 6 kg peste norma zilnică. -- Mă angajez ca din cele 94 de eleve de la şcoala de calificare — ringuri — să dau o serie de 60 absolvente la 1 August, pentru a înlocui astfel pe tovarăşii care pleacă în concediul de odihnă, — anunţă cu hotărîre tovarăşa Ma­­rinnescu Valeria, maistra şcolii, distinsă la 1 Mai cu „Medalia Muncii". Şi angajamentele continuă. Ma­­rinescu Maria, fruntaşă la ringuri, Baicu Olga de la b­binaje, Bob Florica, Haralambie Elena, Teodor Maria şi multe alte muncitoare cheamă la întrecere pe alte to­varăşe şi-şi iau noui angajamente în muncă. In entuziasmul general, tova­răşul litmanidi dă citire chemării la întrecere către Filatura „30 Decembrie“-Arad. Obiectivele urmărite în întrecere sunt : depăşirea planului de lucru pe cel de al doiea trimestru cu 3»/a. Mărirea productivităţii mun-­­ c­i cu l4/»; scăderea absenţelor cu 0.3»/#; îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost, prin reducerea consumurilor specifice , la curentul electric consumul va­­ fi scăzut cu 4Vs, la materia primă cu­­0,3»/», deşeurile vor trebui re­­du­s cu 4*/», etc. Propunerile sunt acceptate în unanimitate. O delegaţie de la F.R.B. urmează a pleca la Arad, pentru a semna angajamentul de întrecere. Muncitorii şi tehnicienii din în­treprinderile din ţară raspund cu însufleţire la apelul muncitorilor din întreprinderile fruntaşe. Pe schimburi, secţii şi ateliere, muncitorii îşi iau angajamente in producţie, conştienţi fiind că de îndeplinirea lor depinde realiza­rea sarcinilor ce le revin în cadrul Planului de Stat. — Vom depaşi programul de producţie cu 10«/, — au spus muncitorii dela trăgătoria de oţel dela „Industria Sărmii" din Câm­pia Turzii, in adunarea generală. — Noi vom depăşi producţia cu 40«/,, au spus luminătorii. Pe baza angajamentelor indivi­duale, pe secţii şi pe ateliere, muncitorii de la această uzină au hotărit să cheme la întrecere pe tovarăşii lor de la I.M.D.­Brăila,­­ pentru îndeplinirea şi depăşirea­­ Planului de Stat. Ei şi-au propus să atingă in în­trecere următoarele obiective : să depăşească Planul de producţie pe luna Iunie cu 10«/,; să ridice­­ cu 5*/» productivitatea muncii; să ; reducă cu 10«­, rebuturile; să reducă cu 5‘» consumurile spe­cifice, etc. P. Siăttescu ...Şi la „Industria Sârmei" din Câmpia Turzii Muncitorii dela fabrica de ciment Turda cheamă la întrecere pe cei din Fieni Muncitorii dela fabrica de ci­ment Turda, chemând la între­cere pe tovarăşii lor dela fabrica de ciment Dămboviţa din Fieni s-au angajat să atingă următoa­rele obiective: depăşirea progra­mului de producţie la klinger cu 5*/­­; depăşirea programului de producţie la ciment cu 14«/o ; re­ducerea consumului de combusti­bil pe tonă de klinger cu 6»/«; reducerea consumului de energie electrică la tona de ciment cu 1 12°/»; mărirea productivităţii­­ muncii cu 2»/,, la tona de klinger şi cu 2«/, la tona de ciment; re­ducerea lipsurilor și Întârzierilor ; reducerea cu 6»/ni a consumurilor specifice, etc., etc. Acolo unde după 1 Mai întrecerea a slăbit sau a fost abandonată, producţia scade, iar disc­iplina în muncă lasă de dorit In cinstea zilei de 1 Mai, munci­torii de la fabrica de confertturi „Republica" din Botoşani au reali­­zat, datorită întrecerii socialiste, numeroase depăşiri de norme şi a­­preciabile economii de material­, prin utilizarea la maximum a de­şeurilor. După 1 Mai însă, din cauza de­lăsării în muncă, atât producţia cât ş disciplina în munca au început să slăbească. Din această cauză, la secţia de confecţii a pantalonilo­r, muncitorii nu reuşesc să­ îndepli­nească normele decât în proporţie de 25"­». Administraţia fabricii re­partizează drepturile cuvenite rerun­­citorilor în timpul orelor de lucru, aducând astfel neajunsuri produc­ţiei. Aceeaş situaţie este şi la Atelie­rele tipografice din localitate. De unde până la 1 Mai în timpul în­trecerii socialiste, muncitorii pagi­nau ziarul local în 60 de minute, a­­cum după abandonarea întrecerii, această operaţie durează şi două ore. Din cauză că organizaţia de bază şi organele sindicale nu au lămurit suficient pe muncitori că întrecerea care a avut loc în cinstea zilei de 1 Mai şi rezultatele obţinute con­stituie o bază pentru alte întreceri, producţia are de suferit, întrecerea trebue pornită din nou între muncitorii din fabrică, ea trebuind să constiutie punctul de plecare pentru noui realizări. In lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. ★ Înainte de 1 Mai la uzinele „Janoş Herbart” din Cluj majo­ritatea muncitorilor se găseau antrenaţi in întrecerea socia­listă. Mulţi dintre ei au depă­şit normele de producţie. La fabrica de ghete, planul de producţie pentru primele 5 luni ale anului a fost realizat in 4 luni, adică până la 1 Mai. După 1 Mai, elanul în muncă e mai scăzut. Unii muncitori — puţini la număr — îşi pierd timpul în orele de serviciu la dispensarul medical, unde stau ore întregi până ce le vine rândul la vizită, pentru ca apoi să se întoarcă din nou în producţie, fiind găsiţi sănă­toşi. A crescut numărul celor­­care lipsesc nemotivat de la serviciu. Numai în secţia de cusut feţe de bocanci şi cis­­me lipsesc zilnic până la 20- 27 de muncitori. Din această cauză secţia a rămas în urmă. Cam aceeaş situaţie este şi în secţia Goodyear. Eforturile muncitorilor con­ştienţi sunt stânjenite de acei muncitori mai puţini ridicaţi care nu-şi fac datoria. Comi­tetul sindical are datoria de a mobiliza oamenii muncii din uzina noastră, pentru a des­­volta mai departe întrecerea socialistă, mijlocul cel mai bun pentru realizarea şi depăşirea Planului. Emil Badea coresp. voluntar Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor textile Direcţiunea Centrală Indus­trială a Lânei şi Mătăsii a hotărit introducerea unor fişe de control a calităţii produ­selor. Fiecare bucată de ţesătură va fi însoţită în cursul între­gului proces tehnologic de fabricaţie de o fişă,­in care se vor înscrie toate defecţi­unile înregistrate în cursul fabricaţiei: rupturi, rărituri, fire fugite, bătătură înde­sată, rară, etc. Aceste defecţiuni se vor to­taliza după un punctaj pre­văzut în fişe. Calitatea fie­cărei bucăţi va fi în acest fel stabilită precis. Fişa va forma o bază te­meinică pentru stabilirea „primelor de calitate” şi re­compenselor pentru munci­torii şi tehnicienii care luptă pentru îmbunătăţirea calităţii textilelor. Drepturile de salarizare ale ucenicilor sunt aceleaşi ca ale elevilor Şcolilor Profesionale Decizia Consiliului de Miniştri privitoare la drepturile în bani şi natură ale elevilor şcolilor pro­fesionale, se aplică şi ucenicilor care frecventează şcolile profe­sionale ale Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale, precum şi ucenicilor din localităţile unde asemenea şcoli nu funcţionează. Cuptorul Nr. 5 s’a îmbolnăvit... In gazeta de perete a oţelăriei uzinelor Reşiţa, a apărut un articol al muncitorului A Dumbrăveanu, pe care-1 publicăm mai jos în întregime. Articolul e prezentat sub for­ma unei scrisori pe care cup­torul Nr. 5 o adresează topito­rilor din uzinele Reşiţa. Acum două săptămâni, cu două zile înainte de data so­rocită naşterii mele, zidarii, lăcătuşii şi tehnicienii mi-au dat viaţă. Voi topitorii de la celelalte cuptoare, mă admi­raţi şi ori de câte ori tre­­ceaţi pe lângă mine vă uitaţi la diagrama de încălzire, căci aşteptaţi să prind puterea necesară pentru a înghiţi fier vechi, minereu, fontă, spre a le preface în oţel. La început topitorul Ologu Martin, pe seama căruia fu­sesem încredinţat, m’a în­grijit bine aşa încât să nu primesc decât atâta căldură­­câta îmi trebuia. După 10-12 şarje, topitorul Ologu Martin, a început să se văicărească mereu că nu-i vine destul gaz de cocserie şi aer. Şi s’a apucat să apese mai puternic pe manete. Pasă-mi-te, nu era mulţu­mit că şarjele durau ceva mai mult — lucru care nu poate fi evitat în primele zile de funcţionare a unui cuptor reconstruit. Şi azi aşa, mâine aşa, după pilda lui şi ceilalţi topitori din schimburi au slobozit în pân­tecul meu un foc atât de straşnic, încât am început să pârâi din încheieturi. Ba mai mult, din creştetul ca­pului (din boltă), a început să mi se scurgă căptuşeala oaselor. Simţeam că mi se a­­propie sfârşitul. Şi deodată am început să mă clatin. O văjâială puternică... S’a schimbat direcţia gazului şi a scăzut puterea lui. Insfăr­­şit, am scăpat dela o moarte sigură. Topitorul Ologu, mi des­­cleştat fălcile (tustrele) şi, după ce s’a uitat în cerul gu­rii mele, a rostit înspăimân­tat: s’a ars bolta. Nu l-a au­zit însă nimeni. Muncitorii din echipa sa erau după mi­nereu, la încărcat var şi la alte treburi. Topitorul Ologu Martin n’a mai anunţat pe inginer de boala mea. Abia az doua zi ea a fost­ descope­­riă. Şi atunci topitorii s’au grăbit să-mi pună comprese la cap, ca să-mi prelungească viața. Acum stau şi mă uit în ju­rul meu. Nu sunt numai eu bolnav. Alături de mine e bolnav şi cuptorul No. 4, că­ruia ieri zidarii i-au reparat coapsele, strivite şi ele din cauza focului; apoi cuptorul No. 3... Cuptorul No. 6, s’a îmbolnăvit şi el de aceeaş boală. Oricine trece pe lângă noi şi ne vede cu comprese la cap, bandajaţi pe toate păr­ţile, rămâne uimit şi se în­treabă pe ce mâini am fost daţi, de am ajuns în această stare de plâns. Forfotă multă este în jurul cuptoarelor No. 2 şi No. 1, care vor lua viaţă în curând. Ne temem însă să nu păţea­scă şi ele ceea ce am păţit­­ noi: „Boala arderii bolţii”. De aceea noi, cuptoarele care zăcem de această boală, târându-ne zilele de azi pe­­ mâine, rugăm pe tovarăşii­­ topitori să aibă grijă, cel pu­ţin acum, când vor lua în­­­ stăpânire cele două cuptoare noui, să înlăture microbii u­­­­cigători ai nepăsării, care fac­­ să se răspândească între noi,­­ cuptoarele, maladia „bolta arsă”. Această sarcină revi­ne tuturor muncitorilor to­pitori, tehnicienilor şi ingi­nerilor, care trebue să fie cu ochii în patru. Să nu uitaţi că îngrijin­­du-ne mai bine, veţi trage şi voi foloase, iar de nu... po­noase. Semnat, CUPTORUL No. 5 Pentru conformitate, A. Dumbrăvai cu coresp. voluntar SCÂNTEIA Nr. 1439 7000 de salariaţi pleacă astăzi şi mâine în concediu în 12 staţiuni climaterice La sediul Consiliului General al Asigurărilor Sociale s-a ţinut dri o conferinţă de presă. Cu acest prilej tovarăşul Constantin Lepă­­datu, preşedintele Consiliului, a arătat cum au fost organizate con­cediile de odihnă ale celor peste 100.000 de salariaţi fruntaşi în producţie, care vor pleca în sta­ţiunile balneare şi climaterice tri­mişi de C.G.M. Astăseară şi mâine dimi­neaţă, pleacă prima serie de 7000 salariaţi trimişi de către Confederaţia Generală a Muncii prin secţia Asigurări­lor Sociale de Stat, care îşi vor petrece concediul de vară în cele mai bune condiţiuni în 12 din cele 17 staţiuni climaterice. Departamentul C.F.R. a pus la dispoziţie trenuri speciale, iar în staţiunile respective, transporturile de la gări vor fi făcut cu maşinile R.A.T.A. In staţiuni, în fiecare vară, au fost organizate birouri speciale, care au misiunea de a dirija transporturile de sa­lariaţi spre vile. In prima serie vor pleca 1050 de metalurgişti, 305 mi­neri, 1.150 ceferişti, 860 texti­­lişti, 560 petrolişti, etc. Cum vor fi cazaţi Primul lot de 7.000 de sala­riaţi, care vor sta În zile în staţiunile climaterice, se vor bucura de cele mai bune con­­diţiuni de cazare. C.G.M. în co­laborare cu organele de Stat a luat măsuri ca vilele şi casele să fie bine amenajate. Au fost trimise în aceste sta­ţiuni 9.530 de paturi, 2.757 du­lapuri, 2.409 mese, 11.328 scau­ne, 24.170 cearşafuri şi 12­ 315 feţe de pernă. In total au fost expediate 350 de vagoane cu diferite lucruri şi materiale. In ce priveşte hrana, s-au luat măsuri — în colaborare cu Ministerul Comerţului — ca restaurantele de Stat să fie puse la dispoziţia salari­aţilor, care vor putea lua masa în baza legitimaţiilor şi a cartelelor eliberate de C.G.M. prin sindicate. Cu­m a fost organizată viaţa culturală Dacă zille petrecute în staţiu­nile de odihnă, trebue să însemne pentru salariaţi un prilej de a-şi reface forţele fizice, în acelaş timp ele trebue să constituie şi un mijloc d­e ridicarea nivelului politic şi cultural. Confederaţia Generală a Muncii a afectat o sumă de 12 milioane lei, pentru înzestrarea staţiunilor cu 1.300 mese şi cutii de şah, 650 aparate de radi­o, 10 staţiuni de radio amplificare şi material sportiv. In fiecare staţiune a fost creată câte o bibliotecă centrală, iar in vilele mai mari au fost a­­menajate biblioteci mai mici şi colţuri roşii. C.G.M. va trimite în staţiuni zeci de echipe artistice, iar pe tot timpul sezonului Ministerul Artelor va trimite caravane ci­nematografice. Secţia de educaţie şi cultură a C.G.M. a trimis 25 de responsa­bili culturali pentru a îndruma şi coordona activitatea culturală. ★ Din cei peste 100.000 de sa­lariaţi care vor pleca anul a­­cesta prin grija C.G.M., un număr de 10.000 va avea în­treţinerea şi transportul In mod gratuit, 10.000 va supor­ta numai 20 la sută din chel­­tueli, iar 65.000 vor suporta cheltuelile în proporţie de 30 la sută. D­e asemenea, vor fi trimişi gratuit 12.000 de copii şi 5000 de ucenici. In felul acesta, organizarea odihnei muncitorilor — pe lângă celelalte măsuri luate de Partidul şi Guvernul nos­tru— contribue la crearea condiţiilor de trai din ce în ce mai bune pentru cei ce muncesc. Inaugurarea unui nou Parc de Odihnă în oraşul Griviţa In prezenţa unui numeros public alcătuit din­ locuitori ai oraşului Griviţa s-a desfăşurat ori solemnitatea inaugurării Parcului de Odihnă înfăptuit prin munca voluntară a cetă­ţenilor din Griviţa, mobilizaţi de organizaţia de Partid. Au luat cuvântul, subliniind însemnătatea acestor locuri de odihnă care sunt din ce în ce mai multe şi mai bine îngrijite în toate colţurile Capitalei, tov, Radu Negru, primarul o­­răşului Griviţa, un reprezen­tant al Comitetului Provizoriu şi un reprezentant al Comite­telor Gospodăreşti din sect. IV Roşu. Apoi cetăţenii au vizitat a­­leile umbrite de copaci ale Parcului pe locul căruia erau odinioară nişte gropi mlăşti­noase. Straturi de flori, pajişti cu iarbă îi întâmpină pe vizi­tatori în toate colţurile acestui nou Parc de Odihnă pus la dis­poziţia cetăţenilor Capitalei. In Parc se mai află o scenă spaţioasă, construită pentru manifestările artistice care vor avea loc un aer liber. Odihnă al oraşului Griviţa O alee din noul Parc de INFORMAŢII Institutul Român pen­tru Relaţiile Culturale cu Străinătatea anunţă come­morarea a 25 de ani de la moartea lui Dimităr Bla­­goev, Întemeietorul Parti­dului Comunist Bulgar. Comemorarea va avea loc în Sala Dalles, Marţi 31 Mai 1949, orele 18.30. Va conferenţia tov. Le­­ontin Sălăjan, membru al C. C. al P. M. R. şi minis­trul adjunct al Sănătăţii. ★ Sala de lectură a Institutului de Studii Romăno-Sovietic­e Ca­lea Victoriei No. 141), este deschisă zilnic între orele 8-20, iar Duminica şi sărbătorile le­­gale între orele 9-13- Pot fi consultate cca. 10.000 cărţi, 6.000 numere de re­­vis­te, colecţii de ziare so­­vietce, precum şi dosarele cu toate traducerile efectuate îe serviciul de Documentare al Institutului, însumând cca. 40.000 pagini. Mai pot fi consultate liste bibliografice în toate domeniile de specialitate şi recenziile di­feritelor cărţi. ★ Societatea de transporturi ae­riene „TARS“ continuă a efectua transporturi importante de mate­riale tehnice (rulmenţi, piese de­taşate, etc.) necesare industriei noastre, cu avioane speciale, încă din luna Aprilie a. c. a­­vioanele sec. TARS execută zilnic în ţară, transporturi masive de a­­limen­tie (carne, unt, brânză, etc), textile (fire necesare filaturilor, ţe­sături, ciorapi, tricotaje, etc.), pre­­cum şi încălţăminte. Transporturile au atins în ulti­mul timp un nivel deosebit, totali­zând uneori în decursul unei zile peste 25.000 kgr. Un sprijin deosebit au dat a­­vioanele TARS acţiunilor sanitare. Ele transportă in diferite puncte ale ţării medicamente pentru apro­vizionarea farmaciilor şi Inetitu­­pilor sanitare. IIPMF riRMfiîVirttjlL CLILiriUIRt^lLlI Popularizarea ştiinţei-o importantă sarcină a Ateneelor Populare­ ­ Duminică s’au ţinut în toate Ateneele Populare din Capitală conferinţe despre „Cum s’a ivit viaţa pe pământ“ Duminică 28 Mai s’au ţinut în toate Ateneele Populare din Ca­pitală, conferinţe cu subiectul: „Cum s-a ivit viaţa pe pământ“. Un public numeros compus din cetăţeni ai cartierelor respective, tineri şi tinere, ostaşi, muncitoare casnice, ucenici, etc. au participat la aceste conferinţe şi la progra­mele artistice care au urmat. La Ateneul ,,Gh. Şincai“ din Calea Şerban Vodă 176, de pildă, sala devenise neîncăpătoare pentru public. Conferinţele de răspândire în massele largi a cunoştinţelor ştiin­ţifice reprezintă un capitol de cea mai mare importanţă în activita­tea Aşezămintelor „N. Bălcescu", sub a căror conducere funcţio­nează Ateneele Populare. Fap­ul că publicul urmăreşte cu interes, săptămână cu săptămână, pro­gramele Ateneelor Populare, do­vedeşte nu numai interesul cres­când pentru ştiinţă şi artă al oa­menilor muncii, dar şi grija orga­nizatorilor acestor programe de a răspunde preocupărilor masselor largi. Oamenii muncii sunt din ce în ce mai doritori de a afla explica­rea ştiinţifică a fenomenelor na­tur­ii de a-şi ridica astfel nive­lul cultural. Conferinţele de popularizare a ştiinţei trebue să contribue la ni­micirea vălului de minciuni, pre­judecăţi şi superstiţii, rămărşiţe ale înapoierii în care a fost ţinut, în trecut, poporul muncitor, de către burghezie şi moşierime, şi pe care le folosesc astăzi ele­mentele reacţionare, agenţii im­perialismului pentru a sădi în su­fletul poporului muncitor neîncre­­derea în propriile sale forţe. In posibilitatea de a transform so­cietatea. Duşmanul de clasă ur­­măreşte astfel să frâneze lupta oamenilor muneri, să-i împiedice, pe cei mai înapoiaţi, de a lupta cu toată Inima şi cu toată con­vingerea împotriva exploatării şi asupririi, pentru construirea so­cialismului. Combătând obscurantismul, năs­cocirile mistice, arătând cauzele şi legile adevărate ale schimbă­rilor naturii, vieţii şi societăţii, a­­ceste conferinţe ajută la înar­marea poporului muncitor cu una din cele mai puternice arme de luptă împotriva duşmanului de clasă, pentru făurirea unei vieţi mai bune : ŞTIINŢA. Conferenţiarii s’au străduit în general să exprime ideile pe înţe­les, iar unii — ca de pildă cei de la Ateneul „Ramui Mărăcine“ din Şos. Vergului — au vorbit însu­fleţit, cu călduri şi claritate, îm­binând expunerea cu povestiri din istoria omenirii şi cu exemple, sf­­iindu-se astfel să atragă şi mai mult atenţia şi interesul publicu­lui. Stând de vorbă după conferinţă cu diferiţi ascultători, am con­statat că expunerea a avut da­rul să răspundă la unele Întrebări ce îi preocupau. Astfel, la Ate­neul „Panduri“, Lungu Niculae, elev al unui liceu seral şi Forţu Gheorghe, îngrijitor la şcoala pedagogică de fete, ne-au spus că acum au înţeles clar cum fenomenele naturii se produc după anumite legi proprii ale naturii şi nicidecum după voinţa vreunei puteri supranaturale. In alte părţi, unii ascultători au arătat că ex­punerea i-a ajutat să Înţeleagă mai bine dece exploatatorii aveau interesul să ţină In ignoranţă pe muncitori şi pe ţăranii muncitori şi dece este deosebit de impor­tant pentru a nu pluti în neştiin­ţă, pentru a nu ,se simţi slabi şi neputincioşi în faţa duşmanului, să cunoasc ..e adevărul asupra di­feritelor fenomene ale naturii. ★ Pentru ca Ateneele Populare să devină focare şi mai puternice de combatere a credinţelor mistice, a prejudecăţilor şi superstiţiilor şi de propagare a ştiinţei In rându­rile poporului munctor, este ne­cesar să se înlăture cât mai degrabă unele lipsuri şi deficienţe care există în această muncă de mare importanţă. O atenţie deosebită trebue dată pregătirii temeinice a conferinţe­lor care se programează. La unele Atenee, ca de pildă, „Al Sahia“ din Calea Călăraşi 12, „Panduri“ din Şos. Panduri 92, „Gh. Şin­cai“, din Calea Şerban Vodă 176, etc., conferinţele a­u fost ţinute la un nivel mult prea înalt faţă de pregăt­ire­a ştiinţifică a publicu­lui. Conferenţiarii au folosit în expunerile lor, cuvinte de specia­litate, fără să le explice, ca de pildă „autogeneză“, „proteină“ „infuziuni“, „conservate“, etc. Unii conferenţiari n’au exemplificat teoriile ştiinţifice eispuse, alţii s’au antrenat în combaterea abstractă a diferiţi ideologi burghezi şi a teoriilor lor reacţionare, în loc de a combate în mod concret superstiţiile şi prejudecăţle cu­noscute, care mai circulă printre locuitorii diferitelor cartiere. Pen­tru a-şi atinge scopul lor înalt educativ, conferinţele trebue să fie cât mai simple, atrăgătoare, pline cu exemple concrete, convingă­toare, luate din viaţă, cunoscute de marea majoritate a ascultăto­rilor. Ca un fir roşu trebue să treacă prin toată expunerea ideia că ştiinţa este şi trebue să fie tot mai mult folosită în lupta Îm­potriva duşmanului de clasă care răspândeşte tot felul de zvonuri mincinoase şi alimentează super­stiţiile. Bună parte din ascultătorii de la Atenee, care nu au avut ocazia să Înveţe la şcoală sau în altă parte, au declarat că n’au înţeles confe­rinţa. Din pricină că mulţi nu cu­nosc cuvintele tehnice, de specia­litate, conferinţele care folosesc asemenea termeni nu-şi ating în întregime scopul, Aşezămintele „N. Bălcescu" şi conducerile Ateneelor trebue să dea o mai mare atenţie conferin­ţelor în general şi în special ce­lor cu subiect ştiinţific. Trebuesc căutate şi găsite cele mai variate mijloace de a pregăti temeinic, până în cele mai mici amănunte, conferinţele, de a le face atrăgă­toare, interesante, folositoare. Su­biectele alese pentru conferinţă să nu fie prea vaste. Ele trebue să îmbrăţişeze o singură problemă simplă, mai uşor de pregătit. Ar fi deosebit de util să se ţină cu conferenţiarii programaţi, o şe­dinţă de pregătire. La această şe­dinţă ar fi bine să participe câte un om de ştiinţă specialist, care să informeze pe conferenţiari de ulti­mele cuceriri ale ştiinţei în do­meniul respectiv şi care în acelaş timp să controleze dacă nu cumva s’au strecurat în conferinţe date necorespunzătoare realităţii. Tot în această şedinţă s‘ar putea sta­bili concret câteva exemple care să fie folosite In conferinţe, pen­­tru ca să nu se dea exemple im­provizate, nepotrivite, sau să fie omise complect, — aşa cum s’a întâmplat Ia unele Atenee. Conferenţiarii să fie aleşi de preferinţă dintre acei Intelectuali care vorbesc popular, pe Înţelesul oamenilor simpli. E bine să existe o continuitate între conferinţele cu subiect ştiinţific şi de aceea conferenţiarii trebue să se refere întotdeauna la expunerile anteri­oare, şi să nu uite a arăta de la În­ceput scopul expunerii. Aşezămintele „N. Bălcescu” tre­­bue să se îngrijească de controlul felului cum decurg conferinţele şi cum sunt urmărite de public, pen­tru a se putea orienta mai just în munca viitoare, înlăturând lipsurile şi reparând greşelile existente. Ar trebui extins sistemul „cu­tiilor cu scrisori” prin care pu­blicul să pună în scris diverse în­­trebări şi să ridice diferite pro­bleme care-l frământă. Aceste scrisori vor fi de un mare folos conducerii Ateneelor, în alcătuirea unor programe interesante, cores­punzătoare cerinţelor publicului. Acolo unde este posibil, un film documentar ştiinţific să ilus­­treze conferinţa. La Ateneele care funcţionează în şcoli, să se folo­sească la conferinţe diverse mate­riale didactice, ca: planşe, tablouri, desene, etc. Conferenţiarii să facă de fiecare dată recomandări de cărţi — în special din cele apă­rute în colecţia „Ştiinţa pentru toţi” Editura Cartea Rusă. Dease­­menea să se recomande vizionarea filmelor ştiinţifice de la cinemato­graful „Timpuri Noi”. Toate a­­cestea vor contribui puternic la complectarea cunoştinţelor căpă­tate prin conferinţă şi vor des­­volta gustul şi interesul pentru cunoaşterea ştiinţifică. Intelectualii cu dragoste pentru popor, pentru viitorul său fericit, învăţători, profesori, ingineri, me­dici, etc. au datoria să înarmeze poporul muncitor cu cunoştinţele ştiinţifice care îi sunt atât de ne­cesare. Ei trebue sa se silească a da cât mai mult cunoştinţe folosi­toare, într’o formă cât mai acce­sibilă masselor. Oamenii muncii, care participă la aceste conferinţe trebue să le urmărească atent, să caute a cunoaşte şi a pătrunde le­gile naturii şi să folosească cuno­ştinţele căpătate în munca şi lupta lor pentru un trai mai bun, mai fericit. Ei înşişi trebue să devină răspânditori ai ştiinţei în cercul tămâie­, al prietenilor, tovarăşilor de muncă îndemnând şi pe alţii să participe la conferinţe, să vizio­neze filme ştiinţifice şi să citească lucrări de popularizare a ştiinţei. Z. Brumann Informaţii culturale Uniunea Scriitorilor anunţă şedinţa de lucru a Secţiei de Proză pentru Miercuri 1 Iunie a .c., ora 17. Membrii Uniunii sunt rugaţi a lua parte la această şedinţă care are loc la sediul din str. Romană nr. 56. ★ ARLUS — Filiala Bucureşti — anunţă conferinţa maiorului Ba­ron, despre: „Democraţiile popu­lare îşi construiesc Socialismul” Conferinţa va avea loc azi Marţi 31 Mai a. c., orele 18, la Casa de Cultură a Filialei ARLUS Bucu­reşti, Calea Victoriei nr. 42, Pasa­jul Comedia şi va fi urmată de un film sovietic. Cârţi de popularizare a ştiinţei apărute în colecţia „Ştiinţă pentru toţi" a Editurii „Cartea Rusă" M. PLISEŢCHI : Originea omului. A. I. OPARIN : Originile vieţii pe pământ. I. SERGHEEV : Ştiinţa şi superstiţiile. F. BIJELEINIKOV : Pământul. I. SERGHEEV: Fenomene cereşti neobiş­nuite. V. VORONŢOV­­— VE- Măreţele şi înfricoşătoarele LIAMINOV : fenomene ale naturii. V. VORONŢOV — VE- Despre începutul şi sfârşitul LIAMINOV: lumii. M. ILIN : De 100.000 ori de ce. A. MALINOVSKI: Viaţa şi structura corpului omenesc. Z. KOSENKO : Somnul şi visele. R ADIO Miercuri I Iunie 1949 RADIO ROMANIA si RADIO BUCURESTI I 6.00: Radio jurnal. 6.50: Re­zumatul Radio jurnalului. 6.55: Buletinul de stiri in limba rusa. 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 7.40: Mu­zică (discuri). RADIO ROMANIA 7.00: Emisiune in­ limba ma­ghiară. De la 8.00—8.09 pe Ra­dio România şi Radio Bucureşti I: Jurnal în limba bulgară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 12.30: Radio jurnal. 12.40: Cân­tece de Blanter, Lisenko şi Re­­vuţki (magnetofon). 13.07: Jocuri populare româneşti (discuri ). 13.25: Revista presei. 13.30: Or­chestra Aurel Goroveanu. RADIO BUCUREŞTI II 13.00: Concert de muzică ro­mantică (discuri). 14.00: Pagini din operetele lui Offenbach. Souppé, Adam, Lecoq (discuri), RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi RADIO BUCUREŞTI II 14.30: Radio jurnal. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 14.45: Valsul florilor de Ceai­­kovski (discuri). 14.57: Buletin meteorologic. 15.00: Ciclul Cho­pin: „Folklorul în creaţia lui Chopin“, prezentare. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 18.00: Ora Armatei .18.30: Curs de limba rusă. 19.00: Fragmente simfonice ruse (discuri). 19.10: Carnet cultural .Cronica muzicii de Victor Pandelescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi RADIO BUCUREŞTI II 19.30: Emisiune pentru tinere- RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I si RADIO TIMIŞOARA 73.00: Radio jurnal, RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 20.20: Poşta Radio. 20.30: Mu­zică de cameră: „Trio În si bemol major” op. 97 de Beetho­ven. RADIO BUCUREŞTI II 20.00: Kreisler şi Serge Rach­maninoff: Sonata in do minor pentru pian şi vioară de Grieş (discuri). 21.00: Orchestra de Studio dirijată de Ion Hartu­­laru Darclée, solişti: Ana Tălma­­ceanu şi Rudy Ledeanu, de la O­­pera de Stat. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi RADIO BUCUREŞTI II 22.00: Radio jurnal. RADIO BUCUREŞTI II 22.15: Emilia Gutianu, sopra­nă, de la Opera de Stat. 22.35: Cântecele şi jocurile popoarelor din U.R.S.S. (discuri).

Next